ION BARBU 1 ION BARBU SI ONSCURITATEA IN POEZ Ton Barbu trece drept un poet obscur. Tndemnu| serierii de fayi_ pomeste din acest sentiment. foarte sencral cu privire la opera lui, Caci meritd in ace vir a fi cercetati problema dack obscutitatea de cise cori este invinuitd opera sa provine dintrs Hipsi a ci, dintro caducitate fundamental a gine lui si a afectului care o inspird, sau dack ca este rezultaul unci atitudini nepotrivite in felul in care este indeobste intimpinati, a unui mod de a fi cits Hf reflectati care trebuie alt fel cilauzit. In acest din lurmii caz este necesar ca analiza si imervink pentru _festitul in favoarea poeziti lui Ton Barbu justa atitudine pe care ea 0 comandi, Risplata acestei sfortiri va {i revelasia unei lumi de exenye poctice de o calitate atit de rari incit congtiinja literacy Fomineascd trebuie neapirat si si le asume dact este vorba_ca unul din glasurile cele mai originale care sati ficut auzite in ultima generayie de poet st ou eimini un strigit in pustia, Chiar atunci insi cind poezia lui Jon Barbu se va ucuta de atitudinea pe care o cere, ea va rkinines si mai departe, prin unele manifestiri ale ei, opera unui autor dificil, a unui poet ermetic, Obscuritatea ermetismul nu'sunt fnsi identice. Una este efec 80 tal unei, caduciviti; celilalt este un stil, Sunt poeti banali si obscuri. Renungim in cei priveste le eercetim miezul are ni se ascunde, pentru cf nt existl.. Operele poetilor care nu ‘ni se. diru dintr-o dati merit fnsi alteori sforjarea de a apropia. Dar aci sti obstacolul de cipetenie care se interpune tn calea unci potrivite asimiliri a poeied Jui Barbu. Sentimental public se inchide de eele mai alte ori autorilor dificli, operelor dense, crora nu fngelege si le sacrifice deprinderile unui confort spiritual, .Facilitatea Tecturii — serie Paul Valéry — 4 devenit'o reguld in literaturi de cind cu domnia Brabei_ generale yi a gazetelor care provoacit si exciti nceasi dipocite. ont umes ude asd’ a teasci numai ceea ce toaté lumea ar fi putur scrie, $1 pentru ef literatura vrea si-si delecteze omul sad Sil fact si-si treaci timpul, nu-i cereti_vreo. sfor- fare, nu invocaji voinga, Aci va triumfa piretes, Poate naiv’, ci plicerea si ostencala se exelud = * Aceasti pirere trebuie mai intii ruinati, Atta vreme cit o psihologie schematicd postula facultati sufletesti simple si autonome, functionind fark ine riuriri si schimburi intre ele, afeetului poetic i se putea cere si rimini o stare de sentiment puri, li era de orice amestec al inteligentii si voingii Ase iri intrevedem inst mai Himurit cum din oricate punct al spiritului pornesc linii de influent clitee Oricare alt punet al lui si, prin urmare, cum emotia poetick nu poate decit si profite, si se dezvolte gi Si se adinceascd din colaborarea unui gind activ, a voinje stimulate in fncercarea de a infringe 9 dificultate, Poszia dificil nu va fi_ascfel dec fructul_mai bogat si mai delectabil oferit aceluia Je disais quelguefois 2 Stéphane Mallarmé, in La nowvelle reve francaise, XXXVI, 1932, py 825 08care se pricepe st-| culeagi de pe inaltéle platourj unde spefa lui rari se reproduce. a fe eat nee Hen odati 5k fimelegem co ndeste el insusi asupra acestti punct de estetici, Boe clinic pe care le ridica atunci, in faya Gout alt poct ne-a ingidait si desprindem lim pede ceca ‘ce pretinde de la sine. Era. momentul Gpariiel Cuvintelor potrivite ale d-lui Tudor Ar ghezi, cind Barbu, notind ceea ce i se pirea a Stitui insuficiengele une! poczii de pitorese si impul sivitate liricd, compunea un eseu foarte caracte. istic pentru felul siu propriu, desi, in raport ‘pbiectul situ polemic, numai deo frumoast in. t.wD-l Arghezi face poezii cu inocenta aplicayic justi spre migali_a unui ceasornicar — seria Tor Barbu. — Citeodati trece si la bardi. O poarti Princasck ia fim’. Alveori, tavestit in. brodeuz’, fa acul, foarfeccle si ereeaz pe olandi jour Mate acestea sunt foarte bune deprinderi, cilugi- ‘resti. Dar parfumurile duhovnicestilor vircusi le Dinuim irevocabil mistuite. Ne gisim in. prezenta anal a unui poet fri mesagin, respins de Idee, ea altidata de rigorile vieyi ascetice.* Tdeea pe care Ton Barbu, tigiduind-o poceiei lai Arghezi, 0 pretindea, desigur, de la sine niu era in acel moment aceea a postilor filosofi cari au aleatait un fel de specialitate a veacului al XIX-lea, tn Sully Prudhomme, o Doamni Ackermann, un Jean-Marie Guyau, ‘Aceasta, desigur, in ce” pri este ciclal mai recent al poeziilor sale, cici intru- cit privete seria poemelor sale din Shuritoral Gui EF. Lovinescu, tchnica dezvahirii retorice si permite apropicrea de acele modele. Cind § Fon Barba, Poetica d-lui Argheri, in Idees european, 1X, 1927, no. 205. 06 insi inspicatia sa se purificd si se _concenteeaad in Joc secund, ideea nu mai figureard deck a0 Posibilitate a poezici sale, cum flacira este o posibilic tate.a pulberei explozive. Eliminarea ideii in forma exprimarii ci diye cursive nu inseamni si 0 renuntare la ea, ci numal Situarea ei inte-un plan care se complewazi in gpiriul citicorului. Sunt opere ale poczici pe care le alli gata ficute ca niste existemye inchegate Herter. Cititorol te repens oncind, acum regisim la locul lor muntii, copacii si apele ei rimele raze le seoate din adincul " nopyi tura de societate pe care: cititorul le cle. Fina for ne apare ea un produs al # colaboricii eu poetul. La o astfel de activitate ne favici poczia tui Ton Barbu, si ca este teisftura capitali a atitudined adecuate cu care se cuvine a fntimpina Ceca ce spunem aci despre caracterul activ pe care’ trebuie “SX i asume o potrivitk lecturk a Poevici lui Barbu nu permite insi incadrarea ei ia Categoria ypoeziei sugestive", cu atita trecere in vremea simbolismului franeez. ind Paul Verlaine Se Intreabi tm una din yromanjele eX cuvinte' U1 pleure dans mon coeur Comme i plewt sr ta vill, uel et cexselangeenr Qui péndtre mon caesar #4 7 Ue pls cael det Gh po Tinie poe nine > (leh Verve. EIU, Docu, 1967 — romineste de G. Georgescu) (n. ed ). Pian Siimi Hienurlt cum ecoul versuilor “se _prelun- ee Ginclo de Tinta or exprinats dis fh ace i timp. cum acest ecou are 0 valoare pur cio. ‘va, Cin insi Ton Barbu se fntreabit =, Cimpoin! vested luncii, sau fluiernl in drum, Durerea divizati o sunt-nect, mai tare,. Dar piatra-n rugiciune, « bumei despuiare $i unda logoditi sub cer, vor spune — cum? ecoul care prelongeyte versul in spiritul cititorului fare un accent intelectual. Poetal atribuie un cintec ‘au numai cimpoiului si floierului, dar” si pietrei ‘mute si reculesc, pirvintului gol in faya hui Dum- fiezes, undei clititorind sob privegherea augusta @ cerului, Elementele naturii sunt puse in_legaturi fa o transcendent care le domini, i acestui elan spiritual al creaturii cclei mai obscure sj. mai umile fi cauta poetul expresia lui muzicali. Dar repre- ventirile pe care le pune in migcare aceasti ipo- tezi pocticd cu privire la viaya mistick a naturii aw un faracter intelectual pe care nul implica intre- area sugestivi din versurile lui Verlaine Nu umai inst versurife Tui Barbu, dar alte multe manifestiri poetice si fn general nume- oase forme ale limbajului presupun un tezaur de reprerentiri intelectwale neexprimate. fn acest in- eles vorbea 0 dati lingvistul Michel Bréal de ideile latente ale limbajului, y,lmi propun si arit — serie Bréal — ci sti th’ natura limbel si exprime ideile noastre inte-un mod foarte incom- plet si ci ca n-at putea izbuti si reprezinte gin- cea mai, simpla si mai elementara dack inte- Jigenta noastri nea constant in ajutorul cavintului si mar remedia prin ajutorul luminilor pe care Te scoate din proprivl siu fond insu eerpretuli su. 4 De. cele m ¢ oti insi ideile pe care k adiugim exp sificinte in sine’ nt ait de obignuite si_atit de ex aceasta di lurma ineit spi © greutate, foloseste in foarte multe caruri asttal bine asigurate inte cuvinte i laten- ele lor corespunzitoare. Usurinia’ cu care ing Jegem astfel de manifestiri poctice nu este decit dovada ci ele se mised intr-un plan asocativ foarte freevent. Cu poeziile lui Ign Barbu se in. timpla inst altfel: ideile latente ‘pe eare ele le implied sunt de cele mai multe ori rare si neobiy nite, Asociatile sale sunt in majoritatea ‘cavurler inedite si astfel cine se siveaca in f arti eu armiturapsihologied big rnumai idee Tatente banale ale i firese, si 0 pisease’ obscurk gi Pildi in poezia Grup versul = ‘ena este Tati de Atiteaelaile den fre tingi Cavintul ,.stingi* este atriburul care tn geo- metric desemneari curbele spatiale spre_ deosebite de cele plane. Aceste clai de fire ystingi* sunt ae ele, soarelui evocate in versurile primel strofe “o dad cu temnita pe eare ele o huminear E temniga in ars, nedemn pianint De zintt, final razelor inseali Asociatiile stiinyifice, mai cu seam din mate: ‘matici_si_astronomie, sunt foarte mumeroase in iNet Les des. lees ds teeepe, 168, ¥. Paulin, La double fonction di ngage, 9, * sorparativ cli 1 f adescori dlifi- da i lor Hse datorese asco di Barats creeps op nl ee foe Ae pose Fr aiciodatl tnqelead! pe lin anu coneineative Ts sien ae Teor usfel bucata Paznici! contine numerease planetar. Tox a ale savante, Intocmai ca Edgar a sau ca — léry, Ton Barbu este un poct la care cultura Minitiet’s iovat adine poss, onent al net firmai cu rcerre Ta sud suintler unele din Pee esalese pot lumina pe de-a otregul. ees cee ceva. pura munis obscortaee ic Bas proving din extiema conden aie Sintetica a stilului sau. [ati in adevir dou’ versuri din poezia Desen pentru cort : Uraite cai, neverosimil var, Prin iinniveata erbii iromate. Hine citeste aceste versuri constati ci judecata Gays oe ae Uptet pion. Rese alcatuieste 0 prima dificultate in ae er fy ‘desi nu una de neinvins. ue ee a a magi- Yiseste singur predicawl si adverbul com- See’ chemi ae din aceasté constructie. Ne poetice in care figia aflim deci in fata une’ figu tunii drum este comparatd cu o dirk de var. Alfi poeti ar fi dar impreuni cu termenii comparatici i clementele care ii leagi, si cititorul n-ar fi impinat nici dificuhave, “Soll simetic al wi Barbu indepirteari insi tor ce i se pare inutil d ‘yreme ce inchipuirea poate si recupereze singuri, Si ceca ce rezulti este 0 formulare mai ermeticd, dar capabili si produc in spirit un grad de bratie intensi. Sintctisinul expresici lui Barbu merge insk mai Parte, Urzite cai” este ex insisi o figura deo mare concentrate eici ea ne evoca felul de pro- ducere al drumului, ca si cum acesta ar fun fie scipat dintr-un gherghef. In loc de a dezvolta imagines Ton Barbu preferd so simetizeze in doud cuvinte, Tot astfel .neverosimil var" evoact albeaja de necrezut_a drumului, capabila. si stiee eascd' perplexitatea minyii- si\ contemplarea ef extaticl. Pentru a cuprinde insi toate aceste nuamte Soe gael Se ellis de ale fea avengie deceit acera care este folositi. cu prilejul textclor comode pe eare litecatura ni le propune dle atitea ori. Sintetismul stiluluy Mui Barbu eclama concentrarea unui lector activ, cum in realitate se Bisese atit de rar. Barbu nu este darnic cu ctv tele si acela care de citeste in pocziile sale. treb Si le cintireascd in toatt greutatea pe care poctul a dat-o. Tor astfel eu versul care urmeari. Prin dim neaja_ieebii inmuiate* exprima senzatici matinale eu a umiditigii ierbil intro formuli deo mare concentrare, ficind din ides dliminetii subiectul atvibutelor "care ii urmeasa, Pentra a exprima aceasti simultaneitate un alt Poet ar fi folosit poate descriprii copicase. lon Barbu sa mulfumit cu un singur vers. Dack socotim acum cite senzatii si cite figuri poetice sunt cus prinse in aceste doui versuri, citi activitate a imaginatiei este condensat in ‘acest. spatiu limitat avem dreptul si fim uimigi. Nu exisid un alt poet romin care si spuni mai mult in mai pune cuvinte, Concizia este virtutea capitalk a sailulul lai Barbu si ar fi 0 grav eroare si lum drept o lips ecea ce este numai lipsa prisosulu, eitatea(C3 sujet nav € fous Soe oe fark bain Tar ka apes mak firocit Pahar e gindul, ew otra. se Ca la nebunal rig CYP, Ce fous inima ia fripe Povestea cere, deci, si fie transportars i ingeleasi fate-un plan simbolic. $i de fapt insusi numele pevso juli principal conyine 0 aluzie de accasti natu Riga Crypto este cel tlinuic (eryptos), cugetul inchis fa sinc, ,inimi ascunsi*, cum poetul insayi il dent este. Nu este, desigur, o intimplare ck personajal fste 0 ciuperci. Faptul de a fi pus sufleral Ini €ryp19 fn trupul. plipind al. unei criptogame este rerultarul tuneia din accle intuit delicate in. viaga naturiiy cap2= ils si surprind corespondentele ef cele mai mista: Fosse, cum numai pogtilor le ¢ ingiduit. Giz, desp fapona Enigel, ca poarti frumosul nume titirese al fului Ingul, afluentul Bugului rusese, 9 justificd pin’ fa un punct, reprezentirile asociative ale acelor re- giuni nordice din care eroina este. presupusi a des Einde, Insoyirea trecitoare a craiului Grypto este 9 ‘onstiinge care preferX a se retrage in sine, in ‘univers ideal care va rimine de aci fnainte al poezici lui Barbu, Am spune o& o dati cu riga @rypto fe produce separarea de lumea exterioari, Tumjnart de clarithyile soarelui, si se deschide poarta citre univers atit de interior inett orientarea in mijlocul ui devine pling de dificultigi. Este deci momentul a reveni supra lature} ermetice a poezi compleiind observagiile cu tore! sumare care 1-2 servit de introduceres oo ~ Gntoemi acest inventar. Cititorul » ~ Matematicel este 9 a doua lume, 0 ‘situeze viziunea lui lon B: i : ey lon Barbu si ac Hut Barbie | SBME Joe secund™, che in 2a »j0c", adicd 0 com tice tendinyy pracrici, Perera cxre sibare pigincle volumalui bo tebuie sf tite niciodad ck oe oh fa unui poet matematician, Chiar 0 simpli invent ‘ vocabularului sia araia cit datoreste lon m astronomii, mecanice si gcometich Nu, vorn il poate face singur. “Mai mil este sine oprim o clipa asuprs i ee ‘matematic intr-un fel care trebuie Limurit, Vom deci, ca ini wu poate Teeitifica DRT Tote te un nun sat @ toate lucrurile se previntd. inte Bum sau © Tov oars dy nama form a ai Sao niciodaté in experienyi. Ele sunt 5 “ne titi pur spirituale, oferite simplei intelectuale. Viziunea matematicianului este “Putin eonexari cu activitatea simuritor, att scontingentele care intineav’ functi i ¢ intineaza funcyiunea lor Hts Manes are i se reveleari ete resimyii de el ca Pe de alti parte, fayi de lume experientei, aceca a suprastructuri doreste si se esta este injelesul si care imituleazi volumul si, binajie a fantezici, liber’ de ti un joc secund", destigurat ideal. Tnte-un astel de univers idealfn acea superioari zoni a esentelor ideale. Cum ins Hea fn puritatea ej mu.este reprerentabili, mu consti. ootul o figureaZa prin aparenta cea ai entele materici, prin curatele risftin- ‘oslinda, Prin oglinda lumea_intri 2 Ter acd umes expertemTer seals re ea, PPRETER acest Feecrage pool nvateni sale. Poezia este ppenteu ol negayia loa in idee, um joc Hesfasurat pe plan izolat de viata un joc secund. ‘Aw ne vorbescsrfee ges de fingeles cu care se des chide volumul : sui imag Din ceas, dedus adineul acesteiealme erste, Tntyata prin oglindat in mint aa, Taind po inevarea cirezilor agreste, Ins grupurle ped, un joc secund, nai Pur. ent ! Poetul ridict inswmarea De harfe risfirate ce-in cbor invers le piersi $i cintoc istovegte + ascuns, cwn numai marca, Meducele cind plimbit sub clopotele verti Nadir l Ceorem voie si ne referim aci la conceptia plato: niciana a artei. Arta, spunea Platon, considerata eo b copie a lucrurilor reale, ele insele niste copit ale Reitor eterne, este imitatia unor imitagi, Arta ar 6 eck, o risfringere Ja puterea a dova a realitit ‘Reeasta eate sh conceptia pe care si-o insugewte poe- ful noserw cind iyi propune Si evoce o lume rellee ati in oglind’, cXci cel ce priveste icoancle limu- tite in apele ei Inregistreag’ imagincle unor imagin'. Dar pe cind pentra Platon accasti risfringere s- eauida face din arti o intrachipare mai _departats| “de. realitarea jdeali dects insti objectele concrete stat drept model, postal focal secund faci tocmai un pas mai departe in procesul de fgurare ideali a lumii, clei pe accasti -cale ginea se deparward inck mai mult de substeatul rial. Mitul ,oglindei* joaci si alti dati un sol fn poezia Barbu. Cititorul trebuie sit revadit fremoasa_po- fem Falduri, in care misteriosul personaj William Wilson executi un gest metafizic experimental atunci ‘Gnd sparge co punnalul oglinds care ii rasfringe = Intemnigate Willian, Gast hidrofil, te asteptan Si treci, marce, din oglinds In lume fransii, 3 te-aprind 5 «Student stujos, bostonian, Gepoase Wilson Willian, Mj ur, ar face-0 buns min Spini jase-r piclea ta marin f (De gease ori tn ape Sting fier aprins, pini-n prisele © Pager codat, just unghi normal, Cad reflectat, croiese cristal.) = Pei, chip ! Rimi, corting soartié, Piitrati Spanie pe-o hart, Raipus, in iniini, prunmalil tras, In fund wrsue, de sabiir ars ‘Acest William Wilson mu este altul deci persona I povestre Ii Bd. Poe, care poarts acdayl mume, liam Wilson, intocmai ca eroul din Noaptea de Musser, este onnul urmirit de dublat . an aeJui, de misterioasa lui sasie, tn care se cavine a reeu~ noaste un simbal al constiime! morale, Tnsotirea per- ‘manentia [ui William Wilson, sensibilizeaza vobsesia nsinreruptt a eongtintl: dup com duel Ta finl fu acest martor inoportun al orgiilor sale este, de fapt, ceea ice in termeni morali se numeste, 9lupta oni eo sine inssi Dar penta aves. ireaga explicatie genctici a poemel Faldiri trebuie st ard- Tam cam cu ocavia ei S-au asociat mai multe motive : ‘mai intii acel al dublului, romantic, provenind din ppovestires lui Poe, cu problema Aamletica a omului care mio i ea un gest care ar poter duce in f lor supreme, A miuriy a Gormi*, monologhear’ Hamlet (U1, 1), yA. dormi? Poate 2 visa, da, int marcle obstacol. Caci cine stie ce visuri ne pot aparea in somnul mori, dupa ce nne-am dezbricat de invelisil nostra pieritor." Tntce- bares hamleticd despre -valoarea mortii_ a” reluat-o 3. J. M. Guyau in pera sa Le probléme i Ham- fet. Adolescentul care apasivirfal ascutit al compa sului in dreptul se intreabs daci moartea rar aduce cunoytina sau dack ea n-ar_prelungi cercetarea fara sfirsita spiritului : En jonant jiavais prista pointe longue et fine Diun compas jcwrieux, — pour voir, — si ma poitrine Panpuyaidoncement te boun frais de Vacier, Pacis quinze ans seats encore wen éeolicr. Perimeais je me sais quet tyouble plein de ckarme En écoutant mon coeur patpiter sow cette anne Ext presser, inguiet, ses tressaillements doux : dei lamort plinant, et ta vie em dessousy Tide et jeune. — .uhtourir, pensais-je,cest connaitre, Si je voulais powrtant?... Lau-deli, le peut-ere, at a que je pressens parfois, en pressant ce fer du bout des doigts, ir? Pourquoi Pétrange patience ts fait reculer Ubcure de la scence ** ‘soudain, je me dis: — Qui sait si la mort dine sincdre, sans voile, et résout tone probleme? and, viene, Cest chercher, trowverainje en mourant ® “nystine Etarmel n’estid pas aussi grand ‘eens: qui some couchés ow debout. Suis-je maitre, tonchiane di doige la mort de la connaitre 2" * gest revine acum fn pocma Ini Barbu | Din son, din stofa sar destept, Sindy fern srt if due ls pep. Lapirnul apelor de gal Strig hidra mea, cbilocefalz, Tae a Bre cat, gs asase ak urn compas a aval — pte hee 7 pope al tece be ope Avsam dackprevees a9); Gas See cle. Tae Sian ia eal int de re ni cn algae sa acets"sins fg car a tbe fete caer Minin clit gente: "A pat sina oo ie igen wna pe cia i Se Fae pours Ue cacece apttnd sear Bee egetclar? Panes co sean sbdwe 7 cre. ao face Sites vine 7 ha, dei fof we’ iin | Seater fie val 3 Spe a terest actos vs dae cere aie ek Se pee Pek dak al 9 val canon ™ (No) 85.ck in Falduri sau asociat mo- cules probabil Nu fncape indoiala tiyul dublului cu motivul hamlet et cherchant mes souvenirs qui sont din Guyau, Avem insa impresia cd In aceasta cone- ides Jenilles sous ta glace au trou profond, Siune, confruntarea lui William Wilson cw dublat mPapparus en toi cone wie omnbre lointaine, Shu risfrint in oglind’ n-are sensul moral din, po- is, borrenr! des soirs, dans ta sévere fontdine, i de mon reve épars conaue La nudité. * Din Herodiada ui Mallarmé deriv’ Fragments da japeisse aj lui Valéry. Marturia criticului A. Thibau- vestirea lui Poe, ci unul in legitura cu en Gunoasterii. ca tn poema lui Guyau. Noul Wi Wilson niu se oglindeste, aga cum constiinta, moral se cerecteava. pe sine, ci se contempli, intrebindu-se 77 te fi amintiti aci. DH érod iad e aussi prom Gespre propria sa realitate printre imaginele intel- | ede wn peu cet attrait que sur le symbolisine exerga le genjei, sale, Gestul care sfisie oglinds nu este al “ mythe de Narcisse. La potsie qui sisole dans be sli morale fn Tupt i sine ins cl al con de son chant, li conscience qui annule soute stiinfei intelectuale care probeazi consistenja. in: “ Gxistence aire quelle sur son miroir do lucidité, nelor care compun experienta. Lar cind aceasti consi Fae “sorit connues an contact de cette orfevreri tenfi fi apare precari, sentimentul care se dez- | | Nareisud Tui Valéry nu este decit elogi folkd nu exe al derastului moral cal perplex TTR proba in imbriirea snes Aatii mintiis 3 it de propria Jui imagine. Motivul revine ‘ta mumeroase variante. lati una din cle: — Ce gind tirsin mt sufla-acn ? Sa vintur nopyié ,Buchucbe® “Fontaine, ma fontaine, eat froidement présente, ee eee aaa : sax plurs ariimaux, aux humains complaicante ees ters sncent fond te morn ee iis Tout est songe pour toi, Soeur tranquille ds Sort. Cutiacinect se-inenie-n piepts finds ApS rece tu cadral tiv tog 5 In scrisul apei caut drept. eee die ces cer nee eae te ori, si timp le ceasurl Totregiy poste / de indir $i chutinds-mi amininle / care zac sb gheta ta ea Oglinda ca martori a inanitigii lumii si a proprict a eas noastee zidimnicii a mai fost cintatd si altd dati de owes fam eanoscur golcincs ‘iwi mew ripit, a. ed). poejii moderni, de pildi de Mallarmé, de a cieui foal lies 1 pes de Sane lems, eo, poetick Jon Barbu nu a rimas stedin, Reciteasci-se S erentaty supra sinbslsoul' niet et ‘Nats "Posts fn aceasti privinti elogia Herodiadei in poemul ma- Se izoleazh to port ceri congtings care relui simbolist francez O, miroir 1 Kau froide par Penmui dans ton cadre gelée, ih ini eo, ose, przeai eae, Sle an Que de fois et pendant les heures, désolée x eer ame “Gye“Acceasi vonceptie idealist a poezici care fi, con- ines allathne sau, Valéry fa simboll oplindci {I'face’si pe poctal nostra si-l repXseascd. Valéry a Pie imal mube ori aceasta tendinyS citre Puritaten ideli inruditd cw aceca fm care teiieste gin- direa matematici. Astfcl, evocind odaté pe matema‘ Ganul Poincaré trecind pe strizile Parisului aldvuri Ge extravagantul si impurul Verlaine, Valéry nu ne-a ascuns incotro merge preferinya lui. Exista totuyi ‘un poet care a pastrat sfera muzelor curiqenia Tncoruptbila a gindului idealist: este Mallarmé, al arui contrast cu Verlaine ebuia subliniat : sJamais ‘contraste plus véritable. Son oenvre me vise pas a définir un autre monde plus pur et plus incorruptible Gque le notre et comme complet en Ini-méme, mais elle admet dans la poésie route la variété de Tame telle qu'elle." # ‘Astfel de afirmayii ale unei poctice idealiste tevin si sub pana lui Barbu. In acelayi eseu asupra dui T. Arghe: ye care Iam citat si alta data, gisim un protest ascminitor impotriva acelei poezit care face Ey coincidd limitele sale cu ale tntregei constiinte, fn intreaga ci varietate. Poezia pe care el 0 doreste ‘nu va fi deci ,.genul hibrid, roman analitic in ver- suri, unde sub pretext de confidenga, sinceritate, diso- ciatie, naivitate, poti ridica orice proz’ la misura db aura lire", Prefeinga sa na primeyte decit rare fierea lirismuluj absolut... Versul caruia ne inchinim se dovedeste a fio dificil liberate: lumea porificaté T Paal Wally, Vv Ml, 199, p. 189 [Nila wn comrast sual Ebtor Opi st nt Wasa dctnsch wo ae tami at mie ahaa Geamparle deck a cousin fd dal eae Paimie ia poods maps vate Salle ga a 38 indi deci figusa spirals; nostra face impresia unui comentar pe care poctul fa fn srofelor Jocufud secundd : ud comen- ec este scris cu trei ani inaintea aces. Min deplin’ constiima de sinc, cl afin’ vena @ poczici sale tn acea dubli risfringere a por, pentru care gisise inine ump. simbalul sub influenga Toi Mallarmé si Valery. ne afi wicodais Ja ana unt Tneongtient de mijloacele 3i fintele sale. Lucidi- ssecundeszineintrerup! munca inspiratel sale Tui adue de citeva ori cou! tainelor fn laboratorul siu de poct. Astfl, daci st crise in fruntex culegeri fixcari’ atituding® alte poeme care ne adic ceva din drama atisudini. Ip acest ingles purem spane ed nv Wilion, sfisind oglinda, este poctal insist pria lui inteligenys. Atitudinea 9 poaee kil In pure, proprie in ae Tayi timp matema uumple congtina omulad Mette Nps oricice preame mai cooue me i ace al uovi vid chinitor, Vintre Pare Waléry vorbise si ex de slimpedele rit” al ace- fare nu este decit prada privint sale". lar bee Elie te doe ‘Speruer amine ce alt... qui ne @autre substance Ta tie mite ct anre cause seconde: que le cl “voyance de Vicant* Scesia mi se pare 4 pune spi ire in cele din urm’ pe noul William Wilson, tea Bic niluch a. poewhi, dedublare a constingel sale _ esd regionea solar dor pore. Rat, Poetics dl Ares. edu ; ay bre fs dine, ia Lopes p32, (li eandats fp afer de chrveors Laat tags 0rmigeati de nigte sfori care nu stau in P Tubirea nu apare de altfel ca motiv su- idecit destul de rar in poemele Iii Barbu, In d namai de trci ori: in Pinu, concisi Malia pe o schema astronomici poema infaiseari fe viriune a une pasivn lunatice si violer HEANAEE saffetului. prin trei etape cosmice pind la ffigare, sub forma unci inclinagii care se com Moanencl desiviryirii spirituale, Acest itinerar in. fn peniimbra vesttoare a nei mari. clberir Gepe ev, cercul Geel i se opreste in acel al Vener iin Uvedenrode, in intruchiparea unei sen- Ga lui Mercury planetele care despart Pimintul do i eare se itaceste in absurditate. feu aceste contribu Ton Barbu nu 1p, SemTUALIs Prinere. bucitile care poctizeari, propria atitudine 4 posts, alituri de Falduri cebuie trecutt si poema se Gntiasi: Ritmuri pentru nuntile necesare, Con- Soare, pentru a” ajunge in cele din urm’ in pragul D a Peacluk mister de luming. Este interesant de deslusit Req ea BR BOU al pi Aa a fcentul valorficator pe eare poetul il pune pe aceste Se smorulci odihnind in, ple. Ben Sve: Poposrea in cecal Vener, sizbol MMe ee at a some bt @ ici cpoce inchinate dragoste, se desfasoari in- eae caret on cium grotesc, care aminteste de aproape pe al Radler gl TR ACs -Bomnijoaret Hus, evocati in dansurile ei de altidati Hine aceste extreme figurea:y paiaya exe 5 E ys euscaliigicu turd danqul buf cu reverente ori mecanice cadente® MMi estvirgiri sale fuller wchuis ee Inspre tronul moalei Vineri i Inspr trom moe Viner, | mai urce 0 treaprd, care este a lai Mercun, in inter- Be ge Bete Toi Barbu db al inthis al cece dysie Gime In anropcre’ gia a Sorel, " laminii_prinee-un’ sin: cae ur cere, Mercuir este necesarai: Puritate Veporos ‘este mai mare decit a Venerii, dar 0 fae I Batis Ferich fl intoemeste ca o fori negativa, sfarimito, O jr de idoli. $i ales dak duhul carci trage virestea din Mas Mere fost inves: de poet corel ence stone PE aniie U mistica aur care inviluie tor ce Tage a {ot corpul, poate corpul tr antroposofilor. Poezia Aura, scris: 192¢ Doon had dies in anul Ritymirilor pentru. muntile ne we vu reverente fags parte, deci din cicll accleas,inspicayit- Poctul Ori mecanice cademte. atunei visul unci absorbyit i ‘ : os ci absorbyii in astral, in ele- drietasieset cane Spiritual care misc corpul, al unei uniri nie i instinctiv’, fan- deopotrivi-cu a petei de ceari supti de S-ar spune ci omul stépinit fit acum de poet ca o simpli oeDe data’ aceasta ins nunta nu se mpl O, Mercur, Frate pur Concepue din vi mister $i Fecioara Lucifer, Inclinat pe ape caste In sfruntiri iconoclaste, Cap elidit Din cal oprie Sus, pe Veacul impietrit, O, select Intelect Nunta n-am sirbitonit. Dincolo de pimint, dincolo. de inflicérivile impure ale dragostei si de atmosfera curata a inteligenvi, poctul nizvieste citre cufundarea extatick in, prin Eipiul suprem al lumii. Tntreaga poem descrie 2 fel o peregrinatie spiritual 2 sufletului, foarte apro- path de caile pe care le indica mistica neoplatonietand Giscipolilor ci. Pentru aceasta creajia se dispune in tmai_multe ctape ascendente, pornind de la mates, trecind prin suflet sj rayiune, pint la principiul. su rem si unic al divinitiyi, Sufleusl care a deca Thsotindu-se cu un corp material, poate parcisg aceste felurite etape pina in momentul contopirit Iu) extatice cu Divinitatea, Apropicrea poemel lui Barby de schema ,conversiuii” plotiniene este cw atft mai justificatd, ca cit in aceasta din unm’ feluritele exaps Spirituale sunt comparate cu cite un corp ceress fel sufletul este aseminat cu Iona care se bucu de o luming imprumutasi, risirinti mumai de supr faa Gi. Ragiunca, este ins comparati et soarel 42 pind in adincul lui, Dar izvorul p care n-o imprumuti de la iruieste thwuror. Peregrinagia poetului ‘se opreste in faja Soarelui, si munta necesark abia aci Trage portile ce ard, Cx intram S$ ospitim In Camara Soarelui Marelui Nun si stea, stine dea, de mari lactee, La surpiri de curcubce, In Firida ce scintee eteree, 8 din aceste inilyimi, James trcbuia sit i ca o grcyeala si un picat. Idcalismal ‘mai glsit uncor| expresia_acestuj_senti- fata de intreaga lume creat. Asa, Paul ste ge Punivers est sm défaut non-éire" (Ebauche d'un serpent) *, anu este, dup injelepciunea neopl: sul unei regresiuni a divinului, 0 ci din ce in ce mai_adinci? Comparate _ideile absolute, lucrurile ca. elemente ale ‘mu sunt oare pitate de imperfectiune ? ent este foarte statornic in poezia lui 1s Vi 6, 4. al © un defect tm pusiaten nefingel (Schita wmai annBe eee Barbu. Negatia. spiriwalistd a lumii este, im poesi Tui unul din motivele constitutive ale eielului ermerig Poe eenteath. Razele ca Grup Ai adaces de pild, tnte-o expresic cong re patrund in temmite de ,neden; mint” este a_marei lumi -. Ele’ pores, Sin ochiul triunghivlar al care Hpi asung Sceasts forma Timitark pentra a stabili legitura gj fu lumea, eu acea lume in care capetcle noastre stay fea 0 greveali*, Dar poetil doreste dincoto de Iiming Waza marea strilucire a spiritului por, st aspirariy ui cheami gestul capabil si prelungeasci in infin rara care a trebuit si se fring’ pentru a privi cit ereavuri: E temnita in ars, nedemn ponte De zits, find razelor ingeala: Dar capetele noastre, dacit sit, Ovcaturi stat, de var, 6a 0 greseai ‘Atttea cltile de fire stingi ! Giisi-vor gest incbis, si le reaumne, Si nego, droaped, linia ce fringi: 3 ‘Ochi tn’ virgin tritmghi tit spre lume ? [Aspirind citre marea lamin neereat a spirit! por poral #2 opit de ceva 98 pe eam desparte creatil raturd un alt poot care si fi indriznit a-st prope dificila tema a urecerii de la nefiimya Ja viayi, veal tnagich a desfacerii din’adincurile mobile ale post Jului. Ceca ce parea inefabil poctul a izbutit sis ime cu un rar succes, Desteptarea din visul 0 muzicale Ale viewii me vorbese din a doua strofs buck “ Tincreat, Nu cunoaytem in intreagi fiingei, sturda constiingd care se trezeste in pulsayil Increat, care giseste comparatin unici ¢ odat*. In On! dogmatic motivul ermeni mai abstract Poet privete fi _recumoaste in galbemul binuy ‘desprinde fiima ceasornicul pe care ne- fare vor insemna ora viet, Dae doringa Hndreapti citre, viata care Se. progiteyte ce tuniel aparitie de puritatc 1 inocengl “wirea, viewii ova face si dispari, Ri Greadfintalinistea necreawli: Gi vinowst tot ficrtul Sisfint doar nunia,incepusyl rarcori perspectiva vieyii chemati si inflo- accente de bucurie, si negatia. spiri- Jumii face loc afirmatici‘ef imanentiste. In je now giseste Barbu odatd imagini de o retie. E, vorba de bucata Statwrd, inc one Dori mun fever ne sunt du fndlyimile cerului pentru Hinia indepirrard a ziti vederea fan Foti care se pregiteste si care existd Payii noytri nu ne-au dus facd fn itualismel dusman vieyii ajunge Si pe sine si cuvintele rostite cu line dle incredere si glorie. Poezia fingregime. Este una din putinele apar- Foculni secund inchinati splendorit Sti mi prelinga, si nu pice Vi spiritul, vobit in ae tazim albe sil ridice : Shiit pruncia ci trecea.Sian cn iezeri, si cate | de existent’ pe care nil propune poczia La ani falnici, doudtzeci a Tui Ton Barbu este viata in spir Vedeau din ceasul ce nu bate _ Me tecs can cusie plats ce — Din timp tiat cw sibit rec. ‘acest unghi? Exist oare in poezia lui ‘5 ils gini care si poatd fi realizate auditiv sau Ab dati, in Timbra, poetel contempli armonig » pe ici si colo se Limureste che 0 reculeasi a creatici, a pietrei, humei si apel, a cle. auzitd cu preciziune, 4 fmentelor simple si oude in fata divinitStii pe care Mee foes aco par ao presimyi. Dar pentru a o cinta, el stic Miatrcass a mirilor cu sare” ‘(Cimbra), fick una din vocile omilai ou, pot fi tndestulitoare Ee spcrtacole als ochlukas frig ‘Ar trebui poate un cintec deopotrivd cu al mari, Meee ktecedil crepusculare. Rarcori’ a vechiul leagin al viewii sau cu acela neauzit, de laud ee vicars wna Seance §j uimire, al paradisului asistind a nasterea fem: Settee ecliniac a vicduhule, di ‘Ar trebui um cintecincipitor, preci fin cuprinsul li, din reflexcle singe Fognirea mitdsoasé a marilor cu sare ; Mi, alternind cu albastrul cadrului. Ont laude gradinii de ingen, cind risare mosferei si nu a lverutilor, deopotrivd Din coasta birbiteasea a Evei trunchi de fam oui Claude Lorrain, Citigi distihurile Amocmai ca Increat, Oud dogmatic gi Staturit, poe ia Timbrn aparyine accluiagi cicha al creativity | Colo diminesta mea onstruit pe teama sau iubirea posibilulsi, pe amc Vie altar iti mizaia : tecul turbure de sentimente in fata vietii care be pregitejte a se desprinde din nefiing’. Dar pe cing ke i Sam caste, norit fn Oul dogmatic aspiratia pocuului se orientea’ In, dorita, harta orit, cétre linigtea si puritatea necteatului, pe cind i a 2 Staturé risuni cintecul de glorie al creatici, 3 se Do seerdin ee creatia insisi ne este infdyigatd: iB dan! 4 Fi ena le Intoarcere etre Dumnezeu si etre tncepsturi a : i in fericita gelding, Timbre exec asfel pe aead “s a7