[Nerespectarea Standardelor de Stat este urmiriti conform legit. Reproducerea. interzis, 10 Pag. PRETUL LEI 225 2, 725.4019 0014 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIAL STAS 7009-79 86 CONSTRUCTH CIVILE, INDUSTRIALE St AGROZOOTEHNICE {Intocuteste + CONGILIUL, MarrostaL TOLERANTE §I ASAMBLARI STAS 000-10 Pg IN CONSTRUCT |—__ DE Clastcarca altanamerick STANDARDIZARE Terminologie yy fp 49 Gor i dena and amici | Cotas civ otha et | Crowremcro epancancire po TOLERANCES AND ASSEMBLINGS | TOLERANCES EF aSsanmiacEs | Honvehat W EbOPI B CTPOH: FOR BUILDINGS fy hos POUR LES. BATIMENTS TRACTBE vosituiy 4.5 Vocabeaie Tepoaaea Corespunde partial cx 180 1803-79 sCAER ST 26-79 Corresponds parity with ISO 180873 and CMEA res POTTS AST LIOTECA GENERALITATI 11 Prezentul standard stabileste definifille principalilor termeni’privind tolerantele gi asamblitile in construetil civile, industriale gi agrozootehnice, inclusiv '« celor referitoare Ja instalaile gi echipamentele tebnice montate in acesten, 1.2 Terminologia referitoare la tolerantele dimensionale gi ajustajele_rezultate ea necesare {in cadral asamblitii pieselor netede, mobile (balamale, robinete etc) utilizate in construc{il, conform STAS $100-68, ; 1.3 _ Terminologia inruditi domeniului de toleranfe gi asamblirii in construetii, conform, STAS 8530)1-70, 14 fn prezentul standard termenii cu definifiile respective sint grupati ast ; — termeni ou caracter general — termeni referitori la elementele de construcfii gi constractils — terment referitori la asamblarea elementelor de construc Abrobat ae: NSTTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Elabora inal n> 1964 Data tnterit to vigoare: ‘Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI Revisult tm 1970 91972 1979-12-01 ‘Telex 11912 CNST B 4STAS 7009-79 -2- 2 TERMINOLOGIE: wr ert, 2a ‘Termen Simba] ‘Termeni eu earacter general Definition Caracteristick geometrick x Oricare parametrn care defineste geo- metria unui element sau a unel cons- ‘tracfii 212 Caracteristick geometric& eri ties Caracteristica geometric are, prin precizia de execufie, influenfeazt, dup& caz, calitigile funefionale de rezisten si de durabilitate ale elementului de constructie sau constructiei, precum i calitatea asamblixii dintre’ elementele respective sub aspecttl montajului 213 21.8. 213, 24 216 Abatere 1| Abatere provocatit 2| Abatére inerenti ‘Toleranty 2.1.44) Toleran{% functionals .2| Toleranf’ tehnologic’ .3 | Tolerant de bazik Sistem de tolerante Clasa de precizie Y, qr oP Diferenfa dintre miirimea unei caracte- ristici geometrice reale si miirimea ca- raeteristiclii nominale, de bazi, previ- zutit la proiectare Abatere rezultati ea urmare a proce- sului_de executie Abatere rezultati din comportarea in ‘timpul exploatirii dup’ terminarea procesulii de exeeutie. ‘Abaterea inerenti poate fi — reversibill, cind mirimea acesteia vari ‘zk intre anuinite limite, ca urmarea mo- Aifickrilor unor condifiide exploatare (de exempla abateri dimensionale cauzate do variagii de temperatura) ; — ireversibili, cind mirimesacestela se amplified san be reduce cAtre oanumiti, limit, ea urmare a modului de compor- tare in timp amaterialelor (de exempiu abateri dimensionale sau de forms, cau- zate de contractie sau eurgerea lent a betonuli) Diferenja maxim’ dintre mérimile i+ mit admise ee le pot avea mirimile re- ale ale unei caracteristici geometrice ‘Toleran{i impusk unei_ caracteristici geometrice ca, urmare a satisfacerii unor Condijii de asamblare sau de funetio- nalitate_in exploatare ‘Tolerant rezultati pentra o caracteris- ties geometrics, en urmare a utilizirii Ia ‘Valoare standardizat& a mfrimii toleran- eb Ansamblul tolefanfelor de baz diferen- {ate in raport cu clasa de precizie xi mi- Fimi ale caracteristieilor_geometrice Ansambia de toleranfe de bazi cores- punzitoare aceluiagi grad de precizie execiitie a unui proces tehnologic datDN. ert. ‘Tormen Simbol Definitie 22 4) pentru caraeteristici dimensionale ‘Termeni referitori In elemente de construefii si econstrucfii 2.21 | Dimensiune (marime fizict) ‘Marime (intindere) a unui corp dup. o Gireotie dat (de exemply lungime, 1i- time, inalfime, adineime, diametra)’ sau {in Iungul unel ini date (de exempta ei- | cumferinfa unui cere, perimetral unei ie suprafete poligonale) 222 | Dimensiune (valoare nume-| D | Numir co exprimf, in unitatea de mi. ried) sur aleasi, valoaren, nemeric& a mari- mil (dimensiunea inscrisk pe desenul ichnie este denumita cota") 223 | Dimensiune nominaté (de ba| D | Dimensiune aleast pentru identificarea 28) (desemnarea) miyimii unui element, constituind referinfa de raportare a di ‘mensiunilor limit’ 224 | Dimensiune de executie (fa-| D, | Dimensiune insotith de toleranta per- bricatie) mish ee se specified pentra exeeutin (fi- ‘bricagia) unui element 2.2.5 | Dimensiune efectivi Dimensiune practic realizats co 46 ob: fe fine prin misurare 2.2.6 | Dimensiune limits D Dimensiune maxima (limita superioara) Duas ‘Una dintre cele douts dimensiuni extre- me admisibile,’intre care trebuie sii se giseasei dimensiunes efectiv’s Cea mai mare dintre cele dows dimens ‘upi limita Dimensiuno marimé (mite superioons, Dimensiune de bors Dimensiune minimé ‘Abotene mits ‘seperioané | 22.62 Dimensione minim (imita Cea Mal mick dintre cele doui dimens interca) Da | sion its 221 | Abatere dimensonalt — | piterenja agebnes itze o aimensine (iter isin ste) amenaunen So bank corspunaitonre 2a.ra| Abatere efetirs | Diterenta algebrick dintre dimensiunca i. ’ ocked yi imenstanen dba core susahica 22:12] Abatere limita 44, | Ditorenja algebrcs anise o aimensione limita 1 dimensiunea de bazi corespun- witoare STAS 7009-79| STAS 7009-79 bse. ert. 1 Termen ]simbot | Definitie 2208 Abatere limits, supetioari Diferenja algebricS dintre dimensiunea ‘maxima i dimensiunea de baz’ cores- punzitoare Diferenfa algebrick dintre dimensiunea minim’ gi dimensinea de baz’ cores: punziitoare 228 ‘Tolerant. dimensional Diferenfa dintre dimensiunea maxima sidimensianea minim’ san diferen{a al gebried dintre ahaterea limit superioar $1 abaterea limits inferioar’. Toleranta este exprimati printr-un numir fir d) pentru earacteristici de forma 229 Profil real Interseofia dintre dou suprafofe reale sau dintre o suprafaja real gi un plan eu o orientare data 2.2.10 22.41 2242 22.13 22.14 2245 22.16 22.7 Suprafaja reali Profil efecti Suprafai efectivi Profil adiacent Suprafaga adiacentit ILangime de refering, Suprafati de refering, Abatere de la forma dati a profilulut Suprafafa care limiteazi elementul se patindu-l de mediul inconjunitor Profil regultat ea urmare a procesului de executie, obfinut prin misurare Suprafaja rezultatd ca urmare a proce- sului de executie, obsinutd prin misurare Profil de aceeagi form’ ew profilul dat previzut in proiect, tangent 1a profilul Peal (efectiv) Suprafafa de aceeasi form’ cu supratata dat prevignta in project, tangent la suprafaja real (efectivit) ‘Lungimea profilului in limitele cireia se determing abaterea de formé san de po- Zitie. OBSERVATIE: — Langlien de refer poate 1 coat — teat tungimen prota rel: So poriune deterial profil real Suprafat in limitele efreia se determing abaterea de form’ sau de pozitie Distanfa maxims dintre profilul efectiv i profilul adiacent de forma dati (de ‘exemplu la rectiinitate), in limitele lun gimii de referin}a Lungimea de referinfé Profit adiacent’ ‘profilulul App rig 2STAS 7009-79 fxr. ert ‘Termen Simbet] Definitie 2.2.18 22.19 Toleran{S ta forma dati a} profilului Abatere de la forma dati a supratefei Suprofetd os Dey A, ‘Valoarea maximis admisti a abaterii de Ja forma dati a profilului (de exemplu rectilinitate) Zona tolerantei este cuprins’ intre pro- filul adiacent si infiguritonrea cercului, vind diametrul egal eu toleranta si care se Tostogoleste pe profilul adiacent Profil ediocent Distanja maximi dintre suprafata efec- ‘iva gi suprafaja adiacenti de forms da- {i (de exemplu plang) in limitele supra- fefel de refering Suprafote = 22.20 ‘ToleranfS Ia forma data a suprafefel @) pentru earaeteristiet de pozitie ‘Valoarea maxim’ admist a abaterii de Ja suprafafa dati (de exemplu plana). Zona tolerantei este cuprins’ intre su- prafafa adiacent’ si infiguritoarea sfe- Tei, diametrul egal cu toleranfa si care se rostogolegte pe suprafaja adiacents Fig 5 2.2.01 Pozitie nominal (de baz) Positia suprafetei sau a profilului deter- mina prin dimensiuni nominale (de ba- zi) fof do o alt suprafati sau profilSTAS 7009-79 live. ert ‘Termen [Simbot Detinitie 2.2.22 | Bask do refering — | Supratafa, linia sau punctual fap de care se determing pozifia nominal a supra- fofei sau profilului elementului dat 2.2.28 | Abatere limit de pozitie — ‘| Valoarea maxim admis (in cele douk __| sensuri) @ abaterii de pozifio 2.2.24 |Toleranta de pozitic — | Zong determinata de abaterile limita de pozitie ‘Toleranja de pozitie poate ti: — dependenté, daci mirimea esto de- terminaté nu numai de valori prescrise pentru aceasta ci depinde gi de-abateri Gitnensionale efective ; — independentii, dact! mirimea este de- terminati numai prin abaterile limits de oritie preserise 2.2.95 Abatere de 1a paralelism oud drepte intr-un plan An Diferenfa dintre distanfa maxim gi cea minim’ dintre cele dows drepte ‘dia cente coplanare, misurat® in limitele Tungimit de refering’ amu! comun )_/ Brees Big. 6 2.2.96 Abatere de la paraletism dou drepte in spatin Abaterile de ia paralelismul proiectiilor color dou drepte, pe doux plane reel ‘proc perpendiculare. ‘Unul din plane este determinat de una din dreptele adiacento gi un punct ex- trem al lungimii de referinl a celei dea a doua drepteTermen Simbot Detinitie ‘Abatere de Ja paralelism din. tre o dreapti si un plan ‘Abatere de Ta paralelim @ dou planuri An, breasts ‘elacent® ang Diferenfa dintre distanta maxima gi mi- nim, dintre dreapta adiacenta si planul adiacent masurata in limitele lungimit de referin(2, in planul perpendicular pe planul adiacent gi eare confine dreapta adiacent& ‘paraleliam Apy ae veterings Plan adizcent Fig 8 ] Diferenja dintre distanja maxima qi eee | minima dintre cele dout plane adiacente, misurati in limitele suprafeyei de refe! | nina ‘Abaterea de la paroleliom Apa 0-6: Aboterea_de to 2220 waa0 Toleranfi Ta paralelism | Abatere de Ip inclinarea din- ‘tre dous drepte Faia Ra AIM a ATTA [ana Ban eat a reer paral j lismul dintre : er he coplanar = Sek es Pat} | = Seance Bay = 9a tne ts aT TST Ta adacente a fri eect fu hol aeons Fr ait gla ae tents Avi, Abaterea_de le te Lungimea de 8 7009-70. SAS 7009-79 3 Isr. ext. ‘Termen - [simval] Deinigie 2231 | Abotere de is intinarea ain | Diferenfa dintre unghiol format de 2.2.32 ‘we o dreapti gi un plan oa as Arug| dreapta adiacent& la profilul efectiv cu Ara| Blanul adiacent 1s suprafata efectivs fi tnghial nominal (de exemplu 90°) mi- fara ner nimi angi de rete Abaterea poate fi misurati : ‘intr-un plan alat, fig. 115 | = fn dous plane reciproc perpendieu- | lare prin proieesiile dreptel pe aceste plane, fig. 12. atti T | Diferenta dintre ungbiul format de pla Ap, | nurile adiacento ale suprafetelor efec- tive gi unghiul nominal ( de exemplt. 90°), masurat& linear in limitele lungitnii de refering’STAS 7000-79 | hr. ext, ‘Termen Simbot} Detinifie ‘Ys 2.2.88 | Toleranti Ia inclinare | = | Vatoarea maxim adinisi a abaterit de cularitate) ‘Dupa caz, toleranta poate sh se refere la f | la inelinare (de exempln de la perpendi- inclinarea de la perpendicularitate 4 aintre : i i = douk drepte; f I =o dreapta si'un plan; q = donk planar ‘Termeni referitori la asamblarea elementelor de eonstruefii a 1 | 2.3.1 | Sistem de referinti =| Conform SPAS 8590/1-70, pet. 20 \ Plan moduisr de referints | —_| Conform STAS 8550/70, pet. 14 ' Linie de referin{i’ modular |_— | Conform STAS 8530/1-70, pet. 18 252 | Spatiu de eoordonare __|_~_| Conform STAS 8540/1-70, pet. 33 -| 23223] Plan de eoordonare moda Unul dintre planurie ce limiteast volu- : lark — | mut'de-coordonare a‘unui element, gras | pe de elemente rau pln de_ consti tie Pig 1 23.22] Timita de eoordonare = | van ain tint oe timiteax’ 0 suprafags do coordonare a unui element, grupe de elemente sau parte de constructie Dimen: 1e de coordénare —_| Conform STAS 8530/1-70, pot. 9 2.3.2.4 | Marji (distanja de coordo- are) ‘i — | Distanfa dintre o latur sam o fat (to- ‘ali sau parfial) a unui element si pla- nul de coordonare corespunsitor \ \ | | |we ‘SAS 7009-70 =w- [nr ext ‘Termen Simbot | Detthigie 2. | Row Te | pimensionea spatial aintre dou le mente ce se asimbleaz intre ele in ra- port cu un plan de coordonare comun | lonSERVATIE: — Marines, rostulut corespunde sume i "Tarelr lor dou elements Spofiv ce coondonare Plan de coordonare. _Plon de coordonone Fig. 15 28a | Joon noel | Variatia spatiutuiaintre dou elemente Abatere de trasare ‘Tolerant de trasare Reper de pozitionare Abatere de positionare | 4, ‘Tolerant de positionare | Te aseminitoare rezultat dupi asamblarea lor ea urmare a abaterilor earacteristi cilor geometrice efeetive ale acestora, materilor de montaj (trasa- ozitionare) Abaterea reperului de pozitionare a unui element, Abaterea limit admis in orieare direc- tie reperului de poritionare i — | Planut, linia sou punetul in raport oa care se speeifieh pozitia unui element in ‘cadrul constructei Diferen{a dintre distanta efectiva a ele- mentulai fafa de reperul de pozitionare sidistanta nominal’ (de bazi) prevaizuti in proieet ‘Valoarea limita, admis, in ovicare direc fie, pentru abaterea de pozitionare [Baborat de: INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE PIOTECTARE $1 DIRECHVARE TN CONSTHUCTIL TMputtutur de cercetaet In construe 9 economia constructilr esponsabil profectutut tng. Paul Popescu Recta fina! intel romén de saedardtzare Servicio) construct Teoomd forestier sig Pela Stdnesea materiale de construct estitutul de_prolectare pentre construct tipiate Isttutul de protect pent indostla construe tr de prefect entra materiale de construct Eakore Tetmich, Bucurest) 1979 Tipdrit la 0.13070 Eaiiat — 8800420 ex, 1, P. Informatia e. 7020 Ai