UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIE

DOMENIUL:STIINŢE ALE EDUCAŢIEI

PROCESUL DIDACTIC DE
RECEPTARE A TEXTULUI
LIRIC ÎN GRĂDINIŢA DE
COPII

În contextul preocupărilor pentru modernizarea învăţământului, pentru racordarea lui la

cerinţele epocii contemporane, cele destinate ridicării calităţii dezvoltării limbajului ocupă un
loc prioritar. Astfel, în cadrul învăţământului preşcolar, dezvoltarea limbajului a devenit unul
dintre cele mai importante instrumente ale cunoaşterii.
De aceea, în condiţiile desfăşurării procesului instructiv-educativ, dezvoltarea
capacităţii de comunicare trebuie să constituie o preocupare dominantă, sistematică. Copilul
trebuie să-şi poată organiza singur mesajele verbale în funcţie de context, să fie deci un
emitator, dar şi un receptor bine educat. El trebuie să învete să asculte, să dea valoare reala
semnelor verbale-cuvintelor si nonverbale (mimica si gestica).
Poeziile încorporează un sistem de valori, suscită interesul copiilor si generează trăiri
afective autentice, le dezvoltă sentimente social-morale si estetice în limite posibile la vârsta
lor.
Muzicalitatea versurilor îi atrage pe copii din primii ani de viaţă. Având o tematică
variată, poeziile pentru copii comunică o complexitate de idei şi sentimente, însoţesc pe copil
în joaca lui şi oferă materialul necesar dezvoltării sale cognitive şi estetice. Atitudinea
poetului în acest caz este determinată de factura ludică a comunicării. Afecţiunea sinceră,
tandreţea faţă de copil- partenerul de joc-poartă ca în poemele pentru copii ale lui Tudor
Arghezi, înfăţişarea unei paternităţi fermecatoare, iar în cazul Otiliei Cazimir sau al lui Marcel
Breslaru, de pildă, tonul ghiduş şi duios al bunicului sau al bunicii.
În procesul receptării textului sunt două laturi semnificative : accesibilul si
accesibilitatea. Ele întreţin mişcarea dialectică şi relaţia dintre copil şi poezie prin actul
lecturării. Receptarea se impune ca un fenomen central pentru esteticile contemporane.
Receptarea este un act complex în care se confruntă doi factori esenţiali:
-opera literară ca sistem organizat în diferite nivele pe baza raportului de subordonare la
dimensiunea estetică.

1
-subiectul receptor angajat prin capacitatea afectiv-cognitiva de a stapani universul specific al
operei.
Aceste consideraţii au fost lărgite de I. Itu în opera “Functia formativă a orelor de
literatură”.
În cadrul activităţilor de educare a limbajului prin jocuri-exercitii de vorbire sau prin jocul
didactic copilul învată, se corectează în vorbire, repetă în mod sistematic cuvinte noi, le
verifică înţelesul, îşi îmbogăţesc vocabularul. În acest context, activităţile de memorizare vin
în sprijinul copilului, ajutându-l să-şi actualizeze vocabularul pasiv sau chiar să-şi însuşească
noi termeni. Învătând şi recitând poezii, copiii descoperă în cuvinte sensuri noi, neaşteptate,
îşi însuşesc expresii literare, figuri poetice, care intră în vocabularul lor, colorându-l şi
nuanţându-l.
Jocul si poezia-joc reprezinta forma de activitate caracteristica copilariei, principala
metoda de instruire si educatie in acesta perioada.
Pentru memorizarea textelor din lirica peisagistica si despre vietuitoare am folosit
numeroase procedee, astfel incat raportul invatare-joc sa-si pastreze echilibrul si valoarea.
Intrucat la acesta varsta prescolara mica intelegerea este sincretica si globala, am ales poezii al
caror continut sa fixeze nivelul de cunostinte al copilului de 3-4 ani. La acesta varsta,
invatarea prin joc are un rol dominant.
In activitatea de memorizare a textului “Doamna toamna” de Cezarina Adamescu am
folosit o papusa mare cu coronita de crizanteme si frunze ingalbenite oarecum si cu un
paneras cu fructe. Am prezentat copiilor papusa-toamna, spunandu-le ca toamna, fiica anului
cea bogata stie o poezie pe care ar dori sa-i invete, suscitandu-le in felul acesta interesul.
O conversatie despre toamna i-a edificat pe copii in intelegerea textului. Poezia “Doamna
toamna” degaja un puternic sentimente de bucurie, voiosie, de optimism. Astfel, toamna cea
“ghidusa” si “jucausa” ne imbie sa alegem sa gustam fructele fiiindca-i “darnica si buna”. Prin
recitarea model am urmarit pronuntia clara a textului, intonatia si expresivitatea lui. Pentru
insusirea textului am utilizat si jocul “Recita mai departe”. Am ales cativa copii, am recitat
primele doua versuri, apoi, pe rand, copiii indicati au continuat. In incheierea activitatii copiii
au cantat un cantec vesel de toamna.
Pentru memorizarea textului “Ratoiul bucatar”, pentru facilitarea memorarii, am utilizat
jocul: un copil recita si grupa raspunde prin onomatopeea “mac”. Copiii ordonati unul dupa
altul, sugerand locomotiva si vagoanele trenului, au executat miscari de imitare a mersului
trenului, cel din capul randului recitand poezia ajutat de educatoare.
In activitatea de predare a poeziei “Iarna” de Elisabeta Novac introducerea in activitate
am realizat-o printr-o ghicitoare care in rezolvarea ei contine tema poeziei. Prin prezentarea
unei imagini adecvate, copiii au vizualizat textul si le-am trezit interesul pentru activitate.
Dupa crearea cadrului emotional favorabil, am recitat poezia expresiv, cu respectarea
pauzelor gramaticale, logice si psihologice, cu respectarea ritmului adecvat continutului
poeziei.
In incheierea activitatii, in vederea fixarii textului memorat, am desfasurat cu copiii
jocul-exercitiu “Sa facem un tablou de iarna”. Astfel, copiii au primit siluete reprezentand :
nori, o zana, fulgi, covor alb, casute, strazi, flori de gheata. Un copil a recitat poezia si ceilalti,
pe rand, in conformitate cu versurile, au asezat la panou siluetele.
Am constatat ca jocul i-a ajutat pe copii sa-si insuseasca continutul intr-un mod
accesibil si placut lor.
Pentru a optimiza procesul de receptare si memorare a textului “Cumatra vulpe” de
Otilia Cazimir am utilizat jocul “Vulpea si gastele”. Grupul care recita poezia in cor sunt
gastele, iar vulpea (un copil) sta in tufis la panda.
Jocul s-a dovedit a fi atractiv si eficient in partea de incheiere a activitatii, sporind
insuirea textului memorat.

2
 Pentru a asigura un randament sporit activitatii de memorizare am utilizat si alte jocuri:
“Cine recita cel mai frumos”, “Completeaza poezia”, “Ghiceste meseria”.
Important in activitatile de memorizare este sprijinul pe care-l poate da ilustratia in
receptarea textului liric. Acesta contribuie la formarea reprezentarilor, care in felul acesta se
alcatuiesc, nu numai pe baza celui de-al doilea sistem de semnalizare, ci si prin perceperea
directa a unor imagini.
In prezenta poeziei “ilustratiile se impletesc cu versurile, implinind receptarea”, afrma
Bianca Bratu in studiul “Prescolarul si literatura”. Ilustratiile au un rol functional, ele fiind
solicitate in toate etapele activitatii in vederea realizarii sarcinii didactice fundamentale, si
anume, intelegerea textului si a tuturor componentelor sale.
Copilul de grupa mare si pregatitoare poate pasi in lumea “adevaratei poezii” pentru ca
la acesta varsta cunostintele dobandite si gandirea lui il ajuta sa perceapa sensurile adanci ale
cuvantului, indepartandu-se de multe ori de imaginea lui concreta. In incheierea activitatilor
de memorizare poate fi solicitat sa redea prin desen unele aspecte din continutul poeziei,
aspecte care l-au impresionat in mod deosebit, cum ar fi poeziile “Zdreanta” a lui Tudor
Arghezi si “Catelusul schiop” a Elenei Taraga.
In gradinita se poate institui chiar “Ziua poeziei” in care orice copil care stie o poezie
este chemat sa o spuna, in care recita educatoarea, un parinte sau un alt adult, copiii mai mari
sau chiar invitatii. Copilul care nu stie ori nu poate recita vreun vers poate sa aduca poezii
scoase dintr-o carte de vreunul din membrii familiei si scrise pe o foaie de hartie, poezii care
vor fi citite de educatoare. El se va simti mandru de poezia lui, iar la viitoarea ocazie va fi
poate capabil sa recite din ea.
Pe langa citirea ori recitirea poeziilor de catre educatoare se pot utiliza audierile de
discuri si casete. Nu este niciodata prea devreme sa i se citeasca unui copil din poezie.
Sunetul, ritmul, fluxul cuvintelor, rima, emotiile ce radiaza din acestea pot fi percepute foarte
bine de copii. Astfel, poeziile lui Alecsandri, Eminescu, Cosbuc, Toparceanu, Arghezi ar
putea constitui paveze importante pentru copii, zone de protectie impotriva prostului gust,
precum si scoli de receptare si creare autentica a poeziei, a literaturii si a artei in general,
inclusiv a valorilor intelectuale si morale continute.
In toate circumstantele este nevoie de pasiune, de acel “foc ce mistuie si preajma si
purtator”, dupa cum afirma Lucian Blaga, deoarece munca cu omul nu poate fi pe deplin
eficienta daca nu vom tine seama ca fiecare copil are ceva bun in el, ceva ce il poate inalta
spre soare si ca, prin felul nostru de a fi, de a lucra cu el, putem sa-l ajutam pentru adaptarea
la viata scolii si activitatea din clasa I.
Maturitatea şcolară este evidenţiată de o serie de comportamente care se constituie în
repere ale evaluării finale la grupa pregătitoare respectiv aceleaşi repere ale evaluării la
intrarea in clasa I.
La sfârşitul grupei pregătitoare şi inceputul clasei I copilul trebuie să demonstreze că
este capabil să:
Să participe la activităţile de grup în calitate de vorbitor şi auditor; Să asculte cu atenţie un
text;
Să redea ideile unui text;
Să demonstreze înţelegerea unui text;
Să distingă poziţia sunetelor limbii române într-un cuvânt;
Să pronunţe corect sunetele limbii române;
Să utilizezecuvintele noi în contexte adecvate;
Să alcătuiască propoziţii simple;
Să recite poezii (comportament evaluat prin consemnarea pe un grafic al rezultatelor pe
activităţi şi prin serbări);
Să recunoască scrisul oriunde îl întâlneşte;

3
Să îşi recunoască numele propriu scris cu litere de tipar (capacităţi evidenţiate prin metoda
portofoliului);
Să utilizeze reperele cronologice (zi/ noapte, dimineaţa/seara/prânz, zilele săptămânii, lunile
anului, anotimpurile);
Să numească şi să identifice elementele componente ale corpului uman, ale plantelor, ale
animalelor, ale păsărilor, ale altor obiecte din mediul înconjurator ( activităţi zilnice şi
consemnarea grafică);
Să ştie să se prezinte şi să-şi cunoască adresa, numele părinţilor, al fraţilor (activităţi);
Să cunoască şi să respecte normele de comportament în societate specifice vârstei;
Să aibă deprinderi elementare pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje (portofoliu);
Să realizeze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice (portofoliu);
Să adopte comportament şi atitudini corecte faţă de propria persoană şi faţă de alţii ( fiinţe sau
obiecte);(observaţii);
Să se comporte adecvat în diferire contexte sociale;

În cele ce urmează prezint metoda testelor de evaluare finală împreună cu instructajul verbal
referitor la aplicarea lor.

Educarea limbajului, pentru evaluarea capacităţii de promunţie, formarea auzului fonematic.

Instructaj verbal:
Priveşte imaginea. Rosteşte cuvintele. Alcătuieşte o propoziţie cu cuvintele sugerate. Alegeţi
unul din cuvinte şi alcătuieşte o propoziţie.
(dacă se lucrează frontal , se aşteaptă o altă propoziţie, punctându-sebogăţia limbajului ).
Eu spun propoziţia”, „Rozica are prieteni şi colorează atâtea dreptunghiuri câte cuvinte auzi
în propoziţie.
Trasează tot atâtea linii câte silabe au cuvintele: „Rozica”/ „prieteni”.
Încercuieşte imaginea care începe cu sunetul „r”, colorează o imagine care se rosteşte printr-
un cuvânt care se sfârşeşte cu sunetul „r” şi taie cu o linie o imagine care se rosteşte printr-un
cuvânt care nu conţine sunetul „r”.

ANTONIME
Instructaj verbal:
Eu îţi voi spune un cuvânt, iar tu trebuie să numeşti cuvântul opus. De exemplu, eu spun
„mare”, tu vei spune?...(mic). Formulează o propoziţie cu cuvântul găsit de tine. Fiecărui
copil i se adresează două cuvinte din listă.

SINONIME
Instructaj verbal:
Se recită o poezie învăţată de copii care conţine cuvântul „crâng”. Dau comandă „stop” când
s-a încheiat versul. Cer copilului să spună cum se mai poate zice în loc de cuvântul „crâng”
(pădure). Pentru cuvântul „generoasă” se aplică acelaşi procedeu. Pentru fiecare cuvânt
sinonim se acordă un punct şi pentru formularea corectă a propoziţiei.

4
Bibilografie selectivă:

1.Liliana Ezechil, Mihaela Păişi- Lăzărescu- „Laborator preşcolar- ghid metodologic”, V &
Integral, 2002

2. Silvia Dima- „Copilăria- fundament al personalităţii”, editată de Revista Învaţământului

Preşcolar, 1997

3.Dumitru Gherghiza, Ion Buzaşi şi colaboratorii –„Limba şi literatura română- Metodica

activităţilor instructiv-educative din învăţământul preşcolar”, Editura Didactică Nova,
Craiova, 2004