Cursul XI COMBUSTIBILI $I LUBRIFIAN}I XL1, Combustibili XLIL. Aspecte generale Sursa de energie cea mai important necesard dezvoltarii economice a unei fri cat si asigurarea unei baze largi de materii prime pentru industria chimic’, 0 constituie combustibilii. Ponderea lor in balanfa energetic mondiala depaseste si in conditiile actuale celelalte surse de energie. Numim, in general, combustibili substanfele naturale sau artificiale de origine organica care in contact cu oxigenul din aer, la anumita temperatura ard dezvoltind 0 cantitate de caldura ce poate fi utilizaté. Trebuie s& mentiondm c& nu toate substantele care ard si dezvolta caldura sunt combustibili, spre exemplu, sulful si fosforul. Aceasta, deoarece se ob{in prin procese costisitoare si in cantitéji mici iar produsele lor de ardere sunt ddundtoare. Combustibilii pot fi clasificati dupa starea de agregare si dupa provenienta, astfel: combustibili solizi, naturali (lemnul, cArbunii fosili) si artificiali (mangalul, brichetele, semicocsul, cocsul); combustibililichizi naturali (pacura, motorina) si artificiali (benzina sinteticd, uleiuri de gudron, pacuri de petrol sintetic); combustibili, gazosi_naturali (metanul, gaz de soda) si artificiali (gaz de generator, gaz de furnal, gaz de cocserie, gaz de apa, gaz mixt). Valoarea unui combustibil este data de cantitatea de cildura pe care o dezvolta prin ardere completi a elementelor combustibile (carbonul, hidrogenul si sulful). Cu cat confinutul in elemente combustibile este mai mare si cel in necombustibile mai mic, cu atat cantitatea de c&ldura degajata va fi mai mare. Reactiile chimice principale la ardere sunt: +0; CO Hz + 1/202 H0(1) Steombie) + O2 St 297,49 klimol Hp + 1/2 Or +H20i) 18 k/mol Valoarea unui combustibil se exprima prin puterea lui caloried care se defineste drept cantitatea de cildurd care se degaja prin arderea completa a unui kilogram de combustibil solid sau lichid, sau a unui metru cub normal de combustibil gazos si se exprima in ki/kg la combustibili solizi si lichizi si kI/m’ la cei gazosi. Combustibilii solizi contin pe Kinga elementele combustibile, substanfe minerale necombustibile si apa sub forma de umiditate. Acestea le micsoreaz’ puterea caloric’ iar in urma arderii substanjele minerale trec in cenusi, care produce greutiti procesului de ardere. Din aceste considerente se prefer’ combustibili lichizi sau gazosi. Din aceleasi Considerente existh tendinja gazeificirii subterane a combustibililor solizi si utilizar mai bune condifiuni a gazului, 284,76 ki/molXI1.2. Caracteristicile fizico-chimice ale combustibililor lichizi Combustibilii lichizi au cea mai larga uilizare si se obfin aproape in totalitatea lor din fijei si produsele objinute prin prelucrarea acestuia. Se mai adauga la acestea si cei obfinufi pe cale sintetic& cum ar fi benzina sintetic’, uleiurile de gudron, picuri de petrol sintetic. Titeiul este materia prim& cea mai importanta pentru producerea carburanjilor, Uleiurilor minerale, a parafinii si asfaltului. Tifeiul este un lichid de culoare inchis’ cu densitatea mai mica decét apa. Este format dintr-un amestec complex de hidrocarburi gazoase, lichide si solide si din diversi compusi organici cu oxigen, azot si sulf. Combustibilii lichizi pot fi clasificati dup& procedeul de fabricajie si dupa destinafie, Astfel, prin distilarea primar a petrolului objinem benzin’, petrol lampant, motorina si pacura. Combustibilii lichizi sunt amestecuri de hidrocarburi. Ei contin C, H, O precum si compusi cu sulf, azot, oxizi de vanadiu, nichel, fier, aluminiu si impurititi. in afara de ‘carbon si hidrogen care influenfeaza pozitiv calitatea energetic’, ceilalti compusi prezinta inconveniente. uate pe fractiuni de la distilare putem spune urmatoarele: benzina usoara confine tun amestee de hidrocarburi cu 5 pani la 8 atomi de carbon, distiland de la 30-50 °C; benzina grea este formata din hidrocarburi cu 7 pind la 10 atomi de carbon i dst intre 140-190 °C; white spirit confine amestecul de hidrocarburi Cy-Ci $i distil& intre 190-200 °C; petrolul confine Cyo-Cis $i distila intre 210-270 °C, motorina contine Ci2-C2o si distil fntre 270-370 °C iar pacura confine un amestec de hidrocarburi cu peste 18 atomi de carboni in molecula, ea este reziduu distilari. Combustibilii lichizi datorité intrebuinfirii lor trebuie si indeplineasca o varietate de cerinfe si in functie de acestea caracteristicile lor fizicoCichimice se impart in trei mari grupe: a) caracteristici care influenjeazi calitiile energetice si funetionarea intr-un regim stabil al motoarelor; b) caracteristici care influenteazi wzura motoruluis ©) caracteristici care influen{eazi manipularea si depozitarea combustibililor. a) Caracteristici care influenteaza cal ititile energetice si functionarea ‘intr-un regim stabil al motoarelor, depind in cea mai mare masura de pulverizarea, vaporizarea, autoaprinderea si arderea combustibililor. ‘Astfel, vaporizarea unui combustibil se apreciazi prin compozitia pe anumite fracfiuni ale acestuia. Se infelege prin vaporizare procesul fizie de trecere a unui lichid in vvapori (gaz) sub acjiunea caldurii, Gradul de vaporizare influenteaz pornirea rapid a motoarelor, economicitatea si uzura acestora, functionarea lor stabild si linistita cat si continuitatea alimentarii cu combustibil fn cazul combustibililor volatilitatea este stréns legata de natura hidrocarburilor componente. ‘Combustibiliilichizi sunt formati dintr-un amestee perfect de hidrocarburi care au diferite temperaturi de fierbere. Prin distilarea fracjionati a acestora se determin’ 2compozitia lor fracfionata, distilare ce ne da indicatii cu privire la volatilitatea si ‘omogenitatea produsului 100 a = 80 XI.1.Curbele de distilare a unor combustibili g 0 1-Benzina de aviatie; 2-benzina de turism; z° 3-Wihte — spirit; 4-Petrol lampant; 5-Petrol a A pentru tractoare; 6-Motorina. 20 E to an) 30° 100-150 300-250 300 380 Temperatura de fierbere, °C Datele objinute se inscriu pe un grafic mI=f{trerbexe) $i se obfine curba de distilare a combustibilului (fig. X.1). Aspectul curbei ne arati cit este de omogen combus neomogen nu se evapori la fel in orice conditii de temperatura. ‘Sunt considerate temperaturi caracteristice cele corespunzatoare distilarii a 10% din volumul inifial, 50% si 90% care se noteazA cu tom tao, loom temperaturi ce Jul. Un combustibil intereseaz& pentru buna funefionare a motorului. Astfel, cu cat temperatura la care distila 10% din combustibil este mai joasa, cu atat pornirea motorului pe timp rece (iama) va fi mai usoara. in cazul motoarelor cu aprindere prin scdntei, in cilindru motorului se introduce 0 anumita cantitate de amestee carburant; aer plus benzina, in propor{ii determinate si sub forma de vapori pentru a avea loc aprinderea, Dacd temperatura la care distilé 10% din benzina este prea mare, va intra mai pufin benzind sub forma de vapori. De aceea, la pomnire se utilizeaza socul, prin aceasta se introduce forjat mai multa benzin’. Dar acest procedeu folosit prea des este diunator, deoarece prin surplusul de benzina o parte se evacueaz pe feava de esapament iar alta condenseaz pe cilindru si dilueaza uleiul, intrand in baia de ulei il degradeazi micsorinduCi vascozitatea, pundnd in pericol ungerea corecti a motorului ‘Temperatura la care distil 50% din volumul combustibilului exercit’ 0 anumita influenga asupra bunului mers al motorului si anume: aceste fractiuni medii influenteaz’ calitatea amestecului de carburant in cazul unui motor incdlzit, conducénd la 0 funetionare stabil a motorului cft i o trecere usoari de la regimul de mers in gol la regimul de turatie mijlocie Uzura segmentilor, a cuzinefilor, a cilindrilor, a pistonului este influentata de fracfiunea grea, caracterizata de temperatura la care distila 90% din combustibil. Aceasta deoarece fractiunile grele printrOun procent ridicat raméne nevaporizat si dizolva uleiul, ereand astfel posibilitatea aparitiei unei freciri uscate in organele motorului, de asemenea, fractiunile grele aflandu-se sub forma lichida nu sunt in contact intim cu aerul si ca atare nu ard complet in camera de ardere, formand calamina care produce uzura motorului.{in cazul functionarii motorului cu aprindere prin compresie, temperatura de distilare si ca atare compozitia fracfionata a combustibilului influenjeaza funcjionarea astfel: ‘© un combustibil cu un confinut mare de fractiuni usoare produce o ardere economicd deoarece intri complet vaporizat in camera de ardere; de aici avantajul unei depuneri reduse de calamina, in schimb motorul va funetiona violent datorit& presiunii mari din cilind ‘© un combustibil cu un confinut mare de fractiuni grele produce o ardere mai lent, 0 funcfionare mai linistiti a motorului. in schimb arderea este incompleta si deci neeconomic’; apare fum in gazele de evacuare si depuneri mari de cocs si calamina care au o actiune corosiva asupra segmentilor si cilindrului. Presiunea de vapori a unui combustibil depinde de presiunea de vapori a fiecirui component in parte edt si de proportia fractiunilor usoare din amestecul respectiv. Ea creste odata cu cresterea confinutului in fractiuni usoare si scade cu cresterea temperaturii de distilare. presiune de vapori mare favorizeazi pornirea si incilzirea rapida a motorului dar in acelasi timp produce formarea dopurilor si duce la un consum specific crescut de combustibil cat si pierderi de combustibil in timpul depozitarii si manipula lui. Tensiunea superficiala este 0 alta caracteristicd pe care trebuie si o avem in vedere in exploatarea combustibililor. Se numeste tensiune superficiala sau coeficient de tensiune superficial’, lucrul mecanil necesar pentru marirea suprafefei lichidului cu 1m’, Fenomenul se manifest prin micsorarea suprafejei libere a lichidelor pan la anumite limite. Tensiunea superficial a combustibililor lichizi depinde de natura hidrocarburilor ce compun combustibilul, de temperatura si presiune. Valoarea tensiunii superficiale creste cu cresterea masei moleculare si ea influenjeaz4 pulverizarea combustibilului. Cu oresterea tensiunii superficiale creste diametrul particulei de combustibil, ca atare finejea si omogenitatea pulverizirii se inrautafesc. ‘Aga se explicd de ce motorinele cu un confinut mare de hidrocarburi parafinice sunt de preferat eelor cu hidrocarburi aromatice. ‘Temperatura de autoaprindere este una din principalele caracteristici a combustibililor utilizati la motoarele cu prindere prin compresie (motorine, petroluri). Se infelege prin temperatura de autoaprindere, temperatura minima la care combustibilul se aprinde fara interventia unei surse de afard. in cazul motoarelor cu aprindere prin scéntei autoaprinderea este de nedorit in timp ce la cele cu aprindere prin compresie trebuie si se utilizeze combustibili care se aprind usor. Valoarea temperaturii de autoaprindere depinde de stabilitatea termicd si la oxidare a hidrocarburilor ce compun combustibilul. Cea mai mare temperatura de autoaprindere 0 au hidrocarburile aromatice si cea mai joasi temperatur’ 0 au hidrocarburile parafinice (aleani100 Fig, X12. Variatia temperaturii de autoaprindere a combustibililor cu presiunea, 600 T 1-Benzen; 2-Benzina; 3-Motorina. 3 My 5 10 15 20 25 30 Poel’ Nin? Temperatura de autoaprindere a combustibililor lichizi scade eu cresterea presiunii aerului (fig. X.2.). Pentru aceeasi presiune a aerului benzenul are o temperatura de autoaprindere mai mare decat a benzinei si motorinei, aceasta deoarece molecula de benzen are un numar mai mic de atomi de carbon si o stabilitate termici mai mare. Moleculele cu un numar mare de atomi de carbon, cum este motorina, se cracheaz mai usor si se oxideaz mai repede. Deoarece intre temperatura de autoaprindere si durata intarzierii la aprindere sunt legaturi stranse, se poate aprecia calitatea unui combustibil la autoaprindere dup’ valoarea temperaturii de autoaprindere. Cifra octanied-este una din caracteristicile importante ale benzinelor. Pentru a imbunatai indicii economici ai motoarelor cu aprindere prin scénteie, trebuie marit raportul de compresie. Prin mirirea acestui raport (care mareste randamentul motorului) apare fenomenul detonatiei care este insofit de suprainedlzire gi pierdere de putere, functionarea motorului este zgomotoasi, se _micsoreazi economicitatea si durabilitatea motorului Tendinfa de detonatie a benzinelor este dati de natura hidrocarburilor componente; astfel, cele aromatice, izoparafinele si naftenele cu ramificatii complexe sunt cele mai rezistente la detonatie, in timp ce alcanii normali sunt cei mai detonanti Cicloalcanii si aleanii pujin ramificaji au rezisten{& intermediara. Criteriul principal de determinare a calititii antidetonante a benzinelor il reprezint& cifra octanica (C.O.) care se determina prin compararea benzinei cu un combustibil etalon. Acesta fiind un amestec de izooctan (CsHjs) foarte rezistent la detonatie, c&ruia conventional si s-a atribuit CO=100 si n-heptanul (C)Hs) care detoneaz foarte usor, ciruia conventional i s-a atribuit CO=0. Cifra octanica reprezinti procentul in volume de izooctan dintr-un amestec de izooctan cu n-heptan, amestec care are aceeasi sensibilitate la detonajie ca si combustibilul de incercat, determinarea ficdndu-se in aceleasi conditii standard de 5incereti. Spre exemplu, daca benzina incereati detoneazi identic ca un amestec format din 90% izooctan si 10% n-heptan, cifra octanic’ a benzinei este de 90 Cifra octaniea la noi in fara se determina prin mai multe metode: metoda “Motor” (C.0./M); metoda “Research” (C.0./R); metoda de drum (C.0./D). ‘Motoarele sunt construite pentru anumite cifre octanice ale benzilneor deoarece lucreazi la anumite rapoarte de compresie si utilizarea unei benzine cu CO mai mare decdt cea prescrisi nu aduce avantaje functionale esenfiale, iar costul combustibilului folosit creste nejustificat. Cifra cetanici exprima gradul de detonajie a motorinelor. Hidrocarburile ce compun motorinele trebuie si se oxideze usor si si formeze produsi de oxidare incompleta, astfel ineat autoaprinderea s4 se producd la 0 valoare redusii a intarzierii la autoaprindere. Cifra cetanied are o mare influent asupra economic! itaqii si a functionarii linistite sau trepidante a motorului. Ea se determina prin compararea cu un combustibil etalon format dintr-un amestec de cetan (CieHs4) caruia conventional i s-a atribuit C.C.=100 cu o rezistenfé redusi la autoaprindere si metilnaftalina (C)iHio ~ hidrocarburé aromata cu rezistenf& mare la autoaprindere caruia conventional i s-a atribuit C.C Cifra cetanica reprezinta procentul in volume de cetan normal dintr-un amestec de cetan si metilnaftalind, amestec care are aceeasisensibilitate la autoaprindere cu combustibilul de incereat. Spre exemplu, dacd motorina de incereat se autoaprinde la fel ‘ca amestecul format din 50% cetan si 50% metilnaftalina, inseamna c4 are CC=50. Indicele Diesel este, de asemenea, 0 caracteristic’ important pentru aprecierea sensibilitafii la autoaprindere a combustibililor folositi in motoarele Diesel. El poate fi determinat pe baza monogramei (fig. X1.3.) cat si prin calcul, cand se utilizeazt formula: in care: D = densitatea in grade A.P.L.s punetul de anilind in grade Fahrenheit 1415 is.se'e API A= 2t80432 5 sau (273,15 +t'C)K +32ogse7 m 1s 0628 3665 om 260 a o.m96 354 ores 3 ono 32 aigoes m1 £2 oaiss 3109 "08251 304 g 2 Eons 2 4 z 08448 282 : sso me oes 26 ates 254 asset 23 SUS pee ea Ciffra cetanica 09100 ma 0.9218 216 © oso 2 x0 Densitate Indice Punt de Diesel anilina a b Fig, X1.3. Monograme de calcul a ciffei cetanice (a) si a indicelui Diesel (b). Relatia intre cifra cetanica si indicele Diesel(c). Punctul de anilind este temperatura minima la care anilina proaspat distilatd se dizolva complet intr-un volum egal de combustibil (motorina). Temperatura de dizolvare aniline’ depinde de continutul de hidrocarburi aromatice, cu edt acest confinut este mai ‘mic cu atat temperatura de dizolvare este mai mare. Indicele Diesel are valori definite si acestea cu cat sunt mai mari cu atit sensibilitatea la autoaprindere a motorinei este mai mare (pentru motorinele noastre acesta variazi intre 51 si 76), deci o antidetonanta mare. El se bazeaza pe relatia dintre densitatea si punctul de anilina pe de o parte si conjinutul in aromate si parafine pe de alta parte, stiut fiind faptul c& densitatea este cu atit mai mica i punctul de anilind mai mare cu cat caracterul combustibilului este mai parafinos. intre cifra cetanic’ a motorinei si indicii Diesel existi 0 concordant corespunzatoare (fig. XI.3.c); cu ajutorul lui se poate determina CC a motorinelor dupa relatia: CC 0,666 ILD + 0,1224 ty 19,824 ‘in care: ty -temperatura medie de fierbere a combustibilului in °C. Densitatea combustibililor lichizi variaz4 intre limite inguste in functie de hidrocarburile componente. Ea creste proportional cu numarul atomilor de carbon dinmolecula hidrocarburilor componente. Din tabelul XI.1. se poate vedea foarte bine acest fapt pentru combustibili lichizi romanesti. ‘Tabelul X11. Variatia densit combustibililor lichizi romanesti Combustibilul[Densitatea d.™, kg/m’ Benzina 0,682 -0,767 Petrol 0,755 -0,874 Motorina 0,820 -0,910 Pacura 0,890 -1,000, Densitatea influenteazi rezistenja la autoaprindere, compozitia fracfionata si puterea calorificd. Ea creste odatii cu cresterea fractiunilor grele din combustibili: aleanii au densitatea cea mai mica iar aromatele cea mai mare. YVascozitatea este una din caracteristicile de care depind alimentarea cu combustibil cat si formarea amestecului in motor. Vascozitatea este proprietatea fluidelor de a se opune ten le deplasare relativa a straturilor componente, datoriti forfelor de atracfie intermoleculare. Cu eat forfele de frecare interioare ce iau nastere in structurile ce se deplaseaz reciproc sunt mai mari, cu atat fluiditatea este mai mica iar vascozitatea mai mare Vascozitatea poate fi absoluti - dinamicd si cinematic - si relativa sau conventional Engler (Europa), Redwood (Anglia) sau Saybolt (S.U.A.).Vascozitatea dinamica 7 este raportul dintre tensiunea tangenfiala interna de frecare si gradientul de vitezd pe directia perpendiculara la deplasare. F__ (W, -W,)s/h Modelul schematic este dat de fig. X.4. in care se consider doud straturi plane paralele de lichid P; si P2 avand suprafata S asezate la distanta h. Py Fig. X14, Modelul pentru definirea vaseozitatii dinamice >w a combustibililor si lubrifiantilor. w Pm Unitatea de masura este poise-ul in sistemul C.G.S. si valoreazi o dyna secunda pe cm? iar in sistemul international N-s/m* Se aplicd o forta F stratului P, ca sa se deplaseze cu viteza Wi, atunci stratul Pa se va deplasa cu o vitezi mai mica W> din cauza frecairii interioare dintre cele dou stratur Vascozitatea cinematic’ y a unui combustibil este raportul dintre vascozitatea dinamic& si densitatea sa la aceeasi temperaturd a a Unitatea de misuri este stokes-ul, em’/s in C.G.S. si m*/s in SI. Vascozitatea relativa Engler este raportul dintre timpul de curgere a 200 cm’ combustibil la y 8temperatura dati si timpul de curgere a vascozimetrul Engler. ‘Vascozitatea Saybolt si Radwood este timpul de curgere a 60 si respectiv 50 cm? combustibil prin vascozimetrul Saybolt respectiv Radwood. Punctele de congelare si de tulburare a combustibililor prezint& important pentru acei combustibili ce contin frac{iuni grele (motorina) si influenfeaza alimentarea pe timp rece a motorului cu combustibil si depozitarea acestuia. Punctul de congelare este temperatura la care un combustibil inceteaza de a mai curge cand este racit. Aceasta depinde de natura hidrocarburilor componente: aleanii au cele mai inalte temperaturi de congelare. Punctul de tulburare este temperatura la care se observa aparitia unor particule le fine. El este de obicei cu 5-6°C mai mare decat temperatura de congelare. b) Caracteristici care influenteazi uzura motoarelor, se refer la proprictitile corosive si de puritate ale combustibililor: confinutul in sulf, aciditatea mineral’, alcalinitatea si aciditatea organic, con{inutul in apa, confinutul de cenuse si impuritatile meeanice. Confinutul in sulf al combustibilului variaza in funcfie de titel de 1a 0,01-8%, Sulful se gaseste liber sau combinat manifestind o acjiune corosiva asupra cilindrilor, de asemenea, mareste viteza de imbatranire a uleiurilor, creste indicile de cocs contribuind la mirirea depunerilor de calamina pe pistoane si pe cilindrii precum si depunerile de gume in filtrele de ulei. De asemeni s-a constatat si o scdere a C.O. a benzinei ce contine sulf. ‘Spre exemplu confinutul in sulf creste de la 0,05% la 0,4%, C.O./R seade cu ca.20. $-a dovedit experimental cd actiunea corosiva a sulfului este mai mare la pornirea motorului deoarece, la temperaturi scizute se formeazi acid sulfuric si sulfuros in cantitati mai mari. ‘Aciditatea mineral’, alcalinitatea si aciditatea organicd a combustibililor sunt factori care produc coroziunea pieselor cu care sunt in contact deoarece actioneaza ic sau electrochimic cu acestia. Prezenfa in combustibili a unor acizi minerali sau hidroxizi se datoreste proceselor de fabricatie a acestora si ei corodeaza intens piesele motorului. Acizii organici liberi au 0 slaba acfiune corosiva. Aciditatea produselor petroliere poate si aparai sau s& creasc& si prin procesele de oxidare care au loc in timpul inealziri si intrebuinfarii lor. Standardele de calitate pentru a preveni coroziunea inaintati cer ca benzinele, petrolurile si ‘motorinele sa fie lipsite complet de alcalinitate si aciditate Confinutul in api al combustibilului este daundtor deoarece micsoreazi puterea caloricd, micgoreazA puterea motorului; acesta porneste greu mai ales pe timp de iarna. Din aceste motive standardele nu admit prezenta apei in benzine, motorine si petrol. ‘Cenusa este reziduul rezultat prin arderea combustibililor si provine din compusi anorganici nevolatili antrenafi din roca la extractia tifeiului. Cei mai periculosi sunt V20s: Fe,0x; SiO» care au o acfiune corosiva puternicé. Impuritifile meeanice sunt prezente in combustibil sub forma de praf, nisip sau rugin’ si ele apar mai ales la transport. Ele produc uzura rapida a tuturor suprafejelor in ‘migcare si pot fi inkiturate prin decantare sau filtrare celuiasi volum de apa distilaté la 20'C in©) Caracteristici care influenteaz transportul, depozitarea si manipularea combustibililor, sunt confinutul de gume, cifra de iod, punctul de inflamabilitate, culoarea, electrizarea combustibililor. Gumele sunt substanfele rezultate dupa evaporarea complet a hidrocarburilor volatile din produsele petroliere albe. Acestea se formeaza in timpul transportului, al depozitarii si manipularii combustibililor cénd acestia sunt in contact cu oxigenul atmosferic care produce reacfii de oxidare in lan} cu depuneri gelatinoase si de compusi acizi corosivi. Cifra de iod caracterizeaz confinutul in hidrocarburi nesaturate si se exprima grame iod absorbit de 100g combustibil (motorind). Ea caracterizeazi stabilitatea la depozitare a motorinelor. Punetul de inflamabilitate, reprezint& temperatura minima la presiune normal Ja care vaporii de la suprafaja combustibilului se aprind in contact eu o flacird. Aceasta caracterizeaz siguranfa depozitirii, transportului si manipulirii combustibililor si depinde de compozitia fractionata Culoarea este o proprietate fizicd care ne poate spune despre puritatea, vechimea si compozitia combustibililor. O benzina galbend este insuficient rafinata sau depozitata in conditii proaste. X.1.3. imbunatifirea calititilor combust Ameliorarea caracteristicilor de exploatare a combustibililor prin aditivare este 0 metoda uti Aditivi pentru benzine. Benzinelor li se adauga urmatorii aditivi: Aditivi antidetonangi ca tetraetilul de plumb Pb(C2Hs)s care este un lichid toxic, incolor, vaporii lui au un gust dulceag. Tetraetil plumbul di nastere prin combustie in prezen{a sulfului din benzine la oxid de plumb gi sulfat care se depun sub forma unui strat cenusiu, Un alt antidetonant pentru benzine il constituie tetrametilul de plumb Pb(CH3)s zat din 1960. Acjiunea lui este mai eficace la benzinele cu un confinut mare de aromate si cu CO mare. Acesta este mai stabil, un cost mai mare cu 27% decat tetraetilul de plumb. De aceea acesti doi aditivi sunt utilizafi in amestee.De asemenea, ca antidetonant este folosit. AK-33X (mangan-metil ciclopentadienil tricarbonilul) un compus organomanganic care favorizeaza arderea fara fum a benzinei, mai pugin sensi la prezenja sulfului.Alti aditivi foarte buni sunt: pentacarbonilul de fier, anilin aromatice, eteri, naftalina, acetatul de etil etc. Aditivi pentru motorine. Cei mai importanti aditivi pentru motorine sunt: Aditivi pentru mirimea cifrei cetanice care sunt utilizafi in scopul acceler’ proceselor se oxidare si care marese sensibilitatea la autoaprindere favorizand procesul de ardere si pornirea usoard a motorului. in acest scop sunt utilizafi peroxizii (peracrilafi si permetacrilai) precum si azotatii. Un adaos de 0,05% peroxid mareste C.C. cu 13-18 unitaji iar un adaos de 1,5% azotafi cu 17-23 unitati. Unii aditivi din aceasta categorie sunt foarte volatili, explozivi, de aceea s-au fcut incereari pentru introducerea in aerul aspirat de substanfe cu temperatura joasi de autoaprindere cum este eterul etilic. 10Aditivi anticongelangi se adaug& motorinelor parafinice. Dintre acestia cei mai utilizafi sunt de tipul alchilnaftalinei si poliesterilor metacrilici cunoscute sub denumirile comerciale: Paradyne-20 si Acriloid-15, Paragel, Paraflow si Santopour. X12. Lubrifiangi X12.1. Aspecte generale sunt materiale care au rolul, in principal, de a reduce forja de frecare care apare intre dou suprafefe in contact aflate in miscare relativa, fort care se opune deplasirii, Aceasti forfa de frecare se datoreste asperitatilor suprafefelor cat 5i fortelor de atracfie moleculara dintre aceste suprafete. Pentru reducerea forfei de frecare este necesar ca intre cele doui suprafete s& se interpung un al treilea corp lipsit de asperitati si cu forfe de frecare interna cat mai mici. Cel mai bine corespund din acest punct de vedere fluidele, dintre acestea cu rezultate bbune sunt utilizafi lubrifiani, unsorile consistente si chiar unele gaze (aerul si hidrogenul pentru turafii mari, 100,000 rot./minut), De asemenea, poate fi utilizat cu rezultate bune grafit coloidal si releuri in care se desprind particule de grafit ce aluneci usor. Lubrifiantii se clasifica in: © uleiuri care la temperatura ordinard sunt lichide; © unsori consistente care la temperatura ordinara sunt semifluide, plastice, vscoase, deformabile si care nu curg. Uleiurile animale si vegetale desi au proprietaji de ungere bune oxideaza usor si au costuri ridicate, nu sunt utilizate Uleiurile utilizate in functie de metoda de obfinere pot fi # uleiuri minerale (din produse petroliere); © _uleiuri sintetice objinute pe cale sintetica, Uleiurile minerale se obfin din pacura, prin distilare la vid a acesteia urmati de o rafinare, Distilarea la vid a pacurei in prezenfa vaporilor de apa, se realizeazi fara descompunerea hidrocarburilor, objindnduCise trei fractiuni de uleiuri (usoare, mijloci grele) care in functie de natura chimicd a pacurei vor fi de tip parafinos, naftenic, asfaltos sau mixt Prin rafinarea acestor fracjiuni se indepirteazA hidrocarburile nesaturate, substanfele asfalto-risinoase, parafinele solide, acizii naftenici care inrdutajese calitatile uleiurilor.Trebuie menfionat c& pentru objinerea unui ulei de bund calitate se folosese mai multe metode de rafinare dupa care uleiul se redistila obligatoriu.Uleiurile sintetice fabricate prin polimerizare (hidrocarburi nesaturate, esteri, siliconi) prezint& calitati superioare si nu mai sunt rafinate. inde se X12.2. Proprietiti fizico-chimice ale lubrifiantilor lichizi Calltatea ulelurilor depinde de structura lui chimiea si este In stransd legitura eu natura fifeiului din care au fost objinute, cu procedeele de objinere gi de aditivii care se adauga ulterior. 11Cele mai importante proprietifi ale lubrifiangilor lichizi sunt: © proprietii lubrifiante si de curgere: onctuozitatea si vascozitatea, punctul de congelare si cel de inceput de cristalizare; '* proprietitile legate de comportarea la temperaturi mari: inflamabilitatea, temperatura de aprindere, stabilitatea termicd, conductibilitatea termica, stabilitatea la oxidare, actiunea corosiva si puritate; proprietiji tensioactive (tensiune superficialé, tensiune interfaciala, spumare); « proprietafi electrice (constanta dielectrica, incdrcarea electrostatic’); « proprietiti optice (culoare, indice de refractie, fluorescenta. in cele ce urmeazi vom discuta cele mai importante proprietiji ale lubriffantilor.Onetuozitatea sau puterea de ungere este proprietatea lubrifiantilor lichizi si semisolizi de a forma pe suprafejele metalice pelicule rezistente, aderiind pe aceste Suprafefe si in acest mod impiedicdnd frecarea uscaté dintre piesele metalice in migcare. Aceste pelicule se formeaza in urma fenomenului de adsorbtie si chemosorbtie ce depind de starea energetica a corpurilor in contact cat si de natura si starea materialelor mediilor respective.Forjele de aderare reciproca a moleculelor sau de adsorbjie a moleculelor sunt de natura electrostatica sau provine din rezonana cémpurilor electrodinamice generate de electronii asezati pe inveligurile electronice ale atomilor. Astfel, intre metal si moleculele lubrifiantului (polare sau nepolare) se stabilese forte van des Waals. in acelasi timp intre metal si moleculele chemosorbite de lubrifiant se formeaza legaturi chimice destul de puternice. De fapt onctuozitatea se datoreste prezentei in ulei a unor substante cu molecule active, care in urma polarizirii se orienteazi cu capatul catenei incdircaté negativ catre suprafafa metalului incdircati pozitiv, formand in acest mod un strat de lubrifiant bine adsorbit pe suprafaja metalica. Substanfele care se concentreaza selectiv la suprafaja de contact cu metalul sunt: acizii grasi oleic gi stearic (Ci7H33-COOH, Ci7H3s-COOH); aminele primate (R-NH2), esterii sau sApunurile, alcoolii si fenolii. Aceste substanje polare impreund cu unii compusi organic’ ai sulfului, clorului si fosforului sunt chimiosorbiti formand stratul superficial de molecule adsorbite.in acest strat monomolecular, moleculele polare se aseazi cu partea polar (-COOH;-NH>; -OH ete.) catre suprafaja metalului iar partea nepolard sau mai pufin polara (RO) catre interiorul masei proprii in care se dizolva (lubrifiant) (fig. X15.) a carui grosime poste atinge 100-200 . SeeTPaTTTTOOOeTTTT Fig. XLS. Structura peliculei de ulei: 444b5445b4554554885 5 1-Suprafefele metalice in migeare; Re URE 2-Structuri limits Wen AT Be Oe Pas 3-Regiunea de orientare a moleculelor coy “ooo libere. Peeeeee tte eter) Vascozitatea reprezinté rezistenfa In curgere, adica $644444545444440de , frecare intern’ a unui fluid care apare intre moleculele sale 7 @ ©°S | cand acestea se deplaseaza uncle fafa de altele sub actiunea 12unei forfe exterioare.intre aceste straturi limita exist& 0 zon de orientare a moleculelor libere, iar la marginea inferioara a straturilor limita se produce frecarea S-a constatat experimental, ca rezistenta peliculei de lubrifiant este strans legatd de proprietajile grupelor active si ca atare frecarea depinde in cea mai mare mésurd de calitatea radicalului de hidrocarbura. Cu cresterea temperaturii scade rezistenta peliculei de lubrifiant, scade si grosimea stratului de molecule orientate catre suprafaja metalului Viiscozitatea este o proprictate importanta a uleiurilor, deoarece de ea depinde formarea peliculei fluide intre suprafefele metalice in migcare. O valoare prea mare a vascozitafii determina un consum mare de energie prin frecare, iar 0 valoare prea mic nu asigurd stratul de ulei necesar frecarii lichide. Vascozitatea poate fi: dinamica sau absoluta, n, care se defineste ca rezistenta ce trebuie invins’ de doua straturi de lichid cu suprafata de lem? la o deplasare recipro viteza de lem/s, se misoara in poise P si centipoise (1cP=107P); cinematic’, care este raportul dintre vascozitatea dinamica si densitatea absolut, se masoard in stokes (St) si centistokes (1 cSt=10°St); relativa, in unitaji conventionale Engler, Saybold si Redwood dupa autorul aparatului in care se determina, Viscozitatea *E © 50 0 . | 0 Fig. XL6. Variajia vascozitatii uleiului in 0 functie de temperatura 0 30 -20 -10.0 10 20 30-40 50 60 70 80 50100 Temperatura, °C Vascozitatea variazi cu temperatura, scade odati cu cresterea acesteia, deoarece fn timpul incalzirii 0 parte din forfele van der Waals sunt distruse, cea ce duce la 0 rezistenta mai mica la frecare (fig. X1.6.), Vascozitatea uleiurilor creste cu masa molecular a hidrocarburilor, iar pentru aceeasi masa moleculara creste in ordinea: hidrocarburi parafinice, naftenice, aromatice. De asemenea, uleiurile degradate datoriti compusilor de degradare cat si particulelor metalice din ule, au vascozitate mare. Punctul de congelare este considerata temperatura cea mai scdzuti la care uleiul ‘nu mai curge sub actiunea gravitafiei in conditii standard. Este importanti aceasti proprietate, pentru mecanismele ce lucreazi la temperaturi joase. Cantitati mari de hidrocarburi parafinice, condue la puncte de congelare ridicate, Cele mai coborate puncte de congelare le au uleiurile naftenice. ‘Temperatura de inceput de cristalizare este temperatura la care hidrocarburile parafinice din ulei incep sd se separe sub forma de cristale si apare o tulburare a acestuia, 13Prin scderea temperaturii in continuare are lor solidificarea lent a uleiului insoyita de cresterea vascozititii lui. Stabilitatea Ia oxidare. in timpul lucrului, uleiul venind in contact cu oxigenul in aer au loc reacfii de oxidare al cdror produsi sunt nedoriti, deoarece au actiune corosiva asupra suprafejelor metalice cu care vin in contact. La temperaturi mari (peste 200°C) unele produse de oxidare se solidified formand are perturba funcjionarea normaki a mecanismelor. in timpul reactiei de oxidare, hidrocarburile din ulei se degradeaza si se pot objine hidrocarburi cu molecule mai mici, marind prin aceasta continutul in substante volatile sau, se pot objine hidrocarburi cu molecule mai mari, marind in acest mod confinutul in rigini si asfalturi. De asemenea, prin oxidarea hidrocarburilor din ulei se pot objine produsi oxigenati care marese aciditatea uleiului, La temperaturi mai mari acesti produsi (alcooli, acizi, aldehide, cetone) pot participa la reac{ii de polimerizare si policondensare, formand depuneri riginoase. Oxidarea uleiurilor este catalizata de lumina, de insisi produsele de oxidare, de particulele metalice si de oxizii metalici. Fierul, cuprul si plumbul marese viteza de oxidare a uleiurilor, in timp ce prezenta iului gi a nichelului o sead. Viteza de oxidare creste cu méirirea suprafefei de contact cu aerul, spre exemplu prin efectul spumarii, de asemenea, ea creste considerabil cu marirea temperaturii peste 150°C. Se mai poate spune cA in general oxidarea uleiurilor minerale creste cu complexitatea moleculelor componente. Procesul de oxidare a uleiurilor este un proces radicalie, Substanjele objinute in urma procesului de oxidare influenteazd negativ toate proprietajile uleiului si anume: il ingroas& (mareste vascozitatea), aparitia actiunii de corodare a metalelor cu care vin in contact, reduce rigiditatea electrica, favorizeaza depuneri risinoase si asfaltoase care infunda sistemul de ungere, coboara temperatura de inflamabilitate, impiedicd schimbul de caldur§, formeaz& emulsii stabile cu apa care inrautajesc transferul caldurii de frecare, inchiderea culorii acu alumi X12.3. Iimbundtitirea calitifilor uleiurilor prin aditivare Ameliorarea caracteristicilor uleiurilor, pentru a rispunde exigentelor impuse de condifiile de exploatare, se face prin aditivare. Uleiurile care contin aditivi se numese uleiuri compundate. Aditivii sunt compusi organici sau organo-metalici care sunt solubili in uleiuri, conferindu-le acestora proprietafi care le fac utilizabile in conditii speciale. Aditivii sunt utilizati rational, pentru a nu produce efecte negative. in general, sunt utilizati in proportie de 10-12%. Un aditiv trebuie sa indeplineasea urmatoarele condifii: si fie solubil in ulei, si fie stabil la temperatura de lucru a uleiului, si influenteze pozitiv toate proprietajile uleiului Utilizarea aditivilor are urmatoarele avantaje: obtinerea unor uleiuri cu proprictiti superioare, objinerea unor uleiuri superioare din materi prime inferioare, asigurarea 14ungerii optime a pieselor, marirea duratei de functionare a utilajelor, economie de materiale si combustibil Aditivii, dupa rolul ce-1 au in procesul de imbundtiire a calitayilor uleiurilor, se impart in aditivi care imbundtajesc calitajile de ungere a uleiurilor si aditivi care pistreaz’ calitijile uleiurilor in exploatare. Aditivi pentru imbunatatirea onetuocitat si substanfele active din punct de vedere chimic. Substanfele cu polaritate mare formeazi datorita adsorbtiei pe suprafata pieselor, 6 peliculd orientaté care impiedica frecarea uscata, aceste substanfe se numese aditivi de onctuozitate si se adauga uleiurilor in proportie de 0,5-1%. Cei mai utilizaji aditivi de onctuozitate sunt: acizii grasi (oleic, stearic), esterii acizilor grasi (palmitatul de etil), uleiuri si grasimi animale sau vegetale, compusi metalici (de Zn, Mo, W, s’punuri de plumb). Substanfele active chimice, reacfioneaza cu suprafata metalului formand pelicule cu proprietiti noi. Acestea se consuma in timpul exploatarii. Substanfele utilizate pentru menfinerea peliculei de ulei la presiuni mari se numesc aditivi antigripanti si ei se adauga uleiurilor in proportie de 2-10%. Cei mai utilizati aditivi antigripanti sunt: compusii organici cu sulf, fosfor si elor precum si grafitul coloidal si bisulfura de molibden coloidala care se introduc sub form’ i, sunt substanfele cu polaritate mare Aditivi pentru imbunatifirea vascozitifii, Utilizarea acestor aditivi face ca vascozitatea si nu fie influentati de temperatura, Pentru realizarea in practica a celei ma une solutii care si fie si economic’ se folosese polimeri cu masi moleculara si vascozitate foarte mare. in acest mod se objin amestecuri care au vascozitatea mai mic& dect media aritmetica a componengilor. Polimer lung care se opune fluidizarii uleiului pe masurd utilizaji_au_molecula filiforma, i coors temper in acest scop sunt utilizati_urmatorii polimeri: poliizobutenele cu masa molecular de 15000-30000, au vascozitate constanta pana la 300 °C (373K) si sunt cunoscute sub denumirile comerciale de Oppanol, Paratone, Vistanex, Superol, Indopol, Izol, Hexanol; polimetacrila ‘cu masa molecular’ de 5000-20000, cunoscuti sub denumirile comerciale de Acriloid sau Plexol, Viscoplex, Empicryl; polialchilstirenii cunosc\ sub denumirile comerciale de Santodex; polimerii 7 eterului vinilie cu masa moleculara de 3000-4000. 3. 6 stabili pnd la 110°C (383°C) si care dublea Concentratia %o greutate indicile de vascozitate a uleiului la care se adauga. oo Fig. X17. Influenta asupra vascozitifii rayici aditivul ‘a masei moleculare (indicat pe curbe) 15Voltolii objinufi prin polimerizarea uleiurilor parafinice supuse unor descarcairi electrice cu masa molecular dubla fafa de produsul de bazi si vascozitatea de cditeva sute de ori mai mare. Eficacitatea aditivilor polimeri este in stransi legatura cu masa molecular’ gi cconcentratile lor (fig. X.7.), eat si cu proprietatile uleiului de baza. Aditivianticongelangi, Acestia imbund-tifesc comportarea_uleiurilor la temperaturi joase, cobordnd temperatura de congelare a acestora. Cei mai utilizati aditivi anticongelanti sunt polimetacrilatii preparagi cu alcooli cu catend mare (Cis) ca Acriloid 966, Plexol 917, Viscoplex SU 4 si SU 41, de asemeni, produse de condensare ale fenolului cu naftalina Santopour sau ale parafinei cu naftalina ca Paragelul sau Paraflaw, Xilopur. in mecanismul de aditivare a anticongelantelor are mare influen{& concentratia parafinelor (fig. X18.) eficacitatea creste cu scaderea confinutului de parafina, Fig. X1.8. Influenta parafinelor Bp 8 5 We asupra temperaturii de congelare: Beis -paragel; BE 2-santopour; aS 3-voltoli. gery 5 a8 sF = g3 J 3 5 0 2 4 6 8 W an Concentratia in parafine Aditivi antioxidangi, Antioxi-danjii sau inhibitorii de oxidare acfioneazd in vederea opririi oxidarii astfel: © micsoreaza cantitatea de radic ‘© descompun peroxizii formati; iberi reacfionand cu acestia; |. micsorand_ actiunea * formeazi pelicule adsorbite pe suprafaja metalul catalitica a acestuia in procesele de oxidare. Aditivii antioxidangi se adauga uleiurilor in proporjie de 0,2-3% Cei mai utilizasiaditivi antioxidanji. sunt: fenolii (hidrochinona); aminele (fenilendiaminele), care actioneazi ca intrerupitor de lang; ditiofosfatii de zine (descompun peroxizii); oleatul de staniu, aditivul MT-4 (ce formeaza pelicule aderente). ‘Aditivi polifunctionali, sunt substanfe care amelioreazi mai multe proprietati ale uleiurilor. Drept aditivi polifuncfionali sunt utilizati compusi organici cu fosfor, clor si sulf in molecula. Ei se folosese si cu alti aditivi deoarece ei nu influengeaza decit unele proprietagl larga raspandire cunoaste aditivul Parpoid 35 care are actiune antigripanta, anticorosiva -antirugina, se adauga in proportie de 6,2-6,5%. 16La noi in {ari avem aditivul polifunefional ICEP66 care este alchil sulfura fenolatului de bariu. XI.24. Uleiuri sintetice Aspecte generale. Pentru functionarea unor mecanisme fine si complexe se folosesc uleiurile sintetice care au caracteristice mai bune ca cele minerale dar care sunt ‘mai scumpe. Uleiurile sintetice sunt constituite din molecule liniare cu catene mari, au puncte de fierbere ridicate, sunt greu inflamabile sau neinflamabile, nu contin in molecule grupe puternic polare pentru ci acestia ar favoriza formarea de asocia{ii moleculare, au curba vascozitat-temperatura foarte bund. Uleiurile sintetice se obfin prin reacfii de polimerizare si policondensare, Tipuri de uleiuri sintetice. Cele mai importante tipuri de uleiuri sintetice sunt uleiurile polimerizate, esterice gi de silicon. Uleiurile polimerizate se objin prin polimerizarea hidrocarburilor olefinice inferioare (eten’, butene ...) in prezenfa clorurii de aluminiu. Uleiurile polimerizate au dezavantajul ca la 250-300°C se depolimerizeazi la monomeri volatili si inflamabili Unul din cele mai bune uleiuri polimerizate este cel obfinut prin polimerizarea tetrafluorurei de etilen, a cirui produs este neinflamabil, nu se descompune pani la 305°C si are bune insusiri dielect nF:C=CF) = (-F:C-CF)n Uleiurile esterice se obtin prin condensarea acizilor bib: ic) cu alcoolii superiori (octilic). in urma acestor reactii de policondensare se objin uleiuri cu puncte de congelare scdzute (-30 pani la -70 °C sau 243-203K) si vascozitate mica (6-9 eSV/50 °C), puncte de inflamabilitate mari 205-235 °C Aceste tipuri de uleiuri sunt utilizate cu precddere ca lichide hidraulice, lubrifiangi Ja cuzineti de mare precizie, motoare pentru aviafie ce lucreaza la temperaturi scazute (motoare cu reactie). i (acid falic, acid adi ft Fh A HC—§1—O— SO S10 CH, CH, CH, Uleiurile de silicon au in molecula lor 4-8 atomi de siliciu si au structura: Faptul c& au molecula relativ simetricd (nepolara) si confine atomi de carbon si siliciu le conferi caracteristici speciale ca: punct de inflamal cat; curba vascozitate-temperaturd cu panta foarte pufin inclinata, ceea ce arata ca in limite largi de temperatura (-50 la 450 °C sau 223 la 723K) vascozitatea variazi foarte pufin cu temperatura; au corosivitate redusa; sunt ins scumpe. ‘Aceste tipuri de uleiuri sunt utilizate ca lichide hidraulice, lubrifiangi pentru instrumente de precizie si turbo-motoare. 17X12.5. Unsori consistente Aspecte generale, Unsorile consistente sunt sisteme disperse formate din substanfe semifluide sau plastice. Aceste sisteme sunt alcdtuite din dou faze: 0 fazi lichida care constituie mediul de dispersie formata dintr-un ulei mineral sau sintetic faz solida, mediul dispers, format din sapunuri de Na, K, Ca, Ba, Mg, Al, hidrocarburi solide si aditivi Uleiurile care constituie faza dispersd se giseste in proportie de 75-90% di greutatea unsorii, formand un suport structural diferit (fagure) care-i da unsorii proprietaji specifice. Utilizarea uleiurilor sintetice (silicon, esterice ...) este recomandata pentru unsorile care lucreaz in intervale de temperaturi mari (-60 la 250 °C sau 213 la 523K). Faza dispersi solida este format din sapunuri ale metalelor alcaline, alealino- piméntoase, metale usoare si grele sau hidrocarburi solide (parafine, cerezine, petrolatum), fie compusi anorganici sau organici (grafit coloidal, negru de fum, silicagel, praf de aluminiu sau zine, sulfura de molibden, bentonite). Ameliorarea proprietatilor de baz a unsorilor consistente se face cu © esteri superiori, alcooli sau apa pentru a stabiliza dispersia format& intre cele doua faze: © compusi ai fosforului pentru a mari rezistenga la oxidare si imbatranire; polimeri pentru marirea aderentei; © sipunuri de plumb, compusi cu sulf sau cu clor pentru maritea rezistentei Ja presiune; © —coloranti si odorizanti; Clasificarea unsorilor consistente se poate face dup mai multe criterii, Dup& destinafie avem: unsori lubrifiante care reduc frecdrile si uzurile (antifrictioinale) cum ar fi cele de uz. general, pentru rulmenti, speciale, care rezulté din amestecul ulei mineral si spun; unsori consistente de protectie, pentru. protectia metalelor impotriva coroziunii (vaselinele), objinute din grasimi - ulei mineral sau parafind -ulei mineral, au caracter neutru, rezistente la oxidare, anticorozive; unsori consistente de etansare (vaseline si unsori); unsori consistente pentru marirea coeficientului de frecare (unsori fricfionale sau de adeziune), obfinute din amestecul de ulei mineral, grisimi, ceruri si adezivi (bitum, ulei de in, rasini naturale). Dupa natura fazei solide, unsorile consistente se impart in unsori pe baz de sapunuri de Ca, Al, Na, Li, Pb; unsori consistente pe baz4 de sapunuri complexe (Li-Ca, Li-Ca-Pb); unsori consistente pe baz de hidrocarburi solide, Dupa consistent unsorile se clasificd in 9 grupe, aceasta clasificare fine seama de indicile de consisten{a (inversul penetratiei), si face 0 apreciere calitativa a unsorilor lubrifiante, Caracteristici fizico-chimice. Cele mai importante caracteristici ale unsorilor sunt: omogenitatea, limite de rezistenji, punctul de picurare, penetrafia, vascozitatea, stabilitatea sistemului coloidal si chimica, conjinutul de impuritati mecanice si de apa. Unsorile consistente trebuie si fie omogene adic& sé nu contina bule de aer vizibile cu ochiul liber, impurita{i mecanice si nici sapun nedizolvat, deoarece nu ar asigura o ungere perfect pe toati suprafata. Pentru a determina aceasta proprietate, se unge o suprafaya de sticli curaté cu un strat de Imm unsoare si se analizeaza\ transparenta. 18Limita de rezistenti este dati de valoarea presiunii la care unsoarea incepe si curga datorita distrugerii scheletul Punctul de picurare este temperatura la care cade prima picdturi de unsoare incdlzita, Valoarea temperaturii de picurare este dati in primul rand de natura sipunului folosit, dar si de proportia acestuia. impreund cu limita de rezistenta, punetul de picurare ne indica temperatura maxima de utilizare a unsori Penetratia este adancimea in milimetri la care patrunde in unsoare timp de 5 secunde, un con a c&rui forma si greutate sunt standardizate. Micsorarea valorii penetratiei (inversul indicelui de consistenji) a unei unsori inseamna modificarea structurii ei deci nu mai corespunde din punet de vedere calitativ scopului pentru care a fost fabricata, VAscozitatea unsorii con: straturilor. Ca urmare a distrugerii refelei spatiale a unsorii, vascozitatea scade cu cresterea stente variaz cu temperatura si cu viteza de deplasare a vites Este foarte importanta valoarea vascozitaqii unei unsori, deoarece ea influenteaz direct asupra modului de patrundere la locurile de ungere, Stabilitatea coloidal& gi cea chimick sunt proprietiti importante care sunt determinate de o serie de factori ca: temperatura, presiune, malaxare. Unsoarea este un edificiu coloidal cu o structura spatiali bine determinata. Rezistenta impotriva distrugerii acestei structuri si a separarii uleiului mineral o numim stabilitate coloidal. Ea poate fi mariti prin marirea cantitaqii fazei disperse si prin aditivare. Valoarea stabilitifii coloidale este data de g ulei/100g unsoare. Stabilitatea chimica a unsorilor este data de rezistenta la actiunea oxigenului din aer, respectiv la efectul corosiv al lor. Datorita acestui efect apar produse acide care inchid la culoare unsoarea si 0 fluidizeaza, Se recomanda utilizarea de inhibitori de oxidare. Datorité procesului tehnologic, a materiilor prime, depozitirii si: manipularii defectuoase in unsori pot aparea impuritati mecanice care trebuic sa fie indepartate daca depagesc limitele admise. {in unsorile consistente in special si cele pe baz’ de calciu, apa are un rol de stabilizator al sistemului, confinutul ei este dat in funefie de natura spunului. X1.2.6. Lubrifianti soli si paste speciale Lubrifiantii solizi au inceput si fie utilizati mai recent datorita condifiilor speciale de functionare a unor utilaje gi transmisii ‘Acestia pot fi sub forma de substanfe cu structura cristalind lamelara (grafitul, sulfura de molibden sau wolfram) sau straturi subjiri polimerice (teflonul, nylonul), amestecuri intre siliconi, rigini fenolice sau epoxidice cu unii lubrifianti solizi, eat si unele straturi metalice moi de indiu, plumb, staniu, argint, zine sau cupru depuse pe suprafafa unui metal dur sub forma de straturi cu grosimi de 0,1-4yum. Lubrifiantii cu structura lamelard cum este MoS: si grafitul sunt substante cu legituri covalente puternice intre atomii aceluiasi strat si cu legaturi Van der Waals slabe intre atomii diferitelor straturi. Ei formeazi filme pe suprafefele metalice micsorénd 19frecarea si favorizand alunecarea usoara, au o stabilitate fata de temperatura si presiune ‘mai mare decat a uleiurilor minerale. Sciderea coeficientului de frecare se datoreste rejelei hexagonale in care cristalizeaza. Fenomenul de lubrifiere a acestor substanfe se datoreste orientirii lamelelor paralel cu suprafejele care aluneca, Bisulfura de molibden se comercializeaz& sub forma de: paste si unsori formate din componentul solid (MoS:) amestecat cu ulei mineral si sintetic (silicon sau poliglicol) sau cu o unsoare consistent de obicei pe baz de stipun de litiu. Bisulfura de molibden mai poate fi utilizati sub forma de lacuri lubrifiante intarite la rece sau la cald (100-200 °C) cand MoS; este fin dispersata in rigini epoxidice amestecate cu un lichid volatil. Grafitul se utilizeaza sub forma coloidald, in particule sub 2m care formeazi suspensii stabile in uleiuri. El are un cost mai seiizut decat MoS2, dar este inferior deoarece are un coeficient de frecare mai mare si nu rezista la presiuni mari 20