ABILITATI 4 SISTAREA DE BINE suport de curs pentru cadrele didactice Program de formare adresat cadrelor didactice, disciplinele _Consiliere gi dezvoltare personal” si/sau_,Educatie pentru sanditate”, realizat in cadrul proiectului ,Pentru Fete si Baieti”Anexa 28 - Povestea familie lonescu. »In aceasté casi locuiesc domnul si doamna lonescu, impreund cu fiul lor in varstd de 20 de ani, David. Familia lonescu duced o viatd linistit’, pana c&nd, intr-o zi, un teribil accident de masind se petrece, iar domnul si doamna lonescu isi pierd viata, David mosteneste casa parinteasca si duce o viaté linistité pana cdnd intr-o zi, David isi pierde locul de munca, David nu mai poate intretine singur casa. Cu ultimii bani economisiti, David se hotardste sé imparta casa in 6 apartamente mici si sd dea un anunt de inchiriere tn ziar". La anunt raspund urmatorii chiriasi: * 0 familie alc&tuité din tata — contabil la bancé, mama — profesoara, fiica — 7 ani, eleva in clasa |. O pensionard de 70 de ani, care traieste din pensie. Un grup de 5 chinezi, care lucreazé in constructii. Sunt de un an in Romania si au ‘inceput sd invete un pic limba romana. 0 tdndra care isi creste singurd copilul, Tandra are un serviciu de noapte si copilul petrece mult timp singur. Trei studenti din Republica Democraté Congo, care au solicitat azil politic. O familie roma compusa din 5 persoane. Tatal lucreazé ocazional. Fac parte dintr-o familie mare si le place sé sGrb&toreasca cu orice ocazie. * Un cuplu fara copii. Sotul lucreazé la un Institut de Cercetiiri, iar sotia sta acasé si are grija de cei trei pudeli. Doi artisti, de aproximativ 40 de ani. Duc o viata boema si neconventionala. Au multi prieteni artisti. * OtdnGrd care studiazé pianul la Conservator. Exerseazé la pian in fiecare dupa-amiaza «Un barbat din Africa care are o prietend in Roménia. Urmeaza sa se cisditoreasca daca familia fete’ il va accepta. * QO familie de musulmani care traiesc foarte strict dupa principiile Coranului. Mama nu paraseste casa familiei foarte des. * Unhomosexual care nu este implicat intr-o relatie stabild si invita prieteni des ‘in apartament. : * Untanér in crut cu rotile care locuieste cu mama sa in varsta de 76 de ani. » O fata nevazatoare care locuieste singura cu cdinele ei insotitor. a ; « Omamai singurd, cu un copil de 3 ani, al cérei tata locuieste in straindtate si viziteaza familia ocazional impreuné cu alti prieteni. ; sO familie cu 5 copii cu varste intre 1 si 12 ani, care s-a mutat de curdnd in localitate. Nu cunosc pe nimeni si vor sd isi faca prieteni.Anexa 27 - Fiecare este unic 1. Alegeti o persoané din desen. 2. Descrieti persoana in cdteva cuvinte. 3. Ce simte persoana in acest moment sau ce g4nduri crezi cd are? 4. Ce crezi cé va deveni cand se va face mare?Anexa 26 - Arborele cauzal NU Primul lucru la care ma gandesc? 0 sd ma pot sustine financiar? = Cheltui bani parintlor; ‘Ajun a ilegalitay =Voi avea un trai dificil; - Ceilalti vor profita = Nusa pot face de mine planuri de vitor = Voi favita doar din experiente. Primul lucru la care ma géndesc? 0 sa merite efortul investit? NU DA = 0 sé treact repede; = Recompensele vor fi pe masurd: = Domeniul de studi hueste urmat in *Voi céstiga noi =O s8 am cdteva ‘experiente pe care ‘experiente. nu gtiu efnd le voi folosiAnexa 25 - Etapele luGrii deciziilor Descriu situatia/ stabilesc ce decizie am de luat. Explic alegerea mea. Ma informez. Obtin permisiunea, Clarific ce este important pentru mine. lau in considerare riscurile. Fac o list cu soluti Fac un plan. Mé géndesc la avantaje si dezavantaje pentru fiecare solutie in parte. Stabilesc un termen realist. lau o decizie,, , 4 ’ | | | | Anexa 24 - Luarea deciziilor 10. Decizii care pot fi influentate Ce haine sd port? ‘Cum sé ma tund? Ce sd m&nénc? La ce ore sé ma duc si la care sé lipsesc? Ce prieteni si am? Cu cine sd mé intélnesc? Ce filme si vad? Ce sa citesc? La ce ord s& vin seara acasd? Cat de departe sé merg in relatii? Cine gi ce ti-ar putea influentaoS SABER ER EEE EEE DDD: i sof ap Dayind a [D190] sns ap bayipd Anexa 23 - Cufarul cu valori Ia OE EEE SEE SEE EEE OEE SEE ESSE SEEORESOSEOSEOIO®ze ES Ee ih ES OOOO lC i i i j ‘ ‘ ‘ $ s i Anexa 22 - lerarhizeazé Indicatit: Citeste fiecare valoare cu a vin in minte. Selecteazé 10 valori, ce adaugate de tine. i valorile tentie. Adauga in cdsutele libere si alte valori care iti Je mai importante pentru tine, fie din lista, fie din cele Familie Prietenie Pace Copii Fericire Libertate Independents Carieré Sinceritate Sanditate Responsabilitate Aventuré Altruism Educatie Ambitie Culturé Liniste sufleteascd Implicare activ : | enerozitate Incredere in sine | DistractieWU wa eA wee ee ew xaeee es see wD y Anexa 21 - Refuza ceea ce nu vrei! Anda are 12 ani si este prietené cu Paula de cénd aveau 5 ani. Locuiesc in acelasi bloc, merg la aceeasi scoald tn clase diferite sisi petrec mare parte din timpul liber cu gasca de Ia bloc. Paula are un semn din nastere la ureche care i-a creat multe complexe, dar Anda a fost mereu alituri de ea sd-i ia apGrarea. De | | cénd fetele ou trecut de clasa a 6-a, Anda a inceput sé petreacdi mai mult timp cu noile colege de closé, | ior acest lucru a deranjat-o foarte tare pe Paula. De Ia un timp, Paula se plénge mereu cd Anda nu mai are timp s& petreacd cu ea si cti nu mai este o prietend bund, asa cé fi da de ales intre ea si colegele ei. ‘Anda consideré cé Paula exagereazé si cd este geloasd, dar nu vrea sé o piardé ca prietend. Ce trebuie sii facé Anda pentru a-gi paistra prietena, dar faird sd renunte la colegele ¢ Clara are 13 ani si este indréigostita de un baiat de clasa a 8-a pe nume Cristian, De curdind a fost abordatd de el intr-o pouzé sii s-a propus si se int6ineascéi dupd ore. Desi Clara trebuie sé ajungd la meditatii, Cristian insista sd mergé la 0 plimbare in parc. Clara ar vrea sé meargé in pare cu Cristian, dar in acelasi timp stie cé mama ei a platit in avans sedinta de meditatii si dacé nu se duce, aceasta va fi sunatd de ctitre meditatoare. indicat sé facé Clara? Filip are 16 ani si este intr-o relatie stabilé cu Roxana de trei ani, Roxana vrea ca dupa terminarea liceului s& se céséitoreascé si s& facd un copil. Filip vrea sé meargé la facultate si are alte planuri. in acelasi timp, el tine foarte mult la Roxana si nu vrea sé se desparté de eo. tum sa it spund Roxanei care sunt dorintele sale? Ce trebuie si fact Fi has i — aa! om = = a =a Es a nt leu | i ina ling ‘os tgs CeAnexa 20 - Spune “NU” presiunii Ce-ti zic alti Posibile rspunsuri Toaté lumea fumeazd maar o tigard, tu de ce nu vrei sd incerci? Nu sunt toata lumea; Cred cé nu toaté lumea 0 face. Dacé ma iubesti, vei chiuli acum cu mine. Daca nu vrei sé rémdi cu mine, o sé le spun tuturor c& nu mai esti virgind. Dacti mé iubesti, tmi vei respecta dorintele si sentimentele si nu ma vei forta sa fac ceva ce nu doresc. Poti sé le spui celorlalti multe minciuni, asta nu inseamni cd o si te creads. Stiu cd vrei sd o faci, ti-e fricé doar de ceea ce 0 56 zicd lumea. Maturizeazé-te, totdeauna. doar n-o sé fii un copil pentru Dacéi as fi vrut sé o fac, nu as fi avut aceasta discutie cu tine. ——_j Asta nu inseamné cé esti matur. Matur esti | atunci cénd iei o decizie si o respecti. ‘Am mai fcut-o inainte, care este problema acum? ‘Am dreptul s& ma rézgdndesc. Am decis so mai astept pand cénd o voi face din nou. Doar nu vrei ca restul sé spund ci ti se réicegte grisul acasa.. Promisiunea e promisiune si cred c& oricui place grigul cald de acasé Nu vrei sd incerci sé vezi cum e? Cred c& e un motiv slab, sunt prea multe riscuri doar pentru a afla cum e. Nu, multumesc! Trebuie neapérat sd o fac. Nu, nu trebuie. Stiu c& nimic nu ti se va intémpla. Dacii eu pot astepta, atunci poti situANEXA 19 - Rew, stop, start, play REWIND. decrie momentul {in care te-ai simti izolat/ respins/ abuzat/ agresat sToP descrie punctul culminant, momentul care te face si ‘acum si iti aduci ‘aminte si $6 simti lucrurile pe care le-ai experimentat atunci START | descrie ce ai fiface diferit, dacd ai ‘avea posibiltatea 36 te intorci la acel moment, cum ar fi ardtat finalul povestii dacé aifi aplicat scenariul alternativ, descris la etapa start?Anexa 18 - Violenta sexuala Nr. | Afirmatia AIF in Roménia, una din trei femei a declarat ci a fost abuzat fizic sau verbal de cétre partenerul sau, - - | >, _ | Reportul sexual intr rude in lnie directs sau intr frati si surorl este condarnnat de | lege si reprezint& o negare a drepturilor celui de care s-a abuzot. | 3, _ | Cénd partenerul tau te forteazd s8 ai un contact sexual nu este viol, deoarece este un cunoscut. 4. | Afiblut sau a pierde controlul nu este 0 scuzt pentru vol sin ast pe violator sd scape de condamnare. 5, | Doct un adult face repetatoluzii sexual la adresa ta sau te atinge pe fund sou fn zone intime, nu inseamnd nimic grav. g, | Aavea.un contact sexual cu ofemeie dups ce i-ai dat sé bea sou s8 se drogheze nu | este considerat viol | 7, | Baca victima unui viol cedeazd se de acord cu actu sexual din fred, atunci sin punet de vedere legal si-a dat consimt&méntul, iar violatorul nu poate fi condamnat. Cénd violul se intémplé la o intélnire romanticd este pentru c&, de fopt, femeia 8. _| vrea sd facd sex, dar nu vrea sé recunoascé acest lucru pentru a nufi considerat& promiscud. | 9, _ | Bérbatii nu sunt niciodatd cu adevarat violati 10, | Amenintarea de ctr partener cu pérsirea dact fata nu intretine relat sexuale este 0 forma de violentd sexual. } - 11. | Femelle sunt mai presispuse sflevictime oe violull cénd sunt singure ofard, mai oles seara sau noaptea. 12. | La cele mai multe dintre violuri se uzeazd de forta fizicé. 13, | Majoritatea victimelor violurilor sunt adolescente sau tinere femei, 14,_ | Condtionarea si acordarea unor privilegitn schimibul unui act sexual este o forma de abuz sexual 1s,_ | Teansmiterea une! infect cu tronsmitere senuald de citre 0 persooné care ste a suferd de 0 asemenea boald se pedepseste de caitre lege.‘Anexa 17 - Probleme si solutii ‘ copii Studiile aratd cd datorité timpului petrecut pe ecranele mici cum ar fi tableta si telefonul mobil. cop! dezvoltd in timp miopie. (vedere scézutd la distanté.) Cazurile de suicid la adolescenti a crescut simtitor. Statisticile araté cé peste 5% din adolescenti au avut o tentativa de suicid Unul din cinci adolescenti (20%) din Roménia este supraponderal, iar anual aproximativ 400 de copii devin supraponderali. Acesté situatie se datoreazé si lipsei de activitate sportiva, care a fost inlocuité de utilizare in exces a telefoanelor mobile, tablete si caiculatoare. Adolescenta este varsta la care apare dorinta de a imita vedetele tv, dorinta de a fi admirat, nevoia de Gfirmare personal, teama de singurdtate. Aceasta dorintéi le determina in special pe fele sai apeleze {a oplicati de editat foto pentru a ojusta conturul fetei gi a corpului in imaginile postate pe retele de socializare Calitatea si veridicitatea informatilor de pe internet este nesigurd, Pentru ci oricine are acces la internet. oricine poate posta informatii pe internet, oricine poate spune neadevéiruri, poate dezinforma, sau poate mintj. 78% din tinerii spun c& internetul este cea mai sigurd sursd de informare. Cu cit folosesc mai mult internetul si se angajeaz6 in actvitat tot mai diverse, cu atat este mai mare Sansa ca tinerii sd se confrunte cu situati riscante ca traficul de persoane. a. |Anexa 16 - Schema comunicarii MODEL LINIAR DE COMUNICARE DECODARE CODARE FEEDBACK Elementele acestui proces sunt urmétoarele: Emit itor — emitentul mesajului: Codificarea ~ simbolurile orale sau scrise utilizate pentru a transmite mesajul; Mesajul - ceea ce emitentul doreste sé comunice; Canalul ~ mediul utilizat pentru a transmite; Decodificarea — interpretarea mesajului de céitre receptor; Receptor — destinatarul mesajului; Feedback - informatia utilizatd pentru a determina fidelitatea transmiteri si receptiondrii mesajului Perturbatii orice element care distorsioneazéi procesul comunicari Bariere ce pot impiedica transmiterea mesajului: Concluziile grébite; Prejudecattile: Stereotipurile; Lipsa de cunostinte: Dezinteresul; Dificultaitile de exprimare (psiho-fizice); Emotile.wow iw we wwe a eww “ww WwW ww ww wow Ww a yo = yw www Anexa 15 - Emotiile si pubertatea a - . , i bine Citeste afimatiile si completeazé spatiul liber cu un cuvant care se potriveste cel Ws o cu emotia simtité. Daca emotia nu se regdseste in marea de cuvinte, o poti adéug oM-/Am sims” Emotiile primare sunt: + FRICA + BUCURIE + TRISTETE + FURIE + DISPRET + DEZGUST + UIMIRE Atunei cénd zicem c& suntem OK/ BINE, nu descriem in niciun fel starea noastra er cel mai simplu raspuns pentru intrebarea Cum esti?", dar in acelasi atunci cand am discutat prima data schimbarile din pubertate. atunci cand am aflat prima data despre ciclul menstrual. atunci cénd am aflat cé unei colege i-a venit menstruatia atunci cénd as vedea c& un béiiat are o erectie in public. atunci cénd vad o persoand cu multe coguri pe fata. atunci cand m-as trezi cu 0 pat umedd pe cearceaf. catunci cd mi-a opérut pentru prima data parul la subrat. otunci cénd wunspiratia mea si-a schimbat mirosul atunci cand am observat ci mi se schimb vocea, atunci cand am aflat cé exist o diferenta de marime intre sdni, Motionala. Stim c& este ™P este $i cel mai putin relevant,Anexa 14 - Fetele emotionate FERICIRE, PLACERE, AMUZAMENT, ENTUZIASM, SARCASM GLUMA, FLIRT, POZITIVITATE, TONUL POATE Fl JUCAUS, AFECTIV, IRONIC IUBIRE FATA DE CEVA, CINEVA, ADMIRATIE, RECUNOSTINTA PRIETENIE, IUBIRE, DRAGOSTE, RECUNOSTINTA, FLIRT, POATE SLABI UN MESAJ SARCASTIC LUDIC, GLUMET, PROVOCATOR, IRONIE | TRISTETE, LIPSA DE INTERES, DEZAPROBARE, DEZAMAGIRE, | MELANCOLIE, FRUSTRARE, INGRIJORARE, SUPARARE FURIE, NERVOZITATE, AGITATIE, FRUSTRARE, NEPLACERE, DEZGUST, URA OOOOOOO® INDIFERENTA, NEPASARE, SERIOZITATE, DEZAPROBARE, DISCONFORT, NEPLACERE ON boy UIMIRE, SOC, DISCOMFORT, RUSINE, REACTIE LA UN COMPLIMENT, FLIRT @Y (3) FRICA, OROARE, SOC, INGRIJORARE, STRESwwe ww weeeedoensaeeee sp 2 ow uw wwe Anexa 13 - Comunicare non-verbala eficienta Non-verbal Semnificatie Cine e in foto ta? Orientarea corpului Atunci cdnd ai in fata ta un auditoriu de obicei, incerci sd te orientezi spre persoanele care sunt interesate de cea ce le spul Si reciproca este adevaratd, a acorda atentie auditoriului prin ozitia corpului este echivalent cu a-i face sd se simt implicati. Cum tii méinile? Dar capul? Postura corpului {mn ochii persoanei care te asculté, postura corpului arata cat de bine pregétit esti. O posturd dreaptd, cu capul ridicat, cu mdinile pe lang corp (si nu incrucisate) arata deschidere, incredere in sine si determing auditoriul si aiba incredere in persoana care le vorbeste. Zambesti? { b Mimica Mimica araté dacd iti face pldcere sau nu sd vorbesti despre subiectul respectiv. Dacé tie iti place subiectul este posibil ca si elor cérora le povestesti cu pasiune sé le placa. Daca nu, te vor asculta pentru c& le zambesti si asta aratd prietenie. Le spui ceva? Contactul vizual Contactul vizual conduce la implicarea persoanei care te ascult’ ‘in discutie. Dacé tu esti atent la auditoriu gi auditoriul te va asculta. O privire te poate determina sd ramai atent la cea ce se discuta. Cum te simti? Spatiul personal Dacé esti atent la regulile pri pot influenta comunicarea: + distanto publicé - utilizata in comunic: metri + distanta socialé - intera cunoastem superficial + distanta personala - tntre de brat + distanta intimé - care permite atinge Daca te apropii prea mult de o persoand, ace: jenata de opropiere. in acelasi timp, daca past rea mare, grupul nu te va simti aproape. E im ‘adaptezi distanta in functie de moment. \d spatiul personal al receptorului, ‘ri formate: 3-8 ictiuni cu persoane pe care le Prieteni: de obicei, o lungime soapte ete, sta Se poate si rezi o distanta portant sé Ce fac cu mainile? Gesturile Gesturile spun foarte multe lucruri de: Persoana care transmite o informati Tapide transmit agitatie sau teama, ceea ce se transmite, spre ceea ce simte i Astfel, miscarile prea 'ipsa lor goleste de continutAnexa 12 - Poarta si distribuie DIFERITE RAPORTURI DE DISTRIBUIRE A INFORMATIILOR CUI VREI SA-I SPUI? Toate site-uri vizitate vreodaté Cumparéturi online Numarul telefonului mobil stat online Credintele religioase/ Politice Numele persoanelor Relatiile personale/ ) } pe care nu le agreeati/ orientarea sexuala nu aveti incredere Lucruril ,indecente” pe care le-ai facut Conectati fiecare cutiuta din cere cu cele de pe partea dreapta folosind sageti. een kt Deion cog Seu tiette eee sat tset CCS e cers ‘© companie de jocu onlineAnexa 11 P: Toti prietenii mei sunt fumdtori, insé eu nu. [n uutlimul timp acestia ma evita si nu ma mai cheamd in oras, P: in aceasta seard este ziua prietenului/ prietenei meulmele celuifcelei mai bun/oune sit ost se stréng la o petrecere $i insist® s6 particip si eu, dar méine am teza la materaticd. Mé duc sau nu ma duc? Pin ultimul timp, la petrecerile la care partici prietenii mei consumé foarte mult alcool si insist’ sd beau si eu cot la cot cu ei. Mie nu imi place sé beau si ma simt inconfortabil atunci cénd ei tmi fac astfel de propuneri 'S: As putea sé le explic prietenilor mei ci desi acest comportament nu mi se pare stinétos $1 nu doresc sd incerc 0 astfel de tentatie prietenia lor este importanta pentru mine si totusi as vrea sé fac parte in continuare din acest grup, chiar dacé nu fumez. Faptul cd nu fumez nu ar trebui sd fie o barierd in comunicarea cu prietenii mei. S: Este important sd imi stabilesc prioritatile inainte de a lua 0 decizie. Alegerile le iau in functie de valorile personale, iar dacd educatia este una dintre ele, alegerea devine mai usoard. 'S: Cunoscdnd consecintele pe termen lung, dar si scurt ale deciziei mele, dacd nu sunt dispus/ dispusé sii le accept, numa voi expune acestui ‘comportament riscant. P: Colegilor mei nu li se pare important ora de desen, insd pe mine ma pasioneazé acest subiect si imi doresc sé invat mai multe despre el. Colegii mei insist sd chiulesc aldturi de ei, numindu-ma adesea fraierifraier’ dacé nu o fac S: Atta timp cét pasiunile mele sunt cu adevarat importante pentru mine si pentru vitorul meu, este important s& iau decizia care m& va avantoja pe termen lung. P: Prietena mea vrea si facem glume Ia telefon. Desi initial mi s-a pérut amuzant, acum cred ci ‘am inceput sd exagertim si nu mai imi doresc s& continu. ‘St li pot explica faptul cé pentru mine nu mai este amuzant, nu vreau sé mai continui, dar ‘cd mi-ar face placere sd ne petrecem timpul impreund, fdcdnd un alt lucru care ne face placere ‘oméndurora. P: Am primit o cerere de prietenie pe facebook, de lao persoand necunoscuté. Prietenii mei cred c& ar trebui sd fi dau accept si sd incep sd vorbesc cu el/ eq pentru cd ag putea avea diverse beneficit 'u sunt singura persoana responsobilé pentru situatia mea sociald si dacd consider c& o anumit’ persoand nu este potrivité pentru cercul meu social, atunci pot olege s& nu o includ dacd imi dauneazé. P: Colegul meu nu are cele mai strélucite rezultate scolare, iar restul colegilor fac adesea misto de el Sima imping si pe mine si fac acelasilucru. Pentru c& nu am vrut sd fiu exclus/exclusd am facut si feu migto de el, dar ulterior am realizat c& aceasté ‘actiune ma face sé ma simt prost/incomod, S: Odaté realizat faptul c3 nu sunt confortabil/ confortabilé cu comportamentul meu fata de el pot | SG imi cer scuze si sé fiu mai atent la sentimentele sinevoile lui. P: Adesea colegii mei imi propun insistent si rémén dupé ore pe terenul de fotbal, chiar dacd nu mi anunt inainte parintii 6 voi Intdrzia, 'S:Stiind c& este important pentru parintii mei sé fie la curent cu activittile mele si locul in care acestea se desfiigoars, ag putea face un efort s@ fi anunt in momentul in care decid s@ accept propunerile colegilor me | Ps Toate colegele mele imi spun cé dacé as posta poze mai sexy as fi mai populard, dar eu nu Imi doresc sd ma afigez in public in acest fel. a pe care astfel de poze o contureazé, as putea so rman in continuare selectiviselectivé in cea ce priveste pozele postate indiferent de ce benefi putea sd atragé. r | : Dacé eu nu sunt impdicat/impacatd cu aawww wee oo oa esses ae eauyv eye ew ww o P: Am descoperit c& matematica este foarte interesanté si fn timpul orelor sunt foarte activ/ cctiva raspunzénd frecvent $i punénd adesea {ntrebari pentru a-mi lmuri anumite aspecte neclare. Colegii mei imi spun c& doar incerc sa fmi impresionez profesorul si sd par mai desteapta/ desstept decat sunt, lucru care ma afecteaza si ma determing adesea sd tac, desi mi-as dori 8 réspund, S: Pot incerca sé le explic colegilor mel c& ‘aparentele adesea pot fi inseldtoare. Clarificarea informatilor este utils pentru tot si ii poate | determina si pe alti colegi si participe activ !a P: Printii mei considers cd telefonul este 0 distragere in timpul orelor, dar din aceasté cauzd ‘Nu pot participa la discutiile pe care colegii mei le ‘au pe diverse grupuri, simtindu-ma astfel excluslexclusd S: Le explic colegilor mei situatia si fi rog ca pe Parcursul pauzei si md informeze gi pe mine cu | privire la noutatile discutate. P+ Colegii mei considerd c& nu sunt suficient de cool daci merg pe scuter cu cascd. Eu stiu insd ca merge fara cascéi presupune riscuri majore pentru snptatea mea si nu Imi doresc si renunt la ea, = S: Pot incerca sé mi informez colegii cu privire la riscurile asociate condusului fara cascé si st incerc SGle explic cd sdnditatea este unul dintre cele mai importante lucruri si cd nu sunt dispus sé renunt la 0 pentru eticheta de cool. in acelasi timp, in trafic esti responsabil att de viata ta, cat si de viata celorlatti P: Gasca de la coltul blocului intra adesea tn belele, ba chiar a avut si probleme cu Politia, La un moment dat si eu am fost subiectul lor de glume Proaste, dar acum m-au invitat sé fini pelrec dupd- ‘mioza cu ei, cel mai probabil facénd lucruri la limita legalitéti. Nu stiu daca sé particip sou nu. In tabira de la mare, profesorii ne-au spus in repetate randuri sé nu trecem de geamandurd pentru c& este foarte periculos. Cu toate acestea Colegii mei insista cd va fi distractiv si foarte amuzant. Eu nu imi dorese sé fac acest lucru, dor colegii mi-au spus c& nu ma vor mai baga in seama docd nu merg cu ei S:{n astfel de situatiiriscul este foarte mare tat pentru tine cat si pentru ei, constientizarea acestuia atat de catre mine cét si de catre ei se poate realiza printr-o discutie in urma careia sd Gjungem lo alte activitéti care sé nu presupund atat de multe riscuri $: 0 asemenea aventurd vine la pachet cu riscuri deosebite, de aceea ar fi indicat sé nu ma las | condus de dorinta de adrenalina pe care o are rupul si care mie imi lipseste in ceea ce prieste luarea acestei decizi ° ‘olegii mei insista sé plecém singuri la munte, dor s@ le spunem parintilor c& vom fi insotiti de un profesor ca sd ne lase sé plecdim. Eu nu imi doresc sd imi mint périntii, ‘S:Intr-o astfel de situatie pot sé apard probleme pe care nu le-am putea rezolva decatt in prezenta unui adult. intr-o discutie cu intregul grup, pot sa le explic avantajele prezentei unui adult in cea | Ce priveste siquranta noastré si rezolvarea unoy posibile probleme. O noud colegai s-a mutat in scoala. Fara a vorbi cu ea colegii, au inceput sd lanseze zvonuri deranjante si jignitoare care o determina adesea sa isi petreacé pauzele singurd si sd nu isi poatd face ‘NOI prieteni. Eu imi dorese sé 0 cunosc $i sd incerc Sd i fiu prietend, S: Pot incerca sé le explic colegilor mei cé aceste Zvonuri sunt doar niste presupuner si pentre © putea séi ne formaim o parere ar trebui se descoperim adevarul, lucru pe care il pute . tem fac discutdnd cu ea. 7 =eee eee ee ooo -_ Ae zee ee cry Anexa 10 - Dincolo de bariera Citeste fiecare afirmatie, pe rand: 1, Am frati/surori. 2. Imi place muzica rock. 3. Am fost corigent cel putin o data pana acum. 4. Ma inteleg bine cu parintii mei. 5, Am avut cel putin o relatie stabilé cu un/o partener(). 6. Mi-am inceput viata sexual. 7. imi plac manelele. 8. Am avut cel putin trei parteneri sexuali diferiti pand acum. 9. Am fost cel putin o daté la un control ginecologic/urolog. 10. Am utilizat prezervativul de cel putin 5 ori pnd acum. 11. Stiu cd educatia conteazé si invat bine la scoalé. 12. Sunt dependent de nicotina. 13. Daca as vedea ca cineva fur de la un necunoscut in autobuz, a5 interveni. 14. M-am imbétat foarte tare cel putin o data pand acum. 15, Vreau sé am o cariera si stiu cd asta se realizeaza tn pasi 16. Am avut parteneri sexuali de alta etnie/religie. 17. Stiu cd vreau sa am o familie si consider cé e importa 18. Am aruncat gunoaie pe strada. 19. Am cunostinte sau prieteni homosexuali. 20. imi place sé ma distrez si nu ratez nici o ocazie, chiar dacd ma oboseste foarte tare. 21. Sunt mandru/méndra de realizdrile mele pand in prezent. 32. N-am chef s& ma implic in programe din care nu abtin beneficii materiale. 23. Am avut probleme cu politia cel putin o data. 24. Vreau sa incerc orice este nou, pentru ca viata este prea plictisitoare. 35. Ma mentin in forma prin exerciti fizice regulate si o diet ct mai echilibraté. 56. Consider cd materialele pornografice contribuie la cresterea nivelului de informare cu privire la sexualitate a celor ce le utilizeaza. 27. Am prieteni de alta etnie. 28. Mi-am facut testul HIV cel putin o data. 29, Consider cd familia mea a facut tot posi asigura o crestere frumoasd 30. Am folosit pe parcursul vietii droguri ilegale si/sau etnobotanice. 31. Cred ca fiecare poate avea 0 contributie in ceea ce priveste dezvoltarea societatii. 32. Refuz sd am contact cu persoane infectate HIV sau bolnave de SIDA. J 33, Comunic foarte bine cu prietenii despre sex/ sexualitate. 34, Am pus cel putin o datd o porecld denigratoare unei persoane. 35, Comunic in mediul virtual prin retelele de socializare, pentru cd aga comunic cu mult mai multi oameni, chiar dacé nu fi cunosc personal. 36. Stiu c& succesul in viatd se obtine prin educatie si muncé sustinuté. 37. Cred ca internetul este cea mai buna sursé de informatil 38, Am incredere in pdrintii mei familia mea si ma sfaituiesc cu ei ori de cate ori mici si siguri. nt ca relatiile mele sa aiba viitor. ibilul in ceea ce ma priveste pentru a-mi am nevoie. 39. imi place si fac eforturi sé fiu la curent cu ceea ce se intémpla in lume din perspectivé economica, sociala si chiar cultural-artisticd. 40, Ma consider 0 persoand responsabild in ceea ce priveste parcursul vietii mele. Lista réméne deschisé/ poate fi modificatéi in functie de obiectivele activitatiiAnexa 9 ~ Cartile destinului {a in considerare modul in care viata ta se va schimba. la in considerare ce schimbari va trebui s& faci si, de asemenea, modul in care punctul tu de vedere se va modifica. Réspunde la intrebarile de mai jos cat mai complet si sincer Uisteaz& cel putin cinci moduri specifice in care viata ta se va schimba. 1 vo sn vs : JE Cum crezi c& te va afecta aceasté schimbare la nivel de atitudini si comportament? Cum te vor privi cellalti? Gandeste-te in mod special la atitudinile prietenilor, colegilor, familie. iti vei petrece timpul liber la fel? Cu aceastd nou identitate, crezi cd vei avea mai mult sau mai putind influent la coal, [a focul de ‘mune, in societate? Cu aceasti nous identitate, ce ai de oferit in plus societatii fata de ce -ai dat pana acum? Care sunt nevoile tale actuale? Ce crezi c& agteaptd oamenii de la tine? | inchide ochil o clipa si imagineazé-ti c& aceast persoand ai fi tu pentru totdeauna, Gandeste-te la viata ta, la casa ta, la relatille de Ia locul de munca, la visele tale. Dacé nu ai putea reveni la identitatea ta realé, ti-ar fi dor de tine, de ce? Ce ai avea de céstigat? Dar de pierdut? LT LAN IE TR IPT TET NT Yh IMR ETL PT ETP I TTTAnexa 8 - Curba imaginii de sine Surse ale unei stime de sine scdzute Medii disfunctionale, relatii dezastruoase, adictii, abuzuri fizice, emotionale, verbale, sexuale, dizabilitat esecuri personale, afectiuni patologice. Géndire afectata Seturi mentale negative, stereotipuri. Emotii negative finhibare, frustrare, exagerare, inflationare. Comportament afectat Impulsiv, iresponsabil, compulsiv, ineficient, autodistructiv ‘Trastturi de personalitate afectate Negativism, agresivitate, frustrare, iritabilitate, impulsivitate Constrictie afectiva Expectatii nerealiste Comportamente negative si autodistructive Probleme de control Probleme de relationare Probleme in controlul agresivitatii Probleme de adaptare ‘Comunicare ineficient& si dificultati in comunicareAnexa 7 — Cine sunt eu? Daca as fi animal ag Dacéi as fi culoare as fi... Daca as fi pasdire ag Dacéi as fi floare as fi.. Daca as fi juctirie as fi. Dacéi as fi instrument muzical as fi. FERED TTS TR aT ETi a i a a a a a 3 a 3 a a a a a a a 4 4 4 4 4 } ‘ : Anexa 6 - Harta Inimii Scrie trei calitéti personale care iti plac cel mai mult. Scrie trei lucruri din viata ta pe care ti-ar placea sé le schimbi, Scrie trei lucruri pe care le faci bine. Scrie trei cuvinte care ti-ar plécea sd fie spuse despre tineAnexa 5 —Lucruri care ma descriu Pentru a exersa abilititile de a comunica deschis si pentru a impairtasi un punct de vedere realist si celorlatt. Completeaza urmiitoarele cerinte sincer si ghidandu-te dupa primul raspuns care vine in minte: CALITATI LISTA PERSONALA | Eu sunt o persoané: amuzanté care stie si relaxaté increzatoare buna sndtoasd arétoasé generoasé | intelegatoare Ce imi place mai mult la mine: Lucruri pentru care ceilalti ma apreciazé: Calitéti pe care as dori sé le dezvolt: ‘Trasdturi pe care as vrea si le schimb: Realizdri de care sunt mandra/ méndru:Anexa 4 - Jocul preveniri Probleme Matel este ingrijorat cd are pete ciudate pe piele si crede cd sunt contagioase. “Soluti medic de familie, cabinet scolar Minel are o infectie la ureche si crede cé nu s-a vindecat. El este inotitor si crede cd auzul i-ar putea fi afectat. Familie, medic de familie Ema e supératé cd prietenul mamei ei intré in camera ei fara 8 0 intrebe sio ia tn brate, chiar dacd ea nu si doreste acest lucru, consilier scolar, profesor, familie (frate, sora, mama etc.) teama sa vorbeascé cu el despre asta, Oana crede cé fratele ei mai mare foloseste droguri, dar ii este | familie, consilier scolar, psiholog, ONG-uri specializate Titus este lovit de unul dintre prietenii lui. Chiar dacd nu ji place acest lucru, raméne prieten cu acesta pentru cd se cunosc de mult timp. familie, profesor, consilier scolar, psiholog Valeriu se simte adesea trist si izolat, din cauza colegilor lui care fi pun porecle deranjante si il jignesc foarte des. consilier scolar, profesor, familie Romina imprumuté de la alte persoane forfecute de manichiurd si a observat cd i s-a umflat degetul medic de familie, medic scolar Dimitrov a aflat cd prietenul lui cel mai bun consumé foarte des alcool, aproape in fiecare zi consilier scolar, ONG-uri specializate, helpline antidrog, familie {on i-a spus Mariei c& o iubeste, iar aceasta a postat pe Facebook mesgjul, dar si rspunsul ei care a fost de fapt un refuz. Acum lon primeste constant mesaje in care este numit fraier pentru ca si-a exprimat sentimentele, simtindu-se din aceasté cauzé, supdirat si nervos pe toti cei din jur. familie, prieteni, consilier scolar, profesor Jeni a postat pe Instagram o poz cu ea imbrécat’ Provocator, iar acum primeste comentarii in care este invitaté de diversi baieti, uneori necunoscutj. La scoald fetele din jurul ei spun ca Jeni s-a intéinit cu tot béietii care i-au lésat ‘comentari. scol familie, diriginte, consilier, director al Tania si Sorin au o relatie de cdteva luni, dar Sorin le Povesteste toate detalile legate de viata Taniei, prietenilor lui In consecintd, acestia i-au dat Taniei porecle si fac misto de eq in public. Dana si Marius sunt un cuplu de 3 luni de zile, dar Marius insist ca cei doi sd isi inceapa viata sexuald, Dana nu se simte pregatitd inca, Simina a observat cd sora ei vine cu vanatai si plangénd casi dupa ce se intéineste cu prietenul ei, mult mai in varsté decét ea familie, scolar Prieteni, familie, consilier scolar familie, profeso, F, psiholos seolon Psiholog, consilier te Prieteni, profesor, consilierAnexa 3 - Ce inseamna o persoand sdndatoasd? Citit lista urmatoare si alegeti 6 afirmatii pe care le considerati ca fiind cele mai importante calitati necesare unei persoane pentru a fi sdndtoase. O persoand sdinatoasa: + Nueste niciodaté bolnava * Poate fugi dupa autobuz fara sé i se taie respiratia * la viata mai usor, fard sa se supere + Isi face usor prieteni * Are acces la servicii de sdindtate bune * Are o casa confortabilé * Face regulat exerciti * Este oricine a ajuns la 75 ani * Evité fumatul si drogurile © Trdieste intr-un mediu curat * Poate face fatd orictrei dizabilitati pe care ar putea-o avea (ex. surditatea, a fiin scaunul cu rotile) Poate iesi bine din orice situatie Se simte bine tot timpul Evité mancarea cu prea multi aditivi alimentari Nu pare deprimata niciodata Are o siluetd frumoasé Nu ia medicamente Este atenta cu propria igiena Are grijG sd-si facd toate vaccinurile necesare Are o imagine bund despre sine Are o credinté care o ajuté in viata Mn4ncé regulat si nu snack-uri E putin probabil sd viziteze un medic Are un ten foarte frumosww ww ee a ee ee wow w Anexa 2 - Puzzel-ul sexualitatii umane Imaginea corpului Sanatatea Identitatea reproducerii sexuala Sexualizarea Relatiile sociale EmotiileAnexa 1 — Povestea corpului Ova ° Chiar dacé nu este constientd de allatul ei estrogenul, noi stim ci el se regdseste in fiecare parte a corpului ei. Fiindu-i sete, se opreste In fata Unui lac, unde fn luciul apei 7 observa céteva schimbari care 0 iau prin surprindere, Sénii au crescut, ior ° inaitimea ei nu mai este aceeasi cu cea de céind a plecat din tarémul copiliriei. Coboréndu-si pri constaté in zona inferioard a corpului faptul cé.. 0, ° nici soldurile n-au rémas la fel, ele s-au ltt. In Acelasi timp, realizeaza ca este inconjuratd de un miros necunoscut, neplacut.. ° miros care este dat de activarea glandelor sudoripare. Acestea nu sunt singurele glande care se activeaz6, ci si cele sebacee isi cresc activitatea, pe faté aparénd., ° coguri (acnee). Spaléndu-se in lac, descoperi si teva fire de par la subtioard care nu erau acolo la inceputul cdlatorie. ° de asemenea a fost surpinsa si de aparitiafirelor de pdr in zona inghinala si de o.. ° se dezvoltd gi organele genitale. Mergnd spre sférsitul acestui capitol, numit pubertate, Tozo ° scurgere rosie, care era de fapt sGnge. Avusese prima menstruatie, menarha si-a facut aparitio bub influenta estrogenului, Totodata in interiorul corpului. ° devine constient de faptul c& schimbarile vor continua si pe parcursul urmétorului capitol in care turmeaz& 38 intre, numit adolescent T Desi el nu isi dé seamé, nivelul lui de testosteron incepe incet, incet sd creascé si sé ajunga la din ce fn ce mai multe... 1T organe. Prima lui destinatie este reprezentaté de organe genitale, ducénd la cresterea in dimensiuni sila dezvoltarea acestora. Cea de-a doua oprire, fn drumul lui spre pubertate va fi reprezentaté de clemente care ne ajut sé ne miscém, precum.. T ase si muschi. Acestea vor creste si ele, corpul lui Joz0 dlungindu-se din ce in ce mai mult. Odata cu cresterea in inditime, apare si T ‘oparitia pérului facial, Dar asta nu este tot, pentru a firele de par rebele o s6 apard si in zoné T glandele sudoripare, care cauzeazi o serie de mirosuri nu tocmai placute. Testosteronului fi plac glandele gi le va activa si pe cele sebacee, ducnd {a aparitia cosurilor luctu care pe Tozo nui face prea fericit. Nun ultimul rénd, aliatul lui Toz, Gjunge din nou in zona genitala, unde... T latirea zonei superioare a corpului, mai precis a ‘umerilor. Tot in zona superioard, testosteronul va determina. 7 subtiorilor. Zona axiald si zona pubiané, sunt si ele partase, aparitia parului in aceste zone find o alts etapa determinatd de testosteron. Si nu doar parul igi face aparitia in aceasta zond, ci T alaturi de un vis frumos, va dectanga prima ejaculare. Tozo se sperie putin, dar e ceva normal, cu care va junge sa se obisnuiascé si poate le va povesti prietenilor, dar cu o alta. T ‘voce, pentru c&, la pubertate, aceasta se va modifica. Tozo nu va fi de nerecunoscut, dar va fi schimbat la sférsitul acestei povesti. T ‘Aceasti poveste reprezint’ doar un capitol din caldtoria pe care o va avea de urmat.— i ul sau dizabilitatile fizice sunt rezultatul vizibil al unor probleme existente la nivel radacinii (de exemplu lipsa protectiei in momentul unui act sexual cu 0 Persoom seropozitiva, cauzata de lipsa de informatie sau de lipsa accesului la servicit de sdndtate corespunzatoare), iar otrava reprezinté atitudinile negative, discriminy uneori chiar agresive fata de oamenii aflati in aceste situatii, otrava care acceler’ degradarea copacilor. : . iaczeae particpanti, {in cazul persoanelor cu anumite vulerabilitati, care pot fi cauzele directe si indirecte? Dar factori agravanti? Cauzele directe sunt mai evidente $i mat usor de identificat decdt cauzele indirecte. De exemplu, factori agravanti precum discriminarea, abuzurile verbale si fizice pot fi initial trecuti cu vederea/ignorati, dar in timp, prin expunerea tn mod constant la ei vor determina agravarea sau formarea unor traume. Acestea vor fi un impediment in viata de zi cu zi, prin izolarea de grup, marginalizare, excludere, evenimente care duc la intrarea intr-un cerc vicios. tori, eaza Partea C - 10 minute. ; 1. imparte grupul in 3 echipe. Fiecare echipa se va gandi la una dintre cele 3 situatii scrise pe foile de flipchart. oe 2. Roagé fiecare grup sd se gandeascéi la posibile cauze pentru problema amintita si sé le scrie pe rdéicina copacului. 3. Roaga participantii sé se gandeascéi la consecinte si sé le scrie pe ramurile si pe fructele copacilor desenati 4, Roaga fiecare grup sé se gandeascai la posibile legdturi intre toti acesti factori, legGturi pe care sé le ilustreze prin desenarea unor sdgeti. 5. Roagé fiecare grup sé tsi prezinte copacul. Invitd intregul grup sé isi spund parerea sau sé puna intrebari fn cazul in care exista nelamuriri. Partea D - 10 minute. 1. Discuté cu intregul grup posibile strategii si interventii care ar putea duce la solutionarea unor eventuale conflicte, cauzate de discriminare si marginalizare. 2. De exemplu putem apela la empatie, prin incercarea de a ne imagina cum ne-am simti dac am fiin locul persoanei vizate. Folosind aceasta tehnicé, ne vom gandi de mai multe ori inainte de a adresa cuvinte jignitoare sau care tl pot rani pe cel din fata noastré. Un alt exemplu ar putea fi dat in cazul in care ne dorim sd integram Persoanele in diverse grupuri, lucru pe care il putem realiza printr-o atitudine Corespunzétoare pe care si o impartasim, comunicdnd asertiv, grupurilor.Tips & Tricks: * Acest exercitiu ilustreaza foarte bine impactul prejudecatilor si al preconceptiilor oamenilor asupra alegerilor din viata de zi cu zi. Este aproape imposibil sé nu avem prejudecati. Important este sé intelegem cé acestea sunt prejudecatti si sd discutm liber despre diferentele dintre noi, pentru a cunoaste oamenii mai bine si pentru a ne schimba opiniile. BS ERO] Scop: Participantii vor identifica cauzele si consecintele unor vulnerabilitati cu care se pot confrunta tinerii si vor constientiza interventii utile pentru solutionarea acestor probleme Timp: 40 de minute Materiale: Foi de flipchart, markere Metodai: Simulare, discutie facilitata Etape: Partea A 1. Pregatiti 3 foi de flipchart pe care desenati cate un copac cu radacini si ramuri mari, cu frunze si fructe. Pe fiecare trunchi se va scrie una dintre urméatoarele probleme: * Tania, 14 ani, insdrcinata in 3 luni; * Ruslan, 15 ani, infectat cu HIV: * Ana, 16 ani invalida tn urma unui accident. Partea B 2. Rugati participantii sé se ridice in picioare si sé se miste aleator sau in miscare browniané, Oferiti participantilor urmétoarele instructiuni, avand grijé sé le exemplificati si dumneavoastra pe parcursul explicatiilor: Propriul corp va deveni un intrument de actorie; «Ne imaginaim ca suntem o mica séméntdj; lasati-va in jos si ghemuiti-va; Cét timp numér pana la 10, vom incepe s& crestem (sé ne ridicdim) pentru a deveni un copac, bratele ne vor fi ramuri si degetele fructe; Simtiti adierea blanda care sufla printre ramuri, miscdndu-le inainte si inapoi (bratele}; Aceasté adiere se transforma intr-o furtund violent, agitaté, care ne miscé foarte puternic ramurile; incet, incet furtuna se linistete si redevine o brizé blandé (Miscati mainile initial incet, ulterior foarte viguros, agitat si din nou incet) Acum sd ne imaginam c& am fost otraviti; otrava patrunde prin radacini si avanseazé panda la fructe (degetele se pleostesc), pana la ramuri (mainile cad pe lang corp inerte) si in cele din urma afecteazé trunchiul, intregul copac murind (Cazi pe podea) 3. Procesare: + Explicati foptul c& un copac primeste suficiente substante nutritive de la rédéicini, iar faptul cd fructele se stricd in copac aratéi cd ceva nu este in regula. Fie nu exista suficiente elemente nutritive, fie exist o interventie din exterior prin care cineva otraveste copacul. Ceea ce vedem prima data sunt semnele de deasupra solului: putrezirea fructelor, ofilirea frunzelor, uscarea ramurilor si a trunchiului. Acestea sunt de fapt urmari ale problemelor de la nivelul radacinii, Intrebati participantii dacé principiul copacului poate fi aplicat si situatiile din viata de zi cu zi? De exemplu la problemele pe care le vedem in jur, infectia HIVwow www WW bk WW Ww eo oo wow bw wow 3. Cereti participantilor s& rememoreze un moment din viata cand s-au simtit izolati sau respingi sau un moment in care au observat c& alti colegi/prieteni sunt izolati sou respinsi. 4, Explicati participantilor cd se pot gandi |a orice forma de izolare si respingere: concedierea fara motiv, culoarea parului, folosirea mdinii stangi, bancuri cu tent sexuala, necunoasterea limbii intr-o tard strdind etc. 5, Rugati participantii sé impéirtaseascé in plen céteva dintre experientele lor. Procesare: + Cum s-au simtit in acel moment? * Care a fost reactia lor in acel context? . + Au facut ceva pentru a nu se mai simti izolati, respinsi? Dacdi da, ce au facut? Dacd nu, dece nu au reactionat? Cum au depasit acel moment? A existat cineva care sd fi ajute in acel moment? Ce au invatat din acea experienta? Tips & Tricks: + Acest exercitiu este foarte important, intrucat face apel la experientele personale ale oamenilor in ceea ce priveste stigmatizarea si discriminarea. li face pe participanti sa reflecteze asupra propriilor experiente legate de discriminare. * Povestirea acestor experiente ar trebui sd fie un act voluntar. Nu fortati participantii sa povesteasca experiente personale dact nu doresc sd facd acest lucru Scop: Participantii vor constientiza puterea de influent a prejudecatilor asupra comportamentelor noastre. Timp: 60 minute Materiale: Foaia de lucru ,Povestea familiei lonescu ~ Anexa 28", coli flipchart si markere. Metoda: Studiu de caz Etape: 1. Desenati pe o coalé de flipchart o casd. 2. Cititi cu voce tare povestea familiei lonescu din foaia de lucru de la anexa 28. 3. Rugati participantii sa isi imagineze c& sunt David si cd trebuie sé aleaga 5 chiriasi din lista de mai jos, pentru a putea sd pastreze in continuare casa. 4, Cereti participantilor sd aleaga individual 5 chiriasi din lista de mai jos. Pentru asta aula dispozitie 15-20 minute. 5, Dupéi ce toti participantii au ales individual, tmpartiti participantii in 4 grupuri a cate 5 persoane. 6. Cereti participantilor ca grupul din care fac parte sé hot&rascé asupra a 5 chiriasi, Procesare: * Cum a fost sd alegeti individual cei 5 chiriasi? Cum ati ales? Alegerile voastre individuale corespund cu alegerea grupului? Cum ati lucrat in echip& pentru a alege cei 5 chiriasi? De ce ati ales acesti 5 chiriasi? Cum credeti cd se intémpla in viata de zi cu zi?Tips & Triks: © Rugati lecare grup mic sé raporteze grupului mare schimbirile pe care le-cu enumerat si/sau cea ce au vazut in desen. Cand discutati aspectele emotionale, intrebati-i pe participanti ce cred ei ca ar Puted s6-i ajute pe altii sa depaseascai situatile dificile. Dacd au fost enumerate Senzatii pozitive, intrebati-i cum ar putea ajuta ceilalti participanti la intarirea acestor sentimente. Subliniati ci desenul reprezintd un moment Schimbe. intrebati-i cum se vad schimband inghetat" si c& oamenii continua sé se lor. lu-se pe parcursul acestei etape din viata Bc) ues Scop: Participantii vor experimenta o forma de a vizualiza visele personale si vor fi incurajati sé adopte o atitudine pozitiva fata de urmarea lor. Timp: 25 de minute Materiale: Coli cartonate, reviste, lipic, foarfecd, carioci, Metoda: Lucru Individual Etape; 1, Rugati participantii sa se gandeasca la cel mai important vis pe care il au pentru acest an, 2, Spuneti-le c& vor avea de conceput o plans care fi vor ajuta sd fie mai aproape de visele lor. 3. Asigurati-va ca fiecare participant are o coala cartonata sau 0 foaie de desen pe care va concepe planga. 4. Oferiti-le reviste si materiale pentru a decupa ce imagini considera cd se potrivesc cu visul stabilit. . Permiteti utilizarea internetului pentru surse de inspiratie. iti timp suficient pentru finalizarea planselor. Rugati cétiva participanti s& vorbeascéi despre planga creat. 5, Pot decupa texte sau afirmatii inspirationale, sau le pot crea singuri 6, 7. 8 Procesare: Intrebati participantii: © Cum ati reusit si compuneti plansa? © Cét de multumiti sunteti de rezultatul final De ce credeti cd este important sé avem o forma vizualéi a visului nostru? Scop: Participantii vor constientiza sentimentele pe care discriminarea le provoacé unui individ, Timp: 30 de minute iscutie facilitata Etape: 1. Discutati despre definitile stigmei si discrimindrii, precum si despre diferenta dintre cele dou. 2. Rugati participantii sa isi gaseasca un loc in sald tn care sd se simtd confortabila 4 a 3 3 3 a q 3 a a EE EEE 6. Explicati participantilor ci trebuie si plaseze in cdsute diferite persoane (folosind initiale sau simboluri) pe care le considera importante in viata lor si care au contribuit sau le influenteazé viata, 7. Pentru a obtine deschiderea participantilor, precizati cd activitatea este confidentialé. Procesare: Rugati participantii sé analizeze timp de un minut diagrama ol Intrebéri care pot fi adresate participantilor: * Ceimpact au avut aceste persoane asupra vietii voastre? in ce mod? * Toate persoanele mentionate au influentat intr-un mod pozitiv? * Cum alegem persoanele si mediile care ne influenteaza viata? Tips & Tricks: + Pe diagrama finala se pot folosi linii pentru a uni personajele, dacti se simte nevoia + Deseneazé pe flipchart impreund cu participantii o imagine asemanatoare. rt See Scop: Participantii vor constientiza beneficiile adoptéri unei atitudini pozitive fata de schimbarile prin care trec in perioada adolescentei. Timp: 30 de minute. Materiale: Foaia de lucru Fiecare este unic - Anexa 27, puteti aduce desene cu copii de varste diferite pentru a ardita c& existdi o multime de diferente si care s& sublinieze ca fiecare este unic si deosebit Metoda: Studiu de caz Etape: 1, Pentru aceasta activitate, rugati participantii sé aducé fotografii cu ei de cand erau mici. Exist posibilitatea sd existe deja in telefoanele lor, dar in orice caz anuntati cu o zitnainte. 2. Oferiti timp pentru ca participantii sé vadéi fotografile colegilor si puteti sti provocati s& recunoascai personajele din fotografi. 3. Impértiti participant’ in grupuri de céte 3-4 persoane si rugati-i sé adune idei despre schimbarile prin care trec tinerii in diferitele etape ale vietii (0-7 ani; 8-14 ai ani). Asigurati-va cd vor comenta schimbarile emotionale, psihice si fizice. inménati fiecérui grup céte un exemplar al foii de lucru din anexa 27. Rugati participantii sa acorde atentie imaginii din foaia de lucru si sd réspundé la intrebarile prezente, Ia nivelul grupului 7. Oferiti suficient timp pentru ca toti participantii sé completeze réispunsurile, 8. Rugati un reprezentant sé impartaseasca réspunsurile grupului gas Procesare: * Care sunt schimbarile prin care trec tinerii in diferitele etape ale vietii (0-7 ani: 8-14 ani; 15-20 ani)? Poate fi vorba despre schimbarea domiciliului, schimbarea scélii, plecarea unui parinte, etc. Cum pot acestea sii influenteze viata unui tanar? Cum ne-am simtit inainte si dup 0 schimbare mai mare din viata noastrai? * Cine a fost alaturi de noi?‘articipantii vor identifica responsabilitatile aferente unei deciziei si vor constientiza Propriile atitudini legate de comportamentul responsabil. Timp: 35 de minute Materiale: Flipchart si markere, material de sprijin - Anexa 26 Metoda: Studiu de caz Etape: 1. Initiati o discutie impreuna cu participantii despre cele mai grele/ importante decizii pe Care cred cd le vor avea de luat in viata 2. Alegeti impreuna o decizie la care se poate raspunde initial cu ,da” sau ,nu”. 3. Scrieti pe coala de flipchart decizia, 4. Roagé grupul si identifice consecintele deciziilor ,da" si ,nu” la afirmatia mentionaté, panda cand decizia nu le mai apartine, ramificdnd arborele cu decizii si urmarile lor. Procesare: * Punctati informatiile necesare si responsabilitatile care rezulta din arborele realizat. * Intreabati grupul daca are alte intrebairi si care este parerea legatii de arborele realizat. * Rezumati gravitatea consecintelor si ramnificatiile cele mai scurte. Tips & Tricks: + Faceti referire/ re-amintiti informatiile din materialul informatiy, privind asumarea unui comportament responsabil. Explicati grupului diversele consecinte ce pot apdirea, pe fiecare dintre acestea, pentru a intelege cum fiecare nou decizie are noi consecinte. Va puteti pregati anterior in realizarea arborelui, avand decisé impreund cu grupul decizia ce necesité analizé (pentru activitatea la clasé, se poate face chiar cu voturi secrete, mai ales dacéi e vorba de decizia ,imi incep viata sexuala"). Activitatea 3.1: Atomul social Scop: Participantii vor constientiza trastiturile de caracter pe care le doresc prezente in relatiile de prietenie. Timp: 25 de minute Materiale: Coli A4, pixuri, creioane Metodai: Lucru individual. Etape: Incepetio discutie despre categoriile de prieteni si rugati participantii sa se gandeascd la céteva traséturi caracteristice pentru cei mai buni pi prieteni buni, prieteni si cunostinte. —— 2. Asigurati o atmosferd degajata si serioasd pentru urmatorul exercitiu. 3. Inménati fiecdrui participant céte 0 coalé de hartie si un pix. 4, Rugati participantii si deseneze in centru un cerc mic in centrul foii, in dreptul céruia si scrie "EU" ¢i alte trei cercuri concentrice ca si grade de apropiere sau depdirtare Solictati-le sd imparté cercurile in patru parti egale, fiecare parte reprezentand un mediu de socializare (ex. scoala, prietenii de la bloc, familie, retele de socializare/ internet etc)Procesare: * Ce tipuri de raspunsuri Gti intdnit printre discu situatii v-au surprins raspunsurile lor? De cand exista acesti factori de influenta in deciziile voastre? Credeti cd se vor schimba in viitor? Cum ne putem da seama care sunt cele mai bune criterii pentru a lua o decizie? Tips & Tricks * Mojoritatea deciziilor se vor lua usor. Axati discutia pe cele dificile ca 5, 6 si 10. + Retineti, nu existé réspunsuri corecte sau gresite ci, mai degrabé, un ,plus” sau »minus" la fiecare decizie, caci exercitiul este numai un mod simplu de a introduce Procesul de luare a deciziilor, tile cu ceilalti participanti? in ce alte Scop: Participantii vor ider deciziilor optime. ntifica etapele si abilitdtile necesare pentru luarea Timp: 30 de minute Materiale: Biletele cu etape din procesul de luare a deciziilor—Anexa 25 . Se decupeaza, Re_omestecd si fiecare grup de lucru primeste un set de biletele. Metoda: Lucru in grup mic, discutie facilitata Etape: 1. Impértiti participantii in grupuri de 3-4 persoane. - Oferiti fiecdrui grup un set de biletele cu etapele necesare in luarea deciziilor. a selecta si ordona cartonasele importante pentru luarea unei decizii optime. 2. 3. Fiecare grup primeste sarcina de 4. Setul contine si cartonase care nu sunt relevante in procesul de luare a deciziilor. Procesare: * Rugati fiecare grup sa tsi prezinte concluziile. * Peo cola de flipchart sau pe o tabla se scriu pasii pentru luarea unei decizii eficiente si se comenteazé, Tips & Tricks: * Ordinea corecta este cea a cartonaselor din stanga: ~ _ Descriu situatia/ stabilesc ce decizie am de luat - MG informez - Clarific ce este important pentru mine = Fac o lista cu solutii ~ _M& géndesc Ia avantaje si dezavantaje pentru fiecare solutie in parte - lauodecizie * Cartonasele ,false” sunt asezate in coloana din dreapta. ~ _ Explic alegerea mea: decizille personale nu presupun explicarea alegerii, fiecare persoand are Greptul de o lua proprile deciz Explicatile pot apéirea in contextul in care o decizie personal este urmaté de o actiune care afecteaza si alte persoane. ~ _ Obtin permisiunea: pentru o decizie personald nu este nevoie de permisiunea celor din jur. Decizia este un act unilateral. - lau in considerare riscurile: a lua o decizie nu riscuri ~ Fac un plan: Deciziile nu presupun planificare, - Stabilesc un termen realist: pentru o decizie nt Presupune termene limité. Presupune riscuri, aplicarea deciziei ar putea implica Gceasté etapa este parte a implementarii unei decizi lu se pot stabili termene, implementarea unei deciziiParticipantii jit in ti ‘itiului sj sunt reenee Pantii nu se jignesc tn timpul exercitiului sic reguile de grup PUPA acest joc de rol, scoateti Participant in timpul Sri, di i ProcesGrii, discutati des; i despre actori, eal Activitatea 1: SUCRE he Scop: Participantii isi vor explora si Constientiza valorile primite de la familie, Timp: 30 de minute Materiale: Post- Metoda: Lucru indi din rol. le si atitudinile personajelor, nu ri diverse rechizite, foaie de lucru cuférul cu valori - Anexa 23 vidual, discutie facilitaté Etape: 1 7 Imp4rtiti fiectrui participant mai multe post: Solicitati-te participantii sé noteze pe aceste post-it-uri acele valor, credinte, mesaje Be care cred cd le-au invaitat de la familile lor, timp de 10 minute. Dupé expirarea timpului, puneti la dispozitia participantilor materiale din care sé poatd construi un cufar. Cereti participantilor sd tsi construiascd propriul care cred c@ sunt importante sau sa foloseascé 5. La finalul activité alegerile facute. ‘it-uri. 3. 4. cufar” in care sa pastreze acele valori anexa 23 tii, rugati participantii sé ‘si prezinte .cufarul cu valori" argumentand Procesare: * Care sunt motivele pentru care asociati aceste valori cu familia? in timp, au suferit schimbéri aceste valori? Ati transmite aceste valori mai departe copiilor vostri? Din ce motive? Ce ati face diferit fata de familia voastra? Credeti cé va asemanati cu ceila primite din familie? i tineri din jurul vostru din perspectiva valorilor Scop: Participantii vor discuta si intelege procesul de luare a deciziilor in diferite contexte legate de viata. Timp: 30 de minute. a Materiale: Material de distribuit ,Luarea decizilor” ~ Anexa 24, Etape: ; — iti fiecdrui partici deciziilor”. iti fiecdrul participant materialul ,Luareadeciziilor. Fi chee porticipantis6 le citeascd sis fact propia ierarhie a afirratilor tn functie de . x prezenta. / . Eapliceti ed decizille noastre sunt influentate zilnic de factori ,externi", dar pentru acest 9 ecitiy trebuie sd se limiteze numai la sentimentele/ géndurile lor prezente : Rugati participantii sé noteze persoanele, starile sau alte aspecte care fi influenteazé minute timp de lucru. / . / vate cand 7 articipantii cate trei sau patru pentru a discuta raspunsurile timp de 5 minute. enajatt s& aleagai problemele pe rand si sé dea fiectrei persoane din grup posibilitatea sé-si exprime parerea. - NOOR