Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Antologia Literaturii de Anticipatie Ro003

    Uploaded by

    Silvia Giurgiu
    11 views70 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views70 pages

    Antologia Literaturii de Anticipatie Ro003

    Uploaded by

    Silvia Giurgiu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 70
    DAN ARCASU LEGENDA DESPRE COSMONAUT Cosmonautul se intorsese din calatoria dintre,stele. A cobo- rit din nava incet, cu pagsi nesiguri. Talpile lui atingeau usor pamintul, asa cum mingiie palma unei fiinte dragi parul, dupa o lunga despartire. Era obosit. isi scoase cu greutate casca si combinezonul, apoi se asezd si el aldturi, pe un bolovan, cu fruntea sprijinita in palme. Venise ca sd-l intimpine o multime de oameni, inconjurin- du-l cu.un cere larg, tacut, de respect, curiozitate, nerabdare. Cosmonautul era acelasi care plecase cu mulfi ani in urma in c&latoria temerara. Avea bratele si picioarele zdravene, si ochii fi straluceau tot asa de viu ca inainte ; cu toate c4 straba- tuse deserturi sagetate de razele inveninate ale unor sori stra- ini, cu toate cd trecuse prin acele locuri stranii, de unde multi cutezatori s-au intors fara o mind sau un picior, unde forte mis- terioase, pe care nu le puteai ocoli decit cu multa. vointé si dibacie, faceau ca o palma, o ureche ori nasul sau limba sa se umfle, luind proportii inspaimintatoare, chircind in schimb, pina la disparitie, alte parti ale corpului. Anii nu pareat sd-si fi lasat urma pe umerii s4i. Doar in par si in sprincene ii amestecasera fire de bruma. Strabatuse ani de-a rindul spatiile inspdimintator de goale, explorase sin- gur planete pustii, pe care atmosfera inghetata se prefacea in pulbere stralucitoare sub pasii sai, Acum fi era frig, fi era nes- pus de frig. Robotii descdrcara darurile pe care fiecare cosmonaut le aducea oamenilor : oasele unor animale necunoscute, lumina ste- “lelor departate, algoritmi, frinturi de cintece si tot felul de jucdrii. Oamenii insd continuau sa astepte. Stiau cd acestea erau ois doar cadouri obisnuite, cA darul cel mai important inca nu fusese scos la iveala. 2 Cosmonautul intinse atunci miinile si mingiie pamintul. De sub palma stinga izvori acolo un fir de iarba plapind, care in citeva clipe crescu, prefacindu-se intr-o floare de o frumusete , fara seaman. Chipurile oamenilor se destinsera. Prin rindurile lor trecu un freamat, Culorile florii se intetira si petalele sale pAreau sa . cheme. Oamenii prinsera s4 zimbeasca si zimbetul lor se trans- forma in raze de lumina. Incepu s& adie un vint cald. Cosmona- utul se ridica. Pentru prima datd dupa ani nenumarati simtea din nou caldura Pamintului. Ochii lui se intilnira cu ochii scli- Pitori’ ai oamenilor. Vintul se inteti, deveni fierbinte. Cerul gurii i se uscd, apoi prinse sd-I ard&. ,,M-am dezobisnuit de cal- duré — isi zise. Mi-o fi césunat, se vede, ceva, cA am stat prea multa vreme in frig‘. Apoi simti ca privirile i se impienjenese si miinile ii devin grele, Vru sA strige, dar din gitlejul uscat nu mai iesi nici un sunet. Cazu in genunchi si cu o ultima sfortare Jovi floarea, prefacind-o in scrum. Se ldsa linistea. Vintul se racori dintr-o data. Vazu- cum ii se iIndepartasera cifiva pasi, iar in privirile lor aparuser& reproguri grele. I se facu din nou frig. Un frig de o mie de ori mai cumplit ca inainte. Ar fi vrut sa le vorbeasca, dar buzele ii \ ramasera inclestate, ar fi vrut s& Pplinga, dar lacrimile ii inghe- faserd in pleoape. Intinse atunci din nou, cu greutate, miinile. Dintre degetele stingii prinsera s& sclipeascd Jumini si culori, sd sune clopotei si susur de izvor. Le inchega pe toate cu un bul- gar de térina si intr-o clipita din palma sa isi lua zborul o pasdre maiastra. Pe buzele oamenilor reapiru zimbetul. Copiii rideau cu ochii mijiti si s4reau batind din palme. Insusi cerul parea si se insenineze de bucuria lor. Dar nici unul nu bagase de seam& ca pe fata cosmonautului fericirea dura doar-citeva minute, dupa care trupul s4u se incovoie dureros, ferindu-se din nou de miile de priviri care-1 ardeau. Intinse cu truda spre inalt bratul drept, iar pasdérea maiastra {i cobori in palma. Ti smulse o pand, apoi inca una, $i incd una, iar penele se transformara pe rind in for- mule matematice pe care le arunca, una cite una, pina ce in fata lui nu ramase decit un schelet inspdimintator de alb. Oamenii culesera de pe jos formulele, unii cu interes, alti in sila, dar privirile tuturor erau mustratoare. Si din nou se lisa tacerea si acea stranie senzatie a golului inghetat, pe care-n-o cunose decit cei care au pasit m4car o data prin spatiile stelare. 48 t Cosmonautul isi adund.inc4 o data toate fortele si-si ridica palmele spre cer. Aduna in ele fulgere si acorduri de orga, freamatul padurilor si clipocitul picdturilor de apa care cad in adincul pesterilor, spaima cutremurelor si linistea oglinzilor netulburate ale lacurilor de munte ; aduna unduirea luminii $i a valurilor, maretia stincilor si a cascadelor, zbuciumul vintului si al virtejurilor solare ; aduna firele nevazute care leaga intre ele tot ce exista si lumina unei oglinzi in care prinse ima- ginea sa si-a tuturor celorlalti. Puse toate astea la un loc gi le incercd greutatea. Picioarele si bratele i se facuta atunci ca de ceara si cAzu cu fata in tarin: O clipa crezu cA va muri. Apoi, cu o sfortare uriasa, reusi sd-si ridice din nou bratul sting. Aparu in momentul acela, in fata lui si a oamenilor, mai intli ca din ceati, apoi din ce in ce mai luminos, 0 mindra fecioara. Oamenii o priveau uimifi, inmarmuriti de frumusetea ei, uitind o clipa de

    You might also like