Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Kupdfnetcipolla Legile Fundamentale Ale Imbecilitatii Umanepdf PDF Free

    Uploaded by

    Ioana Augusta Pop
    13 views40 pages

    Original Title

    pdfcoffee.com_kupdfnetcipolla-legile-fundamentale-ale-imbecilitatii-umanepdf-pdf-free

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views40 pages

    Kupdfnetcipolla Legile Fundamentale Ale Imbecilitatii Umanepdf PDF Free

    Uploaded by

    Ioana Augusta Pop

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 40
    I Legile fandamentale imbecilitatii umane Cerlo M. Cipolla (1g22~a000), reputat istorie italian, pasionat de economic, a ctudiat la Sorbona si la Lon don Schoo! of Economies. Pe parcursul indslungetet sale cariore acadomico, a prodat istoria economiei la University of California, Berkeley, la Institutal Euro- pean din Florenja sila Scucla Normale din Pisa, Amai publicat, printre altele: Storia dell conoraia ita: liana (2959), Beonomic History of World Population (4963), The Beonomic Decline of Empires (970), The Technology of Man: A Visual History (agB0), Allegro ‘ma non troppo (ag88), Betwoen Two Cultures: An Intro- duction to Economic History (s992) Gee. Legile fundamentale . ale ecsaiige pena imbecilitatii umane ‘Traducere din engleza ce Miruna Fulgeanu HUMANITAS BUCURESTI Redacior: Adina Siucan Coperta: Joana Nodoleu ‘Tehnoredactor: Manuela Maxineanu DIP: Flerina Vasiliv, Cermen Petrescu ‘Tipdrit la Tipo Lidana - Suceava Carlo M. Cipolla ‘The Basic Laws of Humon Stupidity (© 1988, by Societa editries I Mulino, Bologna. (© HUMANITAS, 2oxs, pentru preventa versiune romaneasea Descrierea CIP a Biblitecii Nationale a Romaniei CIPOLLA, CARLO M, Legile fandamentale ale imbecilititi umane / Carlo M. Cipolla; trad: Mirana Falgeann, ~ ‘Bucuresti: Humanitas, 0024 IBBN o78-97s-50-a035-7 1. Fulgeanu, Mirana (trad,) 676.89 EDITURA HUMANITAS Piaja Precei Libere 1, 013701 Bucuresti, Romania tel. on 408 83 60, ax os 408 83 63 wwwhumanitas.r0 Comenci online: wwv.libluumanitas.ro Comonzi prin ¢-mail: vanzari@libhamanites.70 Comenzitelefonice: 0373 748 982, 0723 684 194 Cuprins Nota edizorului ttelian Mad Millers citro Cititor Introducore « 1. Prima Lege Fundamental... 1, ADoua Lege Fundamentala . ILL, Un interludin teoretie JV. A Treia Loge Fundamental (aga-numita Regula de Aur) YV. Distributia freevenjei «+... VE. Imbeciitates si puterea VIL. Puteree imbocilitatit VIL APatra Lege Fundementala .. 1X. Macrovanaliza 91 A.Cincoa Lege Fundamental ‘Anoxi 33 “37 27 5 +55 59 87 Nota editorului italian Serisi initial in limba englezs, The Basic Laws of Human Stupidity a fost publicaté pentru pri- ma.oaré in 1976, intr-o edifie limitats, de o tipo- grafie necunoscuta cu numele de Mad Millers. Austorul era convins c& eseu! Ini nu va putes fi apreciat la adevarata sa valoare decatt in limba fin care fusese scris, refuznd prin urmare, pen- tru o lunga perioada de timp, orice propunere de a: traduce. Abia in 1988 a acceptat si fie pu- biicat intro versiune in italiand, ca parte dintun volum intitulat Allegro ma non troppo, impreuna cu eseul Pepper; Wine (and Wool) as the Dynamic Factors of the Social and Economie Development of the Middle Ages — ,Piperul, vinul (gi lana) ca factori dinamici ai evolutiei sociale si economice {n Evul Mediu*— care fusese seris, do asomenea, {in engleza si publicat de Mad Millers in iarna lui 973. Allegro ma non troppo s-a dovedit a fi un boct- seller in Italia, precum gi in toate tarile in care a fost tradusa. Insi, dintr-o ironie pe care auto- rul acestor legi ar fi apreciat-o cu siguran}, eseu- rile inc nu fuseseré publicate tn limba tn care au fost scrise initial. Astfel, la aproape un sfert de secel dupa publi- carea lui Allegro ma non troppo, aceasta este, de fapt, prima editie care prozinta The Basie Laws of Human Stupidity in versiunea sa originali. Mad Millers cétre Cititor Editia privaté din 1976 era precedatti de ur- ‘métoarea not editorialé, serisa de autorul insusi: ‘Compania Mad Millers a tiparit doar un nu- mar limitat de exemplare ale carfii de fafa, care nu se adreseaz’ imbeeililor, ci oamenilor care au de-a face uneori cu acestia. Ar fi deci un exces de zel si adaug cA nici unul dintre cei care vor primi aceasta carte nu are cum sa se fnca- dreze in aria Im # graficului de baz (gure 1). Cu toate acestea, ca majoritatea exceselor de zel,, este mai bine de mentionat decat de ignorat, deoa- rece, aga cum spune filozoful chinez, .Eruditia este sursa infelepciunii universale; dar nu in- seamni ci mm poate deveni cAteodat cauza unor nefntelegeri intre prieteni.“ Legile fundamentale imbecilitatii umane Introducere Este evident c4, la ora actual, omenirea se afla intr-un stadiu deplorabil. ins’ aceasta nu este o noutate. Din ede stim noi, omenirea s-a aflat mereu intr-un asemenea stadiu. Suferinfa i necazurile pe care camenii trebuie sa le in- ure, atat ea indivizi, eat gi ea membri ai socie- t&tii, sunt, practic, rezultatul modului lipsit de noima—aproape imbecil, as spune—tn care via~ ta lo-a fost structurati ine’ de la origini. Mulfumita lui Darwin, acum stim ed aver eeiasi stramosi precum specile inferioare ale regnului animal, iar acestea, de la viermi la elefanti, trebuie s8 indure zilnie chinuri si greu- tafi, Pe de alt parte, oamenii au privilegiul de ‘2 duce o povarii in plus —o doz suplimentart de necozuri de ai cu zi, gratie unui anumit grup de indivizi ce fac, la randul lor, parte din nea- amul omenese. Acest grup este mai influent decét ‘Mafia, decat complexul militar-industrial, decat a5 comunismul —este vorba despre un grup neorga~ nizat, neconsfintit, care nu are nici eonducdtor, nici presedinte, nici reguli, gi care reugoste totus si opereze in perfect armonie, ghidat parca de o man nevazut, de aga naturd ineéit activite- tea fiectirui membru consolideaza eficacitatea activitatilor celorlalfi membri. Firea, insusirile si comportamentul membrilor acestui grup vor fi abordate fn paginile ce urmeazi. Ag vrea s& subliniez cd aceasti clirticied nu ‘este un exervitiu de cinism sau de defetism — nu ‘mai mult decdt o carte de microbiologic. Cele ce urmeaza sunt, de fapt, rezultatul unui efort constructiv de a detecta, de a cunoaste si poate de a neutraliza, pe aceasta cale, una dintre cele ‘mai puternice gi intuneeate forte ce impiedic& fericirea gi progresul omenirii, caprroww 1 Prima Lege Fundamentalit Prima Lege Fundamental a Imbecilitatii ‘Umane afirma clar gi raspicat: -Numérul indivizilor imbecili in viata este mereu gi in mod inevitabil subestimat de toatt lumea."* La prima vedere, enunpul pare banal, impre- cis gi extrem de ingrat. Cu toate acestea, o cer- ‘eetare mai atenti va dezvilui adeviirul pe care ‘iLascunde, Oricét de multi imbecili ai presupu- nne cé exist, tot ai fi luat prin surprindere, in ‘mod sistematie, de faptul e&: 2. Cel care au aleatuit Biblia erau congtienti do istenfa Primei Legi, pe care au parafrazat-o afir- and, cu o Inclinatie catre cxagarsri peetice, c& stul- rum infinitus est numerus. Numaral imbeeililor nu fi imsi infinit, pentru e& numrul oameniler in 8 esto fini. 19 2) Oamenii pe care cAndva fi considerai in- toligenti gi rationali se vor dovedi a fi imbecili, fara drept de apel. b) Zi de zi, intr-o eontinua monotonie, ve vei giisi asaltat de imbecili care apar pe neasteptate {n cele mai incomode locuri si in cole mai impro- babile momente. Prima Lege Fundamental nu-mi ingaduie sii atribui o valoare numeric exact& procen- ‘tului de imbecili in raport cu intreaga populatie: indiferent de estimare, tot ar fi mai mick decat in realitate. Asadar, in paginile co urmeaza, voi nota acest procent cu simbolul 6. CAPITOLUL 1 A Doua Lege Fundamentala: Tendintole culturale aetuale din Occident promoveazé o atitudine egalitarista in toate aspectele vietii. Oamenilor le place si ereada ca sunt rezultatul unei maginitrii de productie in masa perfect programata. Geneticienii si socio- logii fac tot ce le st& in putinta sé demonstreze, printr-un ansamblu impresionant de date gi rationamente, cd toti oamenii sunt egeli dela na- tara si ca, daca unii sunt mai egali decatceilalti, asta se datoreart educatiei, nu ereditapil, Eu am o obiectie in logaturti cu accastii teo- rie —sunt ferm convins, dup ani de observatii i experimente, cd oamentii nu suntegali, c& uni

    You might also like