\ Ton 1.Povestire | Actiunea romanului se desfisoara in primele decenii ale secolului al XX-al in Transilvania, in satul Pripas in care se ajunge trecnd prin Armadia si Jidovita, Padurea Domneasca, Cismeaua Mortului (unde picura vesnic apa de izvor ricoritoare) si Rapele Dracului, Naratorul surprinde hora ce se fine in fiecare dumnicd in acest sat si contureaz grupurile prezente aici, grupuri care fi impart pe sateni in bogati si saraci, invatati si nestiutori de carte. In continuare este prezentat Jon al lui Alexandru Glanetasu jucdind cu Ana bogatasului Vasile Baciu, dorinja arzénda a tandrului find aceea de a o Cuceri pe fata pentru a se putea insura cu ea sia putea intra in st&panirea paménturilor tatalui acesteia. De mult timp Ion incerca sa igi ducd la indeplinire visul de a deveni bogat, insa in toat& aceasti perioada baiatul nu reusise s& nu 0 mai iubeasca pe Florica viduvei lui Maxim Oprea, care era o fat frumoasa, dar mult mai sdracd decat el. Dandu-si seama de adevaratele intenfii ale fiului Glanetasului, tatal Anei se ardtase in Permanen{a impotriva csatoriei fiicei lui | ot acest baat, batrénul dorindu-si-l ca ginere pe George al lui Toma Bulbuc, | s&tean la fel de bogat ca si el. Naratorul il caracterizeaza pe Vasile Baciu al cdrui viciu era acela de a bea foarte mult, lucru care se datora pe de o parte faptului cd Ana nu fi didea ascultare, pe de alt& parte faptului cd barbatul rimasese singur fiindca sofia lui murise incd de la nasterea fetei. La hori, vizandu-l venind din gradina de unde stétuse cu Ana, $i baut find, Vasile il fficu de rusine pe Jon in fafa tuturor, fiind Bata s& sc ia cu el la bataie, fnfuriat din pricind c& acest barbat beat I-a’ ficut »sirantoc”, Jon crede c& scandalul s-a iscat din pricina lui George, care si-ar fi dorit s& 0 curteze el pe Ana. Asa c&, batjocoritul pune la cale s se rizbune pe George si chiar in seara aceea, la cérciuma la Avrum, Ion fl bate pe fiul Ini Bulbuc pana il lasi insngerat la pamént, insinudnd c& acesta din urmé ar fi trebuit sa plateasca el banii lautarului. In privinja lui Ion, naratorul face precizarea c& baiatul nu provenea dintr-o familie de oameni prea saraci, maic’-sa Zenobia fiind singurul copil al | unej familii destul de instarite. Ea se maritase cu Glanetasu fara voia paringilor $i avusese ca zestre pamant mult si casd in care si locuiasc. Dar Glanetasu fusese un om foarte sdrac $i destul de lenes, fi plicuse bautura si de céte ori nu avusese suficienji bani s& plateascd datoriile, vanduse fara nicio ezitare din allan Scanat cu CamScannerpimanturi. Ani de-a rndul femeia nu a reusit nici s8 il dezveje pe barbat de viciul bauturii si nici s4 il determine s& nu mai vanda loturile, insa, cand Jon a crescut, a preluat el conducerea casei, pastrand cu sfinjenie putinele terenuri ramase in proprietatea lor. Simtindu-se atasat de piminturile pe care le muncea din rasputeri, baiatul se géndea mereu cat de multe alte loturi i-ar putea reveni de pe urma cAsitoriei cu Ana, cAreia fi ardta cd o indrageste numai ca intr-o zi Vasile sd i-o dea de sofie. Ana stia cd Ion a iubit-o pe Florica si credea ca aceste sentimente au luat sfarsit, iar baiatul si-o doreste acum numai pe ¢a. Convingerile ei se schimb intr-una din zile, cand fi vede pe Ion si Florica imbrafisandu-se, dar fata vrea sf isi indeparteze gindul c& este ingelata, mai ales c& baiatul incepe s& vind la ea acasi din ce in ce mai des. ‘Aceleasi incerciri de a o cuceri pe Ana sunt faicute si de George care venea in fiecare sear la Vasile Baciu, numai cd in timp ce barbafii stiteau de vorba si se cinsteau, Ana nu se dovedea deloc incéntata de oaspete si gisea tot timpul cate ceva de facut. Cand vizitele lui Ton incep s& se indeseascd, fata se arat& din ce in ce mai veseld, ceea ce {il face pe George si creada cA Ana s-a hotirat s& accepte cdsdtoria cu el, dar in scurt timp acesta realizeaz c& motivul veseliei fetei este Ion. Adevarul iese la iveala cand George ii urmareste pe cei doi céteva seri la rénd, venind pana in apropierea porfii lui Vasile Baciu. Mai malt decdt atat, ntr-una din seri se intampld ca lon s& vind la Ana gi s& poata riméne ceva timp in cas cu ea pentru ‘c& Baciu dormea beat. Cand cei doi ies Ja poartd, George, care statea 1a panda si vada cfnd se va termina intalnirea, aude intémplator cum fata fi impartaseste iubitului ei temerea c& poate raméne {nsarcinat’, fapt ce il sperie pe baiatul lui Bulbue gi il face s& renunfe s& mai treacd prin preajma casei Anei. invajatorul, Zaharia Herdelea, impreund cu dascalifa, fiul lor Titu si cele dow’ fete, Laura $i Ghighi, il indrageau pe Ton pentru c& fusese un bun elev si se ardtase mereu un tanar destoinic, neezitand niciodaté s4 nu fi serveascd pe acesti oameni care il ajutau ori de céte ori aveau nevoie. “auzind de bataia de duminicd seara dintre Ion si George, preotul satului, Belciug, incepu si il vorbeasc& de riu pe Ton, mai ales in biserica, condamnandu-] c& tot timpul se bate cu tinerii din sat. Dupa acest incident neplacut care il facuse pe fiul Glanetagului de rasul satului, are loc o alt& bataie provocaté tot de Ion. $i anume, intr-o zi, pe cand se afla la cémp, Ion ari | intentionat cateva brazde din paméntul vecinului su, Simion Lungu, cu care | apoi se bate, spundnd cf nu a vazut semnul care desparjea loturile. Gasind un bun prilej de a-l face s& intre in puscdrie si plateascd pentru | toate vinovatiile sale, preotul il convinge pe Simion s& il reclame pe Ton. Cand | au ajuns la judecata, cei doi s-au impicat, ins preotul nu a fost mulfumit de ce s-a intamplat si a intervenit chiar el la judecator reclamand c& Jon ar fi batausul satului, Cand s-a dat sentinja acestui caz, Ion a fost condamnat la dowd saptamani de inchisoare, fapt ce I-a indignat si l-a determinat pe vinovat s& il 124 Scanat cu CamScannerroage pe invatatorul Herdelea si ji faca o plangere la minister. Cunoscanducl pe Preot ca fiind o persoana foarte arjigoas4, invatatorul refuzi si intre in conflictul celor doi, deoarece Herdelea evita intotdeauna sa se certe cu Belciug. Dupa multe rugamingi, invagatorul se indupleca, insd cea care va serie petigia va fi Laura pentru a nu iesi la iveala ci Herdelea a intervenit in ap§rarea lui Ion. Plangerea scrisa de fata invafatorului il scap pentru un timp pe Ion de inchisoare, insi inrdutiteste relatiile dintre Belciug si Herdelea, cei doi barbati, altédata prieteni, ajungénd s& nu isi mai vorbeascd. Mai mult decat atat, familia invafatorului se simte ameninjata de rautatile preotului care ar fi putut oricand Sail izgoneasc& de pe paménturile bisericii pe care fusese construita casa lor. Titu, baiatul sofilor Herdelea, era cunoscut de multé lume ca flind talentat in a scrie poezii, $i aceasta datoriti faptului c& téndrul isi publicase Cateva din creatiile sale in revista Viafa romdneascd. in privinta viefii sentimentale, Titu se ardtase destul de indecis, indrigind-o un timp pe Lucretia, fata unui renumit profesor din Armandia, iar apoi pe Roza, sofia invafatorului Lang, alaturi de care téndrul Petrece multe nopti amoroase. Fiica cea mare a invajatorului, Laura, cunoscuse cam in acelasi timp doi tineri (Aurel Ungureanu, student la Medicina si George Pintea, student la Teologie) care si-ar fi dorit-o améndoi de sotie, insi parinfii fetei il preferau pe viitorul preot, motivul fiind acela c& baiatul nu fi cerea fetei niciun fel de zestre, ' Cu toate c& Laura se opune intentiei parinsilor, spundnd c& teologul nu ii place, in cele din urma ea se las convinsa c& Pintea reprezinta cea mai buna alegere, iar cei doi se césatoresc. Nunta le produce sotilor Herdelea ‘mari probleme financiare, ei nemaireusind sa plateascd datoriile ficute la achizitionarea Ff mobilei din salon, Aceasta situayie determina banca s organizeze o licitagie la fare Pre surprinderea tuturor, participa si preotul care vrea si ii pliteasca invafatorului pentru gestul séu de a-l fi ajutat pe Ion atunci cénd el si-a propus Sa il pedepseasc pe tanar. Preotul face un gest si mai indraznet si liciteaza masa din sufrageria celor care altidata i-au fost prieteni, fapt ce 0 determina pe doamna Herdelea sa il de-a afara, blestemandu-l, 1 Pentru ca la inceput de secol XX Transilvania se afla sub stpanirea { Imperiului Austro-Ungar, invajatorii din: scolile roménesti erau obligati sa predea in limba maghiara, ceea ce domnul Herdelea refuza cu indarjire si facd, rt Autoritifile maghiare venite in control la scoala din satul Pripas il ameninga pe invagitor cu excluderea sa din invatamént, purtandu-l prin tribunale pentru a fi intimidat, La géndul ca avocatul ungur Bela Beck i va rezolva conflictul cu autoritatile, Herdelea refuzd sa il sustind pe romanul Victor Grofgoru in timpul ! alegerilor parlamentare, Fiul su, Titu, lupti inversunat pentru ca romanul s& ; devind deputat, ins&, spre nefericirea multora, ungurul cAstiga la diferenji de cinci voturi care, pare-se, le-ar fi objinut de la alegatorii din Pripas determinagi de Herdelea s& voteze cu Bela Beck, Baciu Vasile isi vedea fata insdrcinatd si se intreba de ce mu mai vine George si o ceard de nevasta. De multe ori pomise spre casa celui pe care si- 1s mo Scanat cu CamScannerLL. dorea ca ginere, dar de fiecare dat se oprise, spundindu-si cA tandrul ar trebui $8 fie ce} care si vorbeascd despre nunti. Dup& mai multe siptimani de asteptat, Vasile se incumeta si mearga la George si, cind il jntreaba de ce gi-a batut joc se simte nevoit si fi de fata, iar acum nu vine si ceari de nevastd, baiatul spund adevarul despre ceca ce SC intémplase intre Ana gi lon, Tatal, cel care nu avar precum Ion, Ja dorea cu niciun chip s& igi marite fata cu un om atét de jntoarcerea acasi o bate pe ‘Ana intr-atat de mult incat la poarta lui vine lume multa, inclusiv invayitorul. Fiindu-i rugine de ceea ce se intamplase, Vasile considera cA cea care trebuie si fi vorbeascd Jui Jon despre nunta este chiar ‘ana, Neavaind de ales, ea merge Ia eel care © ficuse sf pafeasc& rusinea, ins& Ton isi schimb& radical aitudinen si refuz wh discute cu ea despre o eventual cdsitoric. Cand se intoarce acasi, Vasile 0 bate din nou pe fata, acest lucru repetandu-se ori de cate ori parbatul, beat fiind, se gandeste la naivitatea fetei de a crede in vorbele mincinoase ale lui Ion. Preotul Belciug consider c& trebuie sa intervind in acest dramatic conflict si, de aceea, cheama cele doud parti ostile la el in casi pentru a face 0 intelegere. La inceputul discutiei, Vasile se dovedeste de neinduplecat, admijand ca numai dup& moartea lui paménturile Sa treact in proprietatea lui Ton. inc&pifénarea tandrului este cu mult mai puternica decat inversunarea Baciului si, drept urmare, tatal fetei se simte nevoit s& igi schimbe atitudinea gi sa le promita tinerilor tot pamantul in schimbul ingrijirii Jui la batrdnete. Orbit de cuvintele socrului, si naiv find, Jon nu face niciun fel de act inainte de c&satorie. Inst, dup& nunta, Jon isi cere pimanturile fBgaduite de socr dar acesta, nemaisimfindu-se ‘ameninjat de faptul cA Ana va ramane de rasul satului, refuzd si-si respecte infelegerea gi este de acord si fi dea ginerelui doar ‘cinci loturi de pAmént, pe acelea pe care le va prefera acesta. Ion realizeazi c& socrul sau I-a pacalit simu se lasa pan’ cand nu il ameninga din nou pe Vasile, aga cA 0 trimite pe Ana in casa parinteascd pentru a-si indupleca tatal. Cei doi barbafi continu’ s& se razboiasc’, amandoi fu gindul la piménturile pe care ie pierd, si fiecare recurge 1a bataie atunci cand Ana este izgonita de la unul la celalalt, fata fiind considerat motivul wntru care ei Saracesc. Indignat de cea ce i se intampla fetei insdrcinate, domnul Herdelea fi cheama la el acasi pe ginere si socru, insi discutiile nu vor duce la niciun rezultat. in schimb, lon 0 zgomeste din nou pe ‘Ana la tatal siu, dup care merge la preotul Belciug care il sfituieste, ca ultima solutie, s& apeleze la avocatul Victor Grofsoru. ‘Auzind despre hotirarea {ui Ion, Baciu merge la cArcium’ cu gandul cS, imbatandu-se, fi va fi mult mai usor 4 0 dea pe Ana afard din cas&. In timp ce statea la bautura, Vasile Baciu intr in vorb& cu Toma Bulbue, care il convinge pe socru s& Se fnjeleagd cu ginerele stu chiar acolo la carciuma unde se aflau cu tofii. In urma acestei discujii mediate de tatal Tui George, Vasile se arati de acord sf le dea, de ast data in scris, jumstate din loturile de pamént si 0 casa, 126 Scanat cu CamScannermy: ins Ion nu este mulfumit si speri ca prin judecat& si capete totul. Ana se intoarce la barbatul ei, dar viaja sa se dovedeste a fi un chin din cauza batailor suferite. Lucrurile se inrdutajesc cand femeia il naste pe fiul lor, Petre, care este un copil foarte pléngacios, fapt care o indeparteazi pe mam& de prunc, considerandu-| la fel de greu de suportat ca si tatl sau, Ion. Traiul greu al femeii, bataile indurate, plansul nesfarsit al copilului si certurile iscate permanent in casa devin din ce in ce mai apasAtoare. Tuturor acestor nepliceri i se mai adaugé una, si anume, aceea cA Ana afld, asemenea tuturor oamenilor din sat, c& Avrum, carciumarul, se spanzurase din cauza unor neinfelegeri cu notarul Stoessel cu care cumparase un teren in Padurea- Domneasca (din Jidovita) pe care nu reusise si il mai plateascd. Acest eveniment tragic face ca in mintea Anei si incolfeasc& gandul c& cel care nu poate giisi nicio solujie in rezolvarea problemelor de zi cu zi ar putea alege cu usurinfé moartea in locul unui trai nefericit. Gandul femeii devine o certitudine in momentul in care il va vedea murind pe Dumitru Moarcas, 0 rud& de-a Zenobiei, care venise la Glanetasu pentru cd nevasta lui, Parascheva, nu I-a mai ingaduit din pricina c& a vandut casa si gospodiiria. Vazdnd cum un om lipsit de orice bucurie, asemenea ei, poate scdpa atét de usor de viata care i-a adus numai tristefe in suflet, Ana nu isi mai refuza géndul propriului siu sfarsit. Procesele invafatorului si al lui Ion aflate pe rol gasesc solufionarea neplacut pentru ambii invinuiji: Herdelea se alege cu suspendarea lui ca invaator, iar Ion cu o lun’ inchisoare si o sutd de coroane amend’. Gandul c& va fi condamnat este mai usor de suportat de Ion atunci cénd afl c& Vasile Baciu, temandu-se de tribunale si de judecat&, s-a hotarat s4 mearga cu el la cancelaria comunala pentru a-i da in scris toate pamAnturile. Nu acelasi Jucru se intampla si cu Herdelea, cdruia i se interzice si mai predea in scoala, locul sau fiind Iuat de tanarul Nicolae ZAgreanu, care in scurt timp a devenit pretendentul fiicei sale mai mici, Ghighi. Dar, la putin’ vreme de la nefericitul eveniment, norocul ii surdde fostului invafator, care, pe neasteptate, gaseste si se angajeze ca scriitor tocmai in cancelaria avocatului Victor Grofgoru, candidatul roman nesustinut de Herdelea in timpul alegerilor parlamentare. Grofgoru, cunoscut de multi lume ca fiind un foarte bun avocat, il scapa pe batranul invafator de sentinfa procesului, asa incat Herdelea isi poate relua serviciul in Pripas, dar nu pentru mult vreme deoarece inspectorul venit in vizita la scoala il indeamna pe invafator sd isi ceara iesirea la pensie. Herdelea asculta sfatul, iar locul sau este luat definitiv de ZAgreanu pe care batranii il asteptau din zi in zi s& 0 ceara pe Ghighi de sotie. George al lui Toma Bulbuc se casatoreste cu Florica, cea pe care Ion o iubise si de care se despartise pentru c& dorea paménturile Anei. La nunta la care sunt invitafi si Ton cu Ana, aceasta din urma se convinge c4 presupunerile ei de pnd atunci in legaturd cu sentimentele purtate de sotul sdu celei care tocmai se casdtorea nu incetaserd, in ciuda faptului c& fiecare alesese un alt partener de viajé. Comportamentul barbatului ei o face pe Ana s& creada ci ea 127 FS — Scanat cu CamScannernu indeplineste niciun rol in viafa lui Ion, iar gndul c& sinuciderea este singura ci sc’pare riméne o certitudine. Desi Florica se cdsatorise, Jon nu fnceteaz& s& isi doreasc& s& o vada, asa cA in numele unei false prietenii cu soful acesteia, indragostitul merge din te in ce mai des la George acasa sub pretext c& are nevoie de diverse sfaturi. In tot acest timp, Florica raspunde pozitiv tentafiei fostului sau iubit si, chiar dac& se feresc, de multe ori cei doi au gesturi de tandrefe unul faa de celalalt, gesturi care sunt deseori vazute de oloaga Savista, care nu ezita si fi spuna acest adevar lui George. ‘Atat barbatul prospat insurat cat si Ana infeleg acum mult mai bine felul in care Ion si Florica se comportaserd la nuntd, ceea ce fi face sf se schimbe: George devine foarte precaut in ao lasa pe sofia lui singurd acasi, in timp ce ‘Ana se poarti din ce in ce mai ciudat, urdnd copilul, soful, cat gi propria ei viata. Gandul sinuciderii se materializeaz, iar femeia igi pune capat zilelor, convinsd fiind c& va sclpa de toate greutitile, suferinfele si nemuljumirile de pan atunci. Moartea ‘Anei nu il impresioneaz& in mod deosebit pe Jon, ci din Contré, barbatul se géndeste cA fi va fi mult mai bine fard acea urdjenie de femeie care a reprezentat intotdeauna 0 piedicd in calea fericirii sale. Iubirea fata de Florica este la fel de putemica precum dorinja de a nu pierde paménturile pe care le cfstigase cu preful jnsuritorii lui cu cea pe care nu 0 fubea. Aga c&, Ion se hotBrste si ingrijeascl cu orice chip copilul ramas fara ‘mami, pentru ca prin el s& poatd pAstra toate paménturile lui Vasile Baciu. Planurile lui Ion sunt rasturnate de hotirfrea judecdtoreasc’ de a indeplini sentinja prin care fusese condamnat la o lund de inchisoare. Barbatul plrdseste casa cu strngere de inima i il last pe nou-niscut in grija mamei sale Penobia, dar, ca un blestem, cind Ton ispageste pedeapsa si vine cas’, giseste copilul intr-atat de bolnav incat nu va mai trai decat cAteva ore. Vazut si fara fata si far’ nepot, Vasile Baciu incepe sé umble pe Ja avocafi pentru a recdstiga paménturile date ginerelui stu, care stipanea in continuare dup’ lege, totul. Domic de cat-mai multe averi, preotul Belciug valorificd aceasta situatie incerta si reuseste s& fi convinga pe cei doi arbafi s& lase mogiile lor biserici fn care acestia vor muri si nu vor ‘mai avea alfi mostenitori directi. Pentru c& Jon, ramas fara nevasta, indrazneste s& o viziteze din ce in ce mai des pe Florica, George se gindeste s& pun’ capat obrizniciilor acestuia. ‘Astfel c&, planuieste, intenfionat impreund cu Florica, s& plece duminic& seari jmpreund cu tatal sau 1a lene. Femeia cade in capcana sojului si, gandind c& rimane singurd acasi, il instiinjeaz& pe Ion de plecarea lui George. Pentru a se asigura ca planul siu va atinge scopul pentru care a fost gandit, George fi spune si lui Jon cd va lipsi de acasa in acea noapte. Cand vine timpul si plece, George respect planul si se preface c& uit toporul acasé, ins’, necunoscand motivul asa-zisei uit&ri, tatél séu fi aduce aminte s& fl pund in crus. Barbafii pleacd la padure, iar George, convins find of nevasta fl va ingela in acea noapte, se gandeste s& spund cA se simte foarte 128 Scanat cu CamScannerru pentru a se intoarce cit mai repede si a se rizbuna pe cei doi. George ajunge la Florica si, spre surprinderca lui, 0 giseste pe aceasta sigur in casi, dar barbatul simte cA lucrurile s-au petrecut asa cum gi-a inchipuit el si, de aceea, iese in curte unde i se pare c& se aude un zgomot ciudat. Pregatit si loveasca, George ia cu el sapa cea nous, iar in momentul in care realizeaz’ ci zgomotul fusese provocat chiar de Ion care nu reusise si fugd din curte, ingelatul loveste cu putere, doborindu-] pe amant la pimant si umplandu-l de singe. Cu o ultima sforjare, Ion reuseste si pirdscascd ograda Floricai, insi puterile il las& si in scurt timp moare, Satul afl de crima infiptuits de George, care este repede arestat, urménd ca tatal siu, Toma Bulbuc sa il angajeze pe Victor Grofgoru ca avocat al fiului stu, La finalul romanului naratorul prezinta succint hora satului si apoi alte cdteva personaje care au evoluat pe parcursul narafiunii: Laura nascuse o fetija si urma s& aducd pe lume un al doilea copil; Belciug construise biserica cea noua si se impiicase pentru totdeauna cu invajatorul, cdruia fi daduse in scris terenul pe care se afla casa familiei Herdclea. Titu trecuse in Romania, unde spera si fnceap& o noua viaj’, cu mult mai bund decét cea de pana atunci. Ghighi avea si se marite cu Zgreanu, repetdnd destinul mamei sale gi pe cel al surorii mai mari, Laura. Opera se incheie cu scena in care sofii Herdelea merg dinspre Pripas inspre soseaua najionala pentru a ajunge in Armadia, unde fostul invajator tsi relua lucrul in cancelaria aceluiasi avocat Grofgoru. Scanat cu CamScanner