Institutal National de Studii gi Strategii privind Problemele Persoanelor cu Handicap ~Bucuresti Anca Rozorea Mihaela Sterian Testul arborelui (traducere selectiva, sistematizare, adaptare, cercetare experimentala extensiva) PAIDEIAHustratia copertei: Marcel Grigore © Editura Paideia, 2000 Str. Bucur ne, 18, sector 4, 75104, Bucuresti, Romania tel.: (00401) 330 80.06 / 330 16 78 fax: (00401) 330.16.77 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale STERIAN, MIHAELA ‘Testul arborelui / Mihaela Sterian, Anca Rozorea, - Bucuresti : Paideia, 2000 p. 196 ; 23,5 em, - (Paideia - $tiinte. Seria Psihologie) Bibliogr. ISBN 973-8064-03-1 I. Rozorea, Anca 159.9Prefata Ca orice proba interpretativa de personalitate, Testul arborelui a fost gi continua s& fie perceput gi apreciat foarte diferit att in plan metodologic general, cat si in plan aplicativ concret (psihodiagnostic). Astfel, de la consacrarea lui in circuitul stiintific de catre Ch, Koch (1964), dupa inceputul facut de E. Juckev in 1928, opiniile asupra valorii sale oscileaz’ intre ,.exceptional", ,,infailibil“ si ,,banal“, ,,irelevant* . Aceasta igi gaseste expresia in fluctuatia locului acestei probe in bateriile concepute pentru examinarea psihologica in scopul determinarii nivelului de dezvoltare intelectuala si afectiva, al delimitarii dintre normal si patologic sau al orientarii gi selectiei profesionale. Unii il considera proba de baza, cu aplicabilitate obligatorie gi permanent, alfii il includ ca proba complementard, cu aplicabilitate selectiva, iar aljii nici macar nu-l iau in calcul in fara noastra, situatia acestui test este si mai echivoca. in primul rand, el nu este larg si bine cunoscut; in al doilea rand, acolo unde se foloseste, interpretarea se face preponderent livresc, in lumina teoriei generale care a stat la baza elaborarii lui, iar nu si prin prisma unei experiente solide, sistematice, obtinute pe populatia autohtona. In acest context, 0 lucrare special consacrata re-evaludrii si re-fundarii Testului arborelui printr-o cercetare experimentala ampla este mai mult decat utila; ea este realmente necesara, Cele doua autoare ~ Anca Rozorea $i Mihaela Sterian - suntcercetatoare ou contributii recunoscute in domeniul psihodiagnosticului de dezvoltare si al cercetarii deviatiilor de la nonnal in ontogeneza. in acest domeniu, domniile lor au gasit in Testul arborelui un instrament apt a oferi informatii relevante pentru o evaluare calitativa structurald a profilului de personalitate si de evidenfiere a diferentelor interindividuale semnificative. in aplicarea testului in forma original neadaptata au sesizat insa unele lacune si nepotriviri, care pot impieta mai mult sau mai pufin sever asupra concluziilor finale. Aceasta a gi determinat pe cele doua ‘autoare sa procedeze Ia 0 examinare critica detaliata a textului manualului si la experimentarea minutioasa a probei. Pentru reusita operatiei de adaptare a fost indispensabila o incursiune in simbolismul roménesc gi analiza expresa a simbolului arborelui in ethosul nafional. Astfel, desenele individuale objinute in cercetarea experimentala au putut fi descifrate si interpretate pe baza unor criterii mai adecvate si, totodata, mai relevante din punct de vedere diagnostic. Lucrarea aduce, de asemenea, completari si precizari importante in legatura cu modul de formulare a instructajului, cu aledtuirea schemelor de interpretare gi a profilelor dePersonalitate, Totodata, autoarele au considerat necesara existenta unui paragraf special inttulat sugestiv Precautii, care avertizeaza si pune in garda, pe cei ce intengioneava sa foloseasca in viitor Testul arborelui, in legatura cu unele posibile exagerati si absolutirart, Datele experimentae si prelucrarile lor satistie sistematizate gi sinietizate in tabele speciale pot constitu’ un bun indzeptar pentru practicienii incepatori in vederea asezsriinterpretar rezultatelor proprii in limitele stiintifice obiective, i exprim convingerea cd aceasta carte va fi bine primita in randul specialistilor i a contribul in mod serios la gasivea locului real al Testului arborelui fa metodologia psibologiei aplicate. : Prof. univ, dr. Mihai GoluCharles Koch . Testul arboreluiCapitolut 1 Introducere. Semnificatia testului 1.1 Originea $i istoricul testului Idea folosirii ,,desenului arborelui* ca instrument de psihodiagnostic fi aparfine lui Emile Jucker, consilier de orientare profesional la Fagswil (Ziirich), ca urmare a studiului aprofundat al istoriei culturii i mai ales a miturilor. Initial na a facut prelucrari statistice, ci doar observagii empirice ~ pe o baza strict intuitiva; desenul releva aspecte problematice ale subiectului, nu profunzimea personalitatii. Desenul prezinta uncori manifestari al caror sens este enigmatic (aceste impresii ambigue corespund naturii simbolului, care in acelasi timp reveleaza si ascunde). S-au realizat multe studii care au relevat diferite indicii grafice, avand astfel similitudini cu grafologia si cu .,stiinga expresiei” Emile Marmy si Henry Niel au tealizat o versiune .,in extenso” adaptata gi inova in ceea ce priveste titlurile gi subtitlurile, indexul, metoda pentru analiza desenului. Charles Koch — psiholog elvetian ~ folosind a Ill-a editie germana din £957 a standardizat si etalonat testal in varianta publicata in Editura Animus et Anima nr.12. Yaliditatea testului a fost probata in privinga dezvoltarii afective, dar el poate fi utilizat si pentru a decela intarzierile si regresele individului in domeniul afectivitatii, tema arborelui avand incidenfe profunde cu aceasta zona a psihismului uman, de unde gi semnificatia simbolica relevata de antropologia cutturala legata de credingele si cutumele diferitelor popoare. Ela introdus 9 serie de modificari: ~ 0 numerotatie noua si mai uniformd a graficelor gi figurilor, —a marit valoarea practica a testului prin: simplitatea extrema a materialului, @ instructajului, a timpului afectat; — posibilitatea de a fi aplicat si copiilor si adulfilor; ~ utilizarea lui in diagnosticul psihologic. — a dispus particularitajile grafice ale desenului arborelui intr-o ordine sistematica; — a telafionat simbolistica arborelui cu investigatiile proprii asupra subiectilor in stare de hipnoza; a prezentat modele proprii de analiza psihologica, prin acest test, pe cazuri concrete investigate;~ a tatat ..cazuri-limita” deoarece ,desenul arborelui" se preteaza Ia reprezentri ciudate, extravagante, la exagerari, Desenul poate fi denaturat: deformat, marit, redus, amputat, ,ranit", traducdnd semne de dezgust pentru viata (originat in pubertate), traume psihice sau corporale. Desenul arborelui reda nu gravitatea obiectiva, ci modul subiectiv in care e resimfita; cel reafizat de bolnavii mintal nu difera transant de cel al normalilor, psihologu! si psihoterapeutul trebuind sa jl interpreteze. in majoritatea cazurilor bolnavul transpune propria scheme mentala (spatiala corporala) in structura arborelui, Dezagregarea cvasitotala a structurii arborelui este constatata in cazurile grave de demenfa epileptica, de schizofrenie (de exemplu: amplasarea trunchiului pe o ramura mica infrunzita dispusa in jos si umpland tot campul grafic). La debilii mintal si la imbecili apare o ruptura a echilibrului, »interpretandu-se mai ales forma si directia. ~ a standardizat testul in functie de normalitate, de particularitatile copiilor difieili si ale debililor mintal. Varianta francez’ (tradusa si in limba romana) are urmatorul cuprins": Cuvant inainte — p.5 Prefata 1a a-Ill-a editie — p.7 Introducere: Semnificatia testului — p.9-50 Partea I : Testul arborelui ca test de dezvoltare 1. Date statistice - p.55-74 1 Diferitele parti ale arborelui — p. 78-99 2. Raporturi de marime — p.101-120 IJ, Cercetari experimentale asupra expresiei grafice. Experiente sub hipnoza ~ p.121-162 IIL. Semnificatia stadiilor de dezvoltare — p.162-175 Partea a Il-a: Tehnica de interpretare ~ p.175-363 Partea a Ill-a: Exemple — p.364-407 Bibliografie — p.410-415 Tabele statistice generale ~ p.415-436 sau 1.2 Revizuiri, completari ~ inserate in varianta Ch. Koch 1.2.1 Situatia psihologica in test Este foarte simpla si facita: ~ 0 foaie de hartie (A4 = 210 x 297 mm); ~ un creion; ~ instructajul: ,,desena{i un arbore fructifer* vizdnd explicit (pentru subiect) testarea aptitudinilor pentru desen; ~ invingerea inhibitiei ce poate apéirea datorita obstacolului reprezentat de dificultatea pe care o presupune desenarea unui arbore (foarte rar se intiineste refuzul de a desena, chiar gi la persoanele in varsta); ~ Fezultatele permit stabilirea unui portret complet al personalitatii (daca se realizeaz Proiectia); indicafiile, chiar incomplete, dar pretioase, objinute prin test, sporesc valoarca acestuia daca sunt coroborate cu alte tehnici de diagnostic, 101.2.2 Omul Exploratorul african Henry M. Stanley a descris admirabil cum arborele, considerat fie izolat, fie in grup (padurea) — ca aspect sociologic ~ este bogat in analogii sugestive cuomul si societatea. ,,Padurea este imaginea umanitatii" — gi in acest sens Henry Stanley poate fi considerat intr-un fel descoperitorul testului arborelui, asa cum Leonardo da . Vinci poate fi considerat precursorul testului Rorschach. In aceeagi ordine de idei, Hermann Hiltbrunner sesizeaza afinitatea dintre arbore si om, considerand arborele un sistem deschis, iar omul un sistem inchis (guvernat de organele interne). Arborele se dezvolta continu; el continua si crease pfind lao varsta inaintata. 1.2.3 Proiectia in acest test, arborele nu este altceva decat suportul proiectiei, juctnd acelagi rol pe care-| joaca oglinda: de a revedea imaginea projectata in ea. Schema grafic a arborelui este familiara oricui; structura si forma sa generala nu pot fi confundate Desenul arborelui suscita fenomene expresive de origine subiectiva, Desenul apartine unei jumi obiective, dar are afinitati cu schema spafiala" a sufletului (Alphonse Rosemberg). Proiectia exterioara a lumi interioare scapa controlului constient si voluntas. Miscarea grafica ce exprima un conjinut psihic este intotdeauna legata de imaginea plastica a semnelor grafice, care trebuie sd fie interpretata dupa simbolistica spajiala. Numarul relativ mic de miscari expresive din desenul arborelui este susceptibil de o interpretare grafologica, legata de simbolistica spatiala a formei arborelui. ‘Axa verticala a pozitiei arborelui conserva un ,echilibru mobil" ; exist’ o similitudine intre arbore si corpul uman, dar in primul caz nu se poate interpreta ,,vederea din faa” si wvederea din profil". 1.2.4 Simbolistica crucii Forma schematica a arborelui, ca i a corpului uman cu brafele intinse, se reduce fundamental la aceea a crucii (jos-sus, dreapta-stinga), care exprima o realitate spirituala, Se asociaza concretul sensibil cu o ordine superioara, aceea a fortelor spirituale. in grafologie, pentru prima data, frantuzoaica Duparchy-Jeannez a introdus in scriere jcrucea axelor* Max Pulver a descris simbolul spatial al cAmpului grafic’ si a elaborat .,teoria zonelor™ care nue altceva decat o simpla interpretare a crucii, in superstitia populara, gestul in forma de cruce este destinat inlaturarii nefericirii, a raului; se atribuie astfel de puteri magice cujitelor sau aripilor aranjate in cruce, degetelor finute sub forma de furculiga (semnele de prohibigie sau interdictie a trecerii sunt regasibile azi in panourile de circulatie). Crucea este simbolul concilierii contrariilor, a masculinului si femininului, in totalitate. in cruce, totul este unificat si ridicat la nivelul unui nou mod de a fi'*. Mitologia crestina, relevata prin credinga, ridica Crucea pe care Creatorul Lumii si al Cuvantului a murit, catre cerul instelat pe care Helios i Selena se misca; ea descopera structurile cele mai profunde ale ordinii cosmice, penetreaza legile constitutive ale corpului uman si ale obiectelor ,materiale“si insignifiante; si peste tot vede semnul crucii. set| j Crucea, ca forma interpretativa, este mai inti, in viziune mitica, schema fundamental dupa care cosmosul a fost creat de Dumnezeu, iar viitoarea Cruce a Fiului Sau, legea arhitecturala a lumii. Cele dowa cercuri mari ale cerului, ecuatoral si ecliptica reprezinta crucea cerului. Micul senin al crucii este sua si manifestarea vizibila a toata devenirea cosmica. Crucea este repetatea Creatiei, rezumatul, semnul evident, simbolul sensibil al fiecarui lucru, nevazut de ochiul omutui, adica misterul. Unul din principiile fundamentale ale simbolismului teologic ai crestinismului primitiv pe care Duminezeu le-a revetat in Vechiul Testament, de la ,,Arborele vie(ii* (Genesa, 2,9) pana la infelepciunea dumnezeiasca, in care acest Arbore al viet personifica (Proverbe, 3,18), nu este decat prefigurarea dramef salvatorului, crucificarea Injelepciunii devenita om. Arborele paradisiac nu este decat prefigurarea crucii si aceasta cruce este punctul central al lumii si al dramei salvatoare @ umanitatii. Arborele Crucii lui Hristos pastreaza ceva din cei trei arbori din paradis: cedrul, pinul si ciprul. Crucea este din ,Arborele viefii* sie surs de lumina: este, de asemenea, simbolul sacrificiului lui Hristos. Crucea, sinteza a opozitiilor absolute, este simbolul Sinelui. Dupi Gebhard Frei, Sinele este inceputul omului: omul tebuie sa devina un tot, o fiinta completa, realizind unitatea proprie a creaturii umane ~ aceea a instinctului sia spiritului. Acesta este semnul uman-mitic al crucii: a accepta crucea inseamna a accepta dualitatea intre trup si spirit, cer si pamént, trecut si viitor, eu gi comunitate, in aceasta armonie fecunda ne regdsim inceputul, sinele. (CE. Max Pulver, Le Symbolisme de I'Ecriture, Paris, Stock, 1953, p.26.) Max Pulver foloseste crucea drept schema spatialé pentru reprezentarea »Teoriei zonelor": 12Constiinta Zona intelectuala, supraindividuala spiritual, etico-religioasa| “A, Structura intelectual Sentimente spirituale rai —— a ‘Constiinja individuala treaza tu Sfera erapirica a sinelui e . Relafia sferei sensibite cu se alter gi viitorul, scopul ea Extraversie a Project viitor dorit Relatia sferei sensibile eu sinele si trecutul uitat Grupe de semnificagic dupa forma constiintei tafurSu09 jminutiuos pdnp offvayyzumos ap adnagy id Introversie ul it, tari emotionale m Viata interioara constient’. Egoism- altruism Subconstient Ceea ce este material, fizic, erotico-sexual Productia simbolurilor colective Inconstient ‘Vise gi stati similare. M. Pulver a intercalat gi ,.zona I“ care corespunde inaltimii celei mai mici; el ia in considerare vechea trichotomie: spirit, suflet gi corp. Diviziunea trichotomica este adaptata grafismului, zona (inaljimea-tip) corespunde literelor mici; ea nu se poate aplica altui material de expresie si proiectie. ‘ Spiritualitate > Misticism Inhibitie Rebeliune Rezerva Atac a Progres INTROVERSIE EXTRAVERSIE Altruism /\\ ‘Obstinatie (incapatinare) Acaparare cos Materialitate ind: (Perseverenta) Max Pulver: ~ Zonele campului grafic 13Chiar in scriere, cele doud directii nu sunt net verticale sau orizontale, ci diagonale, dupa schema ,,rozei vanturilor“. Hertz diferengiaza schema dupa experientele grafologice, dar are la baza gi ,,testul satului'* realizat de doctorul Arthus (,,Le Test du village“) care permite, cu ajutorul figurilor ° date (case, biserica, fabrici, arbori, personaje, poduri etc.) sa se construiasca un sat pe o tabla dreptunghiulard. Observatiile arata ca gesturile umane se efectueaza dupa schema rozei vanturilor* si nu dupa schema mult mai simpla a crucii. Plasarea pe orizontala a trecutului si viitorului ¢ arbitrara. . Michel Griinwald, vechi istoric de arte, a realizat o simbolizare a spafiului pe baza unui test de constructie. SPIRITUALITATE. Aria proiectiva, Sinele TRECUT m 5 g g 2 ef Ee Be z z 5 8 Afectivitate Conflicte Interiorizare. Memorie Aria realista. Eul MATERIALITATE Schema ,,Testul satului* (dr, Arthus) M. Griinwald realizeaza forma cea mai schematica— un simplu dreptunghi — pentru reprezentarea spajiului, cu o multime de semnificafii care concorda la mai mult de 80% din subiectii testati. Gradul de SFARSIT realizare, succesul, ‘ sitatia sociala NIVEL INCEPUT Timp »Dreptunghiul proiectiv Rezultanta succesului si timpului corespunde liniei viefii; se poate repera daca exista un raport normal intre nivelul atins si derularea timpului. Linia viefii este comparabilé cu o curba de eficienga, care plasata intre inceput si sfargit, reprezinta proiectia incongtienta sau constient4 a experientelor trecute sia proiectelor viitoare ale vietii. Pentru Griinwald, dreptunghiul este, pe de-o parte, cAmpul dinamic al miscarii, iar pe de alta parte, campul forjelor sau cdmpul sentimentului spatiului. fn acest spatiu poate fi plasat si inferpretat gi arborele. 14Aer Vid Neant Spirit Suprasensibil Foc Lamina Divin Punct inalt Congtient Scop Emergent - Sfirgit ~. Lo” | Mose Zona pasivitatil Zona de infruntare Spafiul spectatorulut viet activi a viet ~— J Tata oe Viitor ~ Extraversie ‘™ Pulsiuni - instincte Fixafie ia un stadiu primitiv Pamant - conflicte Stare depasita Nostalgie 7 Pamant Materie Nastere ‘Materie Tad. Cadere ‘Origine Non-congtient Demoniac Inconstient Simbolica spatiala (Griinwald — Koch) Campul de proiectie (Griinwald) Aceasta schema reda structura localizarilor ce pot avea intre ele relatii multiple. in masura in care cdmpul grafic (foaia pentru desen) si spatiul vital sunt constient sau incongtient identificate, deci coincid, se poate aplica la desenul arborelui simbolica spafiala a lui Griinwald. Dar daca acest camp grafic este prea mare sau prea circumscris, valoarea simbolica devine mai redusa, Plasarea intr-un spafiu infinit, vast sau din contra, intr-un spatiu limitat, are o semnificafie particulara. srucigarile in diagonala nu sunt la fel de semnificative, simbolul crucii barate téaduce un blocaj spiritual. Schimbare brusca de directie Exista o relatie intre simbolica spafiala a patratului si fundamentele arhetipale ale crueii si ale crucii in diagonala, care servese structurarii reprezentatilor noastre, Dupa C.G. Jung, structurile ,,Mandala” par adesea uimitor de asemanatoare cu 0 schema de proiectie, o incercare de reprezentare a multiplului in unu. Se stie ca ,. Mandala” este ordonata in functie de centru, in timp ce periferia confine in sine tot ceea ce apartine »Sinelui“, cupluri de opozitii care constituie totalitatea personalitatii. 1sE foarte probabil ca reprezentarea arborelui sa-si afle originea in inconstientul colectiv. Dar simbolica spajiala se explica prin dezvoltarea inegala a semnului localizarilor spatiale. Imaginile arhetipale nu sunt independente de lumea fenomenelor pe care le-au asimilat. Pentru a analiza imaginea spatiala este recomandat sa desenezi ca reper 0 cruce verticala si un cadru. Mijlocul trunchiului, la tecerea trunchi-coroand, trebuie sa fie luat ca punct de intersectie. Astfel se obtin masuri uniforme, chiar daca trunchiul e dispus oblic. 1.3 Simbolismul arborelui (privire istorice-culturala) Arborele face parte dintre simbolurile primitive ale umanitatii. Arborele este primul si ultimul dintre simbolurile Sfintei Scripturi, din care deriva intreaga lui semnificatie spiritual in crestinism. Dumnezeu spune: ,,Eu va dau toate ierburile purtind samanta, care sunt pe toata suprafafa pamantului si toti arborii care au fructe purtatoare de saménta: aceasta va fi hrana voastra* (Genesa 1, 29). $i lahve’ - Dumnezeu a facut s@ creasca din pamant toate in mijlocul gradinii si binelui si raului. Un fluviu izvora din Eden pentru a uda gradina gi de acolo se va imparti in patru brate. $i Dumnezeu i-a spus omului: ,,Tu poji mAnca din tofi arborii gradinii. Dar din arborele cunoasterii binelui si raului sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca, tu vei muri cu siguranta* (Genesa 2, 16-17). Scriptura se termina prin Apocalipsa: fn mijlocul gradinii, de-o parte gi de alta a fluviudui, se afla Arborele Vietii care rodeste de douasprezece ori ~ o data in fiecare luna: gi frunzele pot vindeca najiile (Apocalipsa 22, 2). Caderea originara, transcenderea prin om a ordinii lui Dumnezeu gia stivii paradisiace prin cunoasterea bineluj si a raului, are loc cu referire la arbore. in Biblie, arborele este adesea chiar imaginea omului: el este ca un arbore plantat pe malul apei care-si ofera fructul (mereu) si al carui frunzig nu se vestejeste, niciodata. in Noul Testament noi citim: ,Securea este pentru taiat radicina: orice arbore deci care nu rodeste un fruct bun va fi taiat si aruncat in foc (Matei, 3, 10). Crestinismul antic plaseaza intre Arborele Viefii din Paradisul terestru si reprezentarea scoarjei cerebrale, imaginata ca un trunchi arborescent de neuroni gi sinapse, un af treilea: crucea, prin care se decide destinul familiei lui Adam. Contemplarea sa mistica reuneste acesti arbori intr-o imagine unica. Arborele paradisiac nu este decat o prefigurare a crucii, care este punctul central al universului si al dramei umanitati, care se indreapta spte Golgota. Arborele este unul dintre cele mai vechi simboluri nu numai in traditia crestind (arborele sacru, ca si piatra sacra). Tonienii (sec. XT) recunogteau insagi Divinitatea in simbolul arborelui, Verdeata perpetua a coniferelor simbolizeaza ideea permanengei si a divinitati. Arborele Sacru se distinge prin talia si aspectul sau luxuriant; el se afla pe un munte, udat de apa ploii gi a raurilor. Muntele insusi este simbolul locului divinitatii, un fel de forma gigantica ce are drept baza pamantul si care susfine cerul, formand axa lumii. Imaginea arborelui izolat pe o inaltime conduce spre ideea axei lumii, care uneste cerul cu paméntul, care s-a ivit din castelul de apa, precum fluviile ce curg spre cele patru puncte cardinale. 16 ' | | 'Metafizica organica a Indo-Arienilor se releveaza in forma cea mai clara in simbolul Arborelui Cosmic care se naste din ,,Sinele primordial" ca dintr-un germene (JW. Haneb) (Marele Suflet Brahman-Atman). Doctrina ,,Sinelui primordial", germenele din care s-a dezvoltat Iumea este simbolizata prin samAnta ascunsa in arborele Nyagradha pe care elevul maestrului din Chandogya-Upanisad (VI, 12) 0 descopera; acest simbol este reliefat cu 0 emotie metafizica deosebita in cantecele din Skambha din Atharva-Veda (7 si 8). Uimeste nu numai simbolul Arborelui Cosmic, nascut din ,,Sinele primordial". ci si acela al Omului primordial (din Rig-Veda X, 90), cele doua imagini din care se nate lumea vizibila au o semnificatie profunda: orice forma este putenic penetrata in orice punct de catre ,,Sinele primordial”, integrat in energia creatoare, vital prezenta, caci Sinele este etern. Lumea este simbolizata prin smochin; tot ce e in sus e ridacina sa, iar in jos - ramurile. Acesta reprezint lumina, este ,,brahman’, cea ce nu moare; pe el se ,,odihnese toate lumile, nimic nu-l depaseste. Este El, un adevar caruia nu i se poate da un nume si care e de neinteles. La Voluspa din Edda si Grimmiemal este desemnat cu numele de Yggdrosill sau Yygdresils asks, ,arbore cosmic” care raméne vesnic verde, aproape de fintina din Urdr. gi ale carui ramuri se raspandese spre vai. Expresia semnificdnd ,calul lui Yeg", adic a lui Odin, il reprezinta pe cel mai mare dintre tofi arborii; dupa germani, singurii care I-au descris, el are trei radacini: una se afla in regatul lui Hel, a doua la uriagi, iar a treia la oameni. Ideea Arborelui Cosmic este larg raspindita in Evul Mediu, ca varianta cea mai cunoscuta ¢ simbolizarii centrului Lumii, dupa parerea luj Mircea Eliade; India vedica, China veche, mitologia germans, ca si alte religii ..primitive" cunose, sub diferite forme acest arbore cosmic, ale carui radacini plonjeaza spre iad si ramurile se inalfa spre cer (in simbolistica asiatica, cele sapte-noua ramuri sunt cele sapte-noua niveluri celeste, adica cele sapte cercuri planetare). ‘Toti arborii intlniti in istoria religiilor sunt copii imperfecte ale arhetipului exemplar: Arborele Lumii; asimilarea arborilor rituali cu Arborele Cosmic este cea mai transparentii in samanismul Asiei centrale (ascensiunea gamanului tartar spre cer, care ,,descrie™ toate cele sapte-noua niveluri celeste — in al saselea venereaza luna, in al saptelea soarele: in al noualea, el se prosterneaza in fata Fiintei Supreme — Bai Ulgan si-i ofera inima calului sacrificat. Samanul se simte solidar cu Arborele Lumii prin alte raporturi mistice, el ia trei ramuri din acest arbore, care-i servesc ca bete ale tobelor sale, facute gi ele din lemnul aceluiasi arbore; apoi, samanul se cufunda in extaz, aproape de Arborele Lumii. Fiinta umana condenseaza in-un simbol misterul secular al renasterii si al mortii naturii, al eredinfei, al reproducerii si al caducitatii fiinfelor vii. Devenirea naturala, lumea perceptiei sensibile este numai o jumatate, cealalta fiind sensul, care se prelungeste, adesea, dincolo de moarte. O persisten{a a misterului originii se regaseste in cultul religios al mamei sau al femeii divine si al partenerului masculin. Miturile gi legendele (legate de cultul arborelui) prelungese primele utilizari ale plantelor din religie, in mister; acestea reprezinta cultele primitive ale vegetatiei si ale titurilor fecunditafii. . Marea mama” este personificarea puterniciei si vesniciei naturii. Arborii sunt simbolul vietii fecunde. in fabula greaca, frasinii sunt ,.mamele oamenilor din rasa ariana; in mitologia nordica, Adkr, frasinul, este primul tata; iar materia originard, pe care Dumnezeu a animat-o, este lemnul, arborele. 17Fructul arborelui este, de asemenea, simbolul fecunditajii. Astfel, marul joaca un rol important in antichitate si in Saga nordica (dar el e si simbol al ,fructului mortii*, ceea ce a condus spre superstitie). Exist si arbori izolai, simbolici: stejarii sacri venerati de catre slavii vestici la ~ Perkunas, rodia (rodanul) ~ arbust ~ simbol al integritatii feminine in Lituania, sau parul venerat de pagani. Silisius Italicus releva faptul ca veneratia pentru Zeus sau Jupiter se naste din: semnificatia substantei arborelui sacru: ,.arbor numen habet", céci vocea lui Dumhezeu se simte in fognetul frunzelor stejarului. In Mythologie védique Hille Brandt mentioneaza un ,Maestru al pidurii* (Vanaspati) si o .Zeifa a padurii* (Aranyanb). Arborele serveste ca model in arhitectura; iar trunchiurile arborelui simbolizeaza coloanele din marile temple ale omeni Arborii'sunt venerati si pentru virtutile lor creative sau magice. Arborele este privit si ca 0 fiin{a animata (se cunose si mituri conform carora omul se naste din arbori) de unde obiceiul freevent de a planta un arbust la nasterea unui nou-nascut, acestia vor creste in paralel. Arborele va deveni protectorul familiei in intrega Scandinavie, iar in Suedia va deveni si ,.vindecator". Comunitafile au arborele lor protector, caruia fi ofera sacriticii (singeroase sau nu), el devenind arbore al destinului. in Boemia, dupa Revelion, »8e da de mancare" arborilor; ei ,,poarta noaptea de Craciut La Hals, aproape de Tuchau, tanara fata isi dobandeste un oracol amoros aruncand resturile bucatelor sub arbori ~ ca semn al fecunditatii (mai ales a pomilor fructiferi La sat se planteaza porumb; indragostitul il arunca in fata camerei iubitei, iar proprictarul de animale in faa grajdului. [n Lituania se planteaza mesteceni nu numai in fata bisericii, ci si a casei, ca simbol ai fecunditatii. Ramurile bradului care impodobese Craciunul sunt ramurile vieii, care dau sinatate, dar ele sunt si simbol al cultului sarbatorii din mijlocul iemii, care cheama divinitatea gi sufletele mortilor pentru a conserva si transmite fecunditatea. in vechea Roma se ficeau cadou Ja Anul Nou ,ramuri ale prosperitagii*. Din sec. al XVI-lea se stabileste legatura intre arborele-dar si copilul lisus (ca si darurile antice ale $fantului Nicolae), Arborele de Craciun, omat cu fructe si jucarii de tot felul este ‘mengionat pentru prima data la Strasbourg in 1005, amintind de ,,ramurile prosperita Lattriburile primitive din Africa centrala se mentine obiceiul de a aduce ofranda arborelui Pentru ca spiritul acestuia inlatura nefericirea gi prezerva victoria, Aceeasi sernnificatie o are si vita-de-vie. La japonezi, ,haha-ki* (arborele-mama) aminteste de ideea general de arbore al vietii Biserica catolica se inspira din aceeasi idee cfnd confera palmierilor virtutea de-a proteja, impotriva intemperiilor si furtunii, binecuvantandu-i in Duminica Floriilor, »Bagheta magica” este investita cu o foryd vitala particulara, avand darul vrajitoriei, dar si al vindecarii. (Sfantul Leonard simbolizat printr-o ,,ramura in forma de furca — este protectorul femeilor insarcinate - cu referire tot la regenerare si fecunditate.) Diferitele parti ale arborelui sunt folosite — dupa experienta populara — cu efecte curative in durerea de dinti, in vindecarea gutei, a astmului bronsic pentru ca se crede ca energia arborelui se transfera asupra omului. La 14 februarie se celebreaza in Israel aniversarea arborilor, care igi extrag atunci din pamant, forje proaspete. 18 i |i, la lin: eu Scrierea a consacrat simbolul arborelui,“scrierile ideografice fiind semnificative in acest sens. Ideograma sumeriand servea ia desemnarea cuvantului jjlivada* printr-o dubla Iinie ondulata, pe care se implantau doi arbori asemanatori bradului. Ideograma vechii Chine reprezenta arborele si padurea (Iemnul) printr-o linie vertical cu doua ramuri orientate in sus gi alte dou in jos (pentru radacina). Chiar oamenii eran reprezentati sub forma de arbori (Weule — .,Die Schrift ii reda astfel in scrisoarea unui tanar siberian). Unele scrieri pictografice mexicane reprezinta arbori care au pe trunchi inscripfii sau embleme ce semnifica numele unor tocuri, nascAndu-se astfel ideea arboreiui care vorbeste, Liteza @ (psi) greceasca este un autentic simbol al arborelui, in timp ce majuscula T latin deriva din forma de cruce, apropiindu-se de aceeasi simbolistica. Oriunde aparea, fie ca simbol in mitologie, fie in ritualuri sau in credintele populare, arborele este ,,simbolul umanului* (al naturii umane) si al devenirii imanente a personalitatii Simbol cosmic, gratie formet sale in cruce, el este, in egald masura, simbol al divinului. Péntru a pune in relief raportul constient si inconstient, C.G. Yung face apel la simbolul arborelui. El ia ca punct de plecare o poveste a fratilor Grimm, despre un , spirit" inchis inu-o butelea; un om tanar, sarac aude o voce in padure: ,,lasa-ma sa ies, lasa-ma sa ies“. Inte radacinile unui batran stejar se gasea o butelca cu grija ferecata, din care, fara indoiala, venea vocea. : Dupa Jung, padurea e un loc intunecos si impenetrabil; ca si apele profunde si marea, ea este receptorul necunoscutuiui si al misteriosului. Este o imagine frapanta a inconstientului. Printre multimea arborilor, fiintelor care viefuiesc in padure, se distinge unul prin talia sa (stejarul, regele padurii). Arborii reprezinta, ca si pestii apelor, continuturile vii ale inconstientului. Arborii, avand individualitate, sunt adesea sinonimele personalitatii. Stejarul traduce © personalitate foarte putemica; este prototipul Sinelui, simbolul originii gi al inceputului procesului de individualizare. Stejarul exprima nucleul inca inconstient al personalitatii, deci simbolistica vegetald traduce bine starile profunde inconstiente. Misterul nu este ascuns in coroana arborelui, ci in radacina. Exista o analogie intre faptul primitiv (animist) si anumite fenomene psihice (vocea, intentia constienta, vorbirea, cuvatul etc). Amaury Talbot relateaza cazul unui om observat in Nigeria; acesta era chemat de un atbore cu care vorbea; el declara ca tofi cei care purtau numele arborelui auzeau din timp in timp vocea, care se identifica cu arborele. Acest fenomen psihic releva faptul ca la origine, simbolul arborelui se identifica cu cel al demonului si ca, separarea lor reprezinta un fenomen secundar care corespunde unui nivel inalt de cultura gi mai ales de constiin{a, peste care se suprapune un al treilea nivel moral: aceasta voce este aceea a unui spirit rau refinut prizonier. Constiinta omului modem considera acest fenomen o halucinatie a spiritului primitiv, .care-gi aude inconstientul", pe care |-a proiectat in arbore. Un al patrulea nivel foarte inalt al constiintei modeme neaga existenja obiectiva a ~spiritului*, si afirma ca primitivul nu are decat halucinatii, deci credinja ca aude ceva. Al cincilea nivel sustine ca acest fenomen este unul nascut din inconstient, care incearca sa atribuie psihicului o realitate, daca i se refuza, trebuie s4 se admita creatia divina ex nihilo. Oricum, este greu de infeles si mai ales de definit o ,stiinya“a simbolurilor. Psihologia trebuie sa consacre valoarea de adevar. i9Capitolul 2 Desenul arborelui. Consideratii preliminare Zona superioara (sus) intindere Productie Diferentiere ‘Trasecle experienfelor posterioare Linia tranzitiei trunchi-coroana Zona inferioara (jos): ‘Trasecle experientelor primitive Sol, peisajul indicat, adesea linia de separare de radacina Desenul arborelui in cadru e reprezentat printr-un sistem de coordonate si diagonale care se incruciseaza in cimpul grafic al foii. Radacinile se situeaza la exteriorul cadrului deoarece baza trunchiului este juata ca baza de masurare. Pentru calculul indicelui Wittgenstein, ceea ce conteaza este inaltimea totala de la baza radacinilor pana la varful coroanei. Zona superioara se raporteaza la nivelul constient numai daca: ~ inaltimea coroanei nu depaseste 2/3 din cea a arborelui; ~ inaltimea trunchiului nu e mai mica decat 1/3 din inaltimea totala. 21inaltimea totala (indicele lui Wittgenstein) confine si linia radacinilor si a solului. Cu ajutorul crucii si al cadrului se masoara: 1. Indltimea absoluta a arborelui; 2. Raporturile relative de marime trunchi-coroana; 3. Lajimea coroanei (jumatatea dreapta si jumatatea st4nga a coroanei); 4, Relatia intre Latimea si indltimea coroanei; 5. Partile care cad sub orizontala; 6. Pozitiile oblice. in general, e mai usor sii analizezi organizarea spafiald cu ajutorul schemei auxiliare, Cadrul global se imparte punctat printr-o cruce si doua diagonale. Desenul trebuie interpretat; ceea ce apare inconstient in desen este relativ la propriul nostru eu, la propria noastra personalitate si aceasta este expresia, concretizarea sensibila a starii noastre interioare, Expresia se leaga mai mult de forma decat de continutul desenului. Inconstientul si constientul se manifesta in structura de ansamblu, dar iocalizarile spafiale simbolice indica originea influentelor care se exercita gi punctul spre care este orientat fiecare element . Zona inferioaré a desenului indica niveluri primitive, iar cea superioara, pe cele aparute ulterior. Este evident ci inconstientul e situat jos, constientul, sus. Dimensiunile spatiale completate ulterior (inainte sau inapoi) sunt sugerate de presiunea sau intreruperea liniei. Marginea foii reprezinti limita, josul foii ~ solul. 2.2 Structura arhorelul - radacind, trunchi, coroand Ridacina ¢ in general ascunsa sau partial vizibilA la copiii mici. ‘Trunchiul formeaza partea mediana, verticata si are rol de echilibru dreapta-stinga, find elementul stabil ce sustine coroana cu ramurile. ‘Trunchiul si ramurile reprezinta lemnul, substanya. Exteriorul coroanei, extremitatile reprezinta zona de contact cu mediul inconjurator (prin respiratie, asimilatie). Coroana este suportul frunzelor, florilor si fructelor. Uneori este marcata prin aspectul ei, alteori, elementele ei cad; coroana reprezinta elementul cel mai instabil prin perisabilitatea Jui. Coroana delimiteaza un spatiu al carui centru se afla pufin sub axul longitudinal, dedesubtul trunchiului, de unde incep ramurile. Ea poate fi uneori statica, privata de jocul viu al deplasarilor de la dreapta Ja stanga sau sub forma de baloane, de globuri sau cercuri. Poate fi umbrita, in clar-obscur, mai mult pe o parte a ei. Liniile orizontale sunt rare (verticalitatea omului se traduce in verticalitatea arborelui). H. Stadeli considera drept simptome nevrotice (consecutive sau indicative, concretizate in tulburdri relationale) deformarile grave ale structurii arborelui, aseménatoare cu cele din simptomele primare sau cu cele regresive numite simptome cardinale: a) Alterari ale inradacinarii arboretui ~ baza trunchiului imparqita in radacini; ~ radacini la suprafata, de o lungime disproportionata; 22~ radacini Hpite; . = radaci din linie unica; ~ baza tranchiului continuata direct prin linia solului; ~ trunchi infipt in sol ca un baston: ~ baza trunchiului larg deschisa; ~ lipsa liniei solului; ~ linia solului exagerata. b) Alterari ale structurii trunchiului: ~ trunchi din linii paralele; ~ trunchi nestructurat; ~ trunchi conturat. c) Alterari ale prinderii ramurilor de trunchi d) Alterari ale structurii coroanei: = soroand mult prea mare in raport cu trunchit ~ ramuri necoordonate; ~ ramuri prea lungi ondulate in spatiu; ~ ramuri curbate; —ramuri grele, fara forma; ~ extremitafile ramurilor franjurate, in forma de frunze, cu umflaturi; ~ coroana sumara, restrnsd, fara forma. 2.3 Semnificatiile generale Semnificatiile generale si particulare ale arborelui si ale componenielor sale au constituit, de asemenea, obiectul revizuirilor, comptetarilor, reinterpretarilor. Thurner identifica doi in 1. Supradimensionarea arborelui — evidentiind ideea de grandoare ~ in schizofrenie. 2. Subdimensionarea arborelui — in depresiile endogene. Wittgenstein ~ determina dimensiunile inaltimii arborelui (H,), calculata in mm gi raportata la varsta cronologica (pe care a calculat-o in ani si luni). Dupael, testul arborelui ar trebui sa se conformeze legii .tot sau nimic™, existnd o masura care se exprima atat in desenul arborelui, cat si in viata. Indicele Wittgenstein (i) este deci un raport numeric intre inaltimea arborelui (H,) si varsta cronologica (a), cu ajutorul caruia se pot detecta pe desenul arborelui diferite elemente ale istoriei individuale, in parte uitate. Cercetarife au confirmat ipoteza lui Wittgenstein ca inalfimea arborelui (distanta de la baz la varf} contine istoria vietii subiectului, care poate reda cu o exactitudine uimitoare cei mai ..mici“ secvenfe din evenimentele trecute ale vietii. Se specifica faptul ca traumatismele, constientizate sau uitate, trebuiesc antedatate pentru un calcul precis. Stideli evidentiaza — in cazul nevrozelor infantile ~ corelatii semnificative intre reuultatele la examenul clinic, testul Rorschach, testul lui Jung si testul arborelui. Desenul releva aceleasi simptome: autodeprecierea (arbore bine inradacinat, dar intr-un peisaj dezolant, arbore despuiat de frunze sau cu cateva frunze verzi si multe 23ingalbenite care cad pe pamant, arbore nestructurat cu ramuri asemdnatoare mainilor care cer ajutor), depresia (culori sumbre, coroane goale cu trunchiuri hasurate); in nevrozele infantile remise apar pe trunchi indicii patologice, baza trunchiului acoperita cu iarba sau ascunsa dupa o ridicatura, noduri pe trunchi. Egecentricii, incercAnd sa se . valorizeze, au desenul cu o aparenta exterioara grandioasa, dar proportiile si relatiile cu solul si mediul sunt reduse. Subiectii inhibati sexual au o densitate omogena, dar saraca in contrast cu tehnica desenului, interiorul coroanei e bine modelat, dar releva alterarea continutului si coordonarii, ramuri deformate si necoordonate, trunchi in forma de ,,S“ sau ramuri mari precedand trunchiul, fructele cad. Cercetarile arata ca simptomele cardinale (formele primare) au o semnificatie nevrotica mai marcatd decat ,indicatiife” importante in diagnosticul psihiatric (pe orizontala), in timp ce tulburarile brutale si regresive ale structurii arborelui sunt mai utile pentru istoricul bolii. Dupa Thurner, arborii mari, traducdnd ideea de grandoare, apar in schizofrenie, in timp ce arborii minusculi, uneori ,microscopici apar in depresiile endogene. H. Stadeli considera drept simptome nevrotice consecutive sau indicative, concretizate in tulburari relationale deformarile grave ale structurii arborelui, asemanatoare cu cele din simptomele primare sau cu cele regresive numite simptome cardinale (care au fost deja prezentate). Un altfel de ,arbore* cu ramuri neprinse de trunchi (libere, in zbor“) sau cu coroana sub forma unei méazgalituri reda furia; la fel sunt interpretate: ~ liniile puternic apasate sau cu diferene de presiune; Y ~neregularitate in lungimea si lijimea desenutui: ~ formele unghiulare; ~ schimbarea directiei gi raperea liniei; ~ dezordinea desenuluiz ~ alternanta formelor rotunjite si unghiulare. Max Pulver si Margaret Hartze realizeaza o varianta de interpretare a desenului arborelui bazata pe expresia liniei gi pe pozitionarea arborelui (deplasarea spre dreapta, spre stnga sau fntr-un colf al spativlui grafic), prin corelare cu interpretarea din punct de vedere grafologic. Max Pulver confera iregularitatii (variatii la dreapta-sténga, lungimi unilaterale prea mari in curburi sau in diametrul ramurilor) o semnificatie aparte: sensibilitate vie, afectivitate exagerata, impulsivitate intensa, slabiciunea cenzurii volitive. Mitchel Griinwald a atras atentia asupra existentei inclinafiei la stinga gi la dreapta in operele de arti; la desenatorii dreptaci apare fenomenul ,imaginii vazute in oglinda", semnificafia ei psihologica find aceea a labilitatii psihice. Widrig (Elvetia) — adauga noi semnificajii generale ale desenului arborelui prin adaptarea cerinfei, pe care o formuleaza astfel: ,,Deseneaza un arbore care a devenit nebun", 24 i iita Ubbink (Tarile de Jos) ~ adapteaza ceritita testului in sensul desenarii unui .arbore care vorbeste“. dublatd de aceea de realizare @ .povestirii istoriei arborelui desenat*, accentudind astfel caracterul de test proiectiv, Florence Goodenough a aplicat testul arborelui la copii, alaturi de ,,testul bonhomme” (Omuleful) cu armatura de interpretare proiectiva. R. Stora a modificat tehnica de baza a lui Koch, solicitand desenarea sueccesiva a wei arbori pe foi de hirtie separate, a patra varianta solicitindu-se a se face cu ochii inchisi. Stora considera ca repetarea sarcinii creeaza o mai mare transparenfa a proiectiei. Unii autori au corelat testul arborelui cu testul gradinii, pentru o interpretare mai aprofundata. Robert Heiss (,,.Deutung der Handschift") opereaz raportarea unor caracteristici ale desenului arborelui la unele din probele grafice; el descrie astfel ,,indicele de disolutie a formei* (de exemplu ,coroana mazgilita” din varianta Koch) care corespunde scrisului dezorganizat si dezarticulat, pe care le identifica fie la genii (Beethoven, Napoleon), fie Ja psihopati (psihotici — considerém noi conform taxonomiei psihiatrice actuale) ca stare paroxisticé a experientei $i ideatiei. Reinhard Krauss (,Uber graphischer Ausdruck“) adauga interpretarii din varianta Koch pe aceea a .iniilor non figurative (care nu teprezinta nimic in mod obiectiv, care sunt libere, care nu urmeaza si nu realizeaza nici un model). Exemple: ~ punctele sau liniile dispersate, dezorganizate redau buna dispozitie; — punctul izolat sau spirala ruleta strns redau concentrarea. Oldenberg identifica, vizavi de inclinarea tranchiului, semnificatia tdrugului (par, proptea, sprijin al trunchiului sau ramutilor). Semnificatia practica a yarugului este de sprijin al arborelui-viastar, spre a rezista vantului pana cand el devine putenic. Din punct de vedere simbolic, parugul n-are nimic comun cu cel reprezentand tranchiul arborelui, care, ca par, are o semnificafie falica. in acest sens, triburile indo-germanice pastreaza 0 veneratie religioas4 pentru trunchi, butuc, bustean, care reprezinté vestigiul unui fetisism primitiv. Smochinul este arborele falic. Grecia miceniana cunoaste cultul arborelui si al .garugutui™. fn Indii se venereaza .jarugul, parul de sactificiu", care aminteste de animalul sacrificat care a fost legat de el. Unii autori au interpretat accentuarea desenului. in toate perioadele de viata, raportul intre jumatatea dreapta si cea sting’ a coroanei este de 11,3/10; daca raportul este depasit (diferenta de 1,3 em) se vorbeste de accentuare. ‘Trebuie considerata gi localizarea umbrelor formelor (mai bogate sau mai sarace) si a umflaturilor (deformarilor). Se masoara incepand cu verticala tras prin mijlocul trunchiului, sub coroana. Se identifica accentuarea: — spre dreapta ~ ca extraversie, doringa de realitate; spre stinga ~ ca intimitatea eului, introversie, repliere de sine, narcisism. Jung ~ completeaza cu noi semnificatii desenul arborelui. Formele inchise ale arborelui (cere, elipsa,balon, orizontale sau verticale) sunt 0 imagine a luminii masculine, a divinului. 25| Formele goale, doar conturate, semnifica vid, banalitate, viata fara vise, platitudine, tensiune, vitalitate, coeziune, Aceste particularitati ale desenului coreleaza cu caracterul ferm, flexibil, plastic, etalat, difuz, ondulatoriu, tremurat al liniei din interpretarea grafoiogica. Coloritul desenutui a fost obiectul multor interpretari. Realizat numai in creion, desenul se reduce Ja un joc simplu de lumina si umbra (aib/negru); negru-imurdar/curat se poate dizolva in umbre, aparand tenta inchisé pe trunchi, crengi, frunze, fructe; coroana balon, care este dupa Koch, cea normaia de la 6-7 ani pana la 11-12 ani; aceasta este mai putin frecventa in intervalul de varsta 12-14 ani, fiind ins prezenta la 15-16 ani. La debilul mintal apare la 9-10 ani. Acest colorit semnifica ,o forma primara” care variaza cu varsta de dezvoltare, snegral” infatil devenind — dupa Koch — ,maniera umbrita" la adolescent. Luscher da o alta interpretare coloritului desenului: ,albul seamana cu un perete Infinit, nesfarsit, iar negrui cu o gaurd infinita“, Dupa el, negrul e pura pasivitate intepenita, incapabila de nici un comportament, Pentru Kandinski negrul este ,,ca un neant mort dupa disparitia soarelui. cao tacere, liniste eterna si fara de sperante". CG. Jung releva legatura cu instantele psihice freudiene: .negrul reprezinta obscuritatea, ceea ce nu a devenit inca, ziua nenascuta, noaptea inconstientului, care se va trezi incet la claritatea constientului. Inconstientul poate deveni constient, deci si negrul este simbolul unei ,inisti de viitor”. Dupa Koch, exista o frecvenjé mica a umbrelor la 6-7 ani, negrul difuz aparand in perioada tineretii; la pubertate, daca nu se inregistreaza o regresie, caractenul nesigur al umbrelor ‘nseamna descoperirea indeterminarii, taducand labilitate, reverie, indecizie, abandonare dispozitionala, indiferenta, pasivitate, bucurie calma si pasiva, spirit intuitiv Tamchiul e mai des colorat inchis decat crengile; ia 7 ani are frecventa mica, acest colorit crescand o data cu varsta pina la 12-13 ani. La debiiul mintal are o frecventa redusa i oscitanta. Coloritul inchis al frunzelor si fructelor serveste evidentierii si valorizarii acestora: este frecvent la 6-7 ani (variabil la debilul mintal de 11 ani) si scade in scolaritate. Negrul intunecat semnifica: frica, tristete. depresie, regresie (Ia nevrotici, deprimati) Nuanfele de gri semnitica: reverie pasiva, indecizie, labilitate, stari depresive, regresie nevrotica, pierderea fortei eului, maladie mintala. in schizofrenie nu exista o forma unica de expresie. Schimbarea fematica consti dupa Koch in substituirea unui indice caracteristic cu altul, ca de exemptu: ~ crengi din linie unica intr-o coroana cu crengi din linie dubla (cea mai frecventa); — amestecul formelor si tehnicilor diferite (similar scrisuiui in mai multe feluri). ‘Schimbarea tematica nu e prea freeventa nici la normali, nici la debilul mintal si are semnificatiile din Modelul de interpretare. Forme inautentice — apar, dupa Koch, in pubertate sub forma unor desene calificate canonfigurative, originale, expresive, dar fara semnificatie (nici chiar subiectul nu poate Spune ce reprezinta), De exemplu, coroanele sunt curioase, stilizate, reaiizate in graba doar spre a indeplini sarcina, ca un fel de masca, disimulare: forma de trefla, de inima, cu semnificatia din Modelut de interpretare. ‘Turner adapteaza instructajui testului cu referire la organizarea cémpului grafic astfel: ~Poti utiliza toatd foaia, adaptare care permite judecarea pozitiei desenului in clmpul grafic. 26 | ; |1, Copii plaseaza desenut in partea de jos.“apoi in cea de sus, frecventa crescind pana Ja 10 ani, apoi scaznd. Turner inierpreteaza aceasta variatie ca expansiune a eului, ic. |, scopurile (dorintele} proiectate prea sts (supradimensionate) depagese posibilitatile reale. | La barbat semnifica imaginatia 9i tendinta spre actiune. Se poaie judeca desenul in functie n, de densitatea, plenitudinea. bogafia sau saracia, aviditatea sau simplificarea campului grafic. at . Aftreia dimensiune (ramurile frontale) este sem al originalitatii si curajului, dar si 1a al lipsei de jena gi al impertinentei. Predomina. dupa Keech, la baieti, frecventa crescind ai cu varsta. Creanga care iese frontal din trunchi releva faptul ea arborele este perceput ca a + cova solid. Este foarte putin freeventa in imbecilitate (imbecilii nu marcheaza cu un diametru mai mare creanga de origine). Semnificatia este conforma cu Modelul de interpretare. 2.4 Semmificalii particulare Radacina ~ reprezinta: — athetipul, imaginea primara, raportul lumind-intunerie (Bachelard); — trasaturile de caracter cele mai pufin personaie si identificabile: { ~ fixarea imaginii magice asupra lumii, care-gi are originea in inconstient; — dupa Hegel, radacina e’,.Jemnul absolut, cea ce e durabil in arbore, cea ce-1 stabilizeaza; este simbol al sursei vielii, dar gi viata subterana, invizibila. Trunchiul — reprezinta separarea eu-aitul, eu-lume Baza trunchiului — simboi al tenacitatii, al soliditatii, al imobilului, ,.mortul viu*. Deformarile trunchiului — nu apar in normalitatea psibicd; sunt rodul experientei subiective. Ele tradue: ~ dificultati adaptative resimiite profund: ~ prezenfa unor traumatisme, boli grave, accidente, Linia solului — simbol al granifei dintre viata constienté si cea inconstienta. Marimea trunchiului ~ este un indice pentru aprecierea maturitaii psihice, imaturitatea find sugerata de inaltimea prea mica sau prea mare a trunchiului Scoarta trunchiuiui ~reprezinta elementul de proteotie, zona de contact intre interior gi eaterior, intre eu si lume, raportul intre fiinga interiora si comportamentul exterior. Scoarta mareata in desen semnifica echilibrul psihic Exerescenteie de pe trunchi au fost interpretate de Stadeli ca semnul unor | traumatisme depasite, asumate pozitiv si nu acela al elementelor nevrotice active | Un inel in jurul trunchiului semnilica frigiditatea (conform Hristoff). . | Un mar cu un garpe incolacit pe trunchi este identificat de Turner la homosexuali | (toata scena find inconjurata de sarma ghimpata). Ruptura intre trunchi si coroana semnifica ruptura interioara. Conturul exterior al coroanei simbolizeaza relatia ,eu-tu", ,,cu-obi relatia cu trecutul, prezentul si viitorul. Mazgillitura tebuie considerata o disolutie a formelor numai in masura in care e afectata structura interiora a coroanei. Ea deceleaza intarzierile si fixatiile fa stari infantile. Se poate confunda cu umibra gi semnifica: joc pueril, regresie, intarziere psihica. Formele repetate (ctajari succesive din ingramadirea sau juxtapunerea elementetor: crengi, frunze, dnd impresia de straturi sau de mozaic) semnifica: stereotipie, schematism. Aceste forme nu se intalnese frecvent si au semnificatie diferita din punct de vedere al autenticitatii, si in plus e a 1Ramurile retezate (ramuri tiiate cu fierastraul, despicate) — sunt frecvente in pubertate, semnificand dupa Ernst Widrig, ruptura cu trecutul, pentru a incepe o viata noua", structurata, o schimbare interioara. Aceleasi simptome se schimba conform gradului de dezvoltare si conform varstei subiectului, dupa cum urmeaza: ~normaic la 9 ani, cu freeventa mai mare la baieti, care sunt mai vulnerabili; ~ frecventa creste in pubertate; ~ la debilul mintal frecventa e nesemnificativa gi nula in imbecilitate: ~ la adulti frecvenya este medie Interpretarea detaliata apare in Modelul de interpretare. ‘Trecerea de la ramurd la creanga semnifica simtul proportiei si al diferentei. ingrosdrile ramurilor si ramurile cu lini paralele (,,crengi-maciuca” dupa Crepieux Jamin corespunzand scrierii ,.maciuca” $i presiunii scrisului in interpretarea grafologica) sunt semmnal violentei, inhibitiei, contradictiei, debilitatii mintale. Paralelismul ramurilor (ramuri din linii paralele) este indice de constanta, de efort sustinut si de durata, Ramurile care atarna sunt semnul depresiei Ramurile tubulare cu extremitatile deschise (,,crengi-tuburi* sau conturul exterior al corounei) avind forme reprezentate imperfect, corespund grafologic scrisului in ghirlanda, nedeterminarii grafice, simbolizand relatia eu-altul, eu-obiect, trecut-prezent-viitor. Baza de sudura — apare in normalitate la 13 ani, dupa aceasta varsta avand semnificatia din Modelul de interpretare. Florile reprezinta cel mai frumos gi atragator omament al arborilor, dar durata lor e scurta, cu o simbolistica foarte bogata ~ conform Modelului de interpretare. Frunzele reprezinta componenta arborelui cea mai plina de semnificatie. Organizarea frunzelor poate fi ritmica sau stereotipa. Semnificatiile — dupa Koch: — spirit de observatie a fenomencior exteme: ~- vivacitate, aptitudine de expresie gi exteriorizare; — intuigie gi sete de experiente; ~ complacere in superficial: — bun gust; ~ maniera juvenila de a fi; — buna concentrare a atentici; ~ simt al detaliului, gust al decorului = nevoie de apreciere, de a fi distins, dependent de succes; ~ vaiitate; ~ mare capacitate de daruire trup si suflet; ~ credinta naiva in fericire; ~ imaginafie reala, ~ capacitate de a vedea lucrurile in roz, exaltare, irealitate; ~ reverie. Frunze (si fructe) supradimensionate: indice al retardarii afective. Fructele ~ incheie procesul de maturatie, fiind savurate, agreabile, utile. Fructal este purtatorul germenului. Prezenja fructelor ate frecventa mare la copii de 7 ani. La virsta matura are freeven{a foarte mic: 28eas Capitotul 3 Testul arborelui ca test de dezvoltare 2.1 Date statistice. Dezvoltarea expresiei grafice. Formele primare Minna Becker a incercat 0 interpretare grafologica (1926) a formelor primare: 4, mazgaliturile — reprezinta primul grad al expresiei grafice, executate intai cu migcari ample si rigide ale bratului, apoi prin miscari fine ale mainii; ele capata treptat semmnificatie; fa inceputul sau pe parcursul desenului copilul le atribuie o valoare figurativa, instituindu-se astfel desenul. Hildegard Hetzer repereaza: ~la3 ani — stadiul mazgaliturii fara semnificatie; = la 4 ani ~ 4/3 din copi i denumesc productia in timp ce deseneaza; isi denumesc productia inainte de a desena; —la5 ani — gradul cel mai inalt de intentie figurativa (80% dintre copii), prioritar Ja fetite si mai ales la copiii din clase sociale superioare"; ~la 7 ani ~desenul este o reprezentare propriu-zist, fara exceptie. 2. desenul propriu-zis — dupa o ancheta efectuata la San Francisco cuprinde urmatoarele stadii evolutive: ta Lan gi jumatate ~ dlituri de jos in sus gi de sus in jos; —intre 1 an gi jumatate si 3 ani — ,rotunduri", cruci; ~ la 3 ani —cercuri gi cruci desenate intentionat; ~ patrat si patrat trasat in cruce; ~ patrat gi linie dreapta, ca un disc solar; —la 4 ani - prima reprezentare primitiva a omului (cap si membre, fara trunchi). J. Jakobi asociaza formele inchise ale patratului gi cercurile divizate in patru cu simbolistica ,Mandala® a ,,cercului ritual sau magic", echivalentul ,,imaginii interioare* ca fapt psihic pretutindeni identic. Kerschensteiner denumeste primul stadiu al domeniului figurativ sub numele de »faza a schematismului", schema fiind o ,,imagine optica“ in care un continut de gandire e reprezentat prin simboluri optice naturale, a caror semnificatie n-a fost mai intai invatata (ca la simbolurile matematice). Copilul nu-si mentine intenfia initiala in timpul desenului, temele desenului variind; exista o deficitara coordonare a parfilor si marimilor desenului,, care nu respecta proportiile reale, ci ordinea importanfei pe care le-o acorda copilul. 29Interesul copilului ~ in desen ~ se manifesta, in ordine, asupra figurii umane, animalelor, caselor, florilor. peisajelor cu soare gi nori, arborilor asociati cu alt cbiect. Copiii nu deseneaza arbori inainte de varsta de 4 ani (deci testul nu are valoare diagnostica). Cunoasterea dezvoltarii imaginilor grafice pe o tema ideatica permite determinarea gradului de maturitate psihica, a retardului sau a regresiei. Desenul arborelui e influentat de peisaj si climat, de starea de oboseald, de hipnoza (arborele reprezinta diferitele ,,varste de viata"). Sub influenta hipnotica subiectul regreseaza in timp si deseneaza arborele corespunzator stadiuluj varstei (vezi tabelul ce urmeaza). Testul a fost aplicat pe un lot de copii de gradinita (98 de fete si 126 baieti), de copii din clasele primare (I-VIII) si secundare (I-II}), respectiv 592 baieti $i 601 fete si un lot de muncitori specializati (598). Instructajul testului pentru: ~ primul desen: ..Deseneazi un arbore fructifer" — al doilea desen: ,,Deseneaza alt arbore cu coroana, altfel deca forma de glob“ Varsta Particularitatile desenului 2ani — Mazgalituri in sus gi-n jos, unele de mare amplitudine, altele scunte: 3 ani —_Arborele pozitionat la dreapta gi in josul campului grafic, cu presiune puternica. Trunchi cu ramuri intinse orizontal. 4 ani Arborele pozitionat mai sus, totdeauna in dreapta. Trunchi si ramuri dintr-o linie unica. Ramuri din linii oblice ascendente. Sani Trunchi si ramuri din linie uni Ramuri implantate in echer. Arbore pozitionat la jumitatea foii. 6 ani Arbore cu ramuri in echer, de dou ori mai mare. Fructe pe ramuri figurate in negru. 7 ani Arbore si ramuri dintr-o linie unica. Ramuri desenate in directia cresterii (oblice in raport cu ramura principala). Apare in desen linia solului, care semnifica stabilitate si orientare. Ramificarea incepe de Ia linia trunchiului pe directie verticala (,runchi de brad). Sani Ramurile din Jinie unica se mentin. Dispar ramurile in echer. Apare in desen trunchiul din linie dubla. Coroana e desenata de la exttemitatea superioara a trunchiului (,trunchi cu sudura"), inchisa printr-o linie orizontala. 9 ani Dispar ramurile din linie unica. ‘Trunchiul si ramurile principale sunt desenate din linie dubla Ramurile au forma rectilinie. Chiar la subiecfii normali exist 0 mare mobilitate a elementelor proprii unei etape gi 0 oscilatie intre stadii, cu reveniri la elemente anterioare. 9-12 ani Se stabilizeaza desenul arborelui. |tle pil lot ei | : | 1 | i i | i | Caracteristicile componentelor arborelui ‘Componentele arborelui Varsta Semnificatia _ [Trunchi din linie unica verticala ~ ka copii prescolai ~ la debilii mintal la 8-15 ani; ~ la imbecili, inclusiv fa varsta adulta. Indice al inhibitiei, retardului regresiei. Ramura din linie unica. ~ la copii pana Ja 10 ani, frecventa descresciind apoi; ~ freevenfa mai mare la fete; ~ la debilii mintal apare la 14 ani (si coroana sub forma de glob), Indice al subestimarii probei Ja adultul normal, al retardului afectiv gi al regresiei. Ramura din linie dubla. ~ mai tardiv. Ramuri rectilinii ~ la prescolari si scotarii pana Ja 11 ani; — la debilii mintal apar foarte trziu; ~ fa imbecili la 32 ani. [Ramuri orizontale Primitivitate la adulti si tineri. Forma cruce ~ la copii de pana la 6 ani; ~ la imbecili. Decalaje spatiale (confuzie jos-sus, fructe ridicate in sus, Jateral sau orientate din exteriorul spre interiorul trunchiului) ~ la debili pana la 10 ani; ~ la imbecili nu apar. Discul solar si forma floare ~ normal la copiii de 6-7 ani; ~ la debili pana la 14 ani; — la imbecili toata viata, Fabulatie ocazionala, retardare parjiala, inhibitie, extravaganta imprevizibila. Comportament deplasat, agresiune parfiala, simt practic real ineficient. Ramuri implantate [jos (pana la nivelul solului) = normal pana la varsta scolaritagii; = la debilii mintal pana fa 13 ani. Retard psihic (dupa 18 ani) profund si tendinta spre izolare, solitudine. 3h‘Trunchi inchis sau cu pufine ramificafi, cu frunzele in interiorul lui, cu ramuri care coboara spre sol ~ apare foarte rar. ‘O persoana, ,,care nu s-a nascut inea, putin constanta | Trunchi cu sudura ‘Trunchi inchis in partea de sus J Forma primar manifesta. Trunchi cu baza pe marginea foii ~ la copiii normali pana Ja 1 ani; ~ 1a debilii mintal de 10 ani. Indice al retardului afectiv sau intelectual. ‘Trunchi cu baza rectilinie ~ la debilii mintal si imbecili. Forma primara ce indica un retard usor (se considera forme primare: indoiturile, suprapunerile, deficitul de | coordonare, absenta peisa- jului sia radacinilor), Desenarea mai Maturare scolara insuficienta multor arbori (se aluneca in jocul infantil si nu se constientizeaza sarcina), 3.2 Raporturile de marime Reprezinta un indice,al maturizarii psihice, a carui semnificajie gi interpretare dupa Koch este prezentata in Modelul de interpretare. 3.3 Cercetari experimentale asupra expresiei grafice. Experiente sub hipnoza Ca si expresia grafica, interpretata grafologic, desenul arborelui releva personalitatea si starile psihice. Prin sugestie hipnotica s-au indus anumite stari, ale caror caracteristici difera in functie de forta sugestiei.Experienfe sub hipnozi FURIA ~ stare de foarte mare tensiune afectiva Caracteristicile desenului arborelui ~ crengi din linie unica (regresia spre o stare primitiva) care se disloca —nu existd unitate — arborele pozitionat in sus — liniile sunt apasate = nu respect marimile conventionale — coroana largita in ambele parti se disociaza ~trunchiul are o scoarta solzoasa si aspra ~ linia trunchiului ¢ discontinua, exploziva - trunchi deschis in sus MINCIUNA ~ ingelator, Ktudaros, mincinos es ce ei Se RETARD PARTIAL j/ ~ trunchi cu ramuti paralele, inchis sus; trunchi sudat ~ baza trunchiului dreapta ~ coroand cu trasaturi mici si incarcate, deplasata spre dreapta, de doua ori mai inalta decat trunchiul, care »pluteste" in aer (trebuinta de realizare) ~ linia solului prezenta ~arbore din forme primare (negarea aproape totala a realitatii) — lipsa jumatatii stngi a arborelui (la 5 ani) totala sau parfiala ~ramura din linie dubla dupa 8 ani pana Ja 10 ani: partea stinga este slab desenata ~ linia solului, daca e trasata, e discontinua, incompleta ~ intre 5-15 ani ~ presiune slab a liniei ~ la 15 ani — lipseste partea dreapta a coroanei, iar stinga e incovoiata (dezvoltare inhibata) ~ coroand slab marcata si trunchiul cu lungimea prea mare si usor indoit (retardare partiaia) ~la 30 ani — arbore de forma grotesca, trunchi in forma de con, pozitia orizontalé a ramurilor gi ramuri in echer (imaturitate psihica) 33Experiente sub hipnoza STARE NEVROTICA — personalitate nevrotica pe 7 Bee Caracteristicile desenuiui arborelui ~ jumatatea stanga a coroanei lipseste, in locul ei aparand o ingrosare (apare si fn spasme gi constipatie) ~ partea dreapta sta incovoiata ~ramuri orizontale, indoite in jos (descurajare, neliniste, insecuritate) ENUREZIS - angoasa, sentiment de inferioritate ~ expresie a liniei cu presiune slab —coroana din 4 crengi laterale aplatizate orizontal ~crengi sub forma de butue (regresie) ~ la jumatatea inaltimii trunchiuluj exist o mare crestatura (infantilism) AGORAFOBIA $I NEVROZA OBSESIONALA ~ desen din linii far presiune, nestatornice, inconsistente, indecise — forma crengilor curbata, cu nodozitati puternice gi curburi nenaturale, cu ingustari si Largiri (elemente spasmotice) ~ partea stinga a coroanei lipseste aproape complet, in favoarea jumatatii drepte — linia solului nu este marcata ~ crengi din linie simpla care atarna (frustrarea) 34; Experiente sub hipnozit Caracteristicile desenujui arboreiui SADISM .exagerarea phicerii erotice de a poseda si a tortura — coroana completa, ofilita — doua crestaturi orizontale (expresia primitivitagii) cu extremitafi roase (deficienje) ~ ingrogarea jumatatii superioare a trunchiului, cu forme aspre si muchii ascutite (indice al brutalitasii) = trunchiul ured pana la nivelul coroanei (extinderea pulsiunilor brutale, grosiere, agresive) ~ crestatura trunchiului (expresia unui sentiment de culpabilitate) = bucle la extremitagile ramurilor, care se indeparteaza in forma de raze, in sus, drepte din linie dubla; cele orientate in jos au umflaturi si stranguléri —ramuri deschise spre exterior (.,crengi-tuburi’ (element obsesional, agresivitate manifesta) INFANTILISMUL PUR — 0 intérziere totala corporala gi psihica, dincolo de pubertate si fara atingerea capacitagilor intelectuale“(Kretschmer ~ ,Psihotherapeutichen Studien”) foarte rar intlnit in nevroze E ~—conturul crengii din mijloc este neregulat — apare in desen ,,cuibul de pasare” situat frontal gi atasat in jurul arborelui (dupa Bleuler este , pulsiunea noninfantila” de a se juca a copilului)Experiente sub hipnozit Caracteristicile desenului arboreh DEGENERESCENTA ~ arbori cu ramuri cu forme flasce, cu linii ocolite si cu (PSIHOPATIE ~dupa extremitafile in forma de tentacule rotunjite; ramari Bleuler) ~ persoana care nedetasate de crengile largi din punct de vedere ~ contururi neregulate, tremurdturi (dar nu de maniera intelectual gi in special ataxiei) afectiv reactioneaza altfel_ | — doua ramuri laterale, cu spatiu vid (deficit, decat media sentimentul inferioritafii) ~ Ia baza trunchiului apare o crestatura in forma de con; trunchiul in forma de S ~ apar crengi ca o laba de broasca gi alte forme neclare, cu lipsuri; coroana e mai larga in partea superioara 3.4 Stadiile de dezvoltare. Semnificatia lor Ca gi testul Rorschach, Testul arborelui, fara a fi un test de inteligenta, permite totusi determinarea nivelului intelectual in functie de anumiti factori (indici): A B c D E F Tndice (%) | ais van | ox tay | oobi mat | atects | 2 primar | Debi mimat | pin 16 an ina a 9 Ramuti > din line raica | 4 Be 7 25 39 37 Trunchi nen os 435 36 | 285 37 35 Fructe 33 uss | 196 32 38 3 Decalaje spatiale} 0,0 06 34 19 39 81 Stereotipii 00 06 0.0) 25 96 BS SUMA 10.2 32 76 [167i | es | 1526 Stagnarile in dezvoltare redate prin astfel de indici semnifica faptul ca anumite functi psihice nu sunt dezvoltate (indiferent de varsta). ‘De exemplu, un desen poate apartine fie unui copil normal de 5-6 ani, fie unui copil retardat la 15 ani, fie unui adult inteligent nevrozat. Aceasta inseamna ca: ~ retardarea nu e atat intelectuala, cat mai ales afectiva; ~ caracterul primitiv are semnificatii diferit a— potential ce se poate dezvolta, b— vascozitatea genetica ce nu poate fi depagita, c— un comportament ancestral individual reactivat nevrotic (regresiv). 36 sinnerman ail E. Benjamin (..Lehrbuch der Psychopathologie des Kindesalters" - Ziitich, 1938) a determinat caracteristicile ,,comportamentului regresiv“ si modelul de arbore ce ii corespunde, pe care noi L-am ihtuitivizat astfel: [Fuga de resposabilitate Imaturitate Li fectiva Incapacitate de sinteza =" Tnstinctualitate Comportament agresiv Fabulajie ocazionala Extravagan(a Neconcordanta cu realitatea Modelui arborelui ~trunchi inchis sau cu putine ramificagii ~ frunze in interiorul trunchiului ~ ramuri cu aspect de pere, care coboara spre sol ~trunchi cu sudura ~ baza trunchiului rectilinie, pe marginea foil ~ desen schematic. La diferite varste, reactia de regresie se manifesta prin: ~dorinja vehementa de apropiere de mama sau doica i incapacitate de a renunfa la hrana lichida (sugar) —agitatie nejustificata, spirit pueril, lipsa de seriozitate, egoism, lipsa de autonomie, atagament exagerat de mami, spirit tiranic (copil mic) ~ preferinja pentru jocuri infantile, lipsa simfului datoriei, defect de concentrare, agitatie motorie (scolar) = mitomanie, furie, impulsivitate, instabilitate, disperare, vagabondaj, fara simtul ordinei si al proportiei, placerea de a tortura animale, dezvoltare nearmonioasa a pulsiunilor sexuale (inclusiv masturbatie excesiva) (copii abandonafi) —ticuri (clipit convulsiy, ticul muschilor fetei, al bratelor, picioarelor), incontinenta urinara si fecala fara cauze organice, agitatie motrica, dificultati de concentrare a atentiei, fuga de responsabilitate, imaturitate, labilitate afectiva, supraestimare, trasdturi parazitare {aviditate, spionaj), lipsa simtului realitatii. 37Capitolul 4 Tehnica de interpretare 4.1 Formula instructajutui si materialul »Desenati un arbore (fructifer) cat de bine puteti!* Vatiante Koch (daca se repet proba in cazul in care au fost desenate forme prea scolaresti sau conventionale sau daca se exploreaza gi alte straturi ale personalitajii): »Desenafi un arbore diferit de cel desenat inainte.“ »Desenafi un arbore cu coroand si ramuri.. Pentru copiti mici instructajul e simplu: ,Desenafi un arbore™. In Tarile de Jos, varianta experimentata consta in desenarea a trei arbori: —un arbore normal, —un arbore imaginar, ~ un arbore aga cum il visezi. +Materialul: hartie alba, nu prea neteda si nu prea mare, creion si guma. Foaia se prezinta in pozitie verticala. Se vor observa stersaturile. 4,2 Interpretarea desenului Interpretarea desenului incepe cu impresia globala, care permite identificarea relatiei intre intuitie-observatie-cunoastere si infelegere. Exista doua cai de interpretare globala: 1. familiarizarea cu gramatica impresiei grafice (particularitatile grafice, independent de orice interpretare); 2. viziunea exacta prin interpretare. 4,3 Exnlicalii privind adaptarea interpretarli modelutui Koch Modelul Koch, extrem de descriptivist si neorganizat, a fost sistematizat gi adaptat de noi. Fiecare model din desenul arborelui este reprodus exact, iar unde a fost nevoie s-a completat cu imagini sugestive pentru forma arborelui sau a componentelor sale. 39Semnificatia fiecarui caz din modelul arborelui este redata in traducere ad litteram si structurata pe trei dimensiuni sau perspective, care, de altfel sunt disociate numai in scopul unei mai bune sistematizari: 1. perspectiva socio-culturala (psihosociala) care vizesza: ~ aspectele relagionale (eu-alter; eu-obiect; eu-lume); ~ diferentieri inter-culturale; — dependenga (independenta/autonomia); ~ adaptarea-integrarea. 2. perspectiva psihologica si psihanalitica care vizeaza: ~ taportul constient-inconstient; ~ raportul instinctiv-intelectual-spiritual; —complexele si inhibitiile; ~ indicele de tolerant si frustrare; ~ trasaturile psihologice (tipologii distincte de personalitate). 3. perspectiva psihopatologica care vizeaza: ~conflictele intrapsihice; —anxietatea, angoasa; ~ blocajele; ~ labilitatea psihica; ~- instabilitatea psiho-motorie; — agresivitatea; ~ fixatiile, obsesiile, fobiile; * = bolile psihice. in acelasi efort de sistematizare gi ordonare in scopul operafionalizarii Testului arborelui ca instrument de psihodiagnoza, am structurat Modelul de interpretare pe patru secvente mari: I. Aprecierea imaginii de ansamblu Il, Schema procesului de proiectie TH. Semnificatia componentelor arborelui IV. Particularitati ale desenului Semnificajia impresiei globale este adaptata dupa Offermann. Semnificafia expresiei grafice este corelata cu interpretarea grafologica din literatura de specialitate. Componentele arborelui sunt sistematizate si redate in ordinea natural a dispunerii lor. Sunt introduse separat unele dimensiuni (directia‘trunchiului, directia coroanei, organizarea coroanci, centrarea ramurilor, expresia ramurilor, coordonarea tamurilor) cu semnificatiile din varianta Koch. Semnificatia din cele trei perspective este tedatd nu atat descriptivist, cat mai ales sub forma de trasaturi, spre o mai operational interpretare, in scopul realizarii profilului de personalitate. Am realizat un model de Foaie de protocol, anexa a Modelului de interpretare, structuraté pentru fiecare subiect pe: ~ indicii de apreciere a desenului, sistematizati in aceleasi patra secvente (I-IV); ~ taxonomia parametrilor de interpretare; —numele si prenumele subiectului (rubrica ,,Observatii“poate servi si pentru inregistrarea parametrilor in cazul unei cercetari cu mai multi subiecti). 40BS ui ao ntanenetit Foaia de protocol este un mijloc eficient si operational de cotare a ,ecuatici parametrilor individuali ai desenutui arborelui:’, cum am numit-o noi, deoarece fiecare indice de apreciere a desenului este codificat cuz =numaral secventei (1, II, IH, £V); ~litere majuscule, redand indicele de apreciere a desenului; ~ literele mici ale alfabetului pentru categoriile taxonomice ale parametrilor de interpretare. Pe Fouia de protocol, acesti indi desenul. De exemplu, subiectul LC., de 19 ani are urmatoarea ecuatie: 1 0Ab, IGe, EG R/a, T/C, ACI 11 Pe, Mb, PMh, LSe HI Re,Ta, CTc, ETa, BTa, FTa, CRa, FZb, FLb, FRb. IV PCe. Acesti parametri, identic codificayi, permit reperarea rapida in Modelul de interpretare si gasirea semmificatiei corespondente. sunt doar bifafi de catre cel care interpreteaza 4soem a “@igasoap apeqioa tetoede3 ‘uosap nnuad taipmnde ewuoyur e voIso] auesonyeid ‘goutfeue azipurr TUEIEp ep ‘ezHeUR ap Reap] “q 42 -vretleds-oapia affootord op armoede3, Gi] \ ° FA. r dex ‘eanrmur jaeurwopaid “yoniuls axpuED iN andooaed njquiesue ap 18 arenun ap ‘ezaiuis ap vaapy “e Rolojoysd efeoyiuwas 1apow Inynjquiesue efjemasgo "y'O {nynuasap & njquiesue ap NuGew! easoody { (HROy Sa}4eYD ap ,,NJasoqay [nysay dnp yeydepe) SB] AAMOM) ap aPOW ht‘enede ‘yjeuotiowe arearige| ‘arises “aforeatiag Ye. Ceptqey “vaofay ‘esmay§ “gieoyap preitasu ‘pansofnsau ‘epted) YOLLWdV-OLLSVId ‘P atuounte ap ysdy, 1 wezjuedioau yids ‘yonoey sep “prefoq aresraisondyg, (araxgouveidns ey eed aisaudxa ul yieSoq ‘yiUapENs “ystoasdwy ‘eseouoMesU “youloey vemionasay) YOINOWYVZIG-OLLSW Td > “aueSejap ‘yezneuaysis: 18 wz1uvdi0 aud ‘ayeuAnoe uy avo (gznjuos ‘erezins ‘gonewioyas ‘nzGou-qre uy ‘eadse “eons “estooud “erau ‘oed) VIWSVLAC-OLLSVId “4 Sustueurp ‘oyitaisordxo ‘aeppeurSuo ‘arenjenzuog Rajfiojoyssd eyeaMUEs *eaysardya ‘oansaGns mpeyap no ‘gyes0j09 snuaynd “ype. “Bio “ppenzuas “eewN) YOLLSLAV-OLLSVId (uuews9y0 ednp aieydepe) 18pow Bleqoy6 elserduy “9 Oo oy 43eee cnet nr nseeesnnnnene isos ‘aivouaiar ‘sempecsus| cgay bopasiuo.| ore zn ads vluppuay rune -plustiyey| euDrp RY “wmtnap| wer ¥ (eorfojoysed eh cs 8 prewus vorTojoyess wzqeum) YOHIVUD VISTYdXd OFamu "yo ap red ae ov ‘atzngu0D| “eluonyguiay | “vluaoouy] “ores, varfesuasqe | wig “appa “pre3oq | anmaundi09 | ‘ermizur| —amuidioang] —"ajndnucs| —_-nfrzodsp) ‘2p uids| -us op wsdry| ,. gomgsd| any 30eRS ‘oikariy] op esd] ug areuetouy ‘afiswy] —-usiqoug)" arenanoy| “ara s Srameoite) oy stuoroou| peng pay “sous “go> ‘euauaypu ‘sp esdry} -aypiaous ‘seo reg) (nue) “yeti | susmotmiuog]| ap wt | aziooe|—-puho| Heo wumen| —“abtperiuod| aarunsict] gay sweupaoyy| —-elaajor, | und mise} L (rafreaas vac) our 45-(oumy, ednp) myna vaunisuedxe no pugpearyse ‘opros 1ode ‘tue Qt Py gugd doo vp arSaro wluaacory -atfeaour ap wutdg “2orayar ruipmindy ‘sonoed afurpuay wsipeoy ‘orezord widg, sof uy aresejdagy ‘9 -auntioe aads eluypuoy 18 orfeurgeun — reqieg v7 “(Caopsheniqisod Iyeatu nauad ayeuy vaid umdoos) are “ayeOpazut ap axejduioo ‘uoeur) ‘aoryisd wigwanoe #8 rofleurdeuy e omeypexg sopbique v sopmendse v atfeurmog “soyTA ards orejoatord 18 aseINeD s = sns uy arvsejdeq "q ‘ameopaxe afuanyut e] yluarsizay “outs ap aarugdyig snuqiyog “omeumnsoerdng “ousumues ap atiySog Borbojoyisd ejeayjumes ppenuad ottizog v (oyest imjeds) 1apow BulGed uy Injnuasap ealeseid ¢ ‘ayjeaG injnduiga vazezuesio ap 1S Injaroque Injnuasap |WjaWeLed ap a}jauny Uy aljaaioud ap Injnsegod eMLayIS H-siumwopefayy “oreitatsuedsg “oyeur nfendsy oyead inpnrieds vonSedagt 47 “TYDeA nes BUDO aATOITE syIyUOD ‘amidepe ep senoyid ‘aremzuas ep u0yy, edupis ey oxesejdag “0 -qeuorsed yundg “amp una} runiido “wisypewuatumues.-feamue aids atfeutjouy videaup ey axeseidaq ‘peen emnoystu sfouty arezteydy “omzindg pasoqg ‘o> huts si0Aos UdouK vluDSIsuENNY dup ap RAMAN ey SWiOAaS oNIOAOMU waHEA aM TaOPT Co10qie) uasag 9 “erropurip “welzmua mardg “auosn “mpoRiG ‘awe, omeWoTeFEyY “ayROARNYG “suoNNG HoOUN ‘oWIDLAEA “tA offeUBeRN “uABeNS uoKIPeduay wuorsueunpesdns (e1oqee) wesoq-@ ‘501 vila “yyemuao wasnoyen } ryevodes sopsenb aye paw soperssp cums :fpse muyigo E(u WA etpau eisadsip) aypow etletEA + ‘wsspqsd inyndanuy x arsosdxo ap elioy ap 19 “emean ap yroms}ap 9 ns Jnj21045 asap uy BUOIDYO sojaiep & aiezNeMNIS 2p JaPOW steps pete] (2B) HAY forinqensip & yoyeus amuozasda ap jopoyy pou a1eoqes "wowuao uy onensun “9 fouro309 PaumyeuL PajGojoylsd elfeajyuuaS “CH Imjasome eauntyeu) injnuesap eaWUEW “W“goryisd preg gojGopoylsd eyeoysumes “¢ FpOW ‘2 P71 HO 10 ap aise" » tH a areqeULOU UL INJosoque NAWEIE CHHH)<"H ® (ujauieded “| ; Supls up ¥ mdeaup up auoneo ajnun anu ysuadnsYoueot0> winseyy i ums sys 9 fE FURE ateayrure asus apn ap ey 49IpNpos roruy e “(goqfoooye erueUT uy poItoeds) gotytsd efuaystsuooUy wye op 1 aued o-ap “py “apenesion, “areneioysedng ‘orenpeniounsuy “AysorBor rower 50 “prior otfendy -aonoeid afurpuay, yyqistas “eperiawetn if porzyj vourny aids HeyAnse vareyUoLIO) “wsynuezuy ‘oryisd purroy “ariiqnyuy ‘areyoazep aquansuoow alupuay, “equRUTUOpaud ayefeniounsyy “awnAnoayy “aratandasay ‘areqfigistiag ust d paeoy weeny “arerpesi9, | N Quy “wsTEMo9]qIUT "JeuOIsed yuNdg -wisheURy -wWseIZMUy ou SUIS op piuINSuoD ‘arezuOpPaome IS aIeZLLOTEA ap PIOAON “WSTLAP] | iqisuoseadns nnuod sazoqy ji} | HH I“omansaigo ap aqeynon} Bquys ‘eantunid axes “eluonSuoour gANepoy, “WOUN BY EITEADaNy aise “ayeitn o ezvautsoy eae ‘Jos 18 a1oqre axyur IJounIstp rezpaH0 yfuasqe ROIPUT imjnjos ey 6 so;fuIoppeA vaUITLIO no MynIyoUMA Tozeq vOUNIZNg “> ‘poldyersou 18 patsed aulpmpe o vorpur ‘qrpeuy qaluarsixa e aisardxa 2D, “yeuolsued Bf tiuedey pluaazay o any mniyounn tezeq vadnseap mynjos erury “q -eruonSuoouy v99 16 eiuonsu0s feta any, sof ¥8,,sns* anuy vanneBoy 1 varvsedas paojoy RoJGojomist eNeoyiuMag mpnyos roruy efuozaug 1apow Iyewesed Injnjos ejay) — "$7 51“(oun dnp),,azvseaou [ena & operuoupuny aytiejar ap areuroeperzag”* “pfuaurayan ‘panoaze arteoeg 52 InjNIyoUNA ezeq qns IyNjos BIUTy “ ‘arenpiqeisun ‘pluesndtsou sauts uy arepazauyau ‘oanedepe tysjnoytp ‘ameugtedyouy ‘osaurjos ‘oxapasoujou ‘arjoadsumasta Wasezed quids ‘voseyedopuy ‘erlrzodo ‘vauntsraaw puridxo “injanypung & yZeq ap JO|TATT w PILTOFIP woUNT]RUL und vorpal reumu nes aytoUyeas BIEUASEP @ BO Ty BoHgo IHyA}Os Blu -Px ry as gap ut sede porun Sup ew omes eog Uh comyisd preiaz ap apesd MY aiapp voyluuas gsejoos “(pean aren] i (goqun) yydusts visiva ednp eluastsiog ~Iq9p 9p wWeyIp) wstanRUtg onut| utp euepry “> ex “tioteq Bf 1e2ap ‘ Os & UL ameyza nes PUA], aj} e] ame LeU BluoADOIY 53 ‘quan$uoout uy vaur3u0 eae S-aseo ‘Trump wsdnse “wap apniiosiod ui}n aoSeu HuSeun Roexty 29 sapere ap ajumipsyay, wud owieur ‘dnayry | nutoepes vluezaig PoyGiojoyedoyysit Bonujeueyssd 18 Breanyna WS eAnIedsied up Bolboyoursd Baoedsiol §— gjejoosoylsd BANoatisiod etfeoyjumas yp elesyumes Up elesyjuuas 1epow : Wyaueleg . Injasoqe 1O}ayWaUOdWIOD ENesULAS 11] Iconyisd paewoy “Huns & 18 ipugd B op ereaUgeyy BOUL “pou viuonsany BMpHS No VALLEY “oreayyqeisur “areoqud| ‘stiqiyt ‘areuderg ‘aoysumisind Je satuozud ‘onewSay diy, -unfiuds ap ronan, 54 vsmyosap eiaqnp ‘nut Up puroepey “2 “(gyenuran menyigep Indu 9p nu sep) vorreapt am@oqs] -mwansuosgns no eMIeSo] ‘qeuorsnd ‘emounsut [@AIN, “ws}O}eATESUOD “wisteuoripery, (anpund) reumd ase psngour Bfqnp nua] up eUIoepeR “PPRUNHOD OE] UEP “e injaryouny puumUos, pluaranassad ‘aenunay “ours uy oxapaxoUy -49 “(atsasdas) yap aifdeaadome —jmje-na_vasarjuazayipany eijeuosied 38 are arxeyey “Bpelsos: TayNRyouTD vareamonnsaq, “mmo vorotuasyIpeN — areZLIMWUI ap snper [2AIN vluesqy “q i8 mynnyounn cmnjne vareredag — “oumnj-no ‘|miye-no aremedag, vfuazarg “e Breanna |S eaiiojoyedoyisd ponyeueysd 1S Byeysosoysd BaNSadsiad up — BaIojoutsM eANoadsiod Bansedsied wip eyleayjumas yp eteayiuuas eyeonuwias fepow Naewesed Inyysunyy — 1 el“peundxa quis amiouosieg “oieupigisuag “amianrzuag auvoynuapl ap atoxan quTHZa 18IeIED + deurpsonnxe® naqjued -onnqny sorouy “oxeupiedyouy ‘oyisd wisneumnery, “aeniiqezoujnA, PeUA “Bung ayeeUrg “amatovat,, “areydepe ap ayeitoedes rung, vowpduaa areuorfejarap esd] gpomp aredepy ‘soptesmoryip eznea utp ye no 18 aunts no aroryuod, a}a}ODeISGO PUr]OD0 “TPIO0s imipaur ey arerpqerdepy aidnuanut 1S oznpip pug utp ‘2 eSuyys vy nes vidvoup Py eenor8U rut Up “Pp eIe[Npuo a1 wp 2 -orepqusau ‘axbtunjau ‘vorytsd egy ‘oretarsmnduyy ‘OWN ZOAION opeuorteyas refleanow piuassasuoouy 56-vaneadepe avep -181 18 quezaad uy aresoouy emngn, Taynryounsy ezeq “e “wistqear ‘ereyo “pind axip -up ‘areznoensqe ap ayey19 vedeo ‘oqeupidu ‘oroayd MpuyU "eMZyOS aWPEA “queStsuenut 91zadax “edio sD WwIoaTe ‘ALI “nze9s snuo} ‘ane yds “Brey ‘outurainewn ‘afonurebey ‘otiowwseyeid +, zejdwiaxa Tepow" ‘azaiiuazayrpau voreidepe op Heayno “Hid “Hinpe ey 8 peu tue] ~08 vy qwansayy 18 peULION 57 (eueo109 P} MpNJOs BIEN By ap ayueysIpryso ‘ajeqered tran) eyqnp aquy wip tyounn “g yjeuoriows-oyrsd arenTqeisuy ‘arentqesauyna, -vanyjsd ovens ‘aaneidepe Hemnoyig arejozr auds efumpuay, (worun) eds aq, WIP Moun “e mprnyouny visardygy -4a aso8n o1yisd prey, “wast puejuy “(rue Cy dnp) vonysd awrunyeu we ste ued pjewoyy “azaiSeouns ap nugns 1woZZO Hoy voursew ad piezae “mdearp mynryounn ezeq ° “Inmyoazap 218 voneapl oiqryay -auoojaiuy ap sermayig, “Wue 1 2 gugd EReULON: tired aoqure ur en ayy mjnyyounn vzeq “p vduvys cattexyy 18 By BUSrEy ‘erepngny omeUprsny ‘mura e athiqryuy “euraeu arfexty “naan nauad jusumieny mynryouny ezeq +9 i confensnay “eiueSor ‘outs ut eidearp axepryouy ‘orfsodsumasro -arequiryas 2] enauey ferejngm, “QuapesOULON epeaneidepe giuumsy, | imyniyouny) ezeg “q 58“opotuaziadxa exyp od as 1S 18 -Rdap 180] ¥ 1OFULIO |rUIST) -ewoyos yo nnuad rue 1] -O1 Bdnp epequren a1 “oonyssd uorzzeruy asvosn vhojas amo anmund aotpuy cusnny ~orenpiged|no op quowmueg “armowayuy ap xejduro;) ‘prejoo$ easiea edn oru09 ~animuy lrueyd uy exouguRRy careUpWOpUy ‘oyeyTTeMuEUE “sonoeid tupmndy -allueae ‘usistoreu ‘esv08 OIWIAING}oW |NyUSTE “1s ‘ours vy areyrodes ‘ares peomna “pod ‘oreyrueA HuoUOINE “yserpd “MBuIs _ Hous 2) 29 reyes “autpry “Hos ‘aseinSuysuy ‘orejozy yeuniow e[ tue G-g ANUS ype ~UTUL BOTRNTIGSp UY [PULION, we yy ~ 6/8 anuy EperUTUT eareNT ~Igep ey eluaacay ‘prejoos PISUBA E] [PULON *,UIOIp advo" : plata op mnidiouug -sumy-no areedog -ajeu -orfejar Hieymoyiqy "eresedas atutdo 90%} @ op elurpuay, “epeposoytsd amjoazap ap ajadeya ayeor uy porur Buea -s01y ary ‘orejoz1 wip eluop “tna uy tSar v op elupugy, (unteisor9) mpugpe no qyounnq, dIuos TyOUN “e myatyounn eo] ~ LA 59 yinpns op peg “8 ensur oad nes yuo O ad mynryounn ezeq y a