You are on page 1of 17
ee MUZEUL OLTENIEI CRAIOVA VY OLTENIA Studii si comunicari * EXTRAS 6 - ‘sigyzorod nes Heypradse pjuyeaud 16 unaq avds opsnuas-oyzjuagayo Paseo nv azwo1ia}x9 ojalayerdng ‘ai}yzodumoo uy aolueBio paoyeur |S ayuNARUE 9f09 =pyeid ‘dys no “patieou Bysed up eeson] 2s9 unuiod an 2p HoRWDAeD prunes 0 (8 ununo zn 9p YqweND 0 winssoop “azieUN wa Up ysojoagog [njoedse — T]] Pporvusey any{na @ and -wy your vaa e2ey “puyseou Posougd gdnp “puRuszeicos “iqesdep seqa}UE tun 9y892aa) Ig “XOWS ap lIyose vAayO To | used “(ujsdes!ao 18 auja0g) a[ouuque ap s8bo ‘ofA, Jolods ap {y{TYDo Nd 99sOW UL ynazde & “seyuOMUEAE Susoayur uy ‘9WweIB9 IMIeLA! “UW BP's BL WI c2'0 Pl ep PaouIpE as auv9 ‘G261/1 S Wp ‘FEA BUNIO] ap Bdvosts o-xuy zI2edoosep [NTELayEuI OP IP} -teuinoop 2989 ‘,a'}yzZUe ap Jepeojied puruy}sede “ywozs0 {yoo FEU 19D, “dou 1S ajurnoo} : astyouy axeydtn0 ujid oyeyuozardos yoSoq yuIS sep ‘syeABHENS aeYUNJeP [J anand ne nu Sieouasuy aqtanjuoz}zg Minoweld ys9.-pioU ap va}ced Uy Jwop axede Tuo} Toto Tnaau o> duu) uj ‘ oF 9 END ap sous ‘ounylers vavaKuL ad Thos eas un Pevourtos UIO}ICDA IMYoAte “wows” oxyLAC, “sy 3 BL wponnnany “ywojig wom oN ‘ur}sede 9400 99150351 [oad oxapduioo #8 ajay ‘Cts []]—II afaiboas) EUELIOJ-ooep Plodosau qns “pleaat ef yep ne ‘floq Injapnf “jaueq anus "juo\sNDoy INNS BARE LIP seeNkoarg meap” ad oreniaoje stmEcas “ez6t—G961 ePeoved Up ‘plop op vaseoskmuioD Uy {WeysocE do] UN nd0 aud ‘1409, -snoor] Bf ap auetuos-ooep jofodosdoU Te opoystosd [ERS Uyp auvOyBZuN “gogoo doLjanUoz}0 [HIPNyS | avosuy as “[yIKa Jou ase aqULEE amjanieo JOYOU axeyWELLO op apes un wiUpor} pulsajo ‘aanjadsox sepeojied vasaySvouNs e| wUROd “ui arfngLsquos o Snpe ne axed “ejUaHIO BI !eUNU soyTIojor Nes “PesaUIOs OEM No *;[sBION] ep arias o efap Mizde nv aymseeds ap vanyea}NT UE Gpodse jumy[n PL JOYAtig “vmMyseoW B yndaout ap 1ozoj w iqesoopuy H MINZ foxq VoodS B] SyNOSU F] ap 1ST MIMYoWOU HaWIT|GKO v wade “yStE Tguyuiga ps yenuyjuoo B aARunid yuNKOD E|PoLoaXTE ap oyOIPHT ewDTgosE | OUIP JeUr ajo anUIP LUA “PIveH[O UIP ao}7Oys!eId JoYode t1e\SeouND Duo]s WqELapIsuoS | yAagT NE eoTEo|oAYAE aypayyeoseo “oR MUNIN Uy Ox z VIN3L1O NI ININZNOYS VIOdI V1 DILNOIN V1.0 I4IDIvL IG 13GVORIAd V38SISVONND V1 ILNaLLNOD VOIN NRIVW ‘VaTNLYL NITNYOD numai in unele cazuri observindu-se o oarecare netezire. In schi perefii interlori stnt lucrafi mai ingrijit, find in majoritatea cazuril acoperiti cu wn slip subtce, de culoare neagré-cenuge si, mai rar, miziet. Dintre forme deosebim : castroanele cu buza de grosimea peretilor, sa ugor ingrogat’, arcuita in interior (fig. 1/48), boreanele de marimi dife| rite, cu peretii curbati, fara git, sau cu git scurt, résfrint usor in afar] fig’ 1/6, 7, 9), vase sac cu buza rotunjitf sau tesiti si alveolat (fig. 1/1—2, 16), borcanele cu git inalt, buza rotunjitd, adeseori subfiaté arouita spre exterior (fig. 1/10—15, 17), vase cu corpul bombat, gitu seurt si buza risfrinta (fig. 1/3, 5), vase cu corp arcuit, git inalt si buzs rasfrinta, tesita oblic spre interior (tig, 1/18). Fundutile vaselor din aceasti categorie sint plate si ingrosate uniform In majoritatea cazurllor, trecerea de la perefi spre fund este ar (fig. 1/20—21,24), dar uneori se observa si delimitarea fundului ig. 1/23). In cea ce priveste decorul, cel mai ades intilnit este briul crestat, apli cat sub buza de asemenea crestata (fig. 3/1—5). Intilnim insa si ni simpla crestare sau alveolare a buzei (fig. 3/6—9), precum si ornamen: tarea cu virei seu cu unghia, e drept, in foarte rare cazuri (fig. 3/10—11) Tortile, din benzi late, sint aplicate la vasele mai mari, cu Pereti gros * (tig. 1/25—26 ; 4/13). Se intilnesc si torti tubulare, canelate (fig. 1/19) ‘eramica find, redus ca proportli, este lucrati din pasti densi, bine frimintaté si ars, de culoare neagré. Ca degresant este folosit nisipul mirunt. Perefii exteriori sint acoperiti cu un slip putemnic lustruit, mer-ss gind pind la Iuciul metalic, ce are culoare neagra sau cafenie cu dif nuanfe : c&rdmizie, cenusie, galbend si neagr’, Forma cea mai des intilniti este castronul tronconic, de dimensiuni mijlocti, cu partea superioara usor aplecaté in afara (fig. 2/1, 5—8, 12) Apar de asemenea castronul cu umér si buza evazatd (fig. 2/10—11), vas ciorul cu git scurt, marginea rotunjité, corpul bombat si fundul plat (fig. 2/3—4), vasciorul in forma de bol, cu peretii subfiri si buza rotun- Jit, prevaaut cu urechi interfoare pentru agifat (fig. 2/2; 4/6), vasul cu bit Inalt, corp arcuit si buza ingrogatd si tesiti, sau subtlatd sf rasfrinta spre exterior (fig. 2/9, 13), bolul cu buza t&iaté drept (fig, 4/8), ref ® FT coscafe temccsich, Ga bee arasctd,retaslha Gig a) ta da cat aparitia unui fragment provenit de la un vas cu picfor tronconie scurt. Omamentarea este realizaté, in principal, prin insisi lustruirea vase- lor. Strachinile tronconice au partea interioara canelata vertical (fig. 2/1 ; 4/45), Fata exterioard, in unele cazuri, este lustruité numai pind la uma- rul ornamentat cu crestéturi fine, restul vasului avind un aspect. poros, netezit (fig. 4/7), Castroanele cu umar, puternic lustruite pe ambele fete, prezinté decoruri apante. Astiel se remarcé canelurile arcuite, dispuse Pe umirul vasului si ghirlandele de caneluri, constituind o bandA ce or- namenteaz partea inferioaré a buzei evazate (fig. 1/28, 29). Caracteristicile materialului prezentat mai sus ne determind s& in 10 It REN (8120901 ‘erseyoag0q vy 1 juoyonsoT — TS ~ei09 ‘orjeyuoureUio Te 18 aofauus 1 Bpoxcuse9 yanyino pururlsede yORSIBIED FemInd @ §ndeour ap way uy ‘1s Sr “PUL Bs purumep au sts feu) | Ge ‘a¢/1 By) ayeze 230 a9 © pumansuos ‘ranjou gendeip ‘oymoae oqpanjaueo porte Stuootas lod no sea un ef ap ” 9P 480 “(2/T “Bty) entumos v (@/+ "23) sdoap wyere, wen BiSbuses 18 evigns nes ‘eusoy 18 fo Unser (9/¢ ‘ g/¢ ‘S) wehese nan juniow wand 18 Hgns asad no 4 wed Tmpuny 18 yoquiog ndgoo “pr GE W—o1/2 “By gyezeno wang “QI '8—¢ ‘Wz Sy) gree Ur Breaayd Funystewp ap ‘ofuoouo%y ulatad no ‘yeu tour ojouna ‘ee (tore By) panzeo anes agaROF UT + eurouso I$ umoaid (¢—9/¢ By) ta iy IS Bur wrutmUy “(C—t/p “By) Ide ‘yexse20 MI29 3389 yuu] Sope PsA minpung voueyrumap 1 patos G82m 91 puny aids aid of ap sua0}yUN oysOI5U 18 apeIe Guns stacy “OUT 3 2ng 18 sieut 498 ‘ymoge doo neste PUB “sequi0g Induoo no asea ‘ur 's + AeHgns Jossepe ‘ey funjor Peng ‘yeu srooaTe 8 wus, nes pufumor | Fe a son qureysRI “298 HB no ne HD twsrspus ap ajptieasog g/t 5h) Ps “tolilasad vaurisou# op wang no aise PRO “Wer pew “1g arsnuac~Ra8eau fnzeo woreyuofew uy puny yfr8h WHOS UT “anzayau arwoweg Gas Fig. 2. — Locustent. Ceramica part totu eutara 12 cculturiy Cer: clei (16—33), ‘avoda TIT (115) 51 aspec- fe afld abia la inceput. tick tizie : 3c fondu ‘iciparea SPs otteniet. Particularitatile amintite too es ical mai su idol de tip tesalie, Yerialului nostr it interes pentrel Pe ag sou urprapfsuos ‘puyurfaeds aoqwesao squouiesy ouseH 390} Ne “OTeTEA “uy ap fouoz waxoldorde uy *y “su udoss (npuny oq "W Sy'T ML UE FO LSE ooURpe as 1$ Wi Ez'z ap WCU INzyOME!P vaav oo ‘se lered no “PIERS unio} ap Pauawese op “(11 ~v8) you Teur edeos o IP WEI Bo “ui SEE Rooutpe as 1S Ue?’ ap WIKEUK TRatue!p vaar ao ‘ise Hezed ND “BENS jpuiio} ap “({ “38) Barseve aajUIp oypen Tur B=D ‘ounliod Bur o ad Ney -aayuy as 20 ‘aypanagye {dod enop sulzdans ne ezeo ‘2261/11 § UIP 21s “oasap 1$ Riuyzaid jf atjnosip uj euojqord nayuad soxaqu! 41q9809 BO “yaIUOHIO [3s9-Pes Lug pmpina Jersooe aseunoy v[ _teolfufuNg mnpuoy wasedforsed * ‘op “gift Bpoxeusac) yesnyind JNPUO; wl nsysow mynpelsayeu fo}uauonteds © qpeadp 6 YeuIU nu “Wwapedo ‘amnyysu0d “ons soe Up “EPSO} Ip OP TORE nun @ fuajsnooT P| Pastzedossoq “oes0UsT aes aTns|iaye! WAILERS dns pyseooe azed dnp “ySojoigoc, nyosdse — [I] Ppoaeusa TaD = Dreuo] op ezey euId O-NUL JeMp JOT YAP ne vO wAPSO (OdTCHAIOD ge “r0p Pf arBoyTALIA 9f20 ‘ap jaund wig “omejour Iqasoaput) ayertp Jxenferd aysoow o1Bojouos Trivedse tooun afune a9 armen] worUIENG o ‘ud 18 umsoid “qgaetteuiezdns J08n nes ‘azemngny aio und‘ ‘areznauo “[ etoay, dh ap auazeunp pns ajaivantfur prsejos as ad ‘nizry ueatrujaump-ouvsinoqes feo] IApuo] Up sear Lens yuzasdor 1% eT 8 AT MIO IU Usp ayzzn yoRITOOU vo) Pra ee nage mususe Wuizeeder Sys four TUTTE aA! yndaouy Bf PIqe ETE THT Ppoapazeg ttanyin9 InyPMs apn ‘eTuaXIO Raued seTe eu eae 3p s1qasoap ‘aye]IEA “eoys|ajoeIeD youI ayuOWIaTe NO OOP} WISEIE oe Sfu0d gS ‘BsU ‘UFA FARIa0I09 oTSTOU STOIUBIOY “gPUIUNIA UIP 401 ‘unm Uf ginsouND wfap PUI ea ‘owinoU o gfrAsUOD nu -s8 — TIL BppawEsaD Miinyino wareunnoy oq eimasane eringInucD *UESle Tpuinp-oustnares ‘Teo, Tp; uj araidorde 0 wiping ws RUTLIeAP = (Ue Su) eleyesdns weaece ad 4y7019u [9D nO yNAySNT IMINyAWNeTA vs ay umoard “rors ayines zopajuaurueosd © *(ge/T “31s) BIeRE UL Tajde wang W8 yepeuiea THEM No MiNuoN|se wluozosd ‘Toysed eryyeodwos ‘ayesid totoss esdit “Tansy “gntindwy yur iojseseo un “psy fanp ‘nop 1 aves ‘ieyuemaned foun 6 wsuy eurzosd Twaysn20y PL TrTPpeacusag Powese> “juazord uz gurd ayeortqnd afprradoosep 2P weay ayurmur ate 18 yur (8/ juawaya un eo ‘arede: “eqIfl Bponeuay én ap ayUIIEO EL 35 1/¢ fi) troondy ajaluauraosd “woust= (yp By) ypiowayxe esds eyoo|de wang no JojeueoTsas jnaguin od = -sip ‘aufy Emymsex0 utp puysuco ‘prin [zosep 1 umoord “ele a Gpranos wang. yequIOG [NdiE) no ejemorasBA WS wpUOHLUoLE se tapes UT ‘1/2 29) qIeOvONT Boyred od yoloues 16 yn cr piwootde wand ra 9fsosuON MUONS "gingIND Mswave ns Sy ‘ayAUTUR opuntieys wp ‘ASsosg9G TTT epoaeuze diy ap syore}oyeu no ‘rojeyuaUIMLIO [eS SS Je avopaa 9p tepund utp 3AE ‘URUIase as wUIF PO;LUEISD “Te ‘Horeue 1eajave wiuizaad ‘ei/t. Bu) wHURG UF nes azejnqhi opto ‘PaURIIES? 2d “Ae Bonde yensoao Ihqsd Nd wyP|HOSE nes BiduuTs “RiEysas SENS Seasoy Weayaoe WAUTHUT “MWS zn 9p POETS Ut “SRE “ag ‘nyetgury “feuary eT ‘ero UY ‘nes ‘yeposeussg 14 9 Fig. 3 — —- Tocusteni, Ceramicd apartinind culturii Cernavoda II 7 = Fig. 4 — Locusteni. Cera st {Ht epoasusag anqtno puyurizede warures99 ‘Iusn20] — "FA “TH epoaeuy #95 name m2 aspectului Celei, Materialul urca gropll aig, COlofeni. Acesta a acopecit groapa ‘nt. 1 eu mone at sropii nr. 2, care confine numai material Cofstent’ Pet arheologici pare sii surprinda succesiunea culrata Celei—Cotofen! Materialul apartinind aspectului Cele! consti ie exclusivitate din calende gt mnite lucrate dintr-o pasti moale la plpait de setae cen GBfenie $1 mai rar céramizle, cu un procentaj ‘mere ae scoicd pisata comm He. Se observa si aict doud categorii de ceranied’s toiy si de ent: ambele apartinind, dupa parerea noastré, unat tigratic, acecosi maniera (fig, 2/22), paharele borcdnsge cu oe castromnele osmarsizen ingrosata gi risfrintd fn exterior Gig, Spe arcu fn af Tees oH, buze fatetats, tela oblie In interior uti ura sor art (ie. 2/91), boredinagele ‘ct perefl subliel tare arcuiti Buz potundles sau teita spre interior, rashid Geen (ig, 2/21 2427, 30). memracteristic este decorul care consld din bsturi crestate sau alveolat compuse in urmatoarele variante « resists Gia sf tvoole e tn belt fn rellef situat fmediat sub base necrestatai (fig. 5/5, 9. 11) mate nut, i Sa dout de crestéturi ori alveole pe btu! tn rel f, ort- Gig neil S8u, mal putin apropiate de buss crested ony eter (tig. 5/14, 6, 8, 10, 12, 14), eoctat eye ce al¥eole pe un brit in relief situat sub buze necrestata Ba decota agproaminenie scurte de cle tng om dou mat ee cu degetul (fig, 5/7) goat, cine toarté din bandé lata, fixat& pe umirul unui! vas ig. 2/16 ; 5/13) i ae ie ete mal rack si contine tn pesté un provent mat redus de scoica pisata ‘Cena lin moeaeth caleyorie aut peretii mai grofl) dé éuloare edcdentg:> dat regen e5era in spariurd. Nu am putut reconslitad feos | ingreceke emia exlenle provie, ee pare, din vase boncan at kee EGET, unltorm, upor boltite si delimitate (ng 2/00}, eave aeons Hite tags sagperes de la poreti la fundul vasulat ete inom lt Jita (fig! 2/32) a tee, waselor de we comun (ups cum never putt ds deame Mire, Um Cele stleva fragmente descoperite) ‘consil dines etme virel Materialul prezentat mai sus apartine aspectului Celel, dupa cum re | seb Te Geinal 22 Somparetivd. a acest eu ceramien descent ee, ; Fe Losas at Silistionrah. Ca si in apecinite de mal vee ert de Gomera gre clteva partcularitati ceo deosehesc de wines } 13 stent. Cer Gemaveda I — aspectul Dobrotesti, Astfel ier tnuineee casteoanele cer Matrdigmmamentate ca canelurl vertical’ pe pariea Interiearees Cel lustrulirea caracteristich ceramicii fine. De acemeree trebuie rema ai 9 communica 16 ‘ U ut #exewos aaa sy piu 4g Eee} =a snaoo 16 noms aUaLOSE sma sae yomuseyay “waysNO07| — "6 guravde naadse pu goatn9 ten “9D J ee UII py, "PRD Innjaadsy one 8P. Otasnp Risto (oy, Pureee EP amend ue tum ‘ech PR 9 8X apa Fae © “pineee %° Het runrsuounp af ase ura ch "35 sed wp perm, ois Doe ee PaO 8 uns ar203 z 0 Pie UD Pieredog PI @P atsatsadooss MN 90 yout Cr RSID joodse 039 uy + deosebiti decit o singuré 406 “egitA oblic, ancuité tn 2 de ceramic este | tS cca unghia, dispuse imedia mental incizat ,.brédut™, {i Iniea si mai al S yacreta cin past dens, nesds Bie interioare sint acoperite syayon toon uh EIB ese Puss PRB Fonuuoo zn ap 18 Bury: ‘eympron 16 preB0q 2p de yor EI ap PaDuIpE 95 90 “FIPAO F Sguet/TIL & WP BSUS 450F F quayo}oo, ap rwysdouin urjnd Jour mes anu yous owzakP STe|ea 18 aqyanyeseu9 ‘gqe no ayeyonsouy ‘ayemnsor Djoqered aizueq op “pinpwIq OP EVO ‘are ur (uopep ap waron 3s) ‘ayo Ozh LST ‘purueaede © wero ay we yequmerep oe 2 1aep ouaTUL MEAT OT, puny oq Py oqoaurenso foruyer 18 aanow Wa_e LTA “yoqui0g 1nds09 PL gqns jfasod ro aaTeotosea 8 eunoaad 2OU97=S Th Tpreiggosd 18 dap ws tata War losod no ofauenseo "EEZDAD GANG, IS Sue ap BUROF wane a no oe “guope ws bymoze 16 Hews wag iS yey YB 9 ajoueS wom AEy 95 auni0} oxyuycy ‘a(znunRIBSnsOd nes, TOTS qudieau te Fann "nsapny som ‘aut dts n> SHceReos aseoyiayut We pode uy ayooune(d w8 cher no "pia "PSHE yised Ip BEIM ‘wivioten we azede BH odooaB wt Foye Year He Ae, er ayeante> sinpysq® qeztou! [nes aredo aos teya “(9/2 Bin) Wena qne TePOUH SNCSTD *erysun n> simtyrenin nes fous To weqiowens sis Floss Se ‘31I089YEO FE LaaRiTop “werd eyo "MpUN] | BoP! UL WINNIE TL miey bang © settee iszed no ueosoq 9p Tunsoy Banus © HPP ‘PHgSOOP 9,09 rams po | ‘ i ‘i aa teni. In_coea ce PT cecjjune semiovalé (ig. 7/2), dispuse imediat sub uz, precum si cunae Cele) te, Lots = catul decor ,bradut', izolat sau asociat cu paste (fig, 7/7). esta fost surprinsl ee Te sccor eran mult mal bogatd, este lucreté din aceeagl post, dageleXe, STN TEE L's yemeazd nu prezinta urme de finisare a peretilor. Dintre forme remarcm : vé Bepeculul culm sc prelliieic! Tu Drerinte buss tAiati drept si fundul plat usor profilat, vasul cu corpus 24 fn, care Tr Ce stream dn Bonbet, cu gital iuslt gi arcuit spre exterior, avind ‘buza rotunjita @ mental’ Song ee usor rasfrinté in afara, borcanul cu peretii aproape drepfi si buza subti aitie, aldturi de orica Cojofeni tirzi as tes risfrinti spre exterior. Tortile sint lucrate at, cere eataren eu berizl enzi late lificata, 5 asl Nate etalk ecto cove enal'-varita; Intfinin, est el," frecyammecel car tk TAG a decorul cu virei, aldturi de decorul constind din una sau doui a eae ee ye takacs restate agezate Ia o oarecare distanté sub buza de asemenea crest Ses Yetndolalé, de vr (fig. 7/2), precum si sirurile de crestéturi executate cu un inst ea nu poate fi pus dent (fig. 6/12; 7/6). én urmare, incerci i aife bine ascutit, combinale cu motivul ,bréidut*, ce apare uneori ind ie din cele dou complexe aif Prd pericadel de tranzitie de la n Ceramica Cototeni descoperitt 1a Locusteni rea noastré, in dou faze. Faza mai timpurie cupr falul dis “fy Grizont Gelef (intre acestea lipsi fele dowd gropi amintite. Deosebirile tipologice si oramentale dintré cfgsic) deasupra ciruia apar doud fa Ceramica descoperita in groapa nr. 1 si cea din groapa nr. 2 fiind minore “9 privire de ansamblu asupra tu fhe Impiedic ale incadra in faze deosebite, ele individualizind, cel mull oI daco-roman: i Goud etape cronologice foarte apropiate. Ceramica descoperitd in bordeftl Tai amplu, care va Gin 8111/1973 diferd insi substantial, nu numai prin Varietatea forme Gyolutia cultural de 1s neoliticu for, care este relativa in condifiile descoperirii unui material atit de frag) inelustv. mentar, cit mai ales din punct de vedere al ornamentatiei. Astfel, deco: constind din benai de impresiuni executate cu instrumental cu sectiuun Semiovala (fig. 7/2) oredem ci reprezinti o varianté mai tiraie a d ruhut format din benzi crestate. Pe de alta parte, decorul cu brie cres 3 face trecerea, dupa pirerea noastra, spre decorul anslog din epoca bron Palui, Se sti dealtfel, cA inslsi prezenta decorulul cu pastile indic’ @ 4. p. werciu, Contribute props rae ee icie in lisa Unor studi, privind descoperiri Cofofent prinj nollor cereetir, Bucurest, 196) Pi istemat Fad repeats Te gust la Balle Herd amy? Monnts, Pama, Dos Cisne, Ontrovul Sinton, Ostroval Corbulut gi Ostrovul Mare®, SEV, 4. oat 8 om Descoperirile de la Locusteni apartinind perioadei de tranzitie de, ‘2 Sapatueile au fost efectuate de nevlitie'is epoce bronzului prezinta 0 importan{® deosebit pentru thx) responsabll, M. Nica si C. THe freaga Oltenie. Orizontul cultural Cernavoda III apartinind fazei ti “Materiglele Staréevo sl Verbici oferi posibilitatea urméririi contribujiei fondului eneolitie local, Si jen ce va prezenta tual om jeano-Gumelnijean, la formarea acestei culturi in jsud-estul Oltent {. arte din cara tp. a0), Sima Datorita prezentei puternicelor traditii locale, in ceea ce priveste tebn! te eearicts ‘tp. Raman, Dacia Si formele ceramice, faza Cernavoda TIL de la Locustent ni se pare, =). «51463. ; ‘ Uitfel, mai timpurie decit cea de la Dobrotesti, Tn felul acesta, f& Morintz si P. Roman, Dacia eh rousit a wisi veriga de legiturd intre ultima fazi a neoliticuls 7. rpidem, p. 80-22 ‘tirziu (Saleuta) §i Cernavods THI clasic&, descoperit’, in Oltenia, la Cer& —§, rhidem, p. 92-97. ei Stanic gt Almas, Influentele bron2ului sud-duntiean, sesizate prin ans | 9, pentru’ cele patra ayexti din ian comparativa cu ceramica din nivelul XIII din ajezarea de Ja on fredem #4 fi patruns deci intr-o fazd anterioara aspectului Dobro: TO, Analogit, to Dobrotegtl (SMe creaeTu ais; fae eoreapunzdtoare tnd aspectului Cernavoda TIT surpriney & $1 M8 att gy Ba)i—: Ta Locusteni BAe 2 Male Roo a tn acelasi timp, prin descoperirea complexului Celei ne apare Soe ng. 272, 57 3; Af, 8, 8); Als suocesiunea culturala, chiar daci ne lipseste inci aspectul Dobrot ti S. Morints si P, Roman, Dac sete ce asigure legitura dintte cele dowd nivele (Cernavoda IIT gig BAS 1216, 18175 SS; 12s 22 8% o/oe $ z/ce !9—tlee {prot ‘wrct ‘sate ze ‘ove 3 66 ‘eed “oer “TIX “SN "WPEC “ruoY “g 18 UNO “SIT (ole 305 ‘wopan Coury + (9 ‘We Ug ‘cit Bu ‘sae ego do ‘nuaqqen “a oruutg (et ‘FE “OT ae "By HE 6 ‘Zod “wopray) wpoweiliod Re Ot eis, 3B 0g “oo “a ‘wopiay) nism — mio MER! Go —an/TG ‘yoteloc ag Hoe ted woPIg’) waodeIs #(e—Ilez +o “e—tlec 3H 18S URGE Ux “SN “ied ‘wmoY "a IF BULON 'S) nbgoITed PT POTEUY “OF yo “do ‘auaqiey “dA “IUSHTO. wip WayEAKE nad feo natu 6 “eas -¢ ‘wopat *o 1668 “6 “woptal “L “ote “4 ‘got HX “SN “Weg ‘UnKON “a HF AULON 'S “esr—sy oqo do ‘wowoy “a 110° 'g06t STIX “SN “PECL “wBUOY “ad 1S AMON “SS (oor d “312 do ‘nuaareo “a) niotwusty 6 omnis “tgp “a ‘ayo vo “MoO “a NéeL eee UP umaagur of quopsnoG'T et OP yorum aTfons|woseIeS LIP hed F “juaysnoo] of op suowaad youMENS e viatduseD arlenys o eiuozasd BA. 99/2 Be ttbdat oun tupolgo. reyisuo>. ox eHVOMKQNEA TS OAQIMIS, OTTOLOTONE “ququrous — waqeyea, “ofS HSIN I — womndg “yp sup swum; apoopel Si sp erie fay Te eames “unm 18 g9¢ 'd ‘zu6t “2 ‘AIS owoqqoy, ‘q -wan #6 206 “a “net E'TOS “wept tua IS BEE “agGT Sion Pulm. gp vd oot TX “SN ined "wewou od 18 MUON Sf un Tite “a t0st 2. farog "Mewou “a PBer—seE “d ‘oper ‘nsemongt “W018 donee BAe Sug etapa sunonyosu Spoworgoud ot IngeTued “MISH “CT te GLON “ayn [ou injnzuosq eooda vy pur Hedoq jeu [wHOyeU Un PUrSO[OS “TeHTEIOP Puzoid wa ose ‘njdure ous 8 IIT epoatusag) BSBIOIGoCT Tre AE, FOP Hoop mde au fee imme POTUYS, aponrad 29 Bere iy tee PIUNO InysopRS UE ya i eke soy ag reat pone peoLiod usu oePZEN INAONISO 1S SSH Ua eT 38 Iinquo, fad 1uOpSHO) era tetsonae te Snyandwuyy InopHoat ef op. RreINIINO wHiNfoss h, pms fun [Myseqo 20u} B EZFOUEM fuRIsNIOT E| op FuoWOI-COBP PIOd iy aaeea uip aontersiard aoqlanqens soangmy eidnse niquiosue ap az7Atid O Tapjoioy fhansqno aye a2vp yop eek? Pinay exdnswap (O1Se fydsrosqod — 111 sponeeaoy Tress pulsdf| Voysoo aay) FIaD 7WORIO Us ee eue pqanduam 111 Bpaaeusap yuczis0 un eG UL toa ‘yusisMo0T Shusdoosep “mnmzuoig eood Pl OnsToat P| ap aiizuE ap fopeoLied Puss) (Ceaieay eet goed gah Spit a “prejip axojdwuoo pnop 2[90 up an inyersoveur yeyeze we uno vbe ‘39 ausoss op “mIopU PL wend 1 o1vod ne Teopoza Bysea08 “Tudzolop 9z0F Bop Jo|ao eluoysIxe aysaaysd a9 Up on Ted ofnna up soai) PA opun ap "wayo}og TMM Peetfoaa. gulsoy Onsjuy auedoos BA ai00 ‘Minis VoxISO[0F WN} IEP ‘k Frertoee, a {uoatin ayelpose “aye}sos> FzuaG No: nareyUatBUsO “eyeoT TT aereey ou “uuurquy eaustuose acp iz Tuajo}or HopLUeLaD Ul O71 Bene) oo Taniuuor ‘posid woj0Is Pim van. 1S ovede am op EME * “odunoo up music yojoos no vised youp yzconsed og “sojuNee Terhey TREO te Horuyoy Thgadse qns ‘ojamp jaRNIerd asou[UE 9 97 UE Tuajotog Hanya ® annum yey o yavaun Ty fojeQ TemnaNo Ip spedkal, ainde jaASY “GLOT/TL S WIE 2 1S V atidous) eypuyure Poe prop aia uf qayweow vocoupd ydnp ‘selo esUlidins yS0p Be Migjolep- jet eaunyssoons ayéaatic a9 B989. UL YUN Pf CF Fg epee eputadna " ; out dnp “zavospeouy os juoystooy adeosde mfosod Beng puIAe “204 mp Ine ejoud 20mm ye pp SUNIOy aazuy Weo8ae wip emmy ase dpe G/2 '8%) alnsed no yer "Png Rs yeIpoLus os OOO RR CREO 6B Goi 1 2 ee 12, P, Roman, op. elt, p. 445 1 fig. 1/5; 2/10, 15; D. Galbenu, op. elt. p- fig, 1/8; S. Morintz si'P- Roman, SCIV, 4 1986, p. 557; idem, Dacla, NS, 1968, p._ 51, 89, 92.95 i fig. 27/0, 1; 2915; 0/4, 5, 9 18; 331-4, 6; 9m 35/16 : 7/5, 7. 13, Tbidem, p. 91, fig. 98/14. 44. idem, 9. 95, fig. 36/1. Tide, p. 84, fig. 29/18 : p, 90, fig. 34/7 ; 35/41 16. Asemanarea evidenta a materialului nostra cu cel descoperit la Do’ Slobezia, Malu Rou — Giurgiu confirma aspectul timpuriu al nivelulut voda Ili de la Locusteni (S. Morintz si P. Roman, SCIV, 4, 1970, p. 320, nota 17, Tpotetic, taza timpurie de la Locustent ar putea reprezenta tocmal’ ti de Ta Séleufa IV. — Gumelnifa IV (acesta din urma documentata in_sude Olteniei si de sépaturile de la Ciecea), la Cernaveda If — aspectul Dot propriu-zis, Asupra acestei probleme ‘vezi Ipoteza lui E. Comsa, potrivit cl Inire Sileuja IV's Cernavoda IIT ar trebut 84 existe un nivel corespunzator nologie aspectulus Foltestt 1 — Cernavoda IL, (SCIV, 2, 1967, p. 220). 18.S. Moriniz si P. Roman, SCIV, 4 1908, p. 598 idem, SCIV, 4, 1970, p. 18, D_ Bercit, op. cit. p. 313'si fig. 139/1, 8 ; 196/7 138° 26. S, Morintz ol B. Roman, SCIV, 4 1988, (p. 98, Trola, a’ se vedea articolul aeelorasi autor In’SCIV, 4, 1970, p. 557 su. ‘21 Plese.similare au fost descoperite in nivelul’ Cernavoda 111 din eponima. (Idem, Dacia, NS. XII, 1968, p, 9€, 97 si fig. 26/12, 13: 30/13, 22. V1, Dumitreseu, SCIV, 11, 1960, p. 245 31 urm. 23, Expectatus Bujor, Revista Muzcelor, TV, 1907, 3, p. 211-216; S. Morin! IP. Roman, Dacia, N.S, XTI, 1968, p. 98—100. 24, E. Compa, op. elt, 2, 1967, p. 207 31 urm. 28, Pe aceleasi considerente F. Comsn atribule descoperirile de la Silisioare aspectului Celei (Ibidem, p. 214). 26, S. Morintz §1 P. Roman, SCIV, 4, 1970, p. 300, nota 9. 21, SCIV, 2, 1967, p. 219. 28, SCIV, 4, 1970, p, 560, nota 9. 29, C. S, Nicolaescu-Plopgor s1 cols, Materiate, 111, 1957, p, 5156. 30, D. Berciu, Materiale, 1, 1953, p, 591—502 si fig. 4 pl. VIT—X. BLD, Galbenu, op. cit. REITRAGE, ZUR KENN'NIS DER UBFRGANCSPERIODE VON NEOLITHIKUM BES 7UM ERONZEZEIT ALTER IN OLTENIEN ZUSAMMENFASSUNG ee Die in den letzten Jahren unternommenen archeclogischen Forschun- gen in. Locusteni — Kreis Dolj — haben ergeben, dass sich unter der dako-rémischen Nekropolis sehr viele Spuren von Wohnstitten aus Neo- lithikum, aus der Ubergangszeit von Neolithikum zum Bronzezeitalter und aus dem Bronzezeitalter befinden. . Die Verfasser stellen die archeologischen Niveaux und Komplexe aus dez Uberganesperiode vorn Neolithikum zum Bronzezeltalter vor, die dem Cemavoda Il Kultur — Aspekt Dobrotesti, sowie den kulturellen Aspekten Celei und der Cofofeni Kultur entsprechen. Man betont bei den archeologischen Entdeckungen vom Typ Cerna- voda 11 —Dobrotesti von Locusteni, die die Verfasser betrachten, dass : sie einer friihzeitigen Phase gehdren, denn diese bieten die Méglichkeit den Beitrag des eneolithischen lokaien Substrates zur Formung dieser Kultur in dem sitd-éstlichen Oltenien zu verfolgen.

You might also like