Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Anne

    Uploaded by

    adi_tec895
    12 views34 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views34 pages

    Anne

    Uploaded by

    adi_tec895

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 34
    Capitolul 1 Surpriza doamnei Rachel Lynde ‘Casa doamnei Rachel Lynde se ala exact unde dru- rut principal Avonlea plonja bruse intro mic vale inconjurata de arini si cercelisi si strabatuté de un pviu ce-siavea iavorul in pidurea din spatele vechii case Cuthbert; acesta era cunoscut pentru serpuielile Ii intortocheate prin padure, revirsindu-se in mici cascade si ochiuri de apa intunecat, da, de indata ce ajungea a Lynde’ Hollow, devenea un pardias linistit si disciplinat,cici nici macar un parau n-ar fi putut ‘rece prin fafa us doamne Rachel Lynde fara a lua seama la inuta si bunele maniere, Probabil c& era foarte constient cé doamna Rachel stitea la fereastra si urmarea cu atenfie tot ce se petrecea afi, i pind de la pirduri gi copii, si cd daca ar fi remarcat ceva ciudat sau nepotrivt, n-arfiavut pace de n-ar fi scotocits-n gaura de sarpe si afle de ce si cum. Multi locuitori din Avonlea si dinafara lui se ocupa de treburile vecinului neghiindu-le pe ale lor. In ceea ce o priveste pe doamna Rachel Lynde, ea se numara printre putin care se puteaw ingrjiin aceeasi masura atit de treburile proprii, cit side ale celodali, Era © gospodina fara pereche cici isi facea intodeauna treburile bine si foarte bine, sconducea” Cercul de Cusut, ajuta la scoala de Duminica si era cel mai pu- temic stilp al Societitii Bisericesti de Inteajutorare sial Rezervei pentru Misionarism. in ciuda acestora, ddoamna Rachel giseatotusisuficient timp s8stea ore in gir a fereastea de la bucitarieimpletind cuverturi = facuse saisprezece, povesteau cu uimire gospodi- rele din Avonlea ~ far’ sisi dezlipeasea privirea de ddrumal principal care traversa valea gi unduia spre dealulcaramiziu din departare. Intrucit Avonlea se afla pe o micd peninsula triunghiulara care {Agnea din golful St, Lawrence 5 era strajuit din dows parti Case cu frontoane versi deapa, oricine iesea sau intra fn oras trebuia si treacd peacel drum de deal deci nimeni nu scipaniciodaté de privireacercetitoare a doamnei Rachel. Int-o dupa-amiaza de unie doamna Rachel stitea la fereastra. Soaree se revirs bind givoios pe fereas- tcislivada din valea de la poalele casei seimbujorase ca o tinara mireasa cu flor rozalitin jurul cirora ria o mulkime de albine, Thomas Lynde, un om blind, mi runt, pecarelocutori in Avonlea i numeau ,soful tui Rachel Lynde” pe farina din des, dincolo de hambar; iar Matthew Cuthbert arf trebuit si serene gil pe farina sa din isi semana recolta tarzie de napi lunca rosie de la Green Gables. Doamna Rachel stia capa ar fi trebuit pentru céil auzise spunandui lui Peter Morrison cu o seara inainte in magazinal lui ‘William J. Blair la Carmody c voia sa semene napil dup’ are. Desigur ca Peter fusese cel intrebase cici Matthew Cuthbert nu vorbea niciodata din proprie iniiativa cu niment. $1 totusi, fata ca la trei gi jumatate tn plina du- pi-amiaza unei zile obisnuite de lucru, Matthew Cuth- bertisi mana senin trisura taversind valea si urcdnd din now deal. In plus, purta cel mai bun costam al sia sio cAmaga abi, ceea ce insemna, fara indoial,c& iesea din Avonlea: si inhimase apa roaiblla trisura, ceea ce insemna ci avea un drum lung de facut. Oare unde mergea Matthew Cuthbert side ce? Daciarifost orice altbarbat din Avonlea, doamna Rachel ar fi pus cu abilitateluceurile cap la cap gia fi sisi rispunsurile la cele doud inteebiri. Dar Matthew pleca atit de rar de acasi incit doar ceva urgent si neobisnuit Lar fi putut sii s jas afar din ora Era cel mai sfios om din lume si detesta si plece printre necunoseuti sau oriunde a f fost nevoit si vorbeascd “Matthew gitit a costum si cimasa alba simanand tra- sura era priveliste rari, Oricit ar fireflectat doamna Rachel, nu puta gisi nici explicaie ind, atfel, pigu- bita de toata plicerea acelei dupi-amiazi 1Am si dau o fuga pana la Green Gables dupa ora ceaiuluisiaflu de la Marilla unde a pleeat si de ce” ii spuse in cele din urmé aceasta doamna marinimoasi. De obicei, nu merge in oras in perioada asta a anal Case cu frontoane versi si NICIODATA nu merge in vista, dacd ar fi rimas fara seminte de napi, nu s-ar fi gitit si nici ar filuat trasura sa plece si cumpere, nu se gribea, semn ci sau merge dupa doctor. Totusi, pesemne ci ceva s-a ‘ntimplat noaptea trecuta care l-a urnit din loc. Este tun adevarat mister, cu adevarat, si nu-mi voi gas! ppacea pina ce nut voi afla ce L-a facut pe Matthew Cuthbert i iasa azi din Avonlea’ Astfel, indata dupa ceai, doamna Rachel porni la drum. Nu avea de mers cale hungi. Casa cea mare in care locuia familia Cuthbert, adapostita de livada Intinsd, se afla Ia mai pugin de un sfert de mila de Lynde’s Hollow pe dramul mare, Sigur c& drumul lung dintre casa si calea principal marea distanta. Tatal lui Mathew Cuthbert, un om la fel de timid si de tacut precum fiul siu, s-a retras cat a putut din vecinatatea oamenilor cind a ridicat casa, fara si ajungi chiar in pidure. Green Gables a fost construita in capitul extremal terenului defrisat, unde se afla si acum, de-abia intrezarita de la drumul principal de-a lungul céruia toate casele din Avonlea erau situate cu afabilitate, Pentru doamna Rachel, a tri in acest loc insemna A NU TRAL -Inseamna doar SA STAL iat ce inseamni’ igi zicea pisind pe drumul brazdat adane, acoperit cu iarbi sistrajuit de macesi, ,Nu-i de mirare ca si Matthew, si Marilla sunt putin ciudati daca traiese asa singuri Copacii nu ofera prea multi companie, desi daca ar fi oferit, a citi sunt, nict n-ar fi avut nevote de altceva, Eu prefer oamenii. Sigur, par destul de muljumiti, dar cred ca sunt obisnuii, Poti sa te obisnuiesti cu orice, chiar si cu spanzuratoarea, cum spun irlandezii Cu gindutile acestea, doamna Rachel trecu in cur tea din spatele casei Green Gables. Gradina atat de verde si de ingrijta si de curati, era ingridita pe-o Iatura de un sir de saleii patriarhale iar pe cealalta de plopi negri bine randuifi, Nici macar un bat sau intra ce musi aves loctl nse zires, cick decd arf fost, doamna Rachel le-a fi vazut. In sinea ei gindea ca Marilla Cuthbert trebuia si fi maturat gradina pe cit de des yi mitura cas, Ai fi putut si mininei de jos fri si dai nici micar de-un fir de praf Case cu frontoane versi Doamna Rachel bitu repede la usa bucitariel gi intra atunci cand primi incuviinare, Bucitaria de Ia Green Gables era un loc incantitor ~ sau ar fi fost Incdntator dacd nu ar fi fost atat de dureros de curat Incat si para intrucitva nefolosit, Ferestrele dideau spre est si vest. Prin cea vest savedere spre gridina din spate pitrundea o lumina dulce, dar cea estic’, de unde se zareau ciresi in loare din livada din stanga si mestecenii subfiri din lunca pardului, era acoperita, deun manunchi de vite. Aicistitea Marilla Cuthbert daca stitea vreodati,intotdeauna usor neincrezitoare in razele soarelui cave li pareau prea siltarete si ires: ponsabile pentru o lume care trebuia luata in setios. Aci statea gi acum crosetind, In spatele ei masa era agezati pentru cin’, Incd dinainte sa inchida usa, doamna Rachel luase aminte la tot ce se afla pe masi. Erau puse tri farfurii, asadar Marillaastepta ca Matthew si se ntoarca acasi cu cineva, dar vesela era obisnuita si nu se aflau decat tun borcan cu compot de mere-padurete sun singue fel de prijitura, asa cé oaspetele nu putea fi cineva impor- tant. Dar cum riménea cu iapa roaiba sicimasa albia lui Matthew? Doamna Rachel incepuse si ameteasca incercind si descopere misterului acestui domenit. atat de Linistt side putin misterios dela Green Gables. ~ Buna seara, Rachel, spuse Marilla pe un ton brusc. Ce seara plicuta, nu-iaga? N-ai vrea siiei loc? ‘Cum se mai simt ai tai? Intre Marilla Cuthbert si doamna Rachel, in ciuda, sau poate datorita diferentelor,existase intotdeauna ceva ce sar fi putut numi prietenie ~ in lipsa unui ceuvnt mai potrivit. Marilla era 0 femeie inata gi slaba, cu un trup format numai din unghiuri, faré nicio rotunjre. In paral ei negru intotdeauna prins strins intr-un cocla spate, stripuns de doua ace de par, se vedeau citeva suvite albe, Pirea ofemeie cu putina experienta sic © constinga rigid, ceea ces ea, dar pe buzele ei mi- jea,dacd ar fi acceptat sii dea curs, simful umorulu, ~ Suntem cu tofi santos, spuse doamna Rachel ‘Mi temeam insi ci TU nu te simti bine end Lam vvanut azi pe Mathew plecind. M-am gindit ci poate Case cu frontoane versi merge la doctor. Marilla surse ingelegitoare. Seasteptase ca doamna Rachel sivi faci o vizita, Stia ci plimbarea inexplica- bild alui Matthew va fi prea mult pentru curiozitatea vecinei sale. — Nu, sunt foarte bine, desiieriam avut o migrend ccumplita, Matthew s-a dus la Bright River. Adoptim. tun baiefel de la orfelinatul Nova Scotia si soseste in noaptea aceasta cu trenul, Dac Marilla i-ar i spus c& Mathhew plecase la Bright River sa cunoascd un cangur din Australia, doamna Rachel a i fost mal putin surprinsa, De fapt, 1 fost chiar redusi la tacere pret de cateva clipe. Nu- si putea inchipui ci Marilla ride de ea, dar nu putea gisio alts explicatie. = Vorbestiserios, Marilla? intreba dupa ce vocea ~ Da, sigur, raspunse Marillaca si cand adoptia ba- ietilor de la orfelinatul din Nova Scofia facea parte din lucrarile obisnuite de primavara de pe orice ferma bine induita din Avonlea, jar nu o inovatie nemaiauzita Doamna Rachel se simfi ca fulgerata. Gindea in semne de exclamatie. Un Marilla si Matthew Cuthbert si adope un bait! Dela tn orfelinat! Lume se intorcea cu siguranga pe dos. [Nimic n-os-0 mai suprinda dupa asta! Chiarnimic! ~ Vai, dar cine wa bigat oasemenea idee in cap? intreba cu dezaprobare Deciziafusese luat fara ca ea sa fie consulta Prin urmare,trebuia neapirat si se arate impottivi ~ De fapt, ne-am gant a asta ceva timp, chiar toata amma, Doamna Alexander Spencer ne-a facut 0 Vinita inainc de Crciun simi spus cvoia st adopte 6 fetta de la orfelinatul din Hopeton la primivari Verisoara ei locuieste acolo iar doama Spencer care oviniteaa des sti totul despre asta. Asa ci Mathew slewam tot discutat despre adopfie de atuncl, Near gindit si fie un baiat, Matthew imbitraneyte, sti cum e, nu mai ela fel de sprint la sizeci de ani ca inainte If supra cam tate inima, isi cdt a devenit de greu i gisesti muncitori de ineredere. Nu se gi sesc decit acadieni aceia nerori ide indata ce dai jal! Dintre toti oamenii, Case cu frontoane versi unl pe brazda si- inveti ceva, pleacd la fabrieile de conserve de homari sau in Statele Unite. La inceput, ‘Matthew a propus si luam un imigrant, dar am zis categoric .nu’, ,S-ar putea si fie buni, nu spun cA nu. sunt, dar eu nu vreau cifei fara stapani, Macar si fe nascut in partile noastre. Riscul exista indiferent pe cine luam, Dar voi avea mintea si somnul mailinistite daci luam un Canadian nativ” Asa cd am hotarat si o rugim pe doamna Spencer si ne aleaga unul cand. merge si-siia fetita. Am aflat siptimana trecuta ea va ‘merge, asa cham trimis vorbA prin familia lui Richard. Spencer de la Carmody si ne aducd un baiatistet si plicut de zece sau unsprezece ani, Ne-am hotarat c& varsta aceasta este cea mai potrivita ~ destul de mare incit si poata ajuta cu niste sarcini inca de la inceput, dar destul de tana incit si fie educat cum trebuie, ‘Vrem si fi oferim un cimin so educatie bun’. Am. primit o telegrama de la doamna Alexander Spencer azi ~ ne-a adus-o postagul de la gara ~ prin care ne transmite cd ajung la noapte cu trenul de cineijumate, ‘Asa ci Matthew a plecat i-lintampine la Bright River. Doamna Spencer il Iasi acolo flindea ea merge mai Ia statia White Sands. departe, p Doamna Rachel se mandrea ca spune intotdeauna, verde-n fat ce gindeste, Dupa ce asimila vestea iesiti, din comun, hotarl si faca si acum acelasi lueru, ~ Marilla, di-mi voie si-ti spun c& faci un Iueru tare nesabuit riscant, asta faci, Nu sti ce iei. Aduct un copil stdin in casa s-n cminul tau si nu cunosti nimie despre el, nici ce inclinati are, nici ce fel de paringi a avut, nici ce va iesi din el. Pai, chiar sipti- rmana trecuta am citi in ziar cum undeva in vest un barbat si sotia lui au adoptat un baiat de la orfelinat siacela a dat foc casei in timpul nop ~ i-a dat foc INTENTIONAT, Marilla ~ si aproape ia ars de vi in somn. $i mai stu un caz cu un baiat adoptat care smanca oud crude ~ nu puteau sil dezvete. Daca mi-ai ficerut sfatul, ceea ce nu ai fécut, tas fi spus, pentru nnumele lui Dumnezeu, si nu faci asa ceva Aceste rapaieliioviene nu pareau nici si 0 supe- re, nici si o sperie pe Maria. Ea erogeta lnistité tn continuare. Case cu frontoane versi ~ Nu neg cd exist i ceva adevar In spusele tale, Rachel. $iet am avut indoielile mele, dar Matthew era de neclintit. Am vizut asta, siam cedat, Se intimpla atat de var ca Matthew sa insiste cu ceva incat atunci ind o face, simt intotdeauna cd trebuie si cedez. In ceea ce priveste riscul,riscuri exista in orice ai face pe lumea asta, Sunt riscuri si ina avea copii naturali finde nu crese mereu cum ar trebui. Pede alta parte, id am aduce din Anglia sau State, Nu poate fi foarte Nova Scotia este chiar linga insula, Nu e ca gi diferit de noi. ~ Ei, sper si fe totul bine, spuse doamna Rachel pen ton care ii masca prea pufin indoiala dureroasa Dar si nu spui ci mu te-am avertizat daci di foc la Green Gables sau varsa stricnina in fantand, am auzit, de un asemenea caz in New Brunswick unde un copil dela orfelina facu asta gi toata familia muri in china Doar ci de data asta, era vorba de o fats ~ Eibine, noi nu vom avea o fat, spuse Matilla ca sicdnd otrivirea fantinii era un atribut strict feminin sinu se putea intampla in cazul unui baiat. Nici nag visa si crestem o fata. Ma mir ca doamna Alexander Spencer vrea. Pe de alt parte, EA nu s-ar dain lituri si adopte intregul orfelinat daca isi pune astain minte, Doamna Rachel ar fi veut si rimAna pnd la intoar cerea lui Matthew cu orfanul adoptat. Dar gindindu-se cch ar avea de asteptat mai bine de dou’ ore, decise che mai bine si meargi Ia Roberts Bell si sa rispan- deasca vestea, Fara indoiala va face furori iar doamna Rachel nu iubea nimie mai mult decit sa faca furor Asacé pleca, spre usurarea Marillei cireia incepusera stvi reinvie toate indoielile si temerile sub influenta pesimismului doamnei Rachel. SA veri sisi nu crezi!” exclama doamna Rachel nd se afla la o distanga sigurd de drum, ,Parci ag visa, Zu ci-mi pare riu de bietul copil, Matthew si ‘Marilla nu stiu nimie despre copii si se asteapta si fie mai cuminte si mai serios decit propriul lui bu- nic, daca o fi avut vreodata un bunic, ceea ce e putin probabil. Cumva, pare tare ciudat s8 fie un copil la Green Gables; nu a trit niciodata unul acolo pentru c Marilla si Matthew erau mari cinda fost construita Case cu frontoane versi casa ~ lei parca nici N-AU FOST VREODATA copil 1N-as vrea si fiu in locul baiatului orfan pentru nimic in lume. Vai, dar cum imi pare ri pentru el.” Astfel graia doamna Rachel din toata inima citre tufele de macese, Dacé ar fi putut vedea copilul care astepta cu ribdare in acel moment in statia Bright River, compasiunea ei ar fi fost si mai mare, si mai Capitolul 8 Surpriza lui Matthew Cuthbert ‘Matthew Cuthbert siiapa roaiba au mers la trap ujor ‘opt mile pana la Bright River. Era un drum placut ce trecea printre fermele tihnite, si, din cand in cind, prin eéte-un petic de pini sau o vale din care prunii silbatic igi intindeau smicelele inflorite. Aerul era Induleit de mireasma multor livezi de mar sicimpiile se pierdeau in orizontul cu cetutrisidefi si violet; iar Belyug de clint de paséri se-auzea De pared vara intr-o 2 se-ngramddea” Matthew se bucura de calatorie, mai putin cind trebui sa salute doamnele caci pe insula Prince-Fdou- Case cu frontoane versi ard era politicos si salutiinclinand din cap pe oricine intélneai, chiar daca il cunosteai sau nu. ‘Toate femeile il ingrozeau pe Matthew, mai putin ‘Marilla si doamna Rachel. Era stingherit fn preajma lor si simfea c@ acele creaturi enigmatice rideau de l peascuns, $i s-ar putea si fie indreptatit sa creada asta pentru ci era un personaj ciudat, cu o infatisare stngace si pr gri ca ofelul care i cidea pana la ume vii cdzuti siei si o barba castanie bogata si moale pe care 0 arbora de la dowizeci de ani, De fapt, in afara parului grizonat, Ia douazeci de ani nu aréta mult diferit de cum era la saizeci. (Cénd ajunse la Bright River na se vedea nici urma de ‘tren. Se gindi ci ajunse prea devreme, asa ci legi calul In gridina mica a hotelului din Bright River si porni spre casi, Platforma lungi era aproape goalé. Singura fiinta de acolo era o fetité agezata pe o stiv’ de tigle in cel mai indepartat capit al peronului, Matthew, abia remarcind ci ERA o fata, trecu pe Hing’ ea pe cit put de repede fara si priveasc’, Daci ar fi privito, n-ar fi putt si nu bage de seam atitucinea si expresia pline de incordare, Statea acolo nidijduind s8 vada ceva sau pe cineva gi, intrucat nu avea altceva de facut decit si stea ssi astepte, se asezase si astepta cu toa puterea ei, Matthew il intdlni pe seful de gara care tocmai inchidea ghigeul de bilete si se pregitea si plece acasi, pentru cina sil intrebi daca trenul de cinci jumate sosea in curind, ~ Trenul de cinci jumate a venit sia plecat acum jumatate de ora, raspunse impiegatul vioi. Dara fost lsat un pasager pentru tine: o feta. E agezata acolo pe tigle Iam spus si mearga in sala de asteptare pen- tru doamne dar mi-a rispuns cu solemnitate ca pre fer sa stea afara. ,E mult mai bine pentru imaginatie” mia rispuns. In ce ma priveste, e cu adevarat ceva. ~ Nu astept o fata, raspunse Matthew cu indife rena, Astept un bait. Ar trebui sé fie aici, Doamna Alexander Spencer avea sic{ aduc pentru mine din Nova Scotia, Seful de gara fuierd, ~ Cred cd sa produs o greseali. Doamna Spencer a coborat din tren cu fata aceea si mi-a dat-o mie in gril Case cu frontoane versi A spus ci tu sisora ta oadoptati dela un orfelinatsicd vei ajunge in curand si o preiei. Atat stiu despre asta Altiorfani ascungi prin preajma nu mai sunt, ~ Nu infeleg, spuse Matthew neajutorat gi dorin: du-si ca Marilla si fi fost la indemina ca si descal- ceasca problema. ~ Atunci mai bine o intrebi pe fata, spuse geful de gard cu indolenta, Sunt sigur cd se va descurca siti iio indoiala. Poate explice.E foarte dezghefata, fa ‘nu mai aveau baieti de care voiati voi. lec in pas voios ciciti era foame in timp ce bietul ‘Matthew fu lisat si faci ceea ce fi era mai greu decit infrunte an lew in barlogul lui: sa se apropie de o fata, 0 fata necunoscuta, orfana, ssi o intrebe de ce nu era baiat. Matthew bombini in gind intorcindu-se si caborind incet pe platforms spre ea. Il urmarea fra si- seape din priviri inci de id ‘trectse pe Langa ea. Matthew nu se wit laea si, chiar daca ar fi facut-o, tot nu ar fi vazut cum ardta. lata cum ar fi socotit-o un observator oarecare: o copila cam de unsprezece ani invesmantata intr-o rochie foarte scurta, foarte stramta si foarte urata dintr-o je marinareasea de un wie, Purta o pi maro spalicit iar de sub palirie ii cideau pe spate oud cozi impletite, grele, de un rosu aprins. Fata ei ‘ici, alba si subfire era plina de pistrui, Avea gura mare iar ochii, si ei mari, oscilau intre verde si gi, in fanctie de lumina si de dispozitie. Atit ar fi vizut un observator obisnuit, dar un ob- servator mai perspicace ar fi remarcat ci aveao barbie foarte ascutita si pronuntata, ci ochii ei mari erau plini de viata, cf gura cu buze pline era simpatica si expresiva, iar fruntea era bine proportionati. Pe scurt, observatorul nostru perspicace ar fi ajuns la concluzia ca in trupul acestei femei-fete strane care il inspaimAnta pe bietul gi sfiosul Matthew Cuthbert trebuia sa se afle un sufletiesit din comun, Mathhew fu scutit de corvoada de a vorbi primul cici de indata ce infelese ca se indreapta catre ea, se ridiea {indnd Intr-o mana slaba si tucurie o valiza invechita si ponosit si intinzind-o pe cealalta spre el, = Presupun ci dumneavoastra sunteti domnul Case cu frontoane versi Matthew Cuthbert dela Green Gables, nu asa? spuse txt 0 voce neobipnuit de clark plicutd, Ma bucur si va vad. Incepeam si ma ingijrez cA nu vetiveni dupa mine sim imaginam toate lucrurile cave Warf putt impiedica. Ma hotardsem ca dacd nu aif venit dlupi mine in seara aceasta, s8 cobor pin la cicegul acela mare gi silbatic unde calea ferat se biftrca, si snd urc in el isi dorm la noapte. Na mi-ar fi deloc fried iar fi minunat si dormt inten cite silbatic plin de loc albe in razee ni, nu credeti?T-a putea inchipui cd locegti in slide marmnura, mii aga? $i eram sigur cd veti vent dupa mine dimineata, daca asta, ru ajungeati in sea ‘Matthew prinse cu stingicie mana subtire a fetei Inte-a lui, Hotdel pe loc cum si procedeze. Nui pu: tea spune copilei cu ochi sednteietori ca se facuse 0 gresealé. O va duce acasi sio va lisa pe Marilla si faci asta, Nu putea si o lase la Bright River oricum, indiferent ce gresealé se ficuse, aga ci toate intrebatile si explicapiile puteau astepta pina se vor fiintors in siguranta la Green Gables. ~ Imi pare rau cd am intarziat, spuse cu timiditate $5 mergem, call est nga gridind. Di-mi valiza ta ~ Nai nimic, pot si 0 duc si singura, rispunse copilul cu veselie, nue grea. Am toate bunurile mele pimantesti in ea, dar nu e grea. In plus, dacd nue {mut fnte-un fl, ese maneru, aga c& mai bine o in eu. Este o valiza extrem de veche. Cat ma bucur c@ ati venit, chiar dacd arf fost frumos si dorm inte-un cites silbatic, Aver mult de mers, nui aga? Doamna Spencer mi-a spus ci sunt opt mile. Ma bucur, pentru cA imi place si ma plimb cu trasura, Mi se pare mi rnunat ci voi locui cu dumneavoastra si voi fi copilul dumneavoastri, N-am fost niciodata a nimanui. Adi- ci, nn. cu adevarat. lar orfelinatul a fost cel mai riu, Banulesc c& nu afi fost si daumneavoastea orfan, aga 4 nu aveti de unde s8 stiti cum e. E mai riu deca orice v-afi putea inchipui. Doamna Spencer spunea cA sunt nerecunoscatoare daca vorbesc astfel, dar nu. vreau si fiu nerecunoscitoare. E foarte usor si fine: recunoscitor fara si stil, nui asa? Cei dela orfelinat rau draguti stiti. Dar nu e niciun pic de loc pentru Case cu frontoane versi imaginatie inte-un orfelinat ~ doar prin ceilali copii Era destul de interesant si imi imaginez lucruri despre ei, si-mi imaginez ci poate fetita care stitea ling ‘mine era fiica unui distins ear, care fusese furata de la piringitn pruncie de o didaca rea care muti inainte mirturiseasc’ adevarul. Stiteam treaza noaptea simi imaginam astfel de lucruri pentru ci nuaveam ‘timp ziua, Cred cd de-asta sunt asa slaba, sunt slaba, bi place si brate bine rotunjite. Alci,Insotitoarea lui Matthew se opri, pe de o par: nui aga? E numai pielea si osul de mine. Aga imi i nchipui c& sunt driguta si plinuya, cu te fiindca ramasese fara aer, pe de alta parte fiinded ajunsesera Ia trasura. Nu a mai scos niciun cuvant pana cdnd au iesit din sat si coborau un delusor ab rupt al cirui drum fusese atat de adane brazdat in pamantul moale incét malurile strajuite de ciresi silbatici si mesteceni albi si subjiri se ridica citiva metri deasupra lor. Copila intinse mana si rupse o ramura de prun slbatic care atingea trisura intr-o parte, ~ Nuciaga ci-ifrumos? La ce va face si va ginditi copacul acela care se apleca peste mal? ~ Pai, habar n-am, ~ Bineinteles ca Ja 0 mireasc’, toatd in alb cu un. frumos voal vaporos, N-am vazut niciodats una, dar imi inchipui ci aya ar arita, Nu cred ca eu voi fi vreo- data mireasa. Sunt att de obisnuit cd nimeni n-o si vrea si se marite cu mine, decat, poate, un misionar Banuiese c& misionari n-or fi prea pretentioy Dar sper, totusi, si am intr-o buna zi o rochie alba Este cea mai mare dringa pe care oam pe umea asta, Ini plac aga mult hainele drigute. $i nici n-am avut vreodati ohaina driguta de care si-miamintesc. Asta niu inseamna c@ nu voi avea niciodata, mui aga? Ma ‘vid imbricata minunat, Cand am plecat de dimineata de a orfelinat mia fost aga rusine pentru e& trebuia si port rochia asta de stofa urata si veche. Tati copiti trebuiau si poarte haine din materilul Asta, arma twecuta, un negutétor din Hopeton a donat trei sute de yarzi de stofa orfelinatulu. Unil spun cd nu putea so vind si de-asta, dar eu prefer si cred cia ficut-o Case cu frontoane versi pentru ci era foarte marinimos, tu nu? Cind am urcat in tren, parca toata lumea se uita la mine cu mila, Dar ‘mam pus pe lucru si mi-am imaginat ca port cea mai frumoasi rochie de mitase bleu ~ pentru ci daca tot ti Imaginezi, macar si fie ceva maret — so palarie mare cu flori si pene, si un ceas de aur si manusi si ghete pentru copii, M-am simfit indata mai vesela si m-am Ducurat de cilitoria spre insula din toata inima, Nu mica fost deloc rau pe vapor. Nici doamnet Spencer, desi ei ise face, de obicei, rau, Mi-a spus c4 nu avea ‘timp sii se facd rau pentru ca era prea ocupati si ma, supravegheze si nu cad peste bord. A mai spus si cd r-a mal vizut nciodat pe cineva mipunind peste tot camine, Dar daca ajutat-o i mise fc ri, eu ic civ bine cA migunam, In plus, voiam s vid tot ce era de vizut pe vapor pentru cinu tiam dacd voi mai avea sau: no alt8 ocazie. Vai, alti ciresi in floare! insula aceasta este cel mai inflritor loc. Deja. inarigesc i ama bucur tare mult cd voilocu aici Am auzit mere ci Prince Edward Island este cel mat drigu loc din lume simi imaginam cf locuesc aici, dar nu m-asteptam si ajung de-adeviratelea. E minunat cind visele devin realitate, nuci asa? Dar drumurile acelea rosii sunt foarte amuzante. Cind ne-am urcat in tren Ia Char- lottetown siam inceput si trecem pe lingi drumurile rosil am intrebat-o pe doamna Spencer de ce erau rosi, dar ea mi-a spus cd nu stie sis am mili gi si mui mal pun intrebati, Spunea ca probabil i pusesem o mie de Intrebari deja, Cred cA aga era, dar cum si afi despre lucruri daca nu pui intrebari?§i, pana la urma, DE CE sunt drumurile roi? ~ Pai, habar n-am, ~ Atunei acesta este un lucru pe care trebuie si-1 aflim odati. Nu e minunat si te gindesti la toate Iucrurile pe care trebuie si le cunosti? Ma face bu- curoasi sA traiesc; lumea este atat de interesanta, Nar finici pe jumatate la fel de interesant daca am sti totul despre toate, nu-i asa? N-ar mai filoc pentru maginatie, nu-i asa? Oare vorbese prea mult? Mise spune intotdeauna cA vorbese prea mult. Ati prefera si nu vorbesc? Daca spuneti asa, o 58 tac. Pot st TAC, daca vreau cu dinadinsul, desi mi-e greu. Case cu frontoane versi Spre propria sa uimire, Matthew se simfea bine. Asemenea majoritatii oamenilor taciturni, ii pliceat: cei vorbareti daca erau dispusi si vorbeascé doar ei sinu asteptau si de la el aceeasi verva. Totusi, nu se asteptase si se simta bine in compania unei fete. ‘Compania femeilor era, cu adevarat, penibila, dar a fetitelor era si mai rea. Detesta felul in care treceau. ‘timid pe langi el aruncAndu-i priviti piezige, de pared s-ar fi agteptat si le infulece la primul cuvint. Asa rau fetifele bine crescute din Avonlea. Dar 7gitia asta pistruiata era foarte diferita si, chiar dacd mintea lui mai inceata finea greu pasul cu vioiciunea rationatii ci, se gindi ca, intr-un fel, ji place vorbaria ei. Asa ca raspunse la fel de timid ca de obicei: ~ Poti si vorbesti cit vrei. Nu ma supar. ~ Ce bine! Simt cd noi doi o si ne infelegem foarte bine. E asa 0 usurare si vorbesti cind vrei si si nu fi se spuna ci un copil n-ar trebui si discute, ci si asculte, ‘Mis-a spus de un milion de ori. $i apoi, oamenii rid de ‘mine pentru ci folosese cuvinte mari. Dar daca ai idei ‘mari ai nevoie de cuvinte mari ca sileexprimi, nu-iaga? ~ Pai, cred ca e rezonabil ce spui. = Doamna Spencer mi-a spus e& limba mea pro- babil atirna din cerul gurii, dar ziu ci nu e, e bine ancorati la un capit. Doamna Spencer mi-a spus ¢& rnumele casei dumneavoastra este Green Gables. Am. Intrebat-o totul despre ea si mi-a spus c& e inconjurata de copaci. M-am bucurat mai mult ca oricind. Imi plac enorm copaci. $1 nu era niciunul in preajma or: felinatului, doar eativa piperniciti in fata imprejmuiti cuun fel de zabrele varuite, $i ei ardtau ca niste orfani. ‘Ma intrstam teribil cind ma witam ae, Le ziceam »SARACUTIL de voit Dac at f fost soi tn pdurt cu alti copaci in jurul vostru si petice de mugchi si clopotei la poate si un piriu nu foarte departe si pasiri cAntind pe ramuri, ai creste si voi, au? Dar aici au. aveti cum. $tiu exact cum vi simtiti, copiceilor.” Mi-a pirut siu si-i pardsesc azi-dimineati. Te atagezi de astfel de lucruri, nuvi asa? Exist vreun piréu ling Green Gables? Asta am uitat s-o intreb pe doamna Spencer. ~ P&i, da, e unul chiar un pic mai jos de casa, Case cu frontoane versi ~ Minunat! Intotdeauna am visat si loculese ing iu, Desi, nu eredeam ci se va intimpla cu ade- virat vreodaté, Visele nu se indeplinesc adesea, nti aga? N-ar fi frumos daca s-ar indeplini? Acum ma simt aproape deplin fericita, Nu ma pot simi deplin fericiti pentru ci —uite, ce culoare ai spune cite asta? Isiridicd peste umar una din cozile impletite si i-o arata lui Matthew, Matthew nu era obignuit si deosebeasea intre nuantele parului doamnelor, dar, {in cazul acesta, nu putea fi nicio indoiala. = Eroscat, nu? Fata didu drumul cozii cu un oftat ce pornea pared tocmai din ciletie si exprima toate dramele acelei varste. = Da, este roscat, spuse cu resemnare. Acum in {elegeti de ce nu pot fi deplin fericita. Nimeni care ar avea parul roscat nu ar putea i fie, Numa deranjeaz aga tare restul ~ pistruii i ochii verz si ci sunt slaba, Le pot face si dispara, daca vreau. Imi pot imagina ci am un ten superb, pal ca petalele de trandatir 51 ochi frumosi, violet, stralucind ca stelele, Dar nu. reugese si ma imaginez fara par roscat. Incerc. Imi spun: .Acum, parul meu este negru imperial, negru ca pana coral. Dar, de fapt, nu pot si it cd este pur si simplu roscat si asta ma face neferiita, Am citit odata despre o fata care fusese nefericita toata viata, dar nu din cauza c& era roscata, Dimpotriva, avea pirul de aur pur care se revarsa in jurul frunti de alabastru, Ce este o frunte de alabastru? N-am aflat niciodata, Puteti ~ P&i, ma tem cA nu stiu, rispunse Matthew care ‘mi spuneti? Incepuse sa amefeasca putin. Se simfea cain copilarie cand fusese la un picnic si un baiat il convinsese s8 se dea in carusel ~ Ei, orice-o fi fost, trebuie si fi fost ceva frumos pentru ci era de-o frumusete divind, V-ati imaginat vreodata cum ar fist fil de-o frumusete divina? turisi Matthew cu naivitate. = P3i, nu, niciodata, mi ~ Eu, da, de multe ori, Ce afi prefera, daca afi putea alege: o frumusete divind sau o inteligenta scipitoare sau o bunatate angelici? ~ PAi,eu,.nu stiu ce si aleg. Case cu frontoane versi ~ Nici eu. Nu ma pot hotel niciodata. Dar nu prea are nicio importanta pentru c& probabil e& n-0 s@ fiu niciodata niciuna. Cu siguranta n-am si fia de-o bunatate angelica, Doamna Spencer spune... Vai, domnule Cuthbert! Vai, domnule Cuthbert! Vai, dom- rule Cuthbert! Nu asta spusese doamna Spencer, nici nu cizuse din trasura gi nici nu facuse Matthew ceva uimitor. Pur gi simplu luau curba drumului si ajunsera pe -Bulevard’, ‘Ceea celocuitori din Newbridge numeau ,Bulevard” era portiune de drum de patru-cinzi yarzi complet boltit de increngiturile unor meri uriasi plantati cu ‘multi ani in urma de un fermier excentric. Deasupra lor era un acoperis ung de muguti inmiresmati de nea. Sub ramutri, lumina violeta a asfingitului facea aerul bree siin capit, ca prin rozeta unei catedrale se zirea un crimpei din cerul pictat de asfintit. Copila amutise de atata frumusete. Se rezema la loc in trasura findndu-si mainile subtiri unite si fata hipnotizata de splendoarea alba de deasupra lor. CChiar i dupa ce iesird din tunel si coborau panta spre ‘Newbridge, nu s-a miscat si nici nu a vorbit deloe. Cu extazul inca intiparit pe fat, privea departe spre apus, lar ochii ei urmareau spectacolul peisajului straluci tor. Trecura prin Newbridge, un sat insufletit unde {ntampind latratul ior, baiefei zgaindu-se la ei sifete curioase examinandu-i dela ferestre, mergind, Inainte tot in ticere. Dupa ce alte trei dealuri rama. sera in urma, fata tot nu scosese niciun cuvant. Era evident ci putea si taci eu aceeasi vigoare cu care putea si vorbeasc’, = Cred ca tie destul de foame $i esti obosita, se aventura, ntr-un final, Matthew s spun, justificand ‘mofenia indelungata prin singurul motiv care{i putea tuece prin cap. Dar nu mai avem mult de mers de acum, doar o mili Ofta prelung si, parisindu-si reveria, il privi cu ochii unui suflet visitor ce cilatorise departe, printre stele = Domnule Cuthbert, soptiea,locul acelaalb prin care am trecut... cum se numea? Case cu frontoane versi A, vrel si spui Bulevardul? raspunse Matthew dupa ut. ~ Drigut? DRAGUT nu pare cuvantul potrivit pentru el, Nici frumos. Niciunul nu e suficient de teva clipe de reflectie. E un loc destul de dri- puternic. Vai, fost minunat, minunat! Este singurul lucru pe care Lam vazut pana acum si pe careimagina- ‘tia nu poate sacl infrumusefeze. Am simit 0 plicere atat de mare aici, spuse punindu-si mana pe inima — cao intepitura puternica, dar dulce in acelasi timp. Ati simfit vreodata o astfel de infepitura, domnule Cuthbert? ~ Pai, numi amintese ~ Mie mi se intampla des, de fiecare data cind vid ceva de-o frumusete desivasiti. N-ar trebui si, se numeascé locul acela minunat Bulevardul. N-are niciun sens numele acesta, Ar trebui sii spund, si ma gindesc... Calea Alba a Bucuriei, Nu-iaga ci eun snume frumos si ingenios? Daca nu imi place numele tunui loc sau al cuiva, mereu imi imaginez unul nou si aga ma gindesc cA se numesc, La orfelinat era o fat pe rnume Hepzibah Jenkins, dar mereu mi-am imaginat &o cheam’ Rosalia DeVere, Poate ci celal numesc locul acela Bulevardul, dar eu am sii spun mereu Calea Alba a Bucuriel. Chiar mai avem doar 0 mila pind ajungem acasi? Imi pate bine si imi pare rau. Ini pare riu pentru ei drumul a fost atit de frumos siintotdeauna ma intristez cand Iuerutile framoase iau sfarsit. Ceva mai frumos poate si urmeze,insi nu oti finiciodat sigur, nui aga? $i se intampl adeseori siinu fie ceva placut. Asta stiu din experienta mea de pani acum. Stii, eu n-am avut niciodata un eamin Simt din nou durerea aceea plicuti cind ma gindese ci am cu adevirat casa mea, Vai, ce drigut e! Ureari coama unui deal iar sub ef se intindea un lac lung si unduitor aproape ca un riu. Era strabatat den pod chiar pe mijloc si, de acolo pana la capatul unde o centuri de dealuri de nisip chihlimbariu i desparteau de golf, apa revirsao feerie de culori in cele mai subtile nuange. Se schimba de la cele mai delicate nuante de brinduse 4 trandatir si verde ete- ric a altele cirora nulis-a dat nume ined. Deasupra Case cu frontoane versi podului,jazul se pierdea in cringul de brazi si artari ce-si oglindeau siluetele sumbre apa intunecata. Ici si colo, cite un prun silbatic se intindea peste mal ca 0 fata invesmantata in alb apropiindu-se cu timi ditate de propria reflexie, Din mlastina de la capitul iazului se auzea corul limpede, tinguitor si dulce al broastelor. O casi gri parea si se iveasca pe o colina dintr-o livada alba de meri si, desi nu se intunecase ‘inca, la una din ferestre se vedea lumina, = Acela este iazul lui Barry, spuse Matthew. ~ Nu-mi place deloc numele. O si-i spun... si ma gindesc... Lacul Apelor Strilucitoare. Da, asa e mai potrivit. Stiu din cauza fiorului. Cand nimerese nu- mele care se potriveste exact, ma trece un fior: Unele lucruri va dau si dumneavoastra fiori? Matthew statu pe ginduri = Pai, da. Mereu ma tree fiorii cind vad larvele albe care ies din pimant cand sap straturile de cas- traveti, Mice groazi de ele — Nu ered cd ¢ exact acelagi fel de ior. Credefi cd dda? Nu vid prea mare legaturd intre larve si lacuri cu ape strilucitoare. De ce ispun oameniliazul lui Barry? ~ Banuiese ca pentru cd domnul Barry locuieste in casa aceea, Numele ei este Orchard Slope, Daca rau era tufa aceea maze din spatele ei, puteam vedea Green Gables de aici. Dar trebuie si trecem podul si si cotim dupa drum, deci mai avem cam jumatate de mila ~ Doamaul Barry are fete mict? Bine, nici chiar foarte mici, cam de-o seama cu mine, = Are una cam de unsprezece ani, Numele ei ¢ Diana. ~ Vai, spuse trigind adinc aer in piept. Ce nume tor! ~ Pai, nu stiu, Pare tare pagin, Prefer Jane sau ‘Mary saualte nume de bun simt. Dar cinds-a nascut Diana, familia yinea in gazda un tnvatator si -au dat lui si aleagat numele, aga ci acela o numi Diana. ~ Ce micas dori sa fi fost un asemenea invajator Jn preajma gi cin m-am nascut eu. Vai, am ajuns la pod. O si-nchid ochii. Mie team cand tree peste poduri, Nu pot si nu-mi imaginez ca atunci cind. Case cu frontoane versi ajung la mijlocul lui, se va inchide cu o troznitura ca inchid ochii, cin briceng si vam idea in apa, Age dar trebuie sii deschid cind cred cd ajungem la mi- loc. Pentru ca, vedeti dumneavoastri, DACA podul s-arnarui, as rea SA VAD cum se niruie. Cezornitt amuzant se aude de la roti. Partea cu zornaitul imi place malt, Nae minanatc sunt atitea Incr care sine placa pe lumea ass? Gata, am trecut $a mi uit in urmi, Noapte bund, Lacul Apelor Strilucitoare Mere urez noapte bun lucrurilor pe care le iubesc cag cind ar fi personne gi cred cd lor le face placere ‘Apa patea ci imi zimbeste ind au mai teaversat un deal gi au cot, Matthew Aproape am ajuns acasi. Green Gables este... ~ Nu-mi spunei il intrerupse cu sufletul la gura, tripindusi in jos ména pe jumatate intins’ si inchi- zindu-si ochi ca si nui vad gestl, Stati si ghicesc. Sunt sigued cdo si ghicese corect Isideschise ochii i priviin jur. Se afl pe coama tanui deal, Soarele apusese cu ceva timp in arma, ar peisajul era ined luminat de asfintitul bland. La vest, turla intunecata a unei biserici se profila pe un cer de aur, La poalele dealului se aflao vale si mai departe, fo panta usoara peste care erau rasfirate citeva ferme Linistite. Privirea cercetitoare a copilului sirea cu neribdare de la una la alta, Privirea fi poposi asupra tuneia din stanga, departe de drumul principal. Casa era umbrita de albul steveziu al copacilor imbobociti din pidurea apropiata ce se scilda in lumina stinsé a asfinfitului, Deasupra ei, pe cerul neprihanit de sud- vest, strilucea o stea mare si cristalind, asemenea unei torte a promisiunii ~ Este aceea, nui aga? spuse aratand cu degetul. Matthew didu ghes calului cu incdntare. ~ Chiarai ghicit! dar cred cd ti-adescris-o doamna Spencer, aga cd stial cum arata. = Nu, nu mia zis nimic. Ce mi-a zis ea se potri- veste cu aproape toate celelalte case, Nu stiam cu. adevarat cum arati, Dar de indat’ ce am vazut-o, am, simti c@ acolo ¢ acasa. Vai, parca viser. Stiti, ered 8 mi s-ainvinetit braful de cite ori m-am ciupit azi. Din Case cu frontoane versi ind in cénd, ma trecea un sentiment oribil finde’ ‘ma temeam si nu fie doar un vis. Apoi ma ciupeam si verific daci este adevarat pana cind mi-am dat seama de-odata cé, si daca ar fifost un vis, mai bine si visez ct mai mult, aga c@ am incetat si ma mai ciupese Dar chiar e adevarat si aproape am ajuns acasi. Cuan suspin de incantare, cizu din now in ticere. ‘Matthew se foi tulburat. Se simfea linistit cd Marilla va fi cea care si-i spuna pribegei c& acel cdmin dupa care suspina nu era, de fapt, pentru ea, Trecura pes- te Lynde’s Hollow unde era destul de intunecat, dar nu suficient de intunecat incat si nu-i vada doamna Rachel de la postul ei de Ia fereastra, urcara dealul pani la drumul de acces spre Green Gables. Cand ajunsera la casi, Matthew isi didu seama ca se teme de revelatia ce avea si urmeze cu o intensitate pe care nu o infelegea. Nu se ganclea la problemele pe care le crease incurcitura aceasta pentru el si Marilla, ci la dezamigitea copilului, Cand se gindi cd laminita din privirea ei avea si fie stinsa, avu sentimentul deza- grebil ca urma si asiste la uciderea cuiva, cam acelasi sentiment pe care ilavea cind trebuia si injunghie un ‘mil sau un vitel sau orice alta creatura nevinovs Se intunecase de-a binelea pe cand intraw in gri- dind jar frunzele plopilor fogneau duios in jurul lor. ~ Ascultd cum vorbese copacii in somn, sopt fata cand Matthew o cobora din trisura, Ce vise frumoase trebuie si aiba! Apoi, findnd strans valiza in care fl erau ,toate bunurile lumesti, tl urma in cas Capitolul I Surpriza Marillei Cuthbert ‘Marilla se indrepta iute spre usa cnd Matthew intra. Dar cénd privirea i cdzu asupra micutelfinge ciudate cu parul lung si rogcat implett in dow’ cori, imbracata intr-o rochie batoasa si urati, cu ochi viot si luminosi, se opr stupefiats, ~ Matthew Cuthbert, cine este asta? Unde-i bi iatul? ~ Nu era niciun baiat, spuse Matthew cu amara. lune, Nu era decit EA. Ari o intrebase cum o cheama. sa capul spre copil, amintindu-si ed nici nu ~ Niciun baiat? Trebuie s fi fost un baiat, insist Marilla, Lam trimis vorbi doamnei Spencer si ne aducé un baat. © pisica peste el gia trebuit sil aruncdm. Dar a fost, _rozay si gitim impreuna. Apoi cind am plecat spre casi, doamna Barry m-a rugat si vin cit mai des gi Diana a stat la fereastr si mi-a trimis teei sirutuei pind am ajuns in capatul AleiIndrigostitlor. Marill, teasigur cain noaptea asta simt c@ trebuie si ma rog fio 5A nascocese o ruciciune nou-nouta in cinstea acestel ocazii Capitolul XIX Un concert, o catastrofa sio marturisire — Marilla, pot si dau o fuga pind la Diana, te rog? intrebi Anne in timp ce cobora gifaind din camera iintr-o seara de Februatie, Nu vid de ce si hoinéresti noaptea, veni ris- punsul taios al Marillei, Te-ai intors impreund cu Diana de a scoala si afi mai stat afard in zapada inca ‘reo jumatate de ora, timp in care v-au mers gurile cca meliele. Asa cd mu cred c@ ai ceva urgent si-i spui ~ Dar vrea si ma vada, se rugi Anne. Are ceva urgent si-mi spuna. = Dende stii? ~ Pentru ca tocmai mi-a facut semnal dela fereas- traci, Am stabilit un cod cu lumanitile gi un carton, Putem lumanarea pe pervazul ferestrei $i acoperim. ‘ca un carton lumina, apoi o descoperim ca si facem semnale luminoase. Atatea semnale inseamna ceva, A fast ideea mea. = Sunt convinsi, zise Marilla cu aplomb. Parc vid ci o si dai focla perdele cu aiurelile tale de semne. ~ Oh, nu suntem foarte atente.E foarte interesant. oud semnale inseamna ,Esti acolo? Trei inseamna ‘Da’ si patrw inseamna Nu’, Cinci semnale inseamna Vino cit poti de repede pentru ci am ceva foarte im- portant siti destainui” Diana tocmai mi-a trimis cinet semnale si ard de neribdare si afla despre ce e vorba, = Casi numaiarzi de nerabdare, zise Marilla ca. sarcasm, poti merge, dar si te Intorci in zece minute, ai auzit? Anne auzise si se se intoarse in timpul dat, desi niciun muritor nu va sti vreodata ce a costat-o si re- ume discutia despre lucrul important pe care il avea de transmis Diana la doar zece minute, Cel putin, le folosise la maxim. = Oh, Marilla, ce crezi? $Uil cd maine este ziua Dianei. Ei bine, mama ei i-a zis c& ma poate invita Jn ea dupa ore ca si rimén toata noaptea. Vin si ve- rigoriiei din Newbridge intr-o sanie mate la Clubul de Dezbateri maine sears. $i ne vor lua gi pe noi, asta doar daca imi dai vie. Imi dai voie, te rog? O, ma simt atit de entuziasmatal ~ Atunei te og si te calmezi pentru ca nu mergi. Mai bine stai la tine acasi, in patul tau, In ceea ce priveste clubul, e doar prostie ir fetitele nar trebui si alba voie in astfl de locuri ~ Sunt sigura c& Clubul de Dezbateri este un loc foarte decent. ~ Nuspun ci nueste, dar na vreau si umblibram- bura noaptea pe la concerte si sa lipsesti de acasa Astea-s lueruri de copii? Ma mir e& doamna Barry i a voie Dianci si meargi ~ Dareste oocazie att de special, se vata Anne in pragul plinsului, Diana nu are decat o 2i de nag tere pean, Nuce ca si cum zilele de nastere sunt ceva obignuit, Marill. Prissy Andrews varecita In seara asta sé nu sune de intrare”. Este un poem foarte plin deinvitaminte, Macilla, sigur mi-ar prinde bine si-l ascult. $i corul va cinta patru cintece incantitoare de dor cave sunt aproape ca imnutile, $i, Macilla, va fisiprezbiterul acolo. Ne va adresa giel céteva cuvinte. Va i aproape cao predica. Te rog, di-mi voie si merg. = Aiauzit ce am spus, Anne? Da-ti ghetele jos si erg la culcate. E trecut de opt. = Mai e ceva, Marilla, zise Anne ca si cind ar fi ‘cos asul din ménec, Doamna Barry i-a spus Dianei ‘cApputem dormiin patul pentru oaspeti. Gindeste-te ce onoare pentru mica ta Anne si doarma in patul pentru oaspeti ~ Este o onoare fara de care va trebui si supravie- fulesti, Mergi la culcare acum si si nu mai aud nici pis de la tine, Cand Anne urease cu améraciune si cu lacrimi siroindu-i pe obraji in camera ei, Matthew, care apa- rent dormea dus pe canapea in timpul intregi discuti, deschise ochii si zse cu fermitate: = Zia, Marilla, cred ci ar trebui sio lagi si mearg. ~ Eunu cred. Cine educa fata asta, Matthew? Tu ~ Pai, tu, recunoscu Matthew. ~ Atunci nu te amesteca, ~ Pai, 11 mi amestec, Nu mi amestec in pirerea ta, Pirerea mea este totus ci ar trebui so asi pe Anne si meargi. ~ Fara tndotal, a ice sii dau voe sa se duct pe luna da iar trece prin cap asta, a spunsul amical al Mariel. Asi asat-ospetreacd noaptea a Diana daca era vorba doar de asta, Dar nu sunt de acord cu acest concert, sar putea si o prindé raceala acolo si si-giurmple minten de trizndl yi siurll Ar tulbura-o pentru siptimana.Iiinjeleg maibine temperamen- tul cee bine pentru ea decst tine ~ Toteredciartecbusiolayipe Anne si meats, repeta Matthew cu indrjie, Arguumentarea nu era punctul li fort, dar se descurca foarte bine si find mort a ideile li, Marla oft descurajat ise ref fietn cere. Dimineafa urmitoare, cand Anne spila vasele dupa micul dejun, Matthew se opr in drum spre hamber pentru a-i repeta Marill: = Cred ¢ Mavilla. Pentru un moment, fata Marillel parea si depigeas. ‘ce se poate spune in cuvinte decente, Apoi ceda in F trebui si o lagi pe Anne sa meargi faa inevitabilului sii raspunse raspicat: ~ Bine, daca nimicaltceva nu te multumeste, poa- te si mearga, Anne ieyiintr-un suflet din camara cu o cirpa de vase in mand din care picura apa. ~ Oh, Marilla, Marilla, mai rosteste acele cuvinte ‘minunate o data. = Cred ca ods simu ma mai bag, Dacd ai si te imbolnavesti de pneu- ‘monie pentru ci dormi in pat strdin sau pentru cd iesi din sala incinsa in mijlocul nopti, si nu dai vina pe junge. Aici e mana lui Matthew mine, ci pe Matthew. Anne Shirley, picura apa murdara de la vase peste tot, N-am vizut un copil atat de neatent. ~ Vai, tin ed sunt o mare povari pentru tine, Mari- Ils, zise Anne plina de cainfa. Fac atit de multe greyeli- Totusi, gindeste-te la toate greselile pe care nu le fac, dlesi as putea. O si free petele cu nistenisip inainte si plec a scoali. Oh, Marla, imi doream din toata inima si merg seu a concert. Nam fost niciodata la unul si cnd celelalte fete vorbese despre asta la scoala, imi e tare rusine pentru ci eu nu stiu nimic. Ver, tun-ai stint ‘cum ma simt din cauza asta, dar Matthew, da. Matthew sma Infelege sie atat de bine si fil inteles, Marilla Anne era atit de entuziasmata incat n-a fost deloc atenti la scoala in dimineata aceea, Gilbert Blythe a Intrecut-o la dictare si lsat-o mult in urma la ait smetica. Ins in perspectiva concertului, umilina in geri era mult mai micd pentru Anne. Ea $i Diana nu au vorbit decit despre concert toata dimineata si, daca ar fi avut un profesor mai exigent decit domaul Phillips, ar fi avut parte de multe nenorociti Pentru Anne, ar fi fost imposibil de indurat si nu -meargi fiindea la scoala nu se vorbea decit despre asta, Clubul de Dezbateri din Avonlea care se reunea ‘o dati la doua siptamani intreaga iarna, oferise citeva spectacole gratuite mai mici, dar acum era un spec- tacol de amploare cu bilet de intrare in valoare de 10 ‘enti pentru ajutorarea biblioteci, Tineri din Avonlea repetau de citeva siptimani si toti elevii erau inte- resafi in mod deosebit din cauza fratilor si surorilor ‘mai mari care participau, Toti copii de la scoala peste noua ani aveau si mearga, mai putin Carrie Sloane al carei tata impatisea opinia Marillei ca fetifele nu ar trebul sa iasi noaptea la concert. Carrie Sloane a ph ‘viata ei nu are niciun sens. in cartea de gramaticd toata dimineaa si simfea Pentru Anne, adevaratul entuziasm a inceput cu Incheierea orelor de scoala a creseut pana a atins paroxismul in timpal concertului, Ad luat ceaiul Jntocmai caniste domnigoareelegante”apoiainceput actiunea delicioas a pregitiriihainelor in camera Dianei. Diana s-a ocupat sii aranjeze Annei bretonul {nstiul Pompadour in timp ce Anne ia leat fundele cu priceperea specific si au experimentat cel putin jumitate de duzina de modalitiidiferite dea-iaranja pirul. In sfrst, eu obrajiimbujorat giochi plini de entuziasm, se facur gata. Eadevarat cd Anne simfi o mica ingepaturd cind ig ‘compara basca neagra sirochia gri cu mineci scurte si fark forma cu paliria vesela gi jacheta eleganta a Diane. Ig amint a timp ins care multaimaginatie sich o poate folos Apoiajnseréverit Diane dels Newbridge, familia Maarray inghesuti cu tof intro sanie mare, asezai Inte paie si haine de bland, Drunul care aluneca peste drumutilesatinate cu ripada ce scirtia sub saniefurdoincAntare pentru Anne. Asfintitulfasese minanat iar dealutile inzipecite si apele adinci ale sgolfalui St. Lawrence pareau si mingineascé min. nitille preewin un vas eu pele sfireplin ochi ou vin $i foe. Clinchetulclopoteilor si rAsulindepartat ce se audea din toate colfurile parea ecourile unei petrecer a zinelor. ~ Oh, Diana, espiri adinc Anne in timp ce i strdnse mana pe sub haina de blana, Nai agac& pare un vis frumos? Chiar sunt tot eu dintotdeauna? Ma sin atat de diferit init sunt sigur cgi ardtaltfl ~ Ext foarte drigut,zise Diana care tocmai pri- ‘mise un compliment de la unul din veri sii si simi nevoie sii transmita mai departe. Ai cea mai incin- titoare culoare in obraji. Programul din acea sear era compus din ,palpi {ati pentru cel putin o persoana din public si, dupa ‘cam Anne fi marturisi Diane, fiecare reprezentare ‘era mai palpitanta decit cea precedenta. Cand Prissy Andrews Invesmantat@ intr-o rochie noua de matase tor, strinsa pe talie, cu un sirag de perle la gitul alb si neted si garoafe acevarate in par ~ se zvonea ci invatatorul trimisese pana in oras pe cineva dupa ele wturcind pe scara murdara, fara speranta de viata’, pe Anne o trecuri fiori de induiosare. Cind coral cant =Peste margaretele gingase’, Anne privi tavanul ca gi ‘cum ar fiavut ingeri pictati pe el. Cand Sam Sloane a inceput sé explice si sa interpreteze ,Cum aaranjat Zaharia o gana’, Anne a ris atat de mult incét pana si cei care stateau Hanga ea incepura sirida mai mult de sul ei decat de amuzamentul iscat de selectia destul de terna, chiar si pentru Avonlea, lar end domaul Phillips rosti cuvantarea lui Marc Antoni desupra trupului neinsufleit al Iui Cezar cu cele mai melo

    You might also like