’” »Baltagul / / 2 A \ y) de Mihail Sadoveanu (&, Hp | \ Mihail Sadoveanu (1880-1961) este unul dintre marii prozatori ai secolului al XX-lea, acesta creand o impresionanta opera literara care cuprinde povestiri, nuvele, romane, avand ca teme esentiale: istoria, conditia umana, natura, viata satului. Romanul ,Baltagul” de Mihail Sadoveanu, publicat in anul 1930, este »Probabil singurul roman obiectiv” (Nicolae Manolescu) al scriitorului si aduce o formulé romneascé inedit’ in peisajul epicii interbelice: polimorfismul structurii, ,amestecul de roman realist si naratiune arhetipalé grefata pe un scenariu politist” (Carmen Matei Musat). Romanul este specia epicii culte, in proz3, de dimensiuni ample, care dezvoltd o actiune stufoasa, declansata de o intriga profunda, dilematicd, cu un conflict bivalent, la care participa numeroase personaje, bine individualizate si complex caracterizate. Romanul a necesitat un numér de doar sapte panda la zece zile de scriere deoarece se afla in mintea scriitorului de foarte mult timp. La baza inspiratiei scriitorului au stat trei tipuri de surse: autobiografice, folclorile si mitice. Sursele biografice araté cd, intr-un interviu oferit de scriitor, acesta povesteste cum in cdlatoriile sale prin Moldova a poposit un han, acolo a avut prilejul sa asculte doi Jandarmi care vorbeau despre uciderea unui cioban c@ruia i s-au furat oile. Sursele folclorice sustin c& opera se inspird din teme, motive sau tipuri de personaje care apar in trei balade populare. Din opulard ,Miorita” se preia motto-ul operei , Stapine, stdpine / Mai cheamd $-un cine”, se preia motivul complotului si motivul transhumantei, din balada popular’,,Salaa” se preia tipul ustitiare, iar din balada popular’ ,Dolca” se preia imaginea cainelui credincios. Sursele mitologice asociazi o parte a povestii familiei Lipan cu legenda lui Osiris, fost rege al Egiptului zeificat ca zeu al fertilitatii: dupa ce a fost ucis de fratele sdu Seth pentru a-i urma la tron, sotia lui Osiris, Isis, mare Pagina din 6Preoteasd da nastere unui fiu pe nume Horus; dupa ce copilul ei creste, impreuna cu mama sa si insotit de un cine, pleacd in cdutarea ucigasului; in toate picturile Tupestre, bdiatul poarta in mand o arma cu dou taisuri. Tema operei este reprezentats de monografia satului moldoven Munte, lumea arhaicd a Pastorilor, avand in prim-plan cdutarea si pedepsirea celor ce |-au ucis pe Nechifor Lipan, De asemenea, se regisesc marile teme sadoveniene precum: viata pasatorala, natura, miturile, jubirea , arta povestirii, in ci Iitlu! operei face trimitere la mitul labirintului, mit ce se contureaza si la nivelul actiunii. Baltagul (toporul cu doua tdisuri) este un obiect_simbolic, ambivalent: arma a crimei si instrumer lui justitiar. Criticul Marin Mincu asociazé baltagul cu Jabys-ul, securea dubla ce a fost folositd la doborarea minotaurului. Perspectiva narativa sustine viziunea realist a lui Sadoveanu. Naratorul se distanteaza de evenimente, situatia diegeticd definindu-se prin absenta marcilor specifice, astfel, se remarcé un narator obiectiv care relateaza intamplarile la Bersoana_a Illa, prin focalizarea 0. Desi naratorul omniscient este unic, la parastasul sotului, Vitoria preia rolul naratorului. Inteligenta si calculata, ca un Hamlet feminin”, ea reconstituie crima pe propriilor deductii si o povesteste veridic celor prezenti, ceea ce fi determina pe criminali s-si recunoasca vina in fata satului si a autoritatilor. Secventele _narative sunt legate prin tehnica inlantuirii si prin tehnica alternantei, Naratiunea este preponderenta, dar pasajele descriptive fixeaza diferite aspecte ale cadrului sau elemnte de portret fizic, individual (Vitoria, Gheorghita) si colectiv (muntenii). Naratiunea este nuantaté de secvente dialogate sau_de replici ale Vitoriei, precuzm laitmotivul rostit de femeie in cdutarea sotului la fiecare popas: ,,Nu s-a oprirt cumva...asté-toamnd un om cu un cal negru fintat in frunte?...Mie sé-i spuneti cine a-ti vazut un om de Ia noi, cdlare, pe-un cal negru tintat in frunte si-n cap cu cdciula brumarie”. la nivel compozitional, textul este structurat pe 16 capitole, urmarind doua coordonate fundamentale, aspectul realist (reconstituirea monografica a Pagina 2 din 6lumii pastorale si cfutarea adevarului) si aspectul mitic (sensul ritual al gesturilor personajului principal). Orizontul mitic include modul de intelegere a lumii de catre personaje, traditiile pastorale, dar si comunicare om-natura si mitul mari treceri. Incipitul romanului descrie 0 cosmogonie popular’, spusé de Nechifor Lipan la nunti si cumetrii, care pune in relatie destinul individual al acestuia, reprezentat de munteni, cu destinul altor neamuri: ,Domnul Dumnezeu, dupa ce @ alcdtuit lumea, a pus randuiald si semn fiecdrui neam ... La urmé au venit si muntenii s-au ingenunchiat la scaunul imparatiei. Domnu s-a uitat la ei cu mild: -Dar, voi, necéjitilor, de ce ati intérziat? ... -Apoi, ati venit cei din urmd, zice Domnul cu parere de réu. Dragi imi sunteti, dsar n-am ce va face. RGmGneti cu ce aveti, Nu va mai pot da intra-adaos decét 0 inimd usoard ... si s-aveti muieri frumoaser si iubérete”. in cadrul textului cuvintele ,rGnduiald” si .semn” sunt frecvent folosite, ele fiind cosiderate cuvintele cheie ale romanului. Prin disparitia lui Nechifor Lipan ,,rdnduiala”, ordinea cosmi ‘4, a fost distrusa. In opera sadovenian’, natura se reflect’ in_om, tragedia find anuntatd de schimbari in natura: , Vitoriei i se pdru cé brazii sunt mai negri decat deobicei”, vremea se tulbure, iarna vine mai repede. Un alt element care confirma moartea lui Nechifor este visul Vitoriei, vis care anunta si cdldtoria pe care acesta trebuie so fac’ in cSutarea celui disparut: ,,Se facea ci vede pe Nechifor Lipan célare, cu spatele intors cdtre ea, trecdnd spre asfintit o revdrsare de ape”. Semne viitoarei cdlatorii vin inca odata din partea naturii:,Cocosul dé semn de plecare”. Intriga cuprinde frimAntérile protagonistei, dar si pregatirile pe care le face pentru calatoria ce va urma. Pe plan social, se contureaza monografia unui sat de munte, unde traditia nu permite abateri de la legile nescrise, Minodora fiind certat’ de cdtre mama ei atunci cand acesta este interesata de lumea orasului. in viata acestei societati arhaice biserica si practica magica coexists. Astfel, inainte plecéirii, Vitoria se supune unui ritual de purificare: tine post negru 12 vineri, merge impreuna cu Gheorghita, fiul ei, la biseric’ pentru a se inchina la Sfanta Ana, vinde lucruri pentru a face rost de banii de drum, merge la Piatra- Neamt sd se consulte cu autoritatile, sfinteste baltagul care ii va apartine lui Gheorghita, Atitudinea ei faté de lumea orasului este importanta pentru tipul de mentalitate pe care aceasta fl reprezinta: ea nu are ‘incredere in randuiala din aceast’ lume si refuz scrierea unei jalbe catre ,stdpdnirea péménteand”. Pagina 3 din 6Desfésurarea actiunii prezinta cilétoria Vitoriei si a fiului ei. Aceasté calatorie in cdutarea adevarului despre sotul ei incepe in Juna martie si strabate invers linia _transhumantei; cdutarea adevarului este asociaté cu motivul labirintului. Parcurgerea acestui drum are diferite conotatii, Vitoria reconstituie traseul si evenimentele care au condus la moartea barbatului ei, ceea ce simbolizeazé o dublé aventurd, a cunoasterii lumii sia cunoasterii de sine. Pentru Gheorghita cdlatoria are rolul_unei_initiei, romanul cdpaténd caracter de bildungsroman. Primul semn legat de trecerea lui Nechifor Lipan pe acel traseu apare la Bicaz, unde hangiul isi aminteste de acesta. Urmele sunt gasite Célugareni si, mai apoi, la Farcasa.la Vatra-Dornei ciobanul cumparase in noiembrie 300 de oi, odata cu acesta achizitie, in marturiile oamenilor apar 3 ciobani. Chipul unuia ramane in amintirea oamenilor deoarece acesta avea buza despicata, detaliu ce prefigureazi natura maleficd a personajului. La hanul din Brosteni femeia afla ca ciobanii au trecut spre Gura Negrei. Urma acestora este regasita la Borca, apoi la Sabasa. Important in desfasurarea calatoriei sunt asistarile la un botez, La Cruci, respectiv, la o nunta, la Borca. Succesiunea acestor momente esentiale din viata omului, fi di de gandit Votorie si anticipeaz inmorméntarea din finalul operei. Dupa popasul de la Crucea Talienilor, Vitoaria coboara pe celalat versant al muntelui, in satul Suha. Ajuns aici, femeia iese din intuneric, misterul rezolvandu-se deoarece ea stie acum cu siguranta ca asasinii lui Lipan sunt Calistrat Bogza si llie Cutui. Adevrul trebuie ins demonstrat si se va face acest lucru cu ajutorul lui lorgu Vasiliu, crciumarul din Sabasa si a sofiei sale. Tot in acest sat, eroina romanului il g’seste pe Lupu, cainele cdlauzind-o mai apoi in rapa unde descopera oasele si hainele lui Nechifor. Pentru Gheorghitd, cdutarea tatalui are rolul unei initieri,deoarece pe parcursul acestei clatorii labirintice el se maturizeaza. Esetial este momentul in sa vegheze, in rapa, tat&lui, moment ce are semnificatia unei renasteri simbolice si care asigur& continuitatea dintre parinte si fiu, simbolizand si dobandirea unei personalitati: ,Sdngele si carnea lui Nechifor Lipan se intorceau asupra lui in pasi, in zboruri, in cheméri.” . Maturizarea se implineste in momentul in care il pedepseste pe unul din asasinii tatdlui, omarandu-l cu ajutorul baltagului sfintit. Pagina 4 dinPunctul culminant al textului este conturat_ de scena parastasului, unde Vitoria conduce din fundal, cu inteligenta si tenacitate, ancheta care duce la dezvaluirea si pedepsirea vinovatilor, Reconstituirea fideld a scenei crimei fi Surprinde atat pe cei prezenti la parastas, ct si pe ucigasii Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Primul iti recunoaste vina, ins& cel de-al doilea devine agresiv. Astfel acesta este lovit de catre Gheorghita cu baltagul si sfasiat de Lupu. Vitoria Lipan devine in final un personaj justitiar. Deznod&méntul il prezinté pe Bogza recunoscdndu-si vina si cerandu-i iertare Vitoriei. Aceasta fi raspunde, ins3, rece : ,Dumnezeu sé te ierte”, apoi pune la cale pomenile viitoare pentru sufletul lui Nechifor Lipan , dar si drumul de intoarcere spre casa impreund cu fiul ei si cu oile cumprate de Nechifor inainte sé fie ucis. Astfel, finalul festabileste atét ordinea social, cat si pe cea cosmics: Nechifor a fost rézbunat si reintrodus in ordinea cosmicé prin ritualul de inmorméantare, iar Vitoria se reintoarce la viata ei, unde are grija de casa side copii. Cuvintele protagonistei din finalul operei se leaga de povestirea lui Lipan din inceputul romanului: muntenii nu au noroc in viata, dar au o ,,inimd usoard” care fi ajuta s& treacd peste necazuri si s-si continue mai departe drumul in viat’. Vitoria Lipan, protagonista operei, femeia voluntara, este ,,un exponent al spetei” (George Calinescu) in relatie cu lumea arhaica, dar si o individualitate, prin insusirile sale: ,,/n cdéutarea bdrbatului, Vitoaria pune spirit de vendetta si aplicatie de detectiv.... Vitoria este un Hamlet feminin, care bdnuieste cu metodd, cereceteazd cu disimulatie, pune la cale reprezentatiuni trédétoare si, cénd dovada s-a facut, dé drum rdzbundrii” (George Calinescu). Gheorghita Lipan, personaj secundar, reprezinta generatia tanara, care trebuie sa ia locul predecesorilor reprezentati prin tatal dispSrut. Romanul poate fi considerat initaitic, deoarece acesta reprezinté drumul spre maturizarea lui Gheorghita. in_opinia mea, tema si viziunea despre lume se reflecté in romanul /Baltagul” in mod original, in nivelul mitic alacestuia. Astfel, romanul, care are o Schemé epicd politist’, dezvaluie in profunzime un scenariu mitic in care uneori se regdsesc atat elemente din _,Miorita” (motivul ciobanului invidiat de ceilalti, motivul cdutérii, etc.), ct si, asa cum observa Alexandru Paleologul, elemnte din mitologia egipteana, din mitul Iui Isis care pleacd intr-o cdlatorie pentru a Pagina 5 din 6recompune trupul dezmembrat al lui Osiris. Cu toate acestea, Nicoale Manolescu observa in ,Arca lui Noe” ca in acest roman ,,mitul s-a alterat prin istorie”. th_concluzie romanul ,,Balatgul” de Mihail Sadoveanu apartine traditionalismul_mitic, acesta find un roman care ofer’ o imagine ampla si profunda a vietii, Zugréveste modul de viata a oamneilor de la munte, unde obiceiurile si traditiile sunt pastrate cu sfintenie. ,Baltagul” este considerat expresia cea main inaltd a stilului s: ian si unul dintre marile romane ale literaturii romane, Pagina 6 din 6Printeana artic: Vitra Lipan Sursa : htto://teraturaromana.q0.r0 ‘Autor : MinaiT, Publicat pe : November 29, 2007 Vitoria Lipan Prana aT ~ personaj principal de roman tradtional, reat, obiectv - a (mite sibatadc) | war | \ = perzone) ni RURILABLE| \ ~ persona tradtional- "satagu!, de Mia Sadoveanu roman traditional, reat, obiectiv~ mit sibalade~ Romanul"Batagu” ce Mina Sadoveanu (1880-1961) este un adevarat "poemal natu sal sufltull om simpli, © ‘orta» in divensiuni rari’ (George Cainescu). Versul motto, "Stapane, stapane,/ Mai chiara stun cane", argurenteaza vtiunea miortica a mort, carela Sadoveanu iida 0 nova interpretare, aceea @ exstentel duale ccce, succestunea fundamentals dela viata la moarte sidin nou la vata. Romanul "Baagu!" a fost sors in numa 17 ze si pubkcat in noiembrie 1930, cand Mihail Sadoveanu irplnea 50 de ani, find prim t cu "un ropot de recenzientuciaste” de catre exegeti vier Romranul este tradtional, intrucat iustreaza lumea arhalca a satuli romanesc,sufltul taranubii mokiovean ca pastrator al tradiilor sil specticului national, cu un mod propris de a gandi a sintsia reactiona in fata problerelor crucial ale viet, \itoria pan - personaj principal si “rotund” ("care nu poate fi caractertzat sucht si exact", .M.Forster), eroina de facture, mit - este o figura teprezentativa de erou popular, intrunnd caltatile fundamentale ale omuluisirpls de ta tar in care se inscru cutul pentru adevarsidreptate, respectarea leior sia datinor stremosesi: "ea nu e o indvidualtate, ciun exponent alspeter (George Caknescu). Figure Vitoriel este la inceput lipsta de dinars, naratorulormiscient accentueaza direct si indrect trasature, pornind din exterior spre interior, cee fice sugerand profundee tran sistrtarinte ale eronek: “och el capi in care parca se rasfrangea lumina castanie a parulu erau dusideparte[...] ace och aprigi i jnca tier cautau zarinecunoscute”. Gandinduse la Nechifor Lipan, care nu se intorsese acasa, Vitoria trece printr-un proces de interorzare, concentrarca sa launtrica avand ca efect o autotzolre fata de lumea din jr: “in singuatatea el fem cerca sa patrunda pana la el. "Nu putea sa-ivada chiput’ Naratorulonmiscientrelcfeaza indirect profunzimea viet afectve a VtorielLipan, care "se desfacuse incet de lurursiintrase carecumin sine", Portretul moral reiese mai ales din faptele si gandurleeroine, prin caracterzare indrecta. Trasatura domrinanta @ Vtorel pan este respectarea tradtlor stramsest,alegior nescrse, mostenite de ea din vremui imerroriak, ceea ce o rotiveaza a persona tradionl. Ease suparaingroztor la gandul ca Minodoras-ar putea Indeparta de crednta strabuna side aceea © ameninta: "ti arat eu coc, vak sibluza, arda-te aa focuki sa te arda! Neu, nici bunica-ta, nici bunica-mea reamstht de acestea - sin legea noastra trebuie sa traest situ, Afel tile 0 patra de gat site dau in Tarcau". Tot asupra Minodorei se revarsa mania memei atunci cand fata incalca o ata lege nescrisa dupa care se conduc taranit ssa te mel prind ca dai unoilafara In fata soareli,‘cumai ftcut at, ca-t pun a gat doua pitre de cate cin oca",insermand ca o casa de crestini trebuie sa intarpine soareleincuretenie. Naratoruldezvahie, indirect, sterlesitrarleinterioare ale eroine! releste din faptele si attudinie el, Ingrorarea si nelnistea Vtoriel sunt cauzate de intarzierea “peste obice" (73 de zie) ali Nechifor Upan, "dragostea ei de douazeci si ei bine de an’, pleat a Dorna sa cumpere oi. Credincioasa, Vitoria merge ls parntele Dan Miles pentru sfatsirefuza sa creada 2 sotue'intarie fa petreceri mai mutt de "o zioridoua", pentru ca “tie ca- doresc sini eu nu kamfost urata™. Dragostea puternica pentru Nechfor o determina sa se duca sila ghictoarea satuhi, baba Maranda, dar nu are incredere nicl in prericerle acesteia, ca Nechforar fi parast-o pentru ata femele "cu ochi vera, asa ca devine tot mai sigura ca s-a ntamplat onenorocire, \Voriarespectarguros datine stramosesti, presintireel vn dn seme ale crednte strabune si din experienta sa morals, intuitiva, de aceea femeia actioneaza in functie de aceste tradtiromanestl ancestral. Modaltatie de caractertare indecta sunt variate sicu totl aparte. Privele serme rau-prevestitoare sunt vsee: unul care @"erpuns-0 in nia" arata "pe NechforLipancalare cu spatele itorscatra ea, trecand spre asin o revarsare de ape", far ata data ka visat rau, "trecand ‘alse o apa neagra, era cufataincolo". Alt serm este lasul i Lpan vent din remoria el afectiva, dar “nu putea sarivada chiput’[pagebreak) \Vtoria se ghideaza dupa sermele naturist intelege mesajeletransmise prin manifestarle acesteia: vantul da serme tp teratursromara gOrobeirt pipPat id= 158 18seme Prireaza ares: Vitra pan “susuind prin crenglle subti ale mestecenior’, padurea de brad "cpl in cetinsidadu siea zvon', brazierau "wrainegr decat 4 obice, dar mai ales *nourul catre Ceahiaue cu buclic’, Venirea len sugereaza, asadar, drama ferel, Ate serme cabouztoare vin din superstta mice: "cucosul se intoarse cu secere coz spe focul dn horn sicu piscul spre poarta [..] da ‘serm de plecare", asadar ipan nu va veni acasa siva trebuisa piece Vitoria in cautarea li. Naratorul dezvahie, increc,framantarie eronel, care consttule un adevarat bint interior, de la nelniste la banuiaia, pol certtudinea ca ceva mus-a intamplat cu barbatul el, Intelgenta, derzasicu o vointa puterica, VRoria se hotaraste sa afle adevarulsisa porneasca in cautarea ui Nechfr, pe acelsi drum anevoies pe care-parcusese sie, traseu intortocheat sigreu de strabatut, aidoms unuilabirint exterior. in momentulin care ia deca sa piece in cautarea lu Nechfor, portretuleroinel devine dinamc, constr indrect, prin 2cuulare de fapte narate. Cand bamuiala devine certtudine, Vora este hotarata soi gaseasca sot: "daca a intrat el pe ela taramy ol intra si gu dupa dansu", Zbuclumul si cautarfe auntrice ale Vtorei ipan constitule un labiin| interior ca, Procedeu artistic de caracterizare indrecta, un traseu psiholgicparcurs dn Intunericl nestinteila mina certRudnd, de Ingniorarea incerta la convingerea ca ceva rau s-aintarplat cu Nechifor si, ca urmare, Scopul sau necintt este acele de a afta adevarul, Alte repere morale reies prin caecterzareindrecta din stake stra interoare ale eroine. Credincioaso, site nevola tne! purficarsufletestinainte de a pleca la drum avand nadejdea ca Dumnezeu si Sfanta Ana #vorarata calea ce trebule Uurreta. Vitoria tine postin toate 'Vinerele negre[..] fara hrana, fare apa, fare cuvant, cu broboada cemnka peste gura”. Iimpovarata de gandur, de "pathra si durere", ea se socotea “barta ca siomullel care nu era langa dansa", Infatsarea ‘exterioara pare neschinbata, dar viata el interioara” este profunde situmultuoasa, acolo in sine "se orandueste totu. Doar CGheorghta observa darzenia si prefacerie dinauntrul tori sisi expria in mod drect opin: “raia-sa sa schinbat, se uta ‘numa cu suparare si au crescuttepl de acoaia’ ‘Ate fopte si attudini ale ercine’ evidentiaza indirect particurtaticaracteriale. Cu o icktate impresionanta si un spirt corganizatoric iest din comun, Vitoria isi oranduieste treburie gospodarest, vinde agoniseala ca sa aba bani pentru drum, darvieste manastii Bstrita 0 icoana cu Sf.Ana, carelafspune in soapta "tah el" sH cere sa-icaiauzeasce pasiin aflarea ‘adevaruli. Rational sinteligenta, fereia este constienta de dicutatea clatorie siti avertzeaza ful ca de acum "wancarea noasta are sa fie dn purmi si dn picoare”. Hotarata sa afle adevarulsisa razbune mpartea barbatuli e, femeia "se curatise de orce ganduri,dorint si dorurin fara de scopu neck’. Drumulsnuos, pe carare intortocheate ale runtibr consttvie un birt exterbor, care evientiaz, indrect, tenactatea, setea de dreptate siadevar ale Vtorel. in popasurie la Farcasa, a Borca saul Cruc, munteanca respecta si onoreaza ceremnile a care aséta, o “cutie” sio nunta, ceea ce consttue un alt sem rau~prevestkor: “In drumul meu eu intai am dat peste un botez; sis-ar fi cuventt sa vad inte nunta sipe ura botezu; dar cateodata se intampla sa fe afel. Calatoria lor se desfasoara nuraitre rasartul si asfantitl soareli'si, pe masura ce strabat cure pe unde fusese in toarna NNechfor,baruiala devine aproape certtudne ca ceva rau s- intarpat cu barbatule,larlucitatea sisprtul el pregrratic in !" (Nicolae Manolescu-"Sadoveanu sau Utopia crt’). tpateratrarorenagOrofintstpar_ jo 188