7

Tehnoredactarea computerizatd, coperta gi operafiunile de pre-tipografie: ILMA EDIMPEX SRL

,

O 1998 EDITURA CORESI

SIGLE $I'ABREVIERI PENTRU TITLURILE OPERELOR

LUI ELIADE
Editura CORESI este marcd inregistratd
a

coREsI sRL,

J 40/527/ I 99 1.

Adresa: Editura COUESI, CP 1-477,

Bucure;ti,707W
Tel./Fax': 615 4781; 312 71 15. Director executiv: Michiela Gigd

- Adio D. - Dayan D& - Domni ;oara Chi stina W ln 7AL - De la Zalmoxis Ia

Genghis-Han Doutrsprezece...

A.

MER

IVMU

- Mitul etemei reintoarcei - Mitui. vise, mistere

MC - Nuntdin cer NM - Na,srer nTitice. NO - Nosta/gr a oi ginilor "lY"ptNS

mii
Eu-..

Doudsprezece

Nopi la Serampore

de capete de vite

Redactor: Corina Dinu Editor: Dana Poqnaru

Eu, SfAntul Diavol pi cele ;aisprezece pdpu;i

Fata cdpitanului

Noaprea de Silnziene

O fotografie... - O fotografie veche de 14 ani... Omul...

K L-

OmuI care a voit sd tacd

Crhicittr..
Lvan

Ghicitor in pietre

Pe str. M.

Incog.

Incognito la Buchenwald

ISBN 973-648-366-7

Insula.. lS

Insula

lui

Euthanasius

Honigberger SP - Sacrul ;i profanul

$.

SDH -

Pe strada Mintul.easa

Secretul doctorului

- Imagini gi simboluri Ist cred - Istoia credin{elor ;i

ideilor religioase

^!a4pele

Tinerefe...
tinereye

Tinere{e

fdrd

de

TIRUdf.
UOM

Tratat de istorie a

religiilor

Tiparul execntat sub comanda nr. 421 1998, la Imprimeria de Vest R.A., Oradea, str. Mareqal Ion Antonescu nr. 105.
Romdnia

I4.E9. LTG

La gigdnci

Iaumbra-..

La umbra unui crin

- Les trois Grilces MA- Mefistofel si androginul

- Uniforme de general - IJn om mare 19t- 19trandafiri Yoga... - Yoga. Nemurire ;i

libertate

ABRAXAS

365 de manifestlri succesive atribuite zeului suprem (Soarele cu $apte raze); pentru Eliade, construcfiile create pe o numerologie sacrl reprezinti o
repetare

Pentru gnostici este imaginea celor

dacd e un actor bun, intocmai cum ar suferi in via1i" (NS" I, 24I); prin

sdvArge;te un ritual, fdrd intengia precisd de a atinge sacralitatea qi, cum orice act ritualic inseamnl o

repetilie ,si retrlire,

actorul

rinralicl a Universului; el

u$d deschistr spre

Spiritul

cornenteazd

urmitoiul

exemplu:

,,Altarul focului este anul [...]. Noplile sunt pietiele lui de demarca1ie, iar din acestea sunt 360,
pentru cd 360 de nopli sunt intr-un

Universal, de cele mai multe ori, actorul trdieqte qocant iegirea din spectacol;, asfel,. Bibicescu (din
NS)

i;i pierde talentul actoricesc

gi,

frdmdntat de probleme existen1iale, devine mesager : reconstituie

(sanpatha Brahmana,X, 5, 4, l0). Cetatea construiti prin repetarea semnelor cosmice are- in centru un altar, este impdr,titi in patru sectoare sau imprejmuiti de un zid sus,tinut de doisprezece sau
an*

dori5zeci de stdlpi, toate numerele sugertnd diviziunile anului gi prin aceasta repetarea Genezei. Simbolul ilustreazi nostalgia paradisului , adic5.tocmai condifia omului in Cosmos, de a spera in dob6ndirea sau redob6ndirea

inanuscrisul pierdut al unui mare scriitor, adicl o piesd de teatru, o crea$e despre un vechi ritual al mor(ii, apoi se strdduiegte sd scoatl din istorie aceasti scriere - ea este dati in pdstrare-a unui exilat, la
Paris, unde, probabil, se va pierde.

Alt

personaj-actor (Ieronim

t p. a.) are aproape aceeaqi experien,tS, numai

Thanase.din Unif.; 19

condifiei divine (TIR).

cd el e-puizeaztr actul mimetic foarte deVreme, in copilSrie, adicl iese din realitate printr-un ritual inv5Ft de la vdduva generalului Calomfir gi de aceea este capabil sd
construiascd lumea prin spectacol: devine maestru al teatrului expe-

ACTOR

Fiinld care trddeazd

istoria

generald, actorul trdie$te arhetipal,

rimental,' apoi regizor de film,

pentru cd inlelege.cd rolul seu este de a transmite mesajtrl primit de la generdleasl prin parabole, sugestii, camuflat in spectacol. Congtient

prin intrupdri succesive, cdci, aqa cum afirmtr un personaj eliadesc,

,,el se identificS, pe r6nd, cu nenumirate existen[e umane gi sufer6,

sau nu, rolul sdu este de a salva o

gestualitate arhetipald, un model mitic, dar mai aledideea de libertate

dintre povestirile sale fantastice, Eliade vorbeqte despre evadarea in jocul actoricesc sau in spectacol; actorul este liber, dar r1u in mod absolui. Limita sa este de a nu patea sd se roage ;i sd blesteme, adic5.de a nu

individuald.

in mai multe

ape. Eliberat de Lucifer gi izgonit de Dumnezeu, omul se afld, de fapt, in centrul lumii, acolo unde se deschide calea mdntuirii. Fiinta posradamicd ;i'a uitat sensul gi
existenla paradiziacd, dar pdstreazl latent posibilitatea iegirii din uitare.

devin una singurd,

o unitate
i;i ucide

origine divers5, menite

sd

inseparabild: Frusinel, care

din gregealtr creatorul. Eqecul intoarcerii la adamism este explicat asfel: ,,... in paradis, Adam gi Eva

promoveze cre$terea cerealelor,si sd justifice gestul,liranului" (TIR, 308). Eliade cbreleazd speranta

omului dQ a invia dincolo . de

moarte cu diferite ritualuri antice care pregltesc cregtinismul

Intr-o naraliune fantasticd (LTG),

Eliade imagine azd un elixir capabil

sd

putea fiei individual (A).

regenerare

declanqeze proeesul de a celulelor umane;

ADAM Primul om, cel Qare a

paradisul

cunoscut

;i

cdderea, se fixeazd

in

in

centrul lumii: Golgota, locul mitic

care

Adam; ,,asfel, sdngele Mdntuitorului cade pe leasta lui Adam, mdntuindu-I" (I\ER). Aceastd fixare, degi susfinutii aici pe eresuri cregtine, are rddicini mai ad0nci in conptiinta lui Eliade qi vine de la Nae Ionescu; in Curs de metafizicd,acesta spune cd omul se afld
inhumat chiar la picioarele crucii,

a'fost creat ;i

ingropat

a Eufrosinei presupune intoarcerea la perioada adamicS, dar . mesajul acestui experiment este unul mistic: eroina intruchipeaz5. trei vie1i, a;adar, calea de intoarcere la paradis este mAntuirea prin asumarea Sfintei
intinerirea periodicd

erau regenerafi periodic, agadar intineriti, prin neoplasm; [...] dupd ce a intervenit pScatul originar, corpul omenesc a pierdut secretul regenerdrii periodice gi deci al tinerefii fdri bdtrdnele; iiLr de

eleusine)

(inilierea mithraicd, misterele qi care vedeau in

incearcd sd, repete procesul,

proliferarea oarbd a neoplasmtllui produce o tumoare malignd..." (LTG, III, 19). Simbolic, existenla

atunci incoace, de c0te ori, printr-o bruscd ,si stranie anamnezS, corpul

vegetatie (simbolul graului) un mesaj despre transcenderea fiin1ei; istoricul sintetizeazd ideqtificarea

omului cu regenerarea vegetalS printr-o metafor5 des vehiculatd in folclorul romdnesc: floarea
cilmpului.

Treimi, insd sensul fiinfei rdmdne

acelaqi, de a repeta destinul adamic - in5llare qi cddere. De aceea Eufrosina este. gase luni tinlrd gi qase . ,luni bdtranl. in lumea

dubld

a Eufrosinei gi

,,dorin1a

oarbd" de a,gi poseda creatorul

AJT]N

sugereazd tocmai

aceastI
repetd

in trddiliile

,,tumoare", aberalia creatd de cdtre

rom6negti, preziua marilor sdrbdtori este aproape tot

at6t de importantti ca gi s5rb5toarea

om

in intenlia lui de a

normald, ea devine o aberalie, adicd un avertisment monstruos

gestualitatea divinS.

propriu-zis5, cdci

presupune

agteptare gi pregdtire, adicd situare

adresat doctorului Aurelian Tdtaru

?ntre Dumnezeu qi diavol, pentru ci lui i s-a dat calea mdntuirii (ceea ce lui T ucifer i s-a
refuzat) gi totodati pedeapsa de a-l

la mijloc,

pentru incercarea lui de

AG,ARE(STMBOLTJRT)

in preajma sacrului. Tocmai aclst presentiment al unei trairi de

al

reconstitui destinul general al fiinlei printr-un singur prototip.

Experimentul sdu duce la refacerea artificiald a omului paradisiac, dar qi la revelalia cd omul adarnic elte condamnat la dorinle devoratoare

regenerdrii, ceea ce explici numeroasele haditii .legate de munca agricold, ea instrgi un rit:
,,nu numai pentru cd se irnplinegte

Conotbazd sensul

mortii qi

.exceptie este indeaproape urmdrit de Eliade. Personajele sale tr5iesc

cu incordare

apropierea clipei

deoisive;'Pandele (din'19

imita.pe creator, adicd de a crea

prin suferint?i Intr-o legendd bogumilicd se spune cd Adam, dupl ce a pierdut paradisul, ;i-a. vddut sufletul diavolului, dar blrdmida pe care a fost inscris zapisul s-a dizolvat in

in trupul Mamei-Glia gi dezldntuie

gi la cddere; nefiind capabil

sd

fo4ele sacre ale vegetatiei, ci

inleleagtr sensul rrinitEtii divirie,

omul o imiti superficial: in urma tratamentului medical, cele trei

paciente

pentru cd implicd integrarea plugarului in anumite perioade de

$i

timp, benigne sau nocive; pentru cd

revelalia morfii individuale in ajunul Crdciunului; alt personaj, $tefan Viziru (NS), se pregete$te toati viala pentru o anume" noapte de S6nziene, iar in ajunul Anului Nou, conform unei credinfe
romAnegti, pleacd sd-gi caute ursita.

t)

are

Aglae, Frusinel gi Italia

o activitate insolitd de primejdii [...]; pentru cd presupune o

este
serie de ceremonii, de structurd si

De obiceij'personajele lui Eliade

sunt iluminate cu pufin inainte de

miracol, de experienfa decisivd sau ultimd.

aproape la toli alchimigtii apare ideea cd absoluhrl poate fi atins prin reunirea a doul mari experienle: nunta qi moartea. (vezi ;i

.venind in completarea viziunii lui

Goethe, anume de ,,salvator frdfesc

congtientizeazd ctr rolul sdu este de a aduna'cdt mai muite mostre ale

.al naturii", capabil sd se ridice

deasupra timpului qi sd accelereze

civiliza,tiei umane, de

la limbile

moarte pdn[ la ultimele descoperiri

ALCHIMIST Iniliat in alchimie, adicd intr-o

gtiinld de cunoaFtere oculte a lumii

NUNTA)
Pentru Paracelsus, scopul alchimiei este de a zdmisli lumina;alt simbol

prin descompunere completd

gi

recornpuneri subiectivi,mai exact,

prin Marea Operd,

alchimistul

al armoniei. Eliade a studiat numeroase variante ale alchimiei, incepdnd cu

cautd calea nemuririi; opera sa incepe prin despdr,tirea materiei primare (haosul) in anima (ca
principiu activ) gi corpus (principiu pasiv); aceasta este prima fazd.- de

arltichitatea asiaticd gi Pdni la alchimia cregtind gi a ajuns la

mersul istoriei. Gilbert Durand apreciazd in termeni elogiogi aceastd:viziune: ,,Eliade iqi dd limpede seama cd'aceste mituri ciclice gi operatorii, a ctrrof ilustrare e Marea . Operd, sunt prototipurile mitului progresist gi
revolujionar pentru care epoca de aur e maturizarea de la sf0rgitul veacurilor gi pe care tehnicile gi
revolu,tiile o accelereazl."'

s,tiinfifice, pentru a intocmi, ca gi

Noe, o noul arc6, prin intennediul clreia supravietuitorii Apocalipsei si poattr reconstitui lumea distrusI. Dominic sintetrzeazd, lntreaga gdndire umand, ca sd pregdteasctr regenerarea, dupd ce el insugi

trccuse prin disolulie

recompunere.

gi

concluzia

cd toate ;i

oPeraliile

Stipin al timpului,

complicate de ardere a metalelor in

este.coplegit de dorul originilor, ca

athanor, precum

aquaster; urmeazd aPoi reunirea

celor doul principii (coniunctio) gi intruparea lui Filius Sapientiae,
hermafrodinrl, mercurul transmutat,

combinaliile secrete de substante folosite in medicina alchimisti nu sunt decit reprezentdri intr-o alegorie
ermeticd a confruntlrii dintre

in cultura romin5, mai apare la D.

Cantemir simbolul alchimistului arhitect subtil al istoriei. in Istoria

gi eroul din basmul Tinerele fdrd bdtrdnege... qi inlelege cd rostul

universului este clddit pe misterul
christic - moarte gi inviere. Alchimistul singur poate s[

fiin1i

inchis in oul cosmic, adicl

experienfa introvertirii

in yliaster.

in

Faust, Goethe

acordd

Simbolic, practicile alchimiste sugereazd o cale de a in[elege

nemurirea, reconstituind
Plan individual sensul creafiei generale; viafa evolueazd in doul faze majore - coagulare gi dizolvare, iar

in

homunculus-ului creat de alchimistul Wagner in athanor rolul de cdlduzd prin timp; fiola in care sti
inchis homunculus.plute;te, deschiz6nd drumul lui Faust gi lui Mefisto, care fac o fabuloasd cdlStorie

ieroglificd, Cantemir spune cd istoria lumii evolueaz6 dupd un plan general, o dati cu propriul ei creatorT dar existd oameni predestinali sd ,,indulceascl'l
amdnuntele acestui plan, ceea ce poate modifica gi istoria. Eliade creeazl un personaj literar, Dominic Matei (diir Tinerefe...), care se ridicd deasupra timpului gi participd la salvarea omenirii; dupd

intrevadd sensul

yietii, cdci, simbolic, el'reunepte intr-un plan

ale

limitat ambele dimensiuni

putinla de a corecta amdnuntele.

devenirii universale, adicd sintetizeazd sensul lumii, uneori cu

momentul armoniei supreme' il constituie intdlnirea dintre cele

doud st5ri, moment numit simbolic

dinspre veacul luminilor

sPre

ALJS

lumea antichitdfii; pentru Goethe,

nuntd. alchimicd.

Aceastd

'

homunculus r eprezintA,,calendaful universgl", istoria generald.- In

o viald anostd de profesor de provincie, in care incercase si

memoreze cdt mai multe informalii

Selectai printr-o voin[5 divin4,

predestinat sd aibd un rol in mersul istoriei universale, sau in existen{a individuald. Cel ales de Dumnezeu are, de reguld, rol eschatologic sau de mesager involuntar pentru realitatea imediatd. Adrian, Leana

reconstituire a viefii nu este doar

un ritual, pentru c[ scopu! principal
este acela de a crea fiin(a comPleti,

acest caz, se Poate spune ci alchimiStul stdpaneste timPul.

Aceastl parte a oPerei goetheene a preocupat in mare misurd gi pe Nae lonescu, iar, prin el, iProafe pe to[i discipolii sbi. Eliade dd un

de aceea Filius

PhilosoPhorum

(Mercur) este reprezentat ln ou, la conjunclia soarel0i cu luna, adicl

incepe s5-gi piardl memoria. in aceastd fazd de haos, asist6nd neputincios la propria-i disolulie spiritual5, accidental, suportd o muta[ie: intineregte gi capdtd o

in condiliile armoniei

ideale;

sens interesant alchimistului,

'10

memorie monstruoas5. Treptat,

Ieronim (Unif.) sunt hdrdzili sd devieze sau si indrume istoria prin

GCO), Dominic

(Tinerete...),

arttr, prin ritual, sau pregdtind salvarea (arca lui Dominic). Alesul
,solare au tendinla de a deveni privilegiul unor cercuri inchise, al
unei rninoritSli de aleqi" (IIR), de
aceea, din elite trebuie sd

menfioneazl obli gativitatea eroului de a-gi aminti ceva ce s-a.petreout

este un erou solar, iar ,,hierofaniile

i;i

ab oigine (MER); Adrian (CD)

arninte;te vag de o int6lnire ale

sau cuvintele unul mesager. Procesul amnezie-+namnezd simbo. aceasta, recitnoa$terea' rddIcinilor

cd|ei amdnunte il ajutd s6 se intoarce la inceputuri., (v.

MEI\{ORIE)

lizeazil reintoarcerea la sine, la originile ildiyidrr4ls $i, prin

adevdrului; gesturile, incantaliile speciale, cuvAntul ;i mai ales

spectacolul declanEeazd anamneza;

facl parte

misticii gi poelii gi nu filozofii ,,ultimii sosi,ti dintre alegi".

Cu

celeste ale fiingei. Ca gi Nae Ionescu, Eliade. consider5'amnezia pedeapsa capitald a fiin1ei cdzute

Alchimistul bste gi cgl care trdiegte'

sentimentul obsesiv cd a fdcut o

AMNEZIE
AldtUri de somn, captivitate, be1ie,
amnezia estii o metafor5 gnosticl a

gi

incapabile sd-qi, aminteascd sensult Cdderii, povestea despre

acesta eSte scopul tuturor artelor: sd reveleze dimehsiunea universald, adicd semnifica.tia spifituald a orii5rui obiect, sau gist, sau intAmpldri, oric6t ar fi ele de banale sau ordinare.* (19L,177)

qroare'($tefan din NS), sau cd a fost pedepsit (Gavrilescu drn La 1ig.), este vorba despre cel ce-gi
trddeazd,

ignoranf5, dorul originilor,

Turnul Babel fiind o dovadl a amneziei (LTG). : Majoritateq

personajelor eliadegti trec printr-un

ANAI\{NEZA (v. AIyINEZIE,

MH\{ORIE)

permite sd-;i intiiascd trddarea. in

ursita i cdruia i

se

mor[ii spirituale; dar ,,gnoza acordl viatd adevdratl, adlcd

rdscumpdrare $i nemurire". Sufletul care se indreaptd spre materie, dorinci sd cunoascd

nuvela Dayan, Eliade vorbegte despre necesitatea unei elite,

forniate din matematicieni, poeti qi

goc amnezic ce Ie faeilitEazi intrarea in timpul universal , regdsirea unui trecut anulat,
amdnarea unei experien,te decisive. tn rornanul 19 t, Pandele uitit un episod din via(a sa, deoarece .

ANDROGIN

Simbol al fiinlei

complete,

mistici, capabili sI
refacl civilizalia.

declangeze

pl5cerile trupului; iSi uitd identitatea, nu mai qtie despre

fiinga lui etern5. Eliade porneqte de

procesul de anamnezd a lumii si sI

lui
AMINTIRE
Obligd obsesiv fiinp sE ia aminte la semnele destinului personal; unele amintiri nasc un blocaj ?n
devenire (camera Samb1,din NS), altele; cele mai multe, produc anannneza, ca in Tinerefe..., unde Dominic Matei se hot?ird;te sd se
sale

la Imnul Mdrgdritarului (Faptele Toma): un prinl pleacd in

se

int6mplarea il sperie; amnezia ia sfArgit in momentul in cre apar mesagerii (Lauriair qi Niculina), iar

cauhrea perlei unice, dar cdnd

af15

proprie,, prin
Iegirea

foarte aproape de ea,i;i pierde memoria - cade in amnezie - p6nd cdnd pirin{ii lui il readuc in via{a

el in,telege cd trebuie sd:repete,' adicd sd reia ritualic experien[a

ratatd; sugestia acestui mister este 'datii de mitul liri Orfeu, care i-a inspirat lui Pandele o pieSd de teatru, cale de iegire din infern, pe care el a refuzat-o initial, preferdnd
sd se ,,scufunde

androginul .se proiecteazd in nurneroase religii qi mitologii ca posibilitate a anul5rii limitei prin reunirea femininului cu mascuIinul; alchimigtii il asociau cu
Hermes, semn al devenirii prin sine

insugi

interrnediul amintirilor (Ist cred, II, 368).

formd purd. Eliade face o 'prezentare cpprihzdtoare a simbolului gi ii fixeazd semnificafa in coincidentia oppositorum,
ca dorinld a omului'de a se regXsi in Dumnezeu, de a reface totalitatea divin5. Impresionantii este metoda de sintetizare a simbolului, dintr-tur

;i al oului cosmic, iar pentru hermeti;ti el este i ncreatul, viala. in

din uitare (anamneza)

intoarcl in 'timpul .vieqii

adevdrate privind fotografia casei pirintegti.'Amintirile fac parte din

principiu transcendental in. interiorul sinelui, iar aceastE

revelafie constituie,,elementul

echivaleazd cu .descoperirea unui

in via$". O dati cu

revenirea memoriei, Pandele regSsegte gi drumul salvtrrii, al

intoarcerii la Spiritul Universal.

Spiritul Universal gi sunt redate integral omului abia dupl moarte'

central al religiei

gncistice':.

In destinul general, amnezia

O{S); miturile

reintoarcerii

Amnezia inseamnd scufundare in viafi qi este urmatd de anamnezE, declan$ati prin gesturile, cdntecele

dintre mijloacele

reprezinti cohdi{ia vielii profane, tulburati doar rareori de intuirea lumii universale; arta este unul
reveldrii

material informativ imens: ,,1n Banchetul, Platon descria omul primitiv ca o fiin,td bisexuatd de
formE sferi'cd. CeeA

in studiul

ie intereseazi nostru este faptul cd in

t3

l--

7'

speculatia metafiacd a

lui Platon,
teozofii

la fel ca gi in teologia unui, Filon

din Alexandria, la
neoplatonicieni

gi

neopitagoreici,

binele qi reul qi de aceea armonia nu se poate atinge decAt Prin refacerea unititii primordiale, prin reunirea contrariilor; din aceasttr

crealiile artistice Eliade introduce animale cu funclii bine definite in

mitologia romdneasc[: ariciul, '

garpele, pasdrea. Zoohermele care invadeazd fi inta anunti regenerarea

ca gi la ermetigtii a c[ror sursd era Hermes Trisrneglstul sau Poimandres,

idee se incheagd o serie de simboluri ale dualitltii (v, pi

este

infirmitatea de la un ochi la altul, ascensorul in care se afld Adrian GCO; urcd pdnd la etajul 21, degi clddirea nu are decAt cinci etaje, iar

sau

la numeroqi gnostici cregtini,

Dt BL[I)., intre care esenfial

prin intoarcere la naturd. in

povestirea UOI{, Eugen Cucoaneg cregte in in5lfime, iar monstruo-

.personajul triiegte

perfecSunea umantr eia imaginattr

ca o unitate ftrrtr fisuri. De aldel, aceasta nu era decAt o reflexie a

perfecliunii divine,

a lntregului-

cel al fiintei ideale: savairt qi artist totodatd. Numeroase' personaje aspir{ la aceasttr dualitate: 7-alomit e poet gi botanist (LTG), Antirn

zitatea declangeazd haosul

gi

cu emotie impresia unui eveniment neldmurit gi profetic. Veronica vorbegte limbi pe care nu le inv5,tase niciodatii, Dominic intinereqte qi capdtl o

Unu. in Discursul perfect, Hermes Trismegistul ii dezvlluie lui Asclepios cd Dumnezeu nu are nume, sau mai curilnd le are pe toate, deo4rece el este in acela;i

violoncelist gi entomolog (UnifJ,

animalitatea, ca indicii irle dizol-

vdrii

$tefan, economist, doregte sd picteze (NS), iar Dayan' matema-

renagterea; semnele.degraddrii sunt pilozitatea

ce

" precede

aberanti si afazia treptat instalati,

ambele fele fiind ale animalitilii.

ticianul, egueazd
poet.

in

memorie fdrl limite CIInmF.J. Anomalia nu. este sesizat?i imediat; cel afectat pdstreazd o iluzorie leglturd cu realitatea, sufer[ un blocaj al ideilor; Gavrilescu pare
obsedat de un nume auzit cu puSn inainte, Gore (din Doutrsprezece...)' face socoteli virtuale in legifur{ cu

ctrutarea

ecualiei perfecte pentru cd nu e gi

timp Unu gi Intregul. Bucurdndu-se

(v. 9i

COINCIDEIYIIA

AI.IOMALIB

in veci de fecunditatea celor doud sexe, el dd mereu na1tere Ia tot ceeea ce a avut inten;ia sd
procreeze.

OPFOSITORT'M)

'

Cum, Trismegiste, spui

Dumnezeu are ambele sexe?

cd

ANIMAL Simbol al viefii instinctuale, animalul 6ste proiectat in

numeroase sectoare simbolice ale existen[ei: Eliade vorbegte despre

Nae Ionescu definegte anomalia ca minune, rdtiicire qi alunecare de la lege'z; gi la Eliade dereglarea ordinii ,anunld o,,intiimplare" metafizic5, desfdqurattl sub imperiul emoliei,

afaceri pe care le-a ratat. Pentru

Asclepios, gi nu numai Dumnezeu, ci ;i toate fiingele insuflelite gi vegetale..." (MA).

- Da,
ln

gi $tefan refac unitatea primordiald in

romanul NS, Ileana
moarte, simbol al iegirii din timp gi din roata reincarnlrilor. Pe Eliade, insd, nu-l intereseazd simbolul in. sine, ci ideea de

animale totemice, idolatrizate pentru cI pun fiinla in legtrturh cu

universul, cu firea ira,tionald sau

trditd, iard nu congtientizatd ca experien{d. Multe dintre personajele lui Eliade recepteaz6 cu
uimire anomaliile, apoi intrd intr-o stare de somnolenti si vrajI, pe care am putea-o numi amdgire. in I4 JiB.r Gavritescu af15 cu stupoare cd

lumea normalS, anomalia este resimgiti ca un truc sau ca o ameninfare de care trebuie sd te aperi. lntinerirea lui Dominic sti,rnegte inilial interes $tiinlific,
apoi el devine un monsffu, un vAnat
gi este nevoit sd evadeze.

dimpotrivd, pentru a le ciqtiga bunlvoinla. Animalele acvatice simbolizeazd fo4ele abisale,

terifiante gi monstr.uoase; le,sliarul

gi prin .aceasta seamdnd cu monstruozitatea; orice dereglare a ordinii acceptate deschide o cale spre
Anomalia nu se repetl,

audroginitate, respectiv, dualitatea lumii (chestiune c:ue face parte 9i dintre obsesiile culturale romd-

lunii sugereazl sensuri temporale. Unele animale sunt puse in legdturl cu na$terea lumii (Vi;nu
reincarnat in mistre[ uriag, coboard

negti). ln scrierile sale,'revine frecvent ideea cd la originile

oricdrui fenomen se afl6 deopotrivd

in adincul

apelor primordiale gi

scoate pdm6ntul

in

lumind). ln

biletul de tramvai nu mai este valabil de cAliva ani, c[ oamenii'pe care ii vdzuse cu cdteva ore in urmd nu mai existS, cI in. casa lui locuiegte altcineva, dar nu protesteazd qi nu disper6, ci se intoarce cu senindtate in locul .de unde: a inceput anomalia. Lui bayan (din D.) i se schimbd

antinomiile lumii

cunoscute, semnaleazd hierofanii, dar cum sacralitatea nu poate fi receptati in normalitate, anomalia este fie trditil cu intensitate ;i incongtientd, fie urmdritl cu teamd gi agresivitate.

Eliade o considerd ca fiind

inceputul haosului individual, care
precede regenerarea fi in{ei.

l--

'7'

APA
Element primordial, prezent cu aceastd semnificalie in aproape toate mitblogiile, este substanfa
nagterii gi a mo4ii: ,,... receptacul

fericitd nepdsare pe noianuf

ape,

de

in

adAncul c5ruia zace via[a

eminesciand Cezara; Dorina traverseazd apa intr-o luntre gi se

refugiazd in insulS, corect6nd visul

reprezintd forma iniliald a haosului

nerevelatd (pdmdntul); credinla folclorul romdnesc gi Eliade face

na;terii din ape existd gi in

observalia cd legendele noastre au

premonitoriu, evitdnd moartea.

Cele doud personaje (Andronic
gi

al

tuturor ,gErmenilor, apele

simbolizeazd substan{a prirnordiald, din care toate formele se nasc qi in care toate se reintorc,
prin regresiune sau prin cataclism. Ele au fost Ia inceput, ele revin la incheierea oricdrui ciclu istoric sau cosmic; ele vor exista neincetat degi niciodatd singure, pentru cd apele sunt intotdeauna germinative, cuprinzdnd in unitatea lor non-fragmentarl Yi'rtualiHtile
tuturor formelor. in cosmogonie, in mit, in ritual; in iconografie, apele indeplinesc acieagi funcfie-, oricare

rlddcini orientale. in De ,a 7AL prezintd o poveste cu influenle bogumilice (preluatd dupd N. Cartpjan). l,a inceput, inainte ca lumea sd fie creatS, Dumnezeu .si
Satana se plimbau peste intinderea de ape. Dumnezeu l-a trimis pe

Dorina) reg[sesc paradisul intr-o noul ordine a lumii, dupd ce se

qi pdmAnt; sintetizdnd numeroase credin[e, ritualuri ,si mituri, Eliade definegte arborele
reflectatd

gi marcheazd un centru. Eliade acordii o atende .speciald acestui simbol care face legdtura intre cer

purificl in apa lacului; iubirea

gi ea o

este

ca imagine cosmosului, teofanie

formd de regenerare

fiin,tei.

Simboiul apei care vindecd gi intineregte apare in LTG, unde A.

Tdtaru igi trateazd pacientele cu.un

universald, simbol al vie1ii,. al fecunditdtii inepuizabile, centrul lumii, suport' al universului,

receptacul al sufletelor str{moqilor, semn al reinvierii etc. Interesantii este asocierea arborelui cu simbolul crucii cregtine; el porne$te de la o legendl in care se spuqe cd Seth a primit trei seminfe

elixir incolor despre

carel

le

spune

Satan in addncul mdrii de unde a adus sdminla de plmdnt.

cd este luat de Ia f6ntAna tinerelii. Nuvela D. propune sdnsul oracular

Semn

al oricdrui inceput, apa

are

s,i spiritualizant al apei,

prin

virtugi sacre: intineregte, vindecd

transfigurarea unui simbol de basm.

miraculos, ilumineazd spiritual fiinta. in nuvela Pe str. M., Eliade creeazd un personaj (Iozi) care
evadeazd opresiv6, scufunddndu-se in. apa unei pegteri gi se rdspAndegte zvonul ci zi trecut

Peisonajul trebuie sd aleagl izvorul cel'bun, cu apd vie, dar el este deja iniliat gi ,stie cd doar-qel din dreapta

din pomul cunoa;terii (din rai), din care au cresbut tiei arbori qi din ei a fost fdcut?i Crucea Mdntuitorului.

ar fi

structuTa ansamblurilor culturale in care s-ar gdsi: ele precedonce formd gi suportdoice crea1ie." (Tm" 183) AvAnd funclii germinative gi purificatoare, apa sintetizbazd
sensul inceputului gi al regenerdrii

din realitatea

este benefic. Dup6'ce bea, este strdluminat, capdtd acces la

memoria general5, toate mislerele i

Tot aici

amintegte

gi

romapul

in lumea cealalt5; aici

apa delimiteaz[, un spaliu infestat (de cornunism) gi din care nu se poate iegi d6cAt prin intoarcere ab initio,

regdsegte avatarurile anterioare existen{ei prezente. Aici izvorul se

se dezvlluie (pentru scurt timp), $tie limbi necunoscute Si i+i

bizantin de circulatie romdneascd Varlaam gi loasaf , in care pomul viefii este considerat crucea cu gapte trepte. Crucea are pentru cre$tini sensul de axis mundi,ca gi

prin dizolvare; ablutiunile, botezul, potopul, desc6ntecele ca. apd

prin disolulie ;i renaqtere. Hassului i se poate pune capdt prin crea{ig,

aflE

in grldina

paradisului gi-i

au sensul gtergerii riut{tilor de tot felul, a istoriei insdqi. Datoritd valorilor germinative, apa este asociatd feminitdtii gi lunii - mlsurh a timptlui. Eliade discutd o serie dd mituri cosmologice in care apa apare ca matrice a lumii; in
neinceputd
pdcatelor,

iar orice crea,tie este precedat5 de

up{ae

aceea Cocoane$ (UOM),

lui Dayan puteri vizionare, cdci, dupdcum remarcd Eliade (in TIR), toate oracolele se afld l6ngE
conferd
ape.

in credinlele arhaice, pntru cd ea este reazemul lumii gi scara spre Dumnezeu, sau cum spune Firmicus Maternus
arborele
quapropter lignum crucis coeli

devenit monstruozitate terifianti,

simte instinctual chemarea apelor gi se indreaptd spre mare, unde dispare pentru ochii
regenerative
oamenilor. in romanul $., imaginea

sustinet machinam,
.

teftae

ARBORE Simbol al vielii

apei care inconjoarl

.i

insula

elementaqp, crescut din apele de la inceputul lumii, sau

lemnul crucii susline edificiul cerului, consolideazd temelia pdmilntului, ii readuce Ia via{d pe
toamenii crucificaii (TIR,, 275).

ftndamenta corroborat; adfi xos sibi homines ducit ad vitam - pentru cd

mitologia indian5, zeul plutegte in

paradiziacl amlnte$e de nuvela

din buricul unui zeu, arborele

16:

l--

'7*

Sensul generic al arborelui rdmAne devenirea, vegnica si misterioasa evolu,tie gi in aceastii accepfe apare

gi in proza lui Eliade; de pild6 in Tinere(e..., simbolul este ilustrat de

stejarul trdsnit in seara iomemorlrii centenarului lui Sean Bran.

reeditare a vechii lumi $i a aceloragi valori. Biblicul Noe salveazd. doar sdmAnla vielii, cdci
cregtinismul propune o lume nou5, clSditi pe alte principii gi cu un alt sistem de valori. Eliade imagineazd o arcd in care sunt pdstrate valorile

me;tegugarii, aurul qi toate averile, adicd valorile lumii sale, ceea'ce propune o renovaie a lumii, o

ARIIEIIP

lntr-o frumoasd definilie a lui Sergiu Al-George', arhetipul

reprezint5 ,,nucleul formulei sau

savarsrrea nuntu ih moarte etc. Toate aceste g6nduri tin de natura

ideea renaqterilor ciclice -, eliminarea contrariilor prin

originard a fiin1ei .si de modul ei
propriu de a recepta lumea gi pot fi numite arhetipuri, modele exemplare, forme pure ale logosului pe

farmei absolute a clrei magie

edte

Povestea reprezintd
misiunea

Dominic, cel pentru Apocalips5, un semn cd

pentru care pregdtea arca

lumii". Eliade urmdregte schema gOndirii 'ascunse generale, in raditii,

transfigurarea

in pofida istoriei si

lui va fi folositoare; din

copacul carbonizat,rlsar,,cAteva timide ramuri verzi", sugestie a reclSdirii Iumii dupd ce istoria va fi
$tearsA:

prin informaliile culese ;i

spirituale, mostre ale gAndirii umane, colectate de o memorie colosald, cea a lui Dominic Matei (din Tinere[e...). Aceastti arcd va deveni secretul lumii, Graalul pe

qimboluri conservate de-a lungul gi dezvdluie modelele anistorice ale fiingei; I..P. Culianu, in monografia dedicati lui Eliade, lanseazd ideea cd istoricul religiilor a reunit doul sensuri in no,tiunea de arhetip: ,,arhetip ca o

care s-au clddit de.a

lungul timpului numeroase tradilii, mituri,

atitudini, superstilii, modele de viafd, adicd intregul 'sistem de valori ale lurrii noastre; in acest sens, A. Marino considerd cI
arhetipul este pentru

stocate de Dominic, omenirea o va putea lua de la cap6t. intr-o altI narafiune, arborele este figurat ca centru gi scard cltre cer; Andronic (din $.). urcl pe ramurile unui

care il vor cduta gi

categorie preformativd

Eliade

din

structurl care nu mai poate fi

tradusd Cdt privegte termenul de arhetip, se'

gdsi

incongtieqtul colectiv 9i arhetipul

supravie{uitorii Apoc,alipsei, adicd

copac bdtrAn ca sh vadS

Simpla contempla[ie

de deasupra pddurea q\ este coplegit de

oamenii eliberali de istorie, condamnafi la amnezie, dar purifica{i prin moartea colectiv5. Este evident cd noua lume
presupune o infinitate de Vafante,' cdci formele arhetipale conservate

ca model formativ precosrric gi cosmic, adicl o categorie, dacd nu

de alt fel, ontologicd."o Mai ales in T-IR, Eliade recompune

pare cd istoricul l-a preluat de la Jung, atribuindu-i alte dimensiuni

emo[ia singurdtdgii a

cosmice. arborelui

in arca lui Dominic con[in

germenele cosmosului

schema logosului uman, stabilind cd fiinta opresatS'de ideea mo4ii, cauti solulia nemuririi, pundndu-se in leglturl cu macrocosmosul, in

melancolizea zd frintp,, cdci

ii

evocd

gi

putin[a

centrul lumii, aspir6nd

la

sensul devenlrii universale. (la fg.) e cuprins ,,de o,infinitd t7@" privind nucii
Gavrilescu

transfigurdrii, adicd logosul revelator. in povestirea la

umb[a..., arca, in sensul de salvare colectivS, este identificatd cu drumul evaddrii cdtre un spa{iu cu

rtigenerare, prin eliberarea de legile istorice, dar mai ales incercdnd sd

antropologice, cdci despre 'o influenti de confinut nu se poate vorbi, de vreme ce l-a anticipat in multe'direclii. Culianu chiar il considerd pe Eliade ,,precursor indiscutabil qi genial" al lui Jung, in studiul alchimiei.

impace extremele existen[ei

na$terea gi moartea; de aici se nasc

ligdncilor.

ARICI
Simbol ntrscut, probabil in spa{iul iranian, apare in mai multe legende romdnqti, corRentate gi de Eliade, ca sfdtuitor al lui Dumnezeu, de(indtor al secretelor universale ;i animal iu rol important in naqterea lumii. intr-o legendd (pe care o comenteaz6 gi L. Blaga), se spune

ARCA

alte dimensiuni, guvernat

de

Reprezintd recipientul salvdrii,

simbolizeazd principiul conservdrii gi regenerdrii fiin1elor. in Poemul

Iui Ghilgame;,

Utnapiqtim,

memoria colectiv5. insdgi opera lui Eliade reprezint5 o astfel de arc5, prin extraordinara strddanie de a sintetiza sensul vielii in arhetipuri,

o serie de formule esenliale ale vielii, cum ar fi consacrarea spatiului prin construclia care repetl simbolic crealia divin[,
-dorinla
punerea lunii in directii relafie cu timpul normat gi cu moaitea,

supraviefuitorul potopului, agazl in

arca sa rudele, prietenii 'gi

in

simbolurile coinune tuturor religiilor qi tuturor revelatiilor-

gi eliberate de timp

inloarcerii Ia originile pure - 9i de aici

cd pentru a regdsi echilibrul dintre pdmdnt gi apd, Dumnezeu a cerut

sfatul ariciului; Eliade

De la ZaL,
consider.And

fiinld magicd prin indeletnicirile sale; ideea

metafizician, este
apare gi la Nae Ionescu, pentru care

e cel mai complicat, numai aceastl

difuzatd prin
cdntecului, re{inutd

intermediul

redd
este

muncd te confiscd definitiv. Numai actul crealiei iti cete aceastd

generald, dar imposibil

descifral mesajul ei este secret

in

memoria
de gi

povestea,ln mai multe variante in

poezia

gi

metafiziCa reprezentau

,cd

anomalii sublime gi magice.

jerf5..." (NS, I,3l) Scrierea in prozd presupune

construc{ie, in limitele credibilului, .precum gi reprezentare individualS,

;vorba despre un mit de circulalie

populard, ilustrativ
spiritualitatea romdneascd

pentru

parte,

a Europei

deoarece propune imaginea unui Dumnezeu bolnav de singurdtate, ,distrat, obosit gi ?n cele din urm[ inc.apabil sd desivdrgeasc[ crea{ia numai. cu propriile lui mijloace"

- qi in orientale -,

concep[ie aristotelicd, arta inseamnl 'mr'meJsis " (imitalia 'realititii), adicd joc. Eliade acordd artei rol ritualic _si prin aceasta ea devine um spatiu al libertdtii
individuale. Personajele sale sunt poeti muzicieni, scriitori, pictori, dar mai ales actori; Ciru Partenie din NS Este un,scriitor de succes,

in

tocmai prin aceasta inciti spiritul la cunoaqte;e gi eliberare'(v. gi POEZIE). Adriap, poetul din lCD,

prin taina cititului, in timp ce teatrul ofer5, pe l6ngd pldcerea unui jgc irepetabil in planul
receptirii.
recreare

igi uitd

viaga individualS,

el

are

a universului; din

;i

un ritual de ve;nicd
acest

(De la 7a7., 97).1n aceastd

stare

indeplrtatd 9i tristd se afld

personajul din NS, un alter-ego al autorului, care trdieqte cu presentimentul creafiei: are un impuls inexplicabil spre pictur5,

reconstituie sensul existen{ei din

semne

gi fragmente izolate. in

legdturi cu acest personaj, apare simbolul in disculie.'gtefan are obsesia cd nu a gdsit calea de' comunicare cu ariciul, pe care il
co4siderd singurul sfdtuitor posibil gi delinXtorul unui secret absolut. Personajul din NS este un creator obosit ;i Eliade introduce o serie de sugestii in sensul acesta. intre care povestea despre ariciul, cdruia nu a gtiut sd-i vorbeascl gi care evocd sensul legendei de mai sus,

Iipsit de emo[ii estetice, dar care nimeregte subiecte ce transmit experien[e capitale. El a iegit din timpul normat, dar nu-gi inlelege rolul pentru cd ii lipsegte intuilia misticd, toate em-oliile sale sunt transferate in mod paradoxal unui dublu al sdn, $tefan Viziru; gi unul
altul iqi rateazi tr5irea, deoarece lumi artificiale in timpul individual. Despre arta scriitoriceascS, un

.motiv, majoritatea prozatorilor din opera lui Eliade igi incheie via(a cu o crea{ie dramaturgicd. Maestrul

doar congtiinfd culturald. intoarcerea la realitate a artistului este dificilX, presupune un spaliu de trecere, situat in marginea sacralitiilii, in universul hierofa-

niilor posibile gi incontrolabile. Egor, pictorul din DCh, alunecd

intr-un mister pe cdt de terifiant pe atdt de seducdtor, dupd ce igi abandonase gevaletul in iarbd. Pictura ofertr o imediati suprapu: nere a imaginii sublimate peste imaginea lu4ii gi o mai brutali

Pandele,

din 19 L,

reglsegte in
ea,

teatru atet propria-i tinerele, cht qi

calea anamnezei;

iar prin

ritualul trecerii gi recuperarea unei

experien,te ratate. Ciru Partenie, scriitor dg succes (NS), scrie inainte de moarte. o piesd de teatru

;i

creeazd.

personaj afirmd: ,,Scrisul

confiscd pe dinl5untru, te impiedicd sI trdiegti. Nu orice

muncd te confiscl pe dinlduntru. Poli inc{rca o vagonet5 cu cdrbuni sau poli selnna hdrtii admi-

te

intitulatd Piveghiul,titlu simbolic, care el singur constituie mesajul capital pentru dublul s6u 1$tefan). Manuscrisul se pierde, dar nu are nici o imporran@, de vreme ce tema operei este cunoscuti; ideea apare qi in altd nara{iune, in care

eliberare a pornirilor creatoare; $tefan (NS) picteazd mai multe

tablouri pe aceeagi pdnzd,, sugestie a propriului destin ascuns in umbra lui Partenie. Chiar dacl pictura sa nu are valoare artisticS, el face din actul picturii un mod de eliberare gi

de renovare
intinereste.

fiin{ei

lui:

scriitorul refuz[ sd-gi mai scrie piesa, dupd ce i se cere s5-qi expund proiectul gi mai ales
simbolurile pe care le va crea (A).

Alt artist, muzicianuL Antim (Unif.) descoper[ cd arta .se

adreseazd zeilor, iar pentru cel care

nistrative qi mintea ifi aleargd liberd. Tiinpul dumitale interior,

singurul care conteazd, i1i apa4ine,

Numai munca sdvdrgitd intru

ARTIST

intre arte, poezia ocupd un loc privilegiat, este un reflex al indumnezeirii, iar poetul - o fiinp
cu acces la lumea generald. Ca
gi

nu l-a gdsit incl pe Dumnezeu,

actul sublimdrii devine ritual tragic al singurdt5(ii. Caracterul catartic al artei nu este. limitat la

AlXturi

de

matematician
i

qi

implinirea unei vocagii,,si in primul rdnd scrisul, pentru cd procesul lui

textele religioase, poezia

este

accepfiunea aristotelicS; purifi-

i 21

l--

ry

carea prin intermediul actului creator inseamn[ regdsirea fiinlei

eteme. Maria-Daria, tot rnuzician5,

invdfEtorul FdrAmd (din Pe str. M) nu suportli ascensorul, el prefertr sd

,,Heraclit afirmd.cd drumul in

sus Si

considei[ cI trdirea arristicd elibereazd fiinla astrald din

universul limitat al omului profan: ,,... fiecare om are in el un inger, nu

urce.pe scdri, cdci lumea

sa

spirituald'e compusd din istorii de demult, care conlin fiecare dintre ele o parte a secretului general.

?njos sunt, de fapt, unul ;i acela;i Iucru. Evident, citisem ,si eu, ca

antinomice qi a paradoxului gsenlial: reunirea contrariilor.

Metaforic, starea se traduce prin
ideea de zbor gi ame,teald; indllarea

toat6 lumea, fragmentele lui Heraclit, dar cdnd? in prima

?ngerul care intunecimile sufletului fiecdruia dintre'noi, qi pe care arareori, numai rareori, izbutim sd-l descdtuglm, sd-l l5sdm liber s5-gi ia zborul, sd se inalle, gi atungi, o dgti cu,el, se purificd gi se

ingerul pdzitor,

ci geme inchis in

Labirintul de povestiri se cere explorat cu atenlie, iar rolul

povestitorului este de a gtrsi calea

tinerele.

alaltiiieri, nu ag fi putut sd reproduc fragmentul, qi poate nici nu mi-aq

$i vI

asigur

c[

ieri,

evadlrii, adicl de a urca scara spre

etemitate. C6nd FEu0md e inchis

fi

intr-un

lift (la Securitate),

pierde

controlul asupra realitilii, nu mai gtie cAte etaje urctr sau coboar5,
deoarece nu este pregdtit sI creeze,

amintit cd Heraclit a spus aga ceva." (lCD, 197) Viziunea asupra lumii ca devenire qi trecere nu reprezint6 pentru poet o revelalie de ordin metafizic, ci este un reflex

gi coborArea personajului imitd pulsaliile fiinfirii, iar repetarea ciclicd inaugureazd hipnoza, ca mijloc de regdsire a fiin1ei eterice, care igi ignord limitele terestre. Simbol al unei singure realitSli, ascensorul sugereazd cd intre viafi gi moarte ,nu existd diferenl5.
Sensul naSterii

inalfd $i sufletul nostru'l (Unif.,

267).

al

memoriei generale, cdcil

aga

confinut

;i al mo4ii este in tot ceea ce existd;

prin

sau sd renoveze lumea,'el nu e

decdt o parte a memoriei colective,

Artistul are privilegiul iegirii din Iumen, pentru cd ritualul artistic irnitE zidirea lumii qi gestul divin;
aldturi de matematician, artistul are gansa detagdrii ;i receptivitate la mesajul universal. Doar rnetafizicianul este mai presus de el.

plstrdtorul gi martorul unei istorii

ucise. Adrian

cum explicd el, poenrl nu are decdt memorie cultural5; existenfa personald a fost, aboliti printr-un

fiecare element al vielii poartti in

sine mesajul devenirii

face o cdl5torie fabuloasl in ascensorul unui hotel Ei, degi

ajunge la etajul 21, cifrd, a crdaliei ritualice, act de imitare a creatiei divine; Ia ultimul etaj, nu existd, insi, dec6t drumul

GO),

poet amnezic,

$oc amnezic (un accident automobil), iar cdldtoria

ascensorul

de

coincidentia oppositorum. De aceea, pictorului (al c5rui nume

nimeni nu-l mai $tie),,,ii pldcea sI
se

cu

el

cl5direa nu are.decht cinci niveluri,

determinl amintiri care lin de fiinla sa generall, de aceea se regiseqte in prototipul lui

ii

plimbe cu ascensorul. Penffu cd,

spur Jos,

atlrma el, on

on spur

sus,

AS(ENSOR Metaforl a antinomiei inalt/adinc, simbol al inllldrii gi al coborArii,

cobordrii. Revelalia sa este transpusd intr-o binecunoscutd

inceputurilor, acolo unde se frxeazd poezia, dar gi originea antinomiilor. Ascensiunea gi

cobordrea reunesc sensul vielii gi al

Orfeu, adicd la

ori urci, ori cobori este totuna."

(tCD,2C/)

inceputul

BALEhIA

Univers inchis, pegterd

gi

h5u

ascensorul comportd aceeagi semnificalie ca gi scara, semn al trecerii de la un mod de a fi la altul (S). Eliade studiazE numeroase

cd toate evoc5 imagini ale ilumindrii, iar lumina ;i puterea sunt sinonime; inaltul este inaccesibil omului, el aparfine fiinlelor supraumane (IR).
,

simboluri ascensionale gi observd

formuld gnostic* a urca si a cobori este acela;i lucru. Fraza revine obsesiv, genereazd conexiuni de idei ;i declangeazl in cele din urmi anamneza: Adrian nu agazd ideea

mor[ii, aspecte similare in planul

unicei realit5li care este devenirea,
sau nestatomipia desdvfu;itd

termeni heraclitieni'' De

in

cAnd poetul se intreabl, ca

cumva este mort,I-eana

aceea gi

intr-un context filozofic m.odem, nu se gdndegte nici Ia Paracelsus, nici la gnostici, ci la Heraclit, pe care qtie cu siguran{i cd l-a citit, deqi nu-gi mai aminteste cdnd:

Dionis, eroul eminescian, dacd nu

ii rlspunde

indirect cd doar se afld de prea curAnd in paza ingerului Morlii. Ignorarea timpului normat face

totodatil, simbol al limitelor ce pot depdqite. Asociati mirului lui Iona, .balena este qi un semn al devenirii, sau cum spune Gu6non, un punct de rdscruce: ,,Iona;;e af15 intr-o perioadl intermediard, intre doud gt6ri sau doud modalitifi de existen(ii'.u

fi

posibil5 receptarea

Animalele acvatice sunt pdtrunse de forla sacrd a abisului ;i poartd

in ele sensul vieyii

.unit5lii

pin

armonioasd

22

l-n

v-

unduire CIm.). Un personaj eliadesc ($tefan Viziru, din NS)

compard viafa cu burfa r4istuitoare a balenei. Ser,rtimentul de derutd gi

balena se asociazd simbolic bdrcii.

(v. DIJBLU)

spre insuld, in barca indicatl in vis, ca vehicul sigur, reprezinti o probd care abole.ste blestemul proferat in

stdpdni'r

(A;

88). inainte de a face

timpul mitic, acolo unde se afl5

BARCA Simbolizdnd bucuria

.wdji, Andronic bea vin ;,cu sete, lacom, inghilind parcd in somn", pentru a se reintegra in lumea
oamenilor ($.).

nemullumire, imposibilitatea de a se elibera de sub teroarea, timpului

"perceptibild. Personajul
cdnd reuqegte sd iasl
multe ieqiri

ll oezvalule lmagrnea uner 'inchisori, in care distrugerea mistuirea - nici mdcar nu este
cautd iegirpa din burta balenei, iar atunci

plutirii

gi

teama scufund5rii, barca e consideratli, in majoritatea. credin[elor,

rdddcinile destinului ei. Ea ajunge pe insula adamicd gi incheie astfel un ciclu al devenirii perSonale, prin

vehicul al vielii qi al mo4ii; ln proza lui Eliade apare imaginea

ritualul moarte-nunti. Pentru ea, barca este - aga cum spune un personaj - un ,,cuib", un spafiu
ocrotitor gi de rena;tere.

BIBLIOIECA

Labirint spiritual gi loc

presupune intimitate, sqcret'

de
gi

recluziune intelectuald, biblioteca

lumind realizeazd cd, de fapt, existau mai

in

se rdtdcise nu era un spa(iu devorator, ci un ou, a clrui coajd o spdrsese intdmpl5tor. in IS, Eliade comenteazd asdel simbolul oului
spart: ,,a .sparge inveli;ul inseamnS, in parabola lui Buddha, a desfiin6a
sarysdra, roata existenfelor,

;i ci

labirintul in care

b[rcii rdsturnate, cavzd a inecului sau a regenerSrii spjrifuale. Andronic ($), personaj straniu gi fascinant, a trdit sentimentul inecului, clci barca in care se afla
s-a rdsturnat, iar,prietenul sdu a murit. Episodul e reluat ,si in NS,

ln

sens cregtin, barca este vehicul al salvdrii si al mdntuirii.

iniliere. G. Durand consider5 cartea un recipient sacru (ca qi

Graalul). La Eliade, simbolul apare cel mai bine reprezentat in nuvela SDH ; este vorba despre biblioteca lui Zerlendi - un savant indianist care ar fi fdcut gelos pe un Roth,

BEIE/BATmJRA
Mimeazl detagarea de lumea fizic5 gi anticipd bulversarea spiritului de
dinaintea oricirei regeperdri; Gore @ounsprezece...) alunecl

unde $tefan Viziru are

experienfE,

aceeagi

fixati in

intimitatea
sunt

mo4ii. Ambele personaje involuntar la 'taina

in alti

Jacobi sau Sylvain

Ldvi.

adicl

iluminate pentru cd au participat"

capital5 (moartea), intuiesc sensul instabilitStii pi se elibereazl de teroarea

dimensiune a timpului dupd ce bea

transcende at6t Spaliul cosmic, cdt

ciclicl'. (97) Stefan Viziru iese in lumind gi se -detageazd

de destinul individual, iar in final el descoperl sensul
devenirii prin moarte. La indivizii aleqi, captivitatea in interiorul unui monstru,,constituie sindromul yoca{iei 1or miitice" (MVM), iar lui $tefan ii indicd un proces de

qi 'Timpul

morlii. Barca in care plutegte .Dorina ($) ajunge la insuld inainte de rdsdritul soarelui, pentru cI ea gi-a invins tema fald de ;arpe. ln

carafd de vin. Coana Viorica, pentru cI gi-a pierduJ condilia sociald, igi grdbe;te incogtient , viafa, cdci ea bea ca sd uite, iar

Descrierea este fdcutE in manier[ romantic[: ,,C6nd s-a deschis uqa masivd .de stejar, am rdmas

invdfdtorul Gheorghe Vasile intuiegte vag ratarea gi resimte incert intoarcerea la rudimentar
(NS). Oamenii care beau noaptea

inmlrmurit, in prag. Eia uqa din acele oddi luminoase, care 'se gdsesc rar chiar in cele mai bogate case din veacul trecut. t...1 O galerie de lemn inconjura o bund parte din bibliqtecd. Erau, poate,

mitologia egipteanS,

$arpele Apophis -intrupare a zeului Seth -

treizeci"de mii de

volume,

ameninli bdrcile pe care plutesc

sufletele celor mor{i, iar eliberarea

in cdrciumi sunt pregdtigi pentru inilierea orficd GCPI. Ei !;i

majoritatea legate in piele, din cele

mai diverse ramuri ale culturii:

medicinS, istorie, religie, cdldtorii,

regenerare spirituald, prin 'depd;irea dublului. (Partenie), precum qi prin revelagia mo4ii.
Iesirea din burta balenei inseamnd renagtere gi desfiinlare a normei

temporale. Sugestie

plute$te

pe apele primordiale,

a oului

ce

definitivd se produce dgar cdnd sufletul ajunge sub imperiul luminii solare. De aceea Andronic este abatut, ingdndurat si trist la aparilia soarelui, cdci atunci redevine garpe. Drumul Dorinei

manifestd amnezia generall .in perioade de restriqte istoricd: ,,secole sau milenii nu se int6mpld nimic in lumea spiritului, nu se
creeazd nimic, dar istoria continud, oamenii beau gi petrec ca sd uite, . .. .^1 ^ iar stdpdnii sp6nzurd ca sd rdmdnd

ocultism, indianisticS.* (223)

Prezentare continud cu detalii de volume gi autori: cA(i de cdldtorii, multe despre India, chiar gi unele

de farsori precum Louis Jaccolliot), ceea ce

nevaloroase (scrise
25

l--

T-.

dovedea interesul lui' Zerlendi pentru acest capitol; majoritatea

sunt insd tomuri serioase, ilustrAnd

gi aceasta compleGi, ce-i drept

diri volume de
cur6nd.

o culturd temeinic5, gi. anumi:

gramatici de limb{ sanscriti, sau ,,enormul tratat ai lui Medhaditi asupra Legilor lui Manu".
Biblioteca confine nu numai semne despre proprietar, dar dd informalii

popularizare a $tiintei, anticipAnd era proletcultistd, ce avea sd vipl foarte

catolicd -, iar cealaltd o fostd cilugnrip. Abandonate la etajul 21,

pustiu ,si ocolit de lume, cele doud femei nu-i pot oferi lui Adrian dec6t
cheile de la o an exd,pe care ar trebui

geotipul bucure$tean, mitologiz6nd locuri intrate in congtiinla generald.

Pidurea Blneasa este loc

al

s-o aleagtr; aSi cd el preferd

BISERICA

sd

incheie experiefr'fiE, JigJ igimireasa in pldurea verde duc'6ndu-gi

(NS) are viziunea propriului sfdrEit,

revelaliilor mistice: Gavrilescu (La

gi despre povestitor, care inilial este emotionat de solemnitatea

inc5perii, inundati de lumina de toamn5, iar mai t6rziu, dup6 ce rtrsfoiegte volumele, cap5td un
sentiment de admiralie Profundd: ,,nu lipsea nici un autor important". Constatarea introduce in poveste,
cdci secretul doctorului este tocmai experienla completd, pe care

pi dezvoltl simbolic
Spagiu consacrat

teofanic,
sensurile

feminitdlii germinative: mireastr, mam5. Ca orice centru, biserica include semnificalia Genezei gi prin aceasta valoarea inceputului. in nuvela O fotografie..., se
produce miracolul vindec[rii gi al intineririi Theclei, in, ciuda faptului cd taumaturgul (Martin) este un impostor. Dumitru, personajul principal al nara{iunii, pdtrunde int6mpldtor in spaliul indumnezeit,

coboare. Experienta poetului depd;egte spaliul bisericii qi dimensiunile mdntuirii, cdci el reface destinul fiingei (moarte/
inviere) in timpul vie$i sale profane.

a mo4ii gi tot la Bdneasa, $tefan

tot o nunti mioritic5. Descoperirea liberte$i absolute, clltrtoria lui
Zerlendt

in Shambala_l$[

ur"

loc in centrul BucureEtilor.

BUCURE$Tr

Spaliul prozei eliadesti, ora$ al melancoliilor, sufocat de cdldur6,

dominat de banalitatea
propria mito-geografie

care
-

camufleazd misterele, constituie

naratorul

o descoperl treptat

sciii-

$i

int6mpldtor. De policandrele din

bibliotecd atarnau nenumdrate vArfuri de sdgeli, semne ale imprevizibilelor drumuri din labirint. Ca orice bibliotectr, gi aceasta confine un manuscris ascrins - un jurnal scris in alfabet sanscrit. Dupd ce misterul' este
revelat, biblioteca dispare gi o dati cu ea dispare pi lumea lui Zerlendi,

aducdnd

cu el o fotografie

de

torirlui. Aga dupd cum observ[ E. Simion, Bucuregtiul, in viziunea lui

Eliade, reune$te toate simbolurile

iar miracolul se int6mpld pentru cd biserica se nume$te a Milntuirii, nume

anamnezei,

tinere{e a Jheclei, adicd un simbol

al

tradilionale, plasate intrlo

dimensiune mitic[: ,,Este altA fald a

Pentru Eliade, Bucure,stiul nu este doar oragul natal, ci gi centrul sdu, universul in care cerul gi pdmdntul se intAlnesc, un Combray in care nu numai timpul este recuperat, ci gi arhetipul fiin1ei sale eterne, cum, de aldel, chiar mdrturisegte: ,,Oride loc natal constituie o geografie sacrd. Pentru cei care l-au pdrdsit, oraqul copildriei gi adolescenlei devine, totdeauna, un orag mitic.

Bucuregtiul este pentru mine,

centrul unei mitologii inepuizabile. Numai strdbAtand aceasti mitologie, am ajuns sd cunosc bdevdrata lui istorie. $i, poate, propria mea istorie..."8 El numegte

spatiului din proza lui I.

lui Martin i-au

simbolic, pqntru a cdrui inlelegere trebuit .doi ani.

L. Caragiale. Impresia este, in Momente Si schi{e, de agitalie

steril6, corigtiinfele sunt narcotizate

Templul face posibilI cobordrea

(tema e traEti $j in romanul Lumina ce se

stinge...). Un alt sens are biblioteca

ba chiar gi amintirea

lui

diYinitdtii, atunci c6nd .fiinla pdstreazd in sine sensurile inceputului, printr-o credingd
naiv5, idolatrl gi van5. Adrian 6CO) ajunge la ultimul etaj

de vorbe, lumea in care

sacralizeazd lumea

trdiesc

(inclusiv lumea fizicd) pare iremediabil goald. t...1 Eliade

lui

Miticd,

Bucureqtiul cel mai melancolic ora; din lume, gi vorbegte despre inegalabila tistele a amwgurilor
bucuregtine (Podul).

lui Gh.
qi

oragul toropit de cdldurd e un vast

Vasile (NS). Fiin$

mediocr5,

al hotelului,

acolo unde nu mai

invdfStorul vinde manuscrise

obiecte rare din colecfia rafinatului Antim, pentru a-qi face o biblioteci

venea nimeni, gi int6lnegte doul femei; una este vdduvl - la Vedova lui Dante, adicd biseriba romano-

labirint de semne, Miticd insugi, omul care se grlbegte mereu, dar pdrlseqte rareori tafeneaua, Miticd, zic, devine un personaj mitic."' Cu fiecare scriere, Eliade reconstituie

cAr\{ERA (SECRETA) De obicei inchisd, addpostind un

secret infricogdtor, la care nu ilre

T"-

q-

acces decdt fiin1a

este un

iniliat[, camera microcosmos care

camera secretl este descrisd asdel: ,,Storurile erau llsate gi in. camerd

aceasti camerd secretd reprezintil un uriivers extra-istorip, o replicd la

camera Samb6,in care el regdsgpte in parte misterul luminii verzi. Aici durata a fost reprimatd, in camera

intredeschisi, simbol al accesului

sdu

pa(ial la misterul cunoagterii.

reediteazd personalitatea fi ecdruia. Carnera tainicd e casa micd in cea mare, un loc de ri:tragere, veirit din

era

penumbrl misterioas5, o

intuilia o-riginilor, a liniqtii

dinainte de Genez5.

de

La Eliade, camera are un sens - special pentru cI se leagd de, o experienli personal5, pe care el o
nume$te descoperirea misterului, gi

rdcoare de cu totul alti naturd decAt ricoarea celorlalte cameie i'n care pdtrunsesem pdnd atunci. Nu qtiu de ce mi se phrea cE totul plute$te acolo intr-o lumind verde; poate

Dintr-o altd perpectiv5, camera secretd mai ester gi o metaforl a vielii ce se derulea75 sub teroarea
sfdrgitului

secretd nirnic
.

nu aminteqte de
se

(in

Podul); teama

.de

lumea prof6nd: nu existil alimente,

cdci in camera Samb6 nu

mdndncd,

unde perdelele erau verzi. Cdci,

altminteri, camera era plind de fel
de

nu se primesc musafiri,

in inima

moarte este comparatii cu o camerd obscurd, f,drd qi Ei ferestre, inchisl

fel de mobile qi lSzi gi coguri cu

car6 .se inscrie intre prirnele sale arnintiri; este vorba despre camera

musafirilor din casa de la

Rdmnicu-Sdrat, in care el intrd pe furig: ,,... storurile'erau ldsate gi perdelele grele, de catifea verde, erau trase. in odaie plutea o luminl verde, irizat5, irealS, parcd m-ag fi

hArtii gi jumale vechi. Dar mie mi se plrea cd e verde. $i atunci, in clipa .aceea, am infeles ce este Samffi.Am infeles cd existd aici pe

aici $tefan picteazd, repet5, fdrd sd conqtientizeze, ieqirea sa din timpul istoric, deqi mai tArziu el
descoperd cd experienfa misterului

muntelui gi din care nu existi iegire decdt pentru cel care

o camerd

r$l repnma Inca. tslecare om lgl are secretS, din care este

cere ruperea legdturilor cu realitatea. in adevdrata camerd

Sanb6 din copilIria sa, el a adus intr-o zi cAteva bomboane si chiar a incercat sd mdndnce ,nu, du, in clipa aceea a in[eles cd misterul a fost ucis: din acea zi., uga camerei Samffi a rdmas inchis5, accesul i-a fost interzis, prin gestul s5u profan.

pImAnt, lAng[ noi, la indemdna noastr5, gi totugi invizibil celorlalli, inaccesibil celor neiniliali - existi

posibild trecerea intr-cj altii ordine, dar, aqa cum spdne un personaj eliadesc (Podul). nu se poate qti dinainte ,,ce fel de alti lume vei integra, sau ce fel de alt mod vei
dobdndi."

diti inchis intr-un bob uriaq de strugure." (Memoii,l,9) Sentimentul intririi intr-un paradis
aJlat dintr-o

un. spafiu privilegiat, un loc paradisiac, pe care, dacd ai avut

interzis ll

norocul sd-l cuno;ti, nu-l mai poli uita toati via1a. CIci in Samb6

CAIVIIJFI-ARE

va urmdri multd vreme, , simleam ca trEiesc aga cum nu mai trdisem pdni atunci; trdiam altfel, iar rememorarea capdtd valoarea exe?ciliu de, recuperare a intr-o continuS, inexprimabilS unui fiomentului epifanic. Aceast[ fericire. Nu gtiu de unde izvora proieclie intuitivX a sfArgitului se beatitudinea fdrd nume. Mai t6rziu, reduce la irnaginea neasemuitei amintindu-mi de Samb6, am fost lu4ini, imagine a mo4ii, in toate sigur cI acolo mI agtepta Dumnezeu pi md lua in brale indatA operele . sale. Experienfa este
.

Nevoia de autoclaustrare

Noliune prin care Eliade definegte

personajului subliniazd sensul revelaliei sale - imaginea unei magini - qi anume previziunea mo4ii.sale, c5ci toate simbolurile
claustromorfe ascund o eufemizare a mormdntului; el nu trdiegte ci a$teaptd sd i s'e dbzvlluie iesirca. De aceea, claustrofilia sa anticip5 descoperirea cd moartea inseamnd intoarcere, regressus ad uterum. Alt personaj, Dayan - din nuvela cu acelaqi nume - af15 o singur6 cale de evaziune; in labirintul in care il introduce Ahasverus existd

puterea hierofanicd a lumii, capacitatea tuturor lucrurilor

banaie de a ascunde mistere sau de

revela.dimensiunea sacrd

in NS, in care personajul principal, $tefan.Viziru,, rdmAne cu obsesia unei camere secrete, din cauza unei int6mpldri
transfiguratd

ce-i cdlcam pragul. N-am

mai

din copil5rie, cAnd, aflat intr-un hotel, aude cuvdntul Samb6 gi

crede cd este vorba despre o taind ascunsl in spatele unei ugi inchise;

simlit, apoi, nicdieri gi niciodatd o asemenea fericire, in nici o biseric6, in nici un muzeu; nicdieri gi niciodat5." (I, 91) La maturitate, $tefan Viziru inchiriazl o camgri intr-un hotel, de a c5rei existenlS nu gtie nimeni, nici mdcar familia;

universului, Viala cotidiand este plin5 de semnb, pe care doar cei pregltili le inleleg. Tot ceea ce existd are un sens profund,,,chiar gi cerul fdri stele sau vagoanele goale, cu-luminile stinse" (La umara...) in romanul NS," personajul principal este fascinat,
aparent fdrd motiv, de antropohime necunoscute, care duc insd spre descifrarea destinului sdu; de pild5,

o singurd camerl cu

u$a

d-na Zissu, un nume auzit,

int6mpldtor prin perelii subliri ai

unui hotel, il va obseda necontenit, pdnd in momentul in care afld cI ii apadinea unei curtezane pe care ar fi putut s-o crmoascd gi care a fost iubita cdpitanului Sideri. Numele

purtdtoaie de mesaje,
materiei

maya indiand, termen tradus de Eliade, pfrn irealitate imediatd,metaford a

mult mai tdrziu, bundoard La gigdnci (1959) qi Podul (196+.).

Intr-un anumit sens ag putea spune c[ tema acestora constituie cheia

povestea colonelului (La fg.). Dayal (din nuvela omonimd) il

recunoa$te pe Ahasverus pentru

in

devenire (PoduD. ln

el a citit lidovul rdtdcitor, sj

cI

d-nei Zissu

il

avertizeaz.d asupra

TIR, Eliade aratd ctr existd o permanent2l solidaritate a omului cu sacralitatea, intre[inud prin
simboluri; semnele care definesc destinul individual, capltd sens doar pentru fiin[a preocupati de

bolt[ a tuturor scrierilor mele de maturitate." ( ed. cit.,I,355)

de

anume ?ntr-un timp revelator, in

noaptea de Sdnziene. Un alt sens al c{4ii este cel de ghid general al lumii, copie a

ursitei sale, Ioana Sideri, fata

clpitanului. Dar acesta este doar un
exemplu dintrq numeroasele semne care ascund informalii despre viala viitoare a personajului; toate

CARTE

propria-i salvare;

evenimentele importante din

existen{a

camuflajul sd ascundi qi in acelagi ,,ffebuie timp sd atragl atenfia celor avizafi"

Depozit al tradifiei ancestrale, recipient inviolabil pentru cei

neinilia,ti, cartea este comparattr ca semnificalie cu vasul Graal qi cu piatra filozofald (Durand). Orice

universului; ca Liber Mundi, simbolul apare in nara,tiunea Podul, in care un cuplu ciudat (o bdffand ,si o fatl) cdltrtoresc, orientindu-se dupd o carte, iir care este

lui Ciru Partenie se reediteazd, in destinul lui Stefan

o

(La umbra...), adicd pregdtili

pentru a inlelege misterul devenirii

vorba despre intoarcerea acasd, o

carte este un labirint format din

Odisee frumoastr, scristr

pe

Viziru, camera Sambl

"ar" prevestire a timpului fdrd duratii, in

lor dincolo de moarte.

alte cdrfi, Eliade insugi dtr in

operele sale artistice

in Memoii, Eliade
sd

care va pitrunde in final, iar magina pe care o vede aievea in pddure va fi vehiculul mo4ii sale. Simbolul apare aproape in toatli proza lui Eliade; ruinele unei case

recunoagte in acest simbol o dominantd a operei lui gtiinfifice: ,,Fdrd sd fi Etiut, fdrd

titluri

de

studii sau de volume literare, care,

ascund incredibila

experienl5 yoghind a lui Zerlendi.l$DQ, sau fiin(e care au alunecat intr-o alti dimensiune temporald (DouIsFe-

ardt in ieea ce voi dezvolta mai $arpele t0ruiu in lucrdrile mele de filozofia qi istoria religiilor, qi anume c6,
aparent, sacrul nu se deosebepte de

fi vrut, izbutisem sI

nu numai nu explic5, dar deschid alte ugi, adicd numeroase

posibilit5li '

cI

inlelesul.tuturor, pe care o asculttr fermeca,ti to,ti ciletorii unui vagon d9 tren, cu excepfia povestitorului,

de

interpretare;

care, deqi cuprins de o emogie nelimuriti, nu ingelege cuvintele. Cartea aceasta se integreazd in
dimensiunea devenirii perceptibile,

buniioard, pentru a motiva ideea ctr istoria ge4eraltr lnseamnd teroare,

un personaj invocd

in care btrtr6na pare oarbd, iar fata

are'cdnd L4,cdnd 20 de ani, apoi

un

profan, cd fantasticul se camufleazdin real, cd Lumea este ceea

ce se arattl a

binecunoscut studiu eliadesc: ,,Evident, teroarea istoriei e una

din obsesiile profesorului. DacI a,ti citit I-e mythe de l'Aternel retour,
vd aduce,ti aminte." (Adio,X))

intreaga scend se deplaseazl cu

r**e...).'Tot camuflati este qi ptrdurea in care va dispdrea Pandele (19 t) $ care in realitatea
istoricd nu mai exista de doudzeci de ani. Casa gigdncilor nu este decdt un loc rdu famat, dar pentru
al

Aceeaqi dialectici

fi gi totodattr un cifru. -. evident, in

contextul unei fresce etpice de mari propo4ii - susline si Noaptea de Sdnziene, inceputd 12 ani mai

Cartea reprezint[ un mod de cunoa$tere rafionald a lumii, dar gi

mult timp in urmd, in amitirile povestitorului (Zamfirescu), in momentul in care a inceput clldtoria celor doul personaje spre casd qi spre moarte. Cartea

reprezinttr aici harta drumului spre

'Gavrilescu devine un univers

d-a tie.).

tirziu,in

1949; cu deosebirea cd de

un mod de salvare individuald.

Gavrilescu este fascinat de numele colonelului Lawrence, pentru cd e

data aceasta nu mai era vorba de

origini qi de aceea bdtrina qi fata traverseazi istoria, trec prin gcoli,

misterului capital: moarte-nuntd

Aga cum explicd Sergiu Al-George, ciunera,,[ine de dialectica indianl a sacrului"e, respectiv de realitatea

semnificaliile profunde ale Cosmosului, ci de cifrul evenimentelor istorice. Tema camufldrii

fantasticului in cotidian

se

reglsegte pi in c6teva nuvele, scrise

personajul unei cdrti pe care n-a' citit-o; obsesia sa anticipd misterul in preajma ctrruia se aflI gi care pentru el rtrmdne inchis ca gi

in chip

restaurante, sau biserici, cucerind nein[eles pe toti cei care

asculti lectura fetei qi privesc solemnitatea bdtrdnei; cartea aceasta confine in sine sensul

31

--

;r-

lumii, poveste;te despre,,luntrile

care ne

a$teaPte

' la

apa

ruinele unei case pistreazd spiritul locatarilor mo(i o datd cu

Vavilonului", despre lucruri,,care

rup inima de triste{e", dar gi despre intoarcerea la origini; este cartea sacrd a istoriei omului (adic5 naptere ;i moarte), al cdrei atribut

distrugerea casei. Cdsula din pddure, Iocul in care se irrt6lnesc

doi indrdgostili, se sacralizeazd qi,

rejntors. Povestea cuPrinde un ritual, pe care Eliade il numegte ,de tip qar4anic"; degi nu se cunosc
misterele orfice, se qtie cd pregdtirea

incetarea

stlrii contemPlative; omul a dorit sd devind Dumnezeu, adicd sI, creeze, ceea ce a gi
devenit, dar crealia sa se face Prin consum de substange, cu suferin,ti

esen{ial este ferninitatea.

MANUSCRIS)

(v.

$i

degi pddurea este tdiat5, casa demolat6, iar singurul supraviefuitor al intdlnirii - amnezic,
locul pdstreazd incd sensul sacru, de poartd a evaddrii in timp (19 t).
Casa in care se consumd experien{a

serie de'purificdri vegetarianism, ascezd, invdf5turd

cuprindea religioasd

CASA
Centru qi spaliu domestic totodati, casa, ca*-qi camera reprezintd o imagine a fiin1ei; de reguld casele din opera literar[ a savantului sunt vechi gi boieregti, trdslturd care, la

yoghind a lui Zerlendi, din SDHcste o casd veche, boiereasc[l aflat5 in

centrul Bucure;tiului. Demolarea

- qi cd ndzuin{ele erau transmigralia 9i imortalitatea suftehrlui (Ist Ged-,II, 177 qi urm.). Cobordrea in infern, in timPul viegii, nu inseamnd moarte; de aceea, Pandele (19 t) accePtd mesajul Euridicei. Ritualul cere purificare - katharsis, tehnicd
apolloniand

Dumnezeu dupd putin,tele sale.

PierzAnd existen,ta contemplativd, omul a pierdut qi sensul prdbuqirii sale din paradis, a rdmas doar cu o

;i cu

muncd;

el 4 devenit

un

nostalgie, el pdstreazd doar con-

casei generalului cea interbelici gi

Calomfir simbolizeazd moartea unei lumi,

o primd vedere, pare sd ,tin5 de romantism; spatiul povestirii

fantastice are nevoie de lucruri peste care a trecut timpul gi, intre
acestea, ruinele sau casele clddite in alt secol ocupd un loc important.

instalarea violenti a comunismului (Incog.).

pregete$te minulios, Prin intermediul teatrului; spectacolul insugi 'sdgereazd persPectiva

accidentului, care salveazd istoria
(povestea despre toma, toma, fratre, int6mplarea care a dat cenificat de na7tere rom6nilor). Pandel-e,

se

-, iar maestrul

Pandele

Fliinga surdd a Cdderii.'o Sensul pdcatului originar a constituit o preocupare pentru toatil genera[ia lui Eliade, dar tradilia acestei teme
exista cu mult inainte in literatura

noastrd (Cantemir,

Heliade

R[dulescu, Eminescu); destinul

fiin1ei reprezintd un gir nesfirgit de indlldri ,si cdderi, pentru cd ea gi-a uitat dimensiunea astrald. Eliade

CATABASA
Cobor6rea

in infern (catabasa)

definegte omul post-edenic Prin

Eliade introduce ac6st simbol in

spirit romantic, dar gi ca

componentS

re$tene,

a geografiei bucuiar fixarea sPafiald,

amlnuntele arhitectonice amintesc

de preferinla scriitorului pentru

'

opera balzaciand'La Eliade casa se leagd direct de destinele oamenilor

reprezinti o temd de largd circula$e in ritualurile mistice, in mitologie, artd. Eliade ii atribuie valoare iniliaticd, iar in scrierile lui artistice este legatd de povestea nefericitului Orfeu. in Odiseea homericd, Ulisse coboard in Hades ca sd"gi cunoascl viitorul de Ia profeful orb, Tiresias;

purificat prin artii, iluminat prin anamnesis, ingelege cd Poate cobori, cdci catabasa este urmati de indllare. Chemarea Euridicei
inseamnd eliberarea sufletului din

amnezie uimati de anamnez5; transcendenla Presupune rein-

nodarea relafiei

cu memoria generall, dar momentele de trezire

sunt foarte scurte; .cdderea
natura fiin1drii,
9i

inchisoarea materiei, pi, deci, de moarte. Este ceea ce descoPerd ,si Adrian GCU), un alt Orfeu pentru

indllarea fac parte deopotrivd din

conservd,

in ciuda

al cdrei rost se
Periodicei

care o locuiesc; de pildd, locuin(a lui $tefan (NS) este distrusd in tiinpul unui bombardament, iar

Orfeu, considerat strdmog al lui Homer, se confruntd cu zeii gi cu lumea cealalti, cdci el vrea s-o
readucd la

care experienla coborArii

(cu

regenerlri a vielii. in nuvela lCD,

ascensorul) declan;eazd Procesul

de anamnez5, in sensul de acces la memoria generald. (v. qi ORFEU)

mesajul orfic se transmite de-a

lungul istoriei, degi au fost uitate gi destinul gi misiunea lui Orfeu' In .alt?i scriere, un personaj lanseazi ideea cI in urma Cdderii, oinul a

aceasta

ii anticipA

destinul:

personajul pleaci in exil la Paris, nu mai are nevoie de cas6, cdci in cur0nd moare. in DouIsprezece...

viali pe Euridice, agadar, vrea sd anuleze insSgi moartea; el este invins in idealul sdu, dar
rImAne ca simbol cobordt in lumea

al celui ce a tno4ii Si s-a

CADERE
Nae Ionescu asociazd Cdderea cu

uitat cale-a regenerfii, a devenit efemgr (LTCI); uitarea inseamnd

33

tr
i

in via1d, captivitatea sufletului. Dominic Matei

scufundare
accidental, igi regdsegte starea eternd, dar natura sa umand il trddeazd; el se intoarce la condilia sa de om, adicd blocat in amrieae qi muritor. CXderea stimuleazd spiritul reacfionar - scrie Cioran" - cdci ea di sensul ihvariabilidtii fi ingei, sortitii la coruplie gi degradare. Aventura iegirii din gablonul vielii inseamnd C[inerte...) , se

cdldura initiald, generattl de efortul

inalli,

al unitdlii primordiale (MVM); in concepgia indiand,

ascetic
na$terea

lig6nci, deqi amiaza zilei trecuse, cdldura este gi mai insuportabild.

oamenilor de joasd culturd, care amnezici. Cdntecul lui Adrian a fost creat la inceputul inceputului, sub semnul lui Orfeu, apollinicul, dar vorbegte despre Dionysos; simbol al armoniei, impdcarea lui

trdiesc fdrd gAndul salvdrii,

lumii se datoreazd

unei
a

combustii interioare; de ordin

spiritual, individualizare

haosului. #pas inseamnd puterea cdldurii (,,ceva asemdndtor cu clocirea"t2), iar Eliade prezintd o

mituri in care puterea gi clldura se identificS; aceastd clldurd chre stdpAnegte este
serie de

Doctorul Zerlendi, care,,declan;eazd congtient iegirea din realitatea limitat5, simte doar ,,o vagd cdldurd a capului" (SDII). Eusebiu, degi nu partiffi-ta experimentul evaddrii din istorie, prin simplul fapt cd se aflE in
preajma sacralitXlii, este invadat de

Apollo cu Dionysos, aga

cum Eliade (in.Ist cred-) este gi explicd

sugestie ,a anuldrii conffariilor. De altfel, insd;i descoperirea lui

cdtdurd

gi igi

scoate haina

gi

risc gi revolulie. Simbolul Cdderii

in multe mituri ;i in alte religii dec0t cea cre;tinI; pentru

apare

traditiile primitive,
sexualitate,

in filozofia indian5 genereaz[ libertatea absolut[. Cdldura

anormald a fiinlelor este serhn al unei hierofanii: ,.Un sfAnt, ca gi un gaman, yoghinul sau un erou experimenteazS clldura supranaturald in mdsura in pare depdgesc,

asociatd de greci cu focul divin, iar

cizmele, pe un cAmp irvdPezit,in noaptea de Crdciun (19 t).

Adrian (cd intre coborhre

gi

indllare

nu existd diferenl5)

Cdderea
gi

inseamnS canibalism, moarte

CANTEC

in timp ce pentru gdndirea indiand simbolul

presupune,,ruptura primordiald din interioml fiin1ei" (IVfVIvf), ceea ce-l indreptSlegte pe Eliade sI afirme

in planul lor

propriu, condilia

ctr intre obsesiile arhetipale ale omului existd ;i intuilia ctr viata
reprezintii o decddere de la condilia celest[ a omului; el vorbe;te despre

.umand profand pi se incorporeazd

sacralitdlii" (MvM, 242) . Conform

Indidr

Pentru cI se adreseazd direct sufletului, permite o receptare emotional5 completS; de acaea cAntecul are funclii magice; este asociat iubirii gi, ca;i ea, constituie un mod de comunicare cu
divinitatea. Cdntecul este vehicul al mesajului sacru - multe texte

pledeazd pentnr coincidentia oppositorum, ca principiu al lumii eterne. Un alt muzician, Antim (Unif.) glsegte calea transcenderii prin muzic6.

Gavrilescu @-_Ii&}, desi tot

muzician, nu qtie, insd, cd este un posibil nurtntor de mesaj.

unei credin[e din

CENTRU

cddere, nu neapdrat

in

sensul

contemporan6, un om fierbinte se afld in comunicare cu Dumnezeu (IV[V[{, 239). Aproape toate

personajefe ctre au o experienfi de excep{ie sunt,cuprinse de o cdldurd nefireascd, reflex al Genezei, cdci

religioase s-au conservat.

gi

ci despre ,,o c5dere ce.se traduce printr-o catastrofd

iudeo-cregtin,

El se imprimd cu

transmis prin intermediul muzicii. ugurinfd,

fatald geniului uman gi in acelagi timp printr-o schimbare ontologicd

in structura Lumii." (IvIA

115)

orice alunecare din normalitate precede renovarea, renasterea

fiin1ei. 9gylleosr-"ste asediat de
vdpaia fierbinte a strdzii, care il lovegte peste gurd, peste obraji; el nu inlelege ceea ce i se intdmpld pi nici mdcar intuitia miracolului nu o \:

fascineazd, dar .adesea este purtdtorul unor simboluri pe care doar cei iniliati le vor descifra. CAntecul in curte la Dionis, din
nuvela cu acelagi nume, transmite un mesaj despre mdntuire. Adrian a

Simbol esen[ial gi cu multiple semnificalii in opera lui Eliade, omul arhaic gi-a marcat spatiul vital prin construclii care repetd 'universul, luAndu-gi ca reper centrul sdu. Un copac, un stdlP, piatra de temelie (omphalos) at devenit simboluri ale centrului lumii gi, prin extensie, intregul spafiu din jurul lor a reflectat

cArJUn.i, @AGrcA) in discutarea acestui

sensul dat de Ng-Veda (X)

scris versurile cu congtiinta

cA

simbol

arhetipal, Eliade pomeqte de la

tipas,

are, de aceea c6nd iese de la

orice poezie este soteriologicd, dar a uitat textul. Leana cdntd aceste versuri prin cdrciumi, pentru cd gtie cd mesajul cdntecului se adreseazd

imaginea macrocosmosului consfinlit pirn abraxas sau prin jertfd. Un astfel de loc sq
indumnezeie$te, este purtdtor al faptului magic (hierofanic), adicd

35

sacru. Din aceaste perspective, centrul poate fi considerat punctul de int6lnire dintre Cer qi PdmAnt,

C5dere, centrul este locul spre care

adic[ acolo unde s-a

slvArgit Geneza insSgi. Eliade, dupd o demonstra[ie prddigioasS, bazatd, pe mituri gi credinle de circulafie

universald, afirrn5: ,,orice noud agezare omeneascd este, intr-un anum.it sens, o reconstrucfie a
lumii. Pentru
a putea dura, pentru a sau

fIrI efort in el, iar experienfa

aspird fiin[a de-a lungul intregii vie1i. ,Accesul la centru echivaleazd cu o consacrare, cu o iniliere. Existenfei de ieri, profand gi iluzorie, ii succede o existenfi noutr, reald, durabild gi efiqace" (TIR, 349). Omul 'cautd i,u deznddejde centrul sau nimere,ste

identificd toate cdutilrile omului (Graalul, cSldtoriile in lumea de dincolo, scara cdtre Cer, rug5ciunea cre$tind) gi le subordoneazi nevoii de evaziune a omului,. iar

inceputului, dar gi bleltemul intoarcerii (in mod conventional, cuvintele torna, toma, fratrt sunt
considerate prima atestare a limbii

evadarea

din timpul

profan

romane, pe la anul 600). Aceea;i idee apare ,si in naratiunea

constituie problema fundamental5 a metafizicii.'a Eliade considertr cI

gangurile. Gavrilescu

orice centru cuprinde dorin[a

de

Gore @ou[sprezece...) nu au con$tiinta sacrului, pentru ei

Qg$gl,

fi reald, noua locuinlE

noul orag

trebuie sd fie proiectate, cu ajutorul

ritualului construcliei, in Centrul Universului. Dupd numeroase traditii, crearea lumii a inceput intr-un centru gi, din acest motiv, construirea oragului trebuie, de asemena, sd se desfdgoare injurul unui centru" (TIR, 342). Din
aceasttl observagie simplS, Eliade formuleaztr o serie de idei care [n de filozofia religiilor. Centrul este singurul loc in care este posibild crea[ia, el reprezintd o intersecfie
(crucea cre$tind) din care izvorSgte energia viegii. Centrul presupune atAt indllarea cdt gi cobor0rea; este un canal de jonc,tiune intre Pdm0nt

identificdrii cu acesta presupune intdlnirea cu moartea sau cu nemurirea, c[ci sacrul are o
morfologie teribild,deschide drum gi spre eternitate gi spre efemer

rectrpdtare a naturii primordiale, a

experienfa rdmdne
semnifiCalie.

fdrd

paradisului, dar aceastii aspiralie

reprezintii gi un mod de a respinge,

de a estompa teroarea istoriei,

adicl de a iegi din timp. Aproape toate personajele eliadegti
trliesc experienga centrului ; $tefan

(TIR,351).

Simbolul centrului dovedegte o trS.sdturd arhetipall a fiin[ei, gi anume nostalgia formelor transcendentale, nostalgia paradisului pierdut. I. P. Culianu'3 considerd cd Eliade a preluat conceptul de nostalgie 'a
paradisuluide la N. Crainic; acesta

Centrul este un spaliu consacrat gi unanim cunoscut (aga cum este oragul natal), sau este camuflat qi la indemdna oricui este pregdtit (nativ sau prin inilere) sd-l gdseascd.

Viziru, din NS, con;tient

de aceastii cdutare resimte' existen{a ca pe o rdticire in labirint, din care reu$e$te sd glseascl iegirea, semn

@INCIDHVIIA OPFOSIIORTJM
Noliunea define;te armonia prin ,,implcarea,contrariilof' qi apare
obsesiv in opera lui Eliade, pentru care repiezintd ndzuinta supremd a omului. Mulli gdnditori au fdcut

considera

cd fiinla

sfideazd

al atingerii centrului. Centrul siu este cobordrea in prlpastie (adicd nuntd-moarte); pentru Adrian dCP), ascensorul devine centm,
iar pentru Pandele (19 L) cdsuta din pddure. Partenie (NS) iSi

moartea prin cultur6, prin orice act

observafia

cd

esenla

lumii

se

de crea[ip gi, din acest punct de vedere, ,,nostalgia paradisului e

reduce la elemente opuse, aflate

ln

impulsul fundamental
pltrsmuirilor omenegi",

gi Infem (ascensod lui Adrian, Uin ICD;. Spaliu hierofanic gi totodatd real, centrul permite inser,tia in illo tempore, clci aici timpul profan poate fi abolit.
Exprim6nd dorinla omului de a se

Dumnezeu a fdcut omul sd participe la iluminarea dumne-

al cdci

proiecteazd toate emotiile gi cdutilrile intr-un dubfp - $tefan.

permanentd confruntare: pozitivl negativ, feminin/masculin, noapte

Centrul sdu este celdlalt, pe care il ignord gi din cauza acestui fapt va

lzi

pune problema in

zeiascd; trebuie spus cd Eliade nu

muri (este confundat cu dublul sdu).. Zaharia FErAmd igi fixeazd

centrul pe str. M6ntuleasa, proiec-

etc. Este de la sine inleles c[ poate fi imaginati o lume sau o ordine ?n care contradicfiile sunt

termeni

afla

in inima realit5{ii gi de a

redob6ndi, tntr-un sens cregtin, condilia divind, de dinainte de

ortodoqi (nici mdcar creqtini), ci mai degrabd are o viziune filozofic5, dezvoltati din teoriile

tatl mitic intr-un lung ;ir de pove$ti. in -rornanul 19 t., se

sugereazd ideea c5, pentru romini, centrul este povestea despre foma,

eliminate. Eliade, preocupat de problemd, descoperd cd filozoful grec Heraclit di o primd viziune asupra reunirii contrariilor, anume cd ,,Dumnezeu insearfind toate
contrariile". Sintagma coincidentia oppositorum ii apartine insd

lui Nae Ionescu; profesorul

torna, fratre, adici

obsesia

36

l--

,!T-

gdnditorului renascentist Nicolaus Cusanus, care a definit prin ea

care se spune cd la inceputul lumii

oamenii erau de trei feluri:

masculini, feminini gi androgini;
fiecare prototip era alcdtuit din doi

misterul totalitSlii. Eliade cautd contextele arhetipale care au condus la teoriile mistice ale lui Cusanus: ,,Se gtie cd identitatea contrariilor (coincidentia opposi-

torum) era, pentru Nicolaus

Cusanus, definitia cea mai pufin

imperfectd a lui Dumnezeu. Se qtie, de asemenea, cX una dintre

sursele

de inspiralie ale
lui

lui

Cuspnus a'fost opeia

Pseudo-

Dionisie Areopagitul.

Cum

spunea Areopagitul, unirea contrariilor intru Dumnezeu constituie un mister. Dar nu

despre aceste speculalii teologice gi metafizice vreau sd vorbesc. Nu

indivizi, ca gi cdnd ar fi fost doi oameni lipili, care alcltuiau o sferd. Pentru cd. androginii' erau rdi, Zeus i-a pedepsit pe tofi oamenii, tiindu-i in doud, dar le-a l[sat posibilitatea iubirii, adicd de a reface prin intermediul ei unitatea primordiald, de a trdi pentru scurt timp fericirea absolutd de la inceputul lumii gi pe care oamenii au pierdut-o o datd
cu aceasti pedeapsd. Multe religii aqazd

exact, in ultimii 30 de ani, a dispdrut din literaturd (sau din ritualurile. moderne legate de moarte) viziunea iadului, sau a judecdlii de apoi.'' Aceast[ idee este anticipati de Eliade; el sPune
cd viala gi moartea nu sunt diferite;

aventuri erotice, adicd Prin repetitie gi prin incercarea de a

fi cunoscut in timpul viblii, dar este camuflat.

acest paradox poate Acestd viziune despre armonizarea

surprinde materia in devenire. Paralel cu povestea locotenentului este prezentatd gi cea desPre o bltr6nd inso,titi de o fatd ce citegte dintr-o carte gi care cllStoresc spre origini, la nesfdrgit, ca viala insd;i; ceea ce au descoperit . ele este misterul, paradoxul int6lnirii dintre
existenld

contradicliilor ascunde nemullumirea addncd a fiingei in legdturd cu destinul ei: ,,Faptul cd aceste
teme gi motive arhaice trdiesc incd in folclor gi ies mereu la iveald ln

si non-existenf5; aceagi

experienld este intuite de cdtre Onofrei cdnd il intAlnegte pe

fi de mare interes pentru istoria filozofiei occidentale, ci pentru c6, dupd

pentru cd ele nu ar
pdrerea mea, ceea ce trebuie sd ne

la originea universului binele si rdul. tn mai multe legende bogumilice, frecvente la popoarele slave 9i la rom6ni, Dumnezeu gi diavolul au
creat impreund lumea;
toate

lumea oniricd qi imaginard dovedegte cd misterul totalitdtii'

face parte din drama uman5. El revine sub aspecte multiple ;i la

locotenent: ,,un locotenent de rogiori prezentat in termeni de filozofie negativd constituie in el insugi un mister, un paradox. Coincidentia oppositorum, ar fi Metafora absolutl a impdcdrii contrariilor o reprezint5 misterul ,,in care fiinta poate coincide cu nefiin{a.t' Un alt personaj, Adrian (din ICU;, descoperd acestd coincidenld in cdldtoria cu
ascensorul qi o formuleazl heraclitian, ebservAitd cd intre coborAre gi indllare nu existE diferenle. Pentru

preistoria .filozofiei, " faza presistematicd a gdndirii."

(MA,74)
Eliade prezintd scrieri filozofice, doctrine religioase, mituri. credinfe gi ritualuri care contin sugestia unitSfii, a reuniunii fragmentelor contradictorii exis-

re{ind ast5zi atentia este tocmai

gnozele dualiste vorbesc despre impdcarea binelui cu rdul intr-o perioadd indepdrtatd (in preistorie,

vielii culturale * in teologia misticd gi in filozofie ca ;i in mitologiile gi in folclorurile universale; in visele,gi in fanteziile oamenilor moderni, ca qi in
toate nivelurile

spus Nicola din

Cusa."(62)

cum zice Eliade), sau despre ndzuin[a , acsti anul5ri a

contrariilor.

tente in lume qi ajunge

concluzia

La greci, Apollon qi Dionysos * zei aflali in conflict - apar in miturile de la sfdrgitul civilizatiei grece$ti in deplind

crealiile artistice". (MA 116) in opera literard, ideea apare cel mai bine reprezentatA in nara{iunea Podul,in care mai multe povestiri care par a fi diferite se intretaie 9i
construiesc in final ideea cd lumea

este un labirint, un amalgam de intAmpldri gi semne, plasate intr-o

Ia

c[ ele exprimd drama fiin1ei care nu-gi poate accepta condiqia muritoare. Filozoful grec Platon inseredzd in dialogul sdu intitulat Banchetul o poveste, in

armonie, ceea ce ilustreaz[ dorinla generald de incetare a

schemd simplS, care

odatd

cunoscuti, oferd calea salvdrii, a

el, ca gi pentru Dominic (din Tinere[e;..) misterul unitdtii se traduce prin accesul la memoria generalS. $i intersectarea unor momente istorice constituie tot un caz de coincidentia oppositorum,

declinului ce incepuse. Culianu, studiind tema c5lstoriilor in lumea .de dincolo, face observa{ia ci actualmente, mai

ieqirii din labirint. Un locotenent

boem devine un paradox al existen{ei prin tabieturile sale cotidiene, prin numeroasele

ca in nuvela NopF... Toate incercdrile de anihilare a contradic[iilor pornesc dintr-o

addncd

nostalgie a paradisului pierdut.

39

--

COMI'NISM

Religie ateistd, degenerescenfi

la altul, este mai intAi acuzat obscurantism, de misticism

de

salvarea vine de

la cei plecafi in

creqtinismului; Eliade

este preocupat de opresiunea sistemului

delicte capitale in
comunist
explicalie care pare

regimul

comunist, mai ales i-n opera literard. in nuvela Pe str. M- lumea

coniunistii inchizi,tionald gi blocatd in suspiciuni incearcd sd transpuni mesajul mitic in realit5[i contemporane. lnvd$tbruI Z,ahaia Fdr6md, interogat de Securitate, face declara,tii incredibile, poveste$te intampldri stranii de altiidat?i (despre o femeie uriagd, despre iegirea lui Iozi in alti lume, prin Iacul din pe;terd, despre Lixandru, care trage o s5geatl spre cer gi aceasta nu se mai intoarce, despre Doftorul care schimbd infdgigarea oamenilor); anchetatorii gdsesc gi ei incredibile corespondenle ale acestor relati'ri in lumea contemporand: istoria pe,sterii miraculoase

si estompeze miracolul: s-a flcut o greqeald

scriptologicd

-,

apoi este gdsitl o

exil. Ceea ce surprinde

ordine,'iegirea din timpul istoriei. Viziunea nuntii mioritice din final

are sensul unei eliberdri, inseamnd intoarceri:a Ia etemitate. Gavrilescu

Eliade este cd mulli

in

proza lui
dintre

reprezentan[ii puterii opresive sunt

cul1i, au lecturi surprinzdtoare, sunt preocupafi de metafizicd ,si de

la

consemnarea

Ga gg.) trdiegte confuz, intre dffitifiie din tinerete si amintiri

recente (o disculie auiita

initiald a defectului ocular. intr-o altd naratjune, Eliade poYeste$te despre transformarea lozincii
tipdrite pe toate ziarele comuniste ,,Proletari din toate lirile, unili-vd!" in,,Visdtori din toate tirile, uni[-vd!" - eveniment de asemenea tratat, in

gnoze secrete; se ascunde in 'aceastd viziune un avertisment subtil asupra faptului cd rtrul nu trebuie subestimat niciodatS;
lumea

in stalia de tramvai); rdtiicirea sa intr-un labirint neconturat face parte tot din starea haoticd ce precede
sf6rgirul, aici, destrdmarea propriei

lui

este alcetuite

tot

din

fiinle, dar 9i

oameru.

termenii realitilii, ca sabotaj al puterilor capitaliste (in Pelarina).

Altundeva, venirea comunismului
este asociatil cu amnezia colectivd,

cu

li

se pare o aluzie la comoara polonezd ascunsd de Economu. Eliade subliniazd aici puterea

($an{urile); in NS, comunismul este anticipat prin povestea lui Gheorghe Vasile care vinde o valoroasl colecgie de manuscrise vechi, " (apa4indnd, evident,

'involufia de o mie de ani

in

proza fantasticl sunt create adesea situalii confuze pentru a fixa actiunea intr-o realitate
posibild; la Eliade, confuzia anunf.tr disolulia unui univers, este un

CIDNFTZIE Sugestie a haosului primordial, orice confuzie anunli destrdmarea unei lumi gi totodati - regenerarea.

posibilitatea regenerlrii dincolo de moarte, cdci gi el intrd in moarte tot prin nunti, indeplinindu-gi destinul ratat. (v. gi HAOS)

CI)PILMINTJNE

Mijloc de proiec{ie a
ilustratd cel mai bine

altei

dimensiuni a lumii, reprezentind o

stare de exceplie, dar gi o pedeaps5,

in

Unif.,

altcuiva)

vulgarizare a gtiinfei ca sd ini$eze

;i

cumpdrd c54i de

mitului de a revela fapte

exemplare,

culturalizarea satelor. Ieqirea din

sistem cere iniliere gi imaginalie; romanul 19 t propune spargerea

semn al incheierii unui ciclu. in romanul NS, $tefan Viziru,

personajul principal,-este confun-

cu un infeles

anume

'intrare int6mpldtoare in esenla lumii; Ieronim Thanase se

dovedegte a

existenfa de copil-minune presupune o initiere necontrolatd, o

pentru fiecare om, dar care propun o idee gerierald, aici a adevdrului ascuns, camuflat in fapte obignuite.

dat cu irn cunoscut scriitor, Ciru

Comunismul distruge valorile gi

incearcd sd ucidl chiar ;i miturile, pe care nu le infelege, nu le accepti

aceea le supune legilor opresive ale iistemului- CAnd lui Puy- (din nuvela omoniml) i se schimbd infirmitatea de la un oehi

gi de

cortinei de fier prin artd, prin de salvare camui,'late in simboluri qi parabole. Ieronim Thanase'face un film care pare o poveste inofensiv5, dar in care introduce aspecte ale mizeriei existenliale; filmul, devenind o
mesaje
satird a comunismului, este premiat

Partenie; asemlnarea fizicd

sugereazd pierderea identitdlii,
$tefan se simte ameriin{at, ori de
cdte ori este confundat cu P,artenie intrd intr-o triste{e 'grea, este

fi un copil precoce. In noaptea Sf0ntului Ioan, indrumat

de

pobomordt

in
40

strdindtate.

In La umbra..,

;i preocupat, cdci intuiegte un semn premoiritoriu; cu fiecare noud confuzie se apropie de moarte. Dar pentru el moartea reprezinti doar trecerea intr-o altii

Generdleasa (vdduva generalului Calomfir), improvizeazd un recital dramatic in fa(a oilinzii, ceea ce ii va convinge pe to[i de talentul siu actoricesc; momentul artistic se transformi pentru

Ieronim intr-o probtr iniliaticd, pdtrunde in spatiul memoriei generale, incepe sd capete o voce

---

ll"-

care nu

ii

aparline gi care

Pare

Niculina (19

t) are o o

rochie-

venitd din alti lume, iqi paralizeazd familia-spectatoare, spune lucruri incredibile despre personaje fabuloase care trdiesc in oglindS, sau despre posibilitatea sa de d iegi din

garderob5, simboliz6nd numeroasele fe[e ale actorului, iar Tnvedei

(Pelerina) poart5

pelerinl

militard care are petice

in loc

de

realitate.

Mai tdrziu, ajuns [a

maturitate, Ieronim se considerd

pedepsit, pentru cd este delindtorul

epoleli, ca s5-qi marcheze astfel un moment ratat: particiParea sa la lupta anticomunistE din munti. (v.

semnele pe care ea le con,tine. Un personaj din romanul 19 t explicl asfel ideea hegeliand cI ?n orice eveniment istoric se manifestd Spiritul Universal: ,,dar asta nu inseamnd cd trebuie doar s5-l

afld cd nu fusese alarml qi, dorind s5-gi demonstreze experienfa,

incearcd

sI

gdseasctr

locul, dar

infelegem

UNIFORIvIA)

justificdm. mai departe: Trebuie sd mergem sd-i descifrdm semnificalia lui

9i si-l

acolo nu erau dqcdt ruinele unei case bombardate cu mai multe sdptdmdni in urmd. Gore se crede yictima unei farse, dar senza{iile

unui secret teribil pe care trebuie g5-l transfigureze, s5-l sugereze tuturor, fird a avea drePtul s5-l mdrturiseascd. Aga cum afirmI un

COTIDIAN

simbolic5. Pentru cd orice eveniment, orice intdirplare cotidiand comportd o semnificalie

simbolicS, ilustreazd un simbolism

il

sale reflecti ?nt6lnirea cu moartea: cuprinde o clldurd nefireasc5.

Dupd afirmalia lui

Eliade,

alt personaj, ,,o asemenea precocitate, profundd gi extravagant2l in acela;i tirnP, se

plete$te". Maturitatea ;ocantd
a

realitatea obiectivd gi banal5 cuprinde faptele repetabile ;i

anoste, istoria generald, adicl toate

primordial, transistoric, universal..." (175). De aceea, a infelege un mister camuflat presupune a

cdpdta acces la memoria arhetipalS

Dumitru nimereqte intampldtor intr-o bisericd in care predica un impostor, bdruia el ii aratd o fotografie a soliei sale, Thecla gi aceasta se vindecd gi intinere;te
miraculos; Dumitru nu infelege cd
gi-a cdpdtat mAntuirea, cd a pdtruns

evenimentele obiqnuite ale vielii,

intdmplStor sub
(O fotografie...).

incidenla

unor personaje-copii sugerea25 de

care ascund semnificalia lumii,

misterele cognoscibile doar in viala

cele mai multe ori

leglturd exPriml

;i deci, a intra intr-o realitate aldturatd. Semnele ascunse in

banalitate nu se adreseazd tuturor,

sacralitlfii, dar simte rniracolul ca pe cobordre a lui Dumnezeu

stranie cu misterele camuflate ale

lumii. Simina (DCh)

dorinfele unui strigoi, iar Br6nduq (FC) dovede$te maturitate Pentru cd a pdtruns in limbajul lumii.

rnuritoare; toate amdnuntele lumii conlin informalii despre esenfa ei; ideea apare in multe teze ezoteice,

mai ales la gnostici. La noi, D.

Cantemir vorbeqte despre imaginea totului in for, afirrnAnd cd istoria se desf5goard dupd un plan prestabilit, dar amdnuntele sale existd concentrate in fiecare eveniment.

sau cum spune un alt personaj eliadesc, camuflajul trebuie sI ascundd gi sd atragd aten[ia in
acelagi timp (La unbra-..).

O alti categorie de personaje

chiar iniliate, dar trdiesc

se

afld in cdutarea misterului sau sunt

aceeagi

nedumerire cAnd descoperd semne fdrd

sau

De obiqei, oamenii banali,

aspiragii spirituale, sceptici

ale sacralitilii in lucrurile banale. gtefan Viziru (NS) are presenti-

COSTTJM

Accesoriu ai spectacolului, mod de

evadare, ieqire simbolic5. din cotidian. Cum sPune un Personaj.

,,c6t timp ne vcim Putea costuma qi

Eliade cre{e cd fiecare simbol al devenirii existen[iale sau istorice

ratafi, precum Gavrilescu sau Gore Iancu trdiesc experienle metafizice, descoperl intdmplltor locuri sacre

mentul unui mesaj capital,

este

gi hierofanii. Gore

Iancu

obsedat de imaginea unei magini, dar abia in ultima clipd inlelege cI este vorba despre moarte.

vom putea iuca, suntem salvali" (Unif.). Ieronim Thanase se costumeazd in uniformd de general romdn, pentru rolul lui Hamlet, perltru ci acea uniformd a aparlinut

are rdddcini in simbolurile lumii

Preistorie, iar
arhaice

@outrsprezece...) este un negustor

construiesc princiPiile lumii 9i destinul fiinlei. Toate marile reve' la1ii, mesajele esenliale se afl5
camuflate fn fapte ;i lucruri banale. Nimic nu este intAmPldtor in lume.

lipsit de imaginalie. care se ascunde din cauza bornbardamentului intr-un adlpost antiaerian, unde intdlnegte

CRIN
Simbol al puritllii, dar 9i al iubirii
interzise, crinul este floarea gloriei,

unui unchi care Pentru el intruchipeazd eroul absolut.

dar otnul trebuie sd fie atent la

persoane ciudate: nu-i rdspund la intrebdri, par sI-l ignore cu bund qtiin16. Dupd ce iese din addpost,

dar gi a mo4ii: in Eneida, Eneas vede un crin in Hades. iri sens

creqtin, crinul
43

reprezintd

abandonul, uitarea de sine pentru cei alqi de Dumnezeu. Crinul cu gase petale figureazil soarele, sau roata cerului. La Eliade, simbolul apare intr-o nuveld intitulatd La umbra-..; nigte romAni exilali in Franla sunt
obseda$ de o afirmalie stranie care

dacd expresia,,la umbra unui crin

"

un in,teles special pentru romAni pi mai ales pentru cei din exil; arhiepiscopul ii indeamnd pe neiniliali .sd citeasci Evangheliile 9i pe Sfinpi Pdringi. Acest amestec intre amintirile despre sf6r;itul Rom0niei intercumYa,

nu are

Mesajul general al scrierii se referl la posibilitatea unui paradis, cdtre care existd un, drum secret gi camuflat, accesibil doar pentru cei

universal gi crede in posibilitilile nelimitate ale cunoagterii. Ideea

pregdtifi, ini1ia1i. Acest

rai

este

destinat tuturor oamenilor, intr-un

le aminteqte gi de lara de origine,

dar care le pare a

fi

gi o sentinti

biblicd; afirmagia este transmisd ca un mesaj de cdtre taned Valentin

Iconaru, care pretinde c['o gtie de la profesoml sdu de istorie, de pe vremea cdnd era elev la Sfdntul Sava: ,,CAnd vom fi cu tplii in rai, la umbra unui.crin..." Aceastd propozilie devine tulburdtoare datoritd experienfelor lui Valentin: el vede camioane carg dispar lh un anumit punct al goselei, pentru ca

belice (se vorbegte despre destinul unor intelectuali condamnaF la ani grei de temni[5, despre ,,procesul" lui Iuliu Maniu) qi speculalii teologice despre un posibil paradis

viitor indeperht; atunci exilul general al lumii (pedeapsa

CIderii) se va sf6rqi. Indirect, tot acesta este gi destinul romAnilor exilali.

in termeni budi,sti, dar asocierea ct nodul gordian ii apa4ine lui Eliade; Orobete-Dayan o explicd asdel: ,,$tiam de mult ctr nu existi problemd fdrd solulie, spuse dupd ce mai parcurse o datd certificatul. $tiam, de asemenea, cd cea mai creatoare solufe este aceea
este pusd

de tip gordianic; cunoasterea

n.n.l. $ti1i la ce fac aluzie,
gordianicd a numit-o c6ndva un gAnditor romAn [Mircea Eliade.se

construieqte contextual ideea exilului; respectiv, condilia romdnilor instrdina{i anticipS' in plan universal exilul fiinfei,
alungarea ei din paradis.

CIJNoA$TERE GORDTANTCA

Nofiunea apare

Trimiterile lui Eliade se indreapti gi spre destinul generafiei sale; in

peisajul culturii romAne a existat un grup ce se autointitula ,,Crinul alb", infiinlat de Sorin Pavel, I.
Nestor gi Petre Pandrea; acest grup gi-a publicat manifestul in 1927,in

altloc, gtie unde se afld prietenii sii, fdrd sd fi fost informat, ;tie cdnd este programat in audienlS la arhiepiscopul
sd reapard intr-un

opera gtiin[ificd 9i in cea literard. La o primtr cercetare ar fi vorba despre disecarea mi'sterului, prin investiga[ie sau pnn experiment, adicl despre cunoa$terea paradizi acd, in termenii lui L. Blaga; dar Eliade nu vorbeqte despre o metode anurne, ci desprg metode in general. El

gi in

adresd celorlalti: nodul lui Gordius,

regele Phrigiei. Era atAt de iscusit fdcut, inc6t veacuri de-a rAndul nu izbutise nimeni sd-l desfacd. Un oarecare anuntase cd cel care va reugi s[-l deznoade va ajunge

stiip6nul Asiei. Cdnd Alexandru

Machedon a intrat in Gordium -si a aflat de oracol, a scos sabia gi a ttriat' nodul" (273).^Orobete nu

spune cd atunci cAnd

nu existii

Parisului, transmite mesaje ciudate gi pretinde cd intr-o alte dimensiune a lumii se pregdtegte o arcd in care sunt selecgionali ,,o seamd de oameni din toate 1irile", adicd aceia care au in[eles, cum este gi profesorul de istorie (pe care Valentin il vede intr-un camion) gi aqa cum va fi qi inginerul Iliescu, dupd ce in{elege rostul camioanelor

revista Gindirea. ,,Crinul alb"

reprezenta noua generali e, tutmentatd de probleme gi avea ca intenfie

.solulie pentru o problemd, trebuie cdutatl o cale neconven[ionald,

ajunge sI gdseascd formula matematicl pe czue o cduta, dar

trdie$te experienfa cuprinsd in
formuld qi inlelege cd destinul siu este de a pregdti terenul pentru

sd toame picdtura de nelini;te. TAndra genera,tie de la 1927, al cdrei patron ngdeclarat era insugi
Eliade, exprima/suferin{a de a face

cdci, cu un optimism total ;i dezarmant, Eliade credea cd totdeauna existi o iegire, singura condilie fiind aceea de a gti sd pui
intrebarea justd. O ilustrare a ideii

viitoryl matematician cdruia ii va fi

dat s-o descopere.

parte dintr-o culturd micd, lipsitii de prestigiu european. in esel15,, generafia ,,Crinului alb" visa o
evadare, o schimbare fundamentalE,

este povestea matematicianului Orobete @.); acesta gdseqte calea de a ie;i din prezentul opresiv (de
sub arestul Securitdlii comuniste),

CWANT
cauzd a lumii, ln loan, pe care Q. Evanghelia Durand a numit-o platoniciand, cuvAntul este asociat atotpuEsen15

care dispai. Un reprezentant al autoritiililor franceze, la curent cu

revelaliile lui Valentin,
se

gi

iar nuvela lui Eliade

vorbe;te

intreabd

tocmai despre aceastd altemativd.

intr-o altii dimensiune a lumii gi lucrul este posibil pentru

evadAnd cd el in.telege subtilit5,tile timpului

lui

45

--

!f--terniciei, comparat cu lumina care strdlucegte in intuneric. Lumea Gavrilescu (t a fg.) este in mod inexplicabil atras de un nume auzit
int6mplarea il urmdregte tot restul vie$i qi ii deschide gustul pentru spectacolul-ritual. CuvAntul este o expresie particulard a fiinlei gi de aceea nu poate fi tratat dohr ca o

profand este

manifestare

cuvdntului dumnezeigsc, iar Prin extensie, fiind un mod comPlex de comunicare, cuvdntul devine proieclia gdndului ;i a sentimentului. Func,tia magicd a cuvAntului a fost subliniati din timpuri strdvechi; in Upani gade, cuvAntul este comParat cu lumina gi cu focul, iar Brahma
se

in stalia de tramvai, cel al unui erou de roman, Lawrence, Pe care il

repetd, dintr-un incogtient instinct

sd inteleagd limbajul naturii. Andronic, spirit al pdm0ntului,

aude tAnguirea copacilor., vorbe$te cu plsdrile gi. cheamd garpele printr-un deScdntec neingeles de cei din jur. in NS, $tefan se strdduiegte zadamic sI inleleagd ce vrea s5-i

de abolire a monotoniei, de aspiralie la condifia de erou .si, intAmplstor, trlieqto o experienl5

de excepgie, ddr care ii dePdqeqte puterea de in{elegere. in teatrul experimental al lui Ieronim
Thanase (19

convenfie, ca un artificiu al comunicdrii; el face legdtura cu originea, a trecut pe la toate generaliile gi exprimd spiritul str[mogesc; din acest motiv, omul
nu poate adopta o limbd universalS;

spund ariciul. Toate incerc[rile exprimd dorinla omului de a inlelege limbajul lumii, mesajul
con[inut in toate elementele vie(ii.

t),

sensul incePutului

devine cauza universului. S6mdn1i a lumii, cuvdntul anun[d

manifesti initial ca nume sacru sphota - ;i in aceastd condilie

inceputul unui ciclu, prin repetare - reveleazd hierofanii, vrdje.ste sau

este inoculat sPectatorului Prin repetarea ritmicl a cuvintelor ce reprezintd prima atestare a limbii . rom0ne (torna, torna, fratre). Fascinalia cuvdntului genereazl

Lucio (un personaj din

'J

fotografie...) spune cd misterele nu

pot fi exprimate intr-o rlimbd strdinS, chiar dacd este vorba despre o limbd universald, ca
engleza. Doar cuvAntul inrdd[cinat (matern) deschide calea spre Dumnezeu.

DAI{S Joc, ritual qi mod de comunicare,

dansul precede

un

eveniment
sau

amdgeqte fiinla, construiegte continuu, deschide calea sPre

Dumnezeu.

teroare uneori, ca in cazul reprezentaliei date de coPilul-

capital: evadarea, anamneza

in

proza

lul

Eliade,

cuvdntul evidenfiazd etaPe in evolufia personajelor; $tefan Viziru (NS) aude un nume care il va .urmdri intreaga via,ti - d-na Zissu -, iar 'acest nume ii va
deschide calea de a-gi afla propriul

minune Ieronim (Unif-..) Cuvdntul aflat prin iniliere devine strdin, ca ,,o voce de semizeu", straniu qi este uitat indatii dupd rostire; ,Ieronim este inffodus de Generdleasa intr-un mister ale cdrui detalii le uit5, dar rdmhne cu senzalia neldmuritd cd a

Adrian (CO; este uimit cd inlblege limba in care ii vorbegte Leana (limba romdnd) gi .atunci ea ii amintegte cd este limba lui, limba originilor gi a poeziei sale; Eliade

moartea. Dansul are caracter magic, imiti ritmurile lumii ;i prin aceasta are rolul de a disturba
desflqurarea monotond a timpului; scriitorul Pandele (19 t) igi scrie

memoriile, este bolnav gi "i;i

agteapti moartea. El iese din starea de letargie cAnd il viziteazd doi necunosculi - Niculina gi Serdaru.

avut acces la memoria generald.

Cei care

.maturitate il va asocia romanului flaubertian Salambi, deqi originea lui nu mai conteaze, ci doar lumea

destin; de asemenea, un cuv6nt rostit de un necunoscut se Ya mitologiza, va dezvdlui o lume insolitd gi misterioasd, cea din camera Samb6, nume Pe care la

il ascultd sunt paralizafi de o emo{ie nein[eleas[, care e declan;atd nu numai de vocea

strdind, ci gi de cuvintele pe care le spune ;i care rdmdn in bund Parte fdrd in(eles. O oglindd deformatd, o poezie inv5lat5 in secret cu bdtrdna generdleasd, dar mai ales experienta spectacolului creeazd un ritual qi, o datl cu el, miracolul

insuqi nu-;i poate scrie crealia artisticd decdt in limba maternd, clci orice revela{ie inseamnd
intoarcere la origini. Alte personaje sunt preocupate de inv{area unor limbi vechi, uitate,

Comunicarea cu cei doi tineri incepe o datd cu pagii de dans ai'

Niculinei, un

ceremonial

rare, din aceeagi doringd

pe care a construit-o

intoarcerii la inceputuri; Dominic Matei (Tinerele...) reconstituie originile limbajului cu ajutorul Veronicdi qi stocheazd informalia,
poatd , regenera dupd sfdrqitul apocaliptic. in alte opere, personajele incearcd

introductiv 9i ispititor: ,,in ritm lent, liturgic, alterndnd ca la procesiune pagii mari, cu scurte opriri pe loc" (140). Dupd aceastii
intdlnire, Pandele incepe un alt fel

de via{5, se

intr-un

pentru

ca lumea sd se

moment de iluminare. Cuvintele repetate capdld funclie ritualicd;

imersiunii

in lara minunilor.

pregdtegte prin sI retrliascd o experienf5 ratatd in tinerefe gi anume coborLrea orficdintr-o altA
spectacolul-ritual

46

dimensiune a lumii, de unde gtie cd existd cale de intoarcere.

personaj este legat de o anume dati

in La t'rg. Gavrilescu este prins intr-un dans al morlii, deoarece n-a ghicit,adicd nu gi-a inples destinul gi posibilitatea ce i se oferd de a
timpul s5u limitat; in bordeiul liglncilor, dupd ce aratat proba la care fusese supus, Gavrilescu este prins in hora celor trei fete ,si invdrtit in cerc pdnd
transgrcsa cflnd ame[eqte, pierde contactul cu

anticipativd sau de avertizare, o dati care ii creeazd presentimentul unei mari taine. Cel mai adesea
revine data afqlod al armoniei, cdtre care urplH{fiir1u; ziarul din nuvela Pelerina poarti data de 19 mai, iar el congine un mesaj pacifist qi atrage atentia asupra faptului cd

este marcati de o dati repetati cu ostenta(ie in destinul fiinfei. Existi

,

puncte ale timpului care averti-

zeazd

gi

indrumd,

iar

povesti gi simte

acestui descdntec intr5 Dorina; ea se viseazd eroina misterioasei

neinfeleasl

istoria

generald se imparte in perioade.

D., sfdrqitul lumii

este

in fixat in

chemare spre insula iubirii, unde o a$teaptii Andronic-$arpele.

ln DCh, descAntecul
, un'zbdrc rog,

trebuie

sd

realitatea qi se simte purtat ugor printre fotolii gi paravane; de-abia

dupd ce se elibereazd de preocupdrile cotidiene, i se mai

ofertr incd labirint.

qans6 de

a iegi din

DATA Existlt puncte de rlscruce Pentru destinul general qi zile insemnate pentru devenirea individuald, de aceea orice dati calendaristic6 este o poarti a timpului sau semn al unei coincidenfe asffale. NoaPtea
sdrbdtorii de Sdnziene reprezinti o

fiecare trebuie sd gtie sd pund intre b area j usra. Uggggl ?e.k3gl realizeazl cI este invizibil pe data de 19 august. Cdtdlina (NS) o datl pe an, anume pe 19 octombrie, pdtrunde intr-un alt timp, trdie,ste in spaliul morlii din care poate sd revind miraculos, deqi nu se qtie p6nd c0nd: ,,avea expresia ei de la' 19 octombrie, avea ochii de la 19 octombrie... nici ea nu-i poartl decdt o singurd datn pe an" (194).
Intimitzttea cu misterul datei de 19

anul2987. Pentru Eliade insugi devenirea e marcatd de semne revelatoare; in Memorii, afirmd pi in anul 1937
(an ce revine adeseori gi in scrierile sale literare, ca reper al istoriei) a

alunge duhurile necurate. care au

pus stlip6nire pe Sanda: ,,... gi vdzui / Voia sAngele s5-i beie, t Zilele s5-i ieie..." (125) Dar

cuvintele sunt

insuficiente

simtit cd s-a incheiat perioada de libertate, adic[ de a face culturd,

" deoarece vin' prea tdrziu, c6nd

intregul spa,tiu este dominat de

strigoi, pentru a cdrui anihilare este

singurul lucru posibil

romAni (I,358).

pentru

nevoie de un ritual complicat

purificator.

gi

DESCAI{TtsC

Mod de manifestare a

DIOMSIAC

octombrie

li dA lui

$tefan

magiei cuvAntului. in atmosfera stranie din romanul $., personajele se afll sub vraja unei pdduri, un loc consfinlit

sentimentul evaddrii din prezent ,,i se pdru cE se prlbugegte intr-un

printr-o poyeste de dragoste petrecutd la inceputul lumii gi

in memoria locurilor prin duhul ofidian, care a proferat
pdstratii blestemul repetiirii acestei povegti; naraliunea este precedati de un
-

ln multe dintre studiile sale Eliade vorbe;te despre impdcarea dintre luminosul Apollon gi labirinticul Dionysos, ca simbol al armoniei

complete, prin

coincidentia

timp fabulos, devenit

inimaginabil prin

aproaPe

beatitudinile pe

oppositorum. Nuvela ICD propune ideea cI spatiul dionisiac devine o emblemd a nenorocului romdnesc,

care

le plstra, gi fdcu un efort

sd

punte spre limbajul Lumii, de aceea majoritatea personajelor lui Eliade capdtd acces la memoria ' general5, intr5 intr-un timp fabulos qi descoperd mistere in aceastd
noapte. Crdciunul devine un semn al renaqterii lui Pandele (19 t), iar

revind la suprafafi, sd se,reintoarcd in prezent" (ib.); in tarot, lama a'noudsprezecea este cartea Soarelui, simbol al armo4iei,

demddljduit

centru

imago mundi, .rePrezentdnd zodiacul, soarele cu $aPte raze qi fiinla dubtd.'

;i

/ Cu noud limbe impungltoare, / Cu noud cozi

solzl de aur

desctntec de dragoste care anticipi intrarea personajelor sub incidenla misterului: ,,Tu serpe bdlaur / Cu

sentiment tragic, ale cdrui dimensiuni nu sunt blnuite, deoarece el este camuflat in starea
de transd colectivd. Orgia ritualic5,

de sorginte dionisiaci reprezinti o cale de initiere gi, chiar atunci c6nd

sensul ritualului s-a pierdut,

se

noaptea de inviere favoizeazd indlfarea lui Dominic Cfiilrcte...) deasupra timpului istoric. Fiecare

Aproape toate personajele eliadegti glsesc, sau numai intuiesc, o poarti de iegire din realitate qi ea

izbdtoare /Si te duci la ea / Unde-o vei afIa... / $i tu sE n-o la,si / Pand ce ea, I Mdndra mea, / Cu mine s-a intdlni / $i imi va vorbi." Sub vraja

pdstreazd impresia importanlei

sale. Leana cdntd prin c6rciumi un cdnteg straniu intitulat,,in curte la Dionis" gi ea gtie vag cd versurile

49

acestui cantec contin un mesaj, Pe

I
I

ca ,gi in misterele' orfice, cdntecul constituie un mijloc de iniliere pentru

care

l-a uitat; intocmai

categorie esteticd, un tiP de personaj, dar este gi un atribut

simbolic, iar in filozofie, exprimd o atitudine umand.

oamenii obignuili, incapabili de idealuri spirituale, ilar care trdiesc ini,tierea in faza ei cea mai simpl-5-, prin emolie gi prin vaga intuifie a misterului. Rotul lui Dionysos este de a pregdti indllarea apolinicd; oamenii care petrec prin cdrciumi sunt, fdrl sd gtie, purtitorii unui mesaj important gi rolul lor este de

unei petreceri, iar cAnd reapare a doua zi in societate este cu totul schimbat; dispari{ia lui echivaleazl cu revelarea mitului pe care il cluta: El qi-a trdit pAnd la caplt
dorinlele pdmdntegti, este potenfial pregdtit sd devind Buddha. Scriitorul Pandele (19 r) dispare, in mod inexplicabil, in noaptea de

omului este tocmai de a gdsi calea

transceriderii intr-un timp limitat, inainte de marele sfdr;it, cdnd ,,Dumnezeu va spune: Messieurs,
on ferme!"

DISPARIIIE TemI gi simUol semnificativ, disparilia reprezintl un mod de

evaziune din realitate

DIJBLU (DEDI}BLARE) Simbolizeazd nevoia qi totodatd

;i o obligalie

Crdciun. Disparilia

sa- presupune

aJ duce mai

departe, pdn[ cAnd

majorl a fiin[ei de a gdsi singurd drumul spre paradis, incd din timpul vielit. in proza lui Eliade dispar din planul realit5lii case,
pdduri, vehicule gi oameni, dar este

un alt fel de iniliere,

prin

teama de repetare; in . multe credin[e, intAlnirea cu dublu]

reprezinti un semn nefast. Pentru
iranieni, explicd Eliade, existenla terestrd presupune lepddarea de

intermediul spectacolului;
avusese

et redobAnde;te spatiul tinerefii sale, de la vdrsta lui Christ, cAnd

arrtrezia generald va lua sfAr;it, iar

mesajul va fi descifrat de cdtre un poet precum Orfeu. Spiritualizarea

vorba doar despre o altd'

dimensiune, camuflat6, gi de aceea se produc uneori gi reaparilii la fel de misterioase. Doctorul Zerlendi tehnici Yoghine,

prilejul sd trdiascd experienfa .lui Orfeu; repetdnd

fiin{a etern5, iar prin moarte, sufletul revine la condilia sa

autenticd; de aceea, la trei zile dupd

omului incepe prin cultivarea

pldcerii estetice, c5ci ryesajul lui
Orfeu este ur.mitorul:,,schimbarea omului, mutalia lui nu poate incePe

intAlnirea cu Euridice (actri(a), el regdseqte .drumul spre lumea

de sus, prin elite, ci de foarte de jos, de la oamenii de rdnd, cei care

-($poqracticdnd devine invizibil pentru servitorii sdi, dar iqi dI seama ci se afld in

nevIzut5, cdci orice repetare inseamnd ritual. Ca 9i Orfeu, se va

intoarce periodic ca sd-i aducl
secrgtarului s5u un buchet de 19

i;i intdlnegte imaginea celestl - daena -, sinele sdu autentic (IsL qed-, II, 369).
deces, sufletul

in

literaturd, mai ales

in

cea

romantic5, dublul este adversar qi

petrec' noaptea in grddini qi restaurantel' (214), adicd de la

Dionysos spre Apollon.

acelagi punct, din casa sa, ins5 in altd dimensiune a timpului; treptat,

trandafiri. Tot asfel dispar

gi

semn

al

apropiatei mor{i. in

Personajul

lui Eliade este, de

reguld, vrdjit, toropit, amdgit, incapabil de a line pasul' cu

realitatea, intr-o stare care ascunde

incursiunea lui in labirintul lumii supranormale se sfdrgegte: ajunge in Shambala, spafiul misterios al celor ingelep[i. pe care il descrie ca fiind inv5luit intr-o lumind verde, cu munli acoperili de zdpadd, case

camioanele (in La umbra..), adic6 ,,trec intr-un alt spa(iu, cu alte

romanul NS apar doud personaje a

"

dimensiuni decAt dimensiunile spafiului nostru", un loc in care pltrund doar cei alegi, admigi in noua Arcd a lui Noe. Aceasti lume
nevdzulA reprezintd paradisul ce trebuie recucerit qi care se afld la

cdror asemdnare frzicd dd nagtere unor confuzii numeroase. Este

fgnclionar de minister - $tefan Viziru; acesta din urmX descoperd anticipate de marele scriitor,

vorba despre scriitorul Ciru Partenie ;i despre un modest

cd. toate acliunile sale sunt
a

un sentiment de nefericire

Pro-

ciudate, oameni fdrd vArsti, care

fund5, de fapt, dprinla dezl5nluirii si speran(a salvdrii, cele doud

ipostaze ale fiin1ei tragice, cdci apolinicul (senindtatea) ;i dionisiacul (nemullumirea obscurl) sunt
cele doud fele ale tragediei. Termenul de dionisiac defineste o

comunicl prin telepatie qi care apI15 prin rugdciunile lor lumea normald, zguduit[ de forle demoniace. in nuvela Incog,, Elefterescu, personaj care iCi fdcuse un model din Siddharta, dispare in mod misterios in timPul

indemdna tuturor, degi

nu toli

oamenii sunt dispugi sd descopere cd intre viati gi moarte nu existi

diferenld. Cunoagterea lumii nevdzute este deschisi, dar oamenii refuzd' preocupdrile metafizicd gi metodele neconventionale; rostul

cdrui popularitate il complexeazd; el este confundat qi oprit pe strad[

de diverqi adrniratori

ai

romancierului, iar uneori nir igi poate dovedi identitatea. Viata sa cuprinde evenimente care.il obligd

:f-sd-qi aminteascd de Ciru Partenie

ca despre un reper, dar gi ca despre

fi

un geamdn privilegiat; $tefan se clsltore;te 'cu Ioana, fosta logodnicd a lui Ciru, este obsedat
de un nume (d-na Zissu) care Se dovedegte direct legat de adolescenla scriitorului; preocupat de
problema timpului, are revelalia cI iegirea din timpul normat se afld foarte aproape, la indemAna

rezolvatii, $tefan se rupe gi dti dublul sdu, ins6 eliberarea este amard s,i dureroas[: el capdtd un complex de vinov5lie cdnd Ciru

lungul .timpului, precum gi toate teoriile despre avatarurile fiin1ei;

despre metempsihozd,
expresii

sunt

grafiati in alfabet sanscrit, are ca moto un citat din Evanghelia lui Ioan. Cultura gi experien{a indianl

db dorinlei de prelungire

a lui Eliade au contribuit

redescoperirea

este ucis

in locul siu.

Dublul

con[ine qi sugestia lui Iar{us, zeul cu doud fete, care suPravegheazl intrlrile 9i iegirile (ianua - poart[) qi patroneazl inceputurile (ianuarie); cdnd Partenie moare, $tefan glseqte gi el poarta mo4ii.

dincolo de moarte, dar gi proieclii ale labirinhrlui interior. in aceea,si nuveld, Dionysos devine dublu al

gi

la traducerea in

termerii universali a viziunii

ortodoxe despre Dumnezeu. Eliade afirm5 undeva: ,,.A,bia in India am

lui

Apollon prin sugestia cd mesajul orfic din c6ntecul lui Adrian

este rdspdndit printr-un ritual' dionisiac; cele doutr zeitili opuse in
mitologia greacd se completeazd
aici, cdci revelalia lui Adrian este tocmai armonia contrariilor. in Tlnerrqp..., Dominic Matei este

inteles temeiurile tradilionale ale vielii liranului romdn"''. S-ar putea

Dumnezeului ortodox treseturi

fiecdruia, dar chiar atunci, Ciru Partenie publicd o nuveld (in care pune tocmai aceastl problemd).

in altd ordine, rela,tia eroului

cu

spune, in continuarea acestei idei, cd Eliade a identificat ln imaginea

$i

;i atunci c6nd face aprecieri de circumstinld i se spune cd

Chiar
acelagi lucru a fost afirmat deja de

dublul sdu aminte;te gi de nuvela eminesciand Sdrmanul Dionis, in care umbra lui Dan rlmdne in viaP

profand ca sd-i
istorie

consemnpze evenimentele; Partenie este ;i el o

indrumat de un dublu, pe care

inilial

il

crede

intrupare

cdtre marele scriitor. ,Existenfa unui dublu in viala lui $tefan ii creeazd personajului presentimentul morgii; el nu trdiegte, ci se af15 intr-o permanent5 agteptare, 'cu uimire semnele contemplAnd destinului, pdnd in clipa in care,;tie

umbrd care condenseazd mica

in

romane de succes. Aga

cum spunea R. de Solierr6, umbra este o povard, cdci ,,in plind zi ne d{ certitudinea cI existd o zond
noctumtr sau cenugie, un abis unde sll5gluiesc demonii oamenilor care inainte au vdzut lumina'. $tefan se

inconqtientului sdu ,si care treptat se insuqi dublul sdu dovedeqte a astral, matricea primordial5, afl atii in afara timpului, gi de aceea cu acces la memoria eternS.

fi

indepdrtat (in

funcfii ale dumnezeirii generale. Dumnezeu care a creat lumea rom6neascl este un deus otiosus, un creator epuizat, nefericit qi
legendele

bogumilice pe care Eliade le comenteazd). ln sens mistic,

Dumnezeu se afld dincolo de timp;

ideea apare
pentru a

in toate

tradiliile

arhaice, in care lumea este distrusd

cd va muri. Ciru

Partenie

reprezintd un alter-ego ralional;

incapabil de emolii autentice, in

simte concurat gi limitat Partenie, 'mai ales dupd

de ce

timp ce $tefan igi cultivd toate senzaliile; fiind incapabil de

acfiune, cerceteazd cu atenfie toate semnele vie,tii; el are sentimentul c5. se afld in burta unei balene,

descoperd iegirea din labirint, adicl posi bi li tatea de eliberare. Tot un gen de dedublare trateazd qi

D{JMNEZEU ln sens ortodox, Dumnezeu apare evocat in multe opere literare eliadegti; despre sensul dumnezeirii, Eliade pare s[ vorbeasctr fie din perspectivl budistS, fie de pe

fi anulat timpul istoric. Orice regenerare inseamnd

regdsirea

lui Dumnezeu. Nlzuinta

nuvela lCD, in care

poetul

senza[ie care se leagd, de asemenea, de simbolul dedubldrii.

amnezic, Adrian, se simte detagat de lumea profand gi are congtiinla

unei fiin1e generale. El se regdsegte gi in condi{ia miticl a lui Orfeu, ca salvator al oamenilor, dar qi in to{i

poziliile filozofiei oculte, dar aceasta este doar o aparenfd; .

edificator

omului de a se intoarce la paradisul pierdut echivaleaztr cu gtrsirea lui Dumnezeu, cu existenfa misticl insdgi, iar acest ideal nu este numdi creqtin; Eliade il consided,,un dat
uman universal, de o incontestabild vechime" (IS, 208). Sensul

in

privinfa concepliei

Eliberat de acest complex al lui

sale despre Dumnezeu ni se pare fragmentul in care descrie jurnalul

intrupdrii lui Dumnezeu in istorie, prih Isus Christos, reprezintd o

Iona, in momentul in
descoperd

care

doctorului Zerlendi
indianist
,si

(prin intermediul lui

poetii care i-au urmat.

Anisie) ctr problema timpului poate

Acest5 viziune a intrupdrilor multiple de-a

(SDII); confesiunea acestui personaj,

yoghin practicant, degi

teofanie totale

gi totodatl qi

particularitatea cea mai insemnatli

creqtinismului (ib., 210); din

-a

I
r
IJ

acest motiv, semnele devenirii existl nu numai in Cosmos, ci 9i in

misterele lumii, Dumnezeu

este

camuflat, iar camuflajul nu Poate

fi

istorie (fie ea generald

sau

cotidianl): ,,Cre;tinul este deci indrumat sd se aproPie de orice eveniment istoric cu teamd qi cutremurare; pentru cd, in ochii lui, cel mai banal eveniment istoric, degi contiirud sd rdmAnd real (adic6: istoricegte qondilionat),
poate sd ascund6 o noud intervenlie a lui Dumnezeu in istorie; in orice

penetrat de cel care se cramponeazd de timPul istoric: ,,A$a curt1 este Dumitru, cu
credinla lui naivd, idolatrl 9i vanX e mai aproape de Dumnezeul adevlrat dec6t noi toli. Si tot el are

deznddejdea dintotdeauna de a fi romdn ;i orgoliul insurmontabil ce o insote$te tot timpul., Sunt

metafizicd,

cunoscute sentimentele exilalilor

trece dincolq de
zeite sunt,
treaptd

ultimd; iluminat prin meditalie el are revelafia cd ar trebui sd fie gi poet, ca si poat?i
realitatea

romdni de toate culorile pentru

Stalin, care, ocupAndu-le patria, i-a

obiectiv5: la Eliade apare deseori

afirmalia cd ocupaliile indumne-

s[-1 vadi cel dintdi, cAnd

nou fata nu in bisericd, nici in universit5li, ci se va ar[ta Pe
nea$teptate, deodati, aici intre noi,

dat pradd unei soarte dramatice. Or, auzind la radio gtirea mortii lui
Stdlin, pe care il gtia vinovat, intre altele, de agonia poporului romdn, Christinel Eliade s-a grdbit sd caute

in ordine, matematica, poezia qi metafizica. Fiind o primd in

descoperirea adevdrului

Dumnezeu adevdrat igi va ardta din

bisericd.

caz, un astfel de eveniment Poate

avea

o semnificalie transistoricS, poate fi incdrcat de un mesaj. in

consecinld, pentru cregtin viafa istoricd in sine este aPti sd se umple de slavd" (ib.,212). in acest sens, Eliade afirmd cd in fala lui

poate pe strad[ Poate intr-un bar, dar noi nu-l vom recunoaqtd gi nu vom mdrturisi pentru E1..." Situat dincolo de istorie, Dumnezeu Poate fi intAlnit prin anularea timpului

aprins

A intrat induntru. A o lum6nare gi s-a rugat

absolut. matematica e menitl sE cree4e premisele unei schimbdri'

fundamentale in abordarea lumii, in instituirea unui nou sistem de valori, sau in adoptarea altor.

pentru stdletul lui Stalin."'sAceastd relatare pe care Culianu o aqazd in incheierea cd4ii sale despre Eliade

metode de cunoagtere dec6t cele

sintetizeazd

nu numai

etica

a lui

unanim acceptate. Ecuagia absolutd Dayan demonstreazS- cd

profan; toate Personajele

cautd

ortodox5, dar gi un modde a

care

Dumnezeu toate evenimentele sunt . valoroase qi ,,pentru cine nu crede'

trdiesc experienfa iegirii din timp

il
Pe

cunoa$te lumea

fi gi de gi semnele ei,

timpul poate fi comprimat in

ambele direclii, gi cdtre viitor si inspre trecut, ceea ce face ca totul sd fie posibil, iar primejdia const5 in faptul cd omul se poate substitui

in El, zice in fala istoriei.'." (IvM, 153). Un Personaj din NS

spune

congtignt sau nu

Dumnezeu.

Degi Eliade nu vorbegte totdeauna

cdci iubirea in acest infeles nu numai cd purificd fiinp dar o si elibereazd de sub teroarea
eveflimentului, adic5 a istoriei, iar

cI toate amintiiile oamenilor sunt pdstrate de Dumnezeu gi regdsiie dincolo de moarte. ln nuvela O fotografie..., Dumitru nimeregte din gregeal5 la Biserica MAntuirii, unde un imPostor ce-gi spunea doctorul Martin face
vindecdri miraculoase; Dumitru ii aratA o fotografie a sotiei lui, care era bolnavd qi ;tie chiar atunci cd miracolul s-a implinit: Thecla se vindecd qi intineregte. Dumitru il gdsegte pe r Dumnezeu, din intdmplare, pentru cd era Pregdtit s6:l glseascd oriunde. Ca toate

explicit despre Dumnezeu,

Iui Dumnezeu. dar unuia neavizat,

ignorant gi gata sd distrugd lumea din gre;eald.

el

transfigureazd starea de contem-

cel eliberat de lumea

plalie mistic[ Pe care o Poart5 in

poate sd

orAnduitd inleleagd sensul

sine el insugi prin sPiritul s5u profund ofiodox, sau, cum sPune

Culianu, fatalmente

ortodox,

cdpdtat prin experiengd personal5 9i

camufllrii, are acces la memoria universalS, sau se regdse;te in Dumnezeu pentru cd Dumnezeu este acolo unde il ,Ut:U" fiecare.
ECUATIE

'cel mai romAneascd: ,,ExemPlul sublim al acestei paradoxale etici

ELD(R Aldturi de piatra filozofald qi de Graal, elixirul reprezintd esenla

cunoagterii, adev5rul ultim, dar si bdutura miraculoasd care vindeCS, intineregte gi conferd nemurirea; in opera literar5 apare doar cu func(ie

ortodoxe cdreia Mircea Eliade ii este victiml predilectd mi-a fost dat de solia sa, Christinel Eliade. Capitoltil de fa1[ este menit sd se

in

sens matematic, reprezintd tot o

cale de cunoastere a lumii, dar una

incheie printr-o Parabold ce.i va

explica poate unui

francez

in nuvela D.,. eroul cautd sensul universului prin punerea tlmpulul rntr-un slstem logic, pe care el il numegte ecualia
primejdioasS.

medicinald; este vorba despre elixirul descoperit de doctorul Aurelian T5taru, un lichid incolor
cdruia el

ii

spune apa de la fdntdna

54

istoriei; pentru indieni,

tinerelii. Cele trei paciente tratate cu acest medicament misterios se vindecl gi intineresc; doul dintre
ele dispar (pleacd din lard sau poate

omphalos-ul, aparigia maginii lui

$tefan (NS), ascensorul care ii

reveleazd lui Adrian cd a urca sau a cobori e acelaqi lucru (CD) au un asdel de rol - simbolic gi revelator

aceastd gdsirea momentului favorabil pentru a ie$i din timp; pentru cregtini, etemitatea

eliberare inseamnl

termenii lumii sale crestinortodoxe marile revela{ii ale

omenirii. Doctorul Zerlendi isi scri e experiilnffi 6gmmnrranaUet sanscrit, dar alege un citat biblic pentru a atrage aten{ia asupra faptului od doar ambalajul este exotic, tot astfel cum Eliade
vorbegte despre evddare ca despre o cale de mAntuire. ln budism, aga cum explicl Eliade, evadarea din timpul normat inseamnd eliberarea de sub legea karmicL ceea ce e posibil doar prin arderea totald a

mor), iar cea de-a treia duce o existenld dubld - gase luni din an este tdndrE gi in celelalte, gase imbdtrane$te. Ea devine un monstru, o aberalie a naturii care
. igi ucide din gre;eal5 salvatorul. (v.
si ADAIVI)

totodat5, sunt manifestdri care ilumineaztr fiinla qi o pun in

legdturd cu sacralitatea.

presupune identificare totald cu timpul lui Christos. Personajele lui Eliade evadeazd din timpul profan pentru cd descoperd hierofaniile
care leagd lumea de etemitate, sau pentru cd au revela(ia adevdratului

ESCXIATOITGTCE (Sn

mIJFJ) Eschdtologia se referi la orice

doctrin[ despre scopurile ultime ale universului gi ale umanitii,tii, pune problema sfdrgitului lumii, a

sens al mo4ii. (v. EVADARE, TIMP, MOARTE)

EPIFA}.IIE Prin acest termen, Eliade definegte orice semn care reveleazA misterul,

EVADARE
Conslituind un mod de reslringere a

reune$te sensuri majore ale existen{ei sau semnificd qi dezviluie rddicinile addnci ale semnificagiei respective; de pildi,
emblema unui animal lundr, cum ar

judecdlii de apoi sau a altei ere ce se va instalh dupl epuizarea istoriei actuale. Eliade fixeazd anul 1987 ca inceput al erei benefice qi 2987

realitdlii, de cunoa$tere
experienf5 metafizicd

absolutului, iegirea de sub teroarea timpului gi a duratei implicl o

timpului pentru cunoa$terea vielilor anterioare. Simbblic,

camera de hotel a

unei vieli viitoare (IVMvl, 148), adicl intoarc.erea de-a lungul lui $tefan Viziru

in

planul

(NS) expriml nu numai dorinta de

ca dalA a sf6r;itului @.). Deseori

fi

ursul, totalizeazd

atat

vorbeqte despre o evolufie psihologied (I-a umbra...), sau

deveiririi, cdci aqa cum spune Nae

Ionescu, evaziunea este principala problemd a metafizicii, iar formele

semnificalii ale lunii cAt gi destinul

despre cdi de evadare in eternitate.

omului in cosmos! de

dceea, revelalia pe care o declangeazl face

Principalele simboluri eschatologice, transfigurAte de Eliade intr-o

ca

aceastd emblemd

sI fie

viziune optimistd asupra devenirii

epifanie; toate amuletele pe care e

prezentd luna participe la

reprezentlrile 'lunare
substitute

umane sunt arca, asc,ensorul,

memoria, nunta. Toate propun un mod de abolire a timpului profan.

sacralitatea lunii;

Dumnezeu prin iubire - gi de ascef - cel care tinde spre perfec,tionarea vieqii.

ei sunt intruchipate de pelerin care eyadeazd in lumi insolite -, de mirele mistic - care ajunge Ia

regdsire a unei experienle din copildrie (camera SamM), ci are aceeagi valoare cu asceza lui Zerlendi sau cu retragerea lui Zalmoxis din lume, adicd bste o pregdtire, o evadare partiall $i ini{iaticd prin care personajul igi
precede marea evadare

De

asemenea,

tot tehnici

din final.
de

toate (secera,

semiluna, luna plind) sunt ,,epifanii diminuate ale astrului", dublete sau

Semnele care consacrd dezvdluirea misterului

sau pe cea a

(IB.).

ETERNITATE

divinitSlii

care treze$te sensul omului in

univers -, semnele de acest fel sunt epifanii. Chivotul lui Moise,

eveniment

Reprezent6nd o ipostazd a dumnezeirii gi fiind irn spaliu al libeftefii absolute, tem{ gi simbol important, eternitatea exprimd o ndzuin{i arhaicd a omului de a
scdpa de sub teroarea timpului gi a

Eliade pare sd adopte simbolul evaddrii in sensul libertitii budiste, vorbegte despre identificarea cu esenlele lumii in sens yoghin,
defineste eternitatea ca regdsire a individului in totalitate, in maniera lui Plotin si a gnosticilor, dar nu se poate spune cd accepti integral o

evadare sunt gi teatrul, poezia, cdntecul, ruglciunea, adicd jocul (spectacol-ritual), arta gi contempla{ia mistic5; evadarea face parte din esenla umand, este o condi$e a devenirii si, in ultimd instan$ o

pozilie sau alta. El traduce in

obligalie. Ideea apare clar formulatd in romanul 19 t, unde Ieronim Thanase spune: ,,Evadarea

, r'

continente necunoscute. Evadezi doar din timpul gi spaliul in care ai

[...] nu implicd ldri, ora;e,

sau

pentru realitatea limitatd el moare

in

spital, sub arestul Securit5,tii. Pentru Darie (din nuYela I-)'

moartea inseamni o intoarcerea la paradisUl pe care il cunoaqte el

trdit pAnd atunci, timP 9i sPaliu care, intr-un viitor, din nefericire
destul de apropiat, vor echivala cu o existenld perfect programati intr-o

(strada Toamnei),
mod de evadare. .----a

iar

cele care sugeretrzd imaginea Gliei ca matrice a materiei) sunt asociate mo4ii; ideea se completeazl cu numeroase simboluri, sau obsesii (intre care visele sau faptul cd

gi izbucnesc in rds..[:..] Una din ele

este'Magna Mater, marea zei1d,, spuneti-i Afrodita dacd vre(i, degi

humele

ei sunt fdri

numdr.

Aproape intodeauna, intr-un grup

.

Pentru

imensd inc\isoare

colectivd. Urmagii noqtri, dacl nu vor qti sd

descopere tehnicile de evadare

Gavrilescu (t a Fg.) 9i $tefan (NS) moartea-nuntd rePrezintS tot un

lexemele mamd

aproape toate limbile indo-europene

;i

moarte au in

aceeagi rdddcind). De aici s-au ndscut o serie de simboluri care

;i

sd

conduc spre ideea

FEMININ Strfletul lumii qi principiul naqterii gi-al morlii. Goethe incheie Fausr cu versurile ,,Etern.Femininul ne /
Trage in susj', iar interpretdrile care

cI

moartea

ne este datd in ins69i structura condi{iei noastre de fiinte libere

degi incarnate, urmaqii no$tri se vor

ulilizeze libertatea absolutd, care

considera cu adevdrat caPtivi Pe viald, intr-o temni$'fdr6 u;i qi fIrI ferestre - gi, in cele din urm5, vor

muri. Cdci omul nu

libertate posibild

Poate

supraviefui fdrd credinla intr-o

concentreazd in jurul ideii cd esenla autenticl a lumii este iubirea

s-au dat acestor versuri

purificatoare, celest5,
erosului

se

inseamnd o intoarcere la origini, cdtre o alti nagtere sau devenire; astfel, izolarea intr-un spa{iu inchis ca pregdtire pentru moarte, pegterile siha;trilor, mormAntul nu reprezinti dec6t evocdri ale sttirii embrionale ;i, prin aceasta, ale

nagterii sau renasterii; de

aceea
este
gi

limitatd
'

zi va putea dobAndi, sau redobdndi,

aceastd libertate..." (233). Partenie (19 t), impreund cu fiul sdu ;i cu

fi ea de ci intr-o qi flrd speranta

oricdt ar

oPusd

spiritul materiei in devenire

adicl de a

gtie nici chiar ea insdgi." (76) Aceea;i metaford apare $i igJe$&i Gavrilescu are sansa de a cunoa$te spiritul lumii, dar nu ghicegte care dintre cele trei fete este tiganca, el nu o poate recunoaste pentru cd qi-a ratat iubirba qi prin aceasta.qi calea indlfdrii. Este condamnat la onoud existentl in care i se dd iard qansa de a o iubi pe Hildegard,
cunoa$te iubirea

de femei tinere gi frumoase, una din ele este o nmre zeiqd,, dar cum s-o recunogti? nu ;tie nimeni asta, nu o

logodnica acestuia, trec intr-o alti dimensiune a timPului; ei gdsesc o cale de a se intoarce de-a lungul propriei vieli, pdnl intr-un moment favorabil evaddrii (9i anume atunci

a toate-incePdtor; sintagma goetheand Etern-Femininul semnific[ puterea eliberatoare a naturii, spiritul care face 9i desface lumea, forla care rupe iflcorsetirile
raliunii qi ale materiei, iar
Prin aceasta deschide calea mdntuirii.'' Am pornit de la aceste sensuri ale

feminin, este haosul de dinainte

profand, a tuturor inceputurilor. (v.

de dincolo de lume care ispitegte gi teroizeazd,fiinp, cdci in esenla lui omul este dominat deopotrivd de

NUNTA, MOARTE)

chemarea

vielii gi de teroarea

FERICIRE
Pentru Eliade, fericirea este o cale misticd de atingere' a absolutului.

mortii, mistuit de dorul'eternei

reintoarceri

la

oyigini.

ln

op".a

'evadarea inseamnd moarte; DaYan

evadeazd

cAnd Euridice l-a chemat Pe Partenie in infem) 9i izbutesc sI treactr intr-o altd dimensiune, cdci sunt preg5titi Printr-un ritual indelungat, cel al sPectacolului teatral. ln planul lumii Profane, in paradisul pe care.i l-a
deqi

femininului, deoarece Eliade a meditat asupra lor (cel Putin Pe

calea interpretdii metaftzice a lui Nae lonescu), iar uriaga infcrmalie

despre acest simbol, adunatd in tntreaga sa operl gtiintificd l-a condus spre o viziune aProPiatS. Eliade ajunge la concluzia cd, in
majoritatba miturilor gi credinlelor lumii, epifaniile naqterii (mai ales

literard, simbolul feminin apare cel mai bine ilustrat in viziunea mo4ii mioritice. Nunta in moarte devine o cale de salvare (in [.a {ig.), sau de , transcendere a ^_+r lstonet opreslve (NS). in nuvela Podul esenla lumii este numitd Marea zei1d, care ucide

Starea contemplativd, detasarea, beatitudinea generati de vecinStatea misteruhi creeazd. premisele

fericirii. Iubirea aproapelui qi bucuria de a descoperi lumea,

agap6, bum numea Culianu.starea

devenirii $i toate sunt ipostaze ale

revelat Jidovul rdtdcitor,

gansa renagterii. ea este soartd, adicd norocul gi nenorocul fiin{ei: ,,Vd vorbeam de un grup de femei tinere gi frumoase care apar deodat5, din nevdzut, in sufragerie

qi dd

fi a lui Eliade. reprezintl atributul celor care qtiu, adicl al celor fericiyi. $tefan (personajul din NS), un alter.elo al autorului,
de a
pluteqte intr-o stare de amdgire, de

58

l-[t,
Tatdl ,si Dumnezeu Sf. Duh sti
Dumnezeu Fiul, care este

vrajd sporiti de semnele pe care i le

reveleazd, soarta sa. Tot fericit este gi Dumitru (O fotografie..), pentru

353) Nu cred cd este vorba 'aici

despre dezam5girea celui care afld

anume

o intdlnire

secretd

gi

cI

cd

el . trdie$te intimitate cu spiritul lumii, nu

in mister gi in
,stie

sd se indoiascl ;i sd-qi pund intrebdri existenliaie. Tot o cale de

fericire este ;i moartea eliberatoare

rdspunsul la intrebarea capitali este foarte simplu, pentru cd acela' rdmdne nedumerit gi se blazeazS, poate . Cred, mai degrabd, cd Eliade

metafizica

cre,stind

logosul

dupd

in care noi putem sd-l inlelegep pe Dumnezeu. Hristos, adicd

care face legdtura intre Dumnezeu TatIl gi Dumnezeu Sf. Duh, adicd intre Dumnezeul [...] care creeazd existenfi gi Dumnezeul care este in

devenit,trup, adicl forma

a celui

care gi-a pus intrebarea corect. Darie (din L), strdluminat de intimitatea morlii, trdiegte cu beatitudine gi gnticipativ clipa in care trupul sdu va'zdcea in lanul de porumb; el aleargd spre lan ,,cu o

la faptul cd numai cei despringi de istorie,'de convenienfe, care pot trdi aventura cu
se referl
deplind ignplicare cu autenticitate

Dumnezeu Fiul, este Lrrjlocitorul

Laurian; in acea noapte, a vdzut prin fereastrd o femeie blondd care i-a z6mbit gi i-a flcut semn sd pistreze secretul. DupI aproape

cu actrifa care interpreta rolul Euridicei, mai tirziu - mama lui

romanticS, in noaptea de Crdciun,

treizbci de ani de

la

aceastd

intdmplare, Pandele afld cd are un

(spune Culianu), ca Parsifal sau

Don Quijote, $tiu sd-;i

pund

bucurie uitatd, copil5roas5, simlindu-se coplegit de o beatitudine tohle, f[rd inleles"

(249).Eliade dI un sens original
qi

intrebarea justd, lega,ti de sensul cdutirii gi nu de rezultatul ei, clci adevdratul rost al fiiniei nu este sd
gdseascd Graalul,

Eliade il compard pe Christos cu Orfeu (in lCD, 19 t) 9i gdsegte cd

noi"." ln legdturd cu acest sens,

fiu prin intermediul

clruia

ci sd ;tie la ce

in infern, a avut intenfia de a

schimba lumea (v. Orfeu). Christos

sacrificiul christic, tot o cobordre

foloseqte, dacd meritii cdutat, dar mai ales sdin{eleagdjocul gi sensul

care gdsegte Graalul constd in faptul cd nu cunoa$te fericirea de a nuJ gdsi.

este mesagerul divin,

al cirui

Feri ci i I or evanghelice, dintre care

cdutdrii. Fericirea celui

cea potrivit[ pbntru romdni

este

lor va fi impdrdfia Cerurilof'; el asociazd sentin{a biblicd lui

Parsifal: cel care intreabd unde
af15

,,Fericili cei sdraci cu duhul, cdci a

risipitor, a fiului reglsit; in

Laurian Serdaru vine sd-gi cunoascl tatfl gi il ajuri s5-gi congtientizeze rolul; tatdl
(Anghel Dumitru pandele) este un

mesaj a rdmas pa4ial neingeles. in literaturd apare frecvent tema fiului

realitatea cunoscuttr. pandele poartd in sine o experien(d

descoperd libertatea absolutd gi in{elege sensul intAmpllrii uitate (v. MOARTE). Laurian, Niculina gi A. O. P. trec in altii dimensiune a Iumii, mai exact dispar din

.au

neobignuiti, dar ale cdrei sensuri

rdmas , camuflate, dintr-un

(v. qi GRAAL,Iv,G.SAI)

romanul 19

t,

bmenesc . sentiment

aparilia misterioasd a fiului reprezintd, un semn, anume pl

de

fricd;

se

Graalul intrd in categoria celor feicigi pi sdraci cu duhul, pentru cd el are harul de a pune intrebarea a$teptatd, fdri -sd qtie c[ doar simpla, ei rostire poate regenera

FTU

Simbol

al dedl$l[1ii, mod de

repetare gi de prelungire a fiin1ei,

a scris teatru, dar a

romancier celebru, care in tinerefe

abandonat

alti
,

intoarcerii la intilnirea cu Euridice, adicl in momentul in care i-a fos deschis drumul spre infem, spre o

devenire.

fiul cuprinde in sine metamorfoza

continul a timpului care moare ,si renaqte la infinit. Intermediar intre origini gi sfdrgit, fiul constituie, in
interpretarea lui Nae Ionescu, o ipostazd a Trinitdtii, legdtura posibilS intre om ;i divinitate: ,,Dumnezeu in ipostaza Tatdl , reprezintd existenla purd, iar in ipostaza Sf. Duh, reprezintd pe Dumnezeu in noi. lntre Dumnezeu

aceastd preocupare, din cauza unei

Fiul devine asfel

cxperien{e ale cdrei detalii le-a

tuitat, r5m6nAnd doar cu o impresie

lumea: ,,Au fost mulli sdraci cu' duhul in toat?i lumea asta a noiistr5, dar cel mai faimos tot Parsifal a rdmas, cdci a fost singurul care a intrebat: unde se afl5 potirul

nellmuritd gi stranie; Laurian si logodnica lui, Niculina, il

determinE pe A. D. P. sd se intoarcd la crea[ia dramaturgicd, ii stAnlesc

Sfdntului Graal? [.,.] Halal de Graalul care ne-a fost noud [romAnilor] ursit sd-l cdutim. Sd-l c'dutiirn gi sd-l gdsim!" (Pelerina,

interesul pentru teatrul experirnental, ceea ce va declansa rnamneza scriitorului; el i;i

mninte$te intAmplarea din tinerege,

destinul lui $tefan: eliberarea sa prin experienta mo4ii. Majoritatea personajelor nu au qopii sau nu au pdrinli,legdturile lor cu timpul sunt labile qi de aceea trdiesc cu fascina,tie ispita iesirii din durati.

biblic, reinvierea prin moarte. in romanul NS, personajul principal, $tefan Viziru, are un fiu a cIrui moarte este premonitorie, reprezintd un alt semn pentru

ca1ea, in,sens

60

FLUTT]RE

['

Simbol ,al invierii,

mormhnt, aproape in

al ieqirii

din
'

toate

credinlele, fluturele este asociat sufletului. Evocd aripa indlldrii,

ideplul omului de a zbura sPre alte lumi, dar gi metamorfoza, in Primul
.

extravagant coloragi fluturi, aqa cum [Iconaru] nu mai vdzuse nici in muzeu'. Fluturole reprezintd aici timpul stagnat in momentele lui eroice gi exemPlare, mostra duPd care va fi c6ndva refdcutd istoria'

dumnezeiasc5. Simbol al Spiriiului

'

divind cdt gi demoniacl. in romanul DCt, focul mistuie conacul boieresc, purificdnd
intrarea lui in lumea strigoilor; inilial, focul e ,,o umbrl s6ngerie..

Universal, al fo(elor dezldnpite, focul are pentru Eliade at6t origine

lumeia somnului qi surprinde curgerea materiei in proiecfii plasmatice, luminoase, adicl lumea nevdzufd, descompusd in
elemente esenfiale, intre care focul

rhnd transformarea continul

timpului, 9i Prin
ea

Este vorba aici desPre valori pregdtite sI . reziste timPului

opresiv.
.

spafiul blestemat gi dpmonizat, dar totodatii anunf5 fascinalia lui Egor,

oferd viziunea cea mai adecvat5

modului uman de percepfie, cdci
se

inscrie intre imaginile arhetipaie

inregistrate

j- moartea'

Insectarele

cu fluturi din casa generalului Calomfir (Unif') ieprezint[ o imagine a timPului

conservat,. cdci Ieronim

O alta semnificafie .a simbolului, apare in Tinerep..., unde realitatea iitoric6 a lui Dominic Matei nu mai
subiectiv[;

Simina zace ins6ngeratd

-,

imaginea anticipind scena in care

pe

focul este ,,punctul de sprijin l, poarta de trecere spre altd

perspectivd a lumii.

in

subconstient; aici

i;i

Antim .desfdgoar6 existen[a intr-o

;i

coincide cu realitatea lui,

povestea lui Ciuang-Tze care se viseazd fluture, care la rdndul lui

. Eliade

Prezintd

ce Egor strdpunge

mormAntul Christinei

apoi, dupl

inima
FT,IJGER

permanentd legdturl

cu

strigoiului, focul devine atotstiipdnitor: ,,o limbd uriagtr de foc.. ce

sPiritul

Generdlesei, adicd intr-un trecut semnificativ, Pentru cd timPul lor este mort; acliunea se Petrece in

viseazd cA e om qi in aceastd ipostazl se viseaz[ fluture, PAnd

cana Oistinclia dintre vis 9i realitate metamorfoza timpului qi infi nitatea

Imaginea sugereazd
hipnoticd

se inal[d din ,,aburui albtrstrui...

starea

gi totodatd forp

SimbolizAnd iluminarea spiritualtr neindurdtoare a (Zeus,

anii '50, sub teroarea istoriei,cdnd

din familia Calomf,ir nu

mai

, dispare. Aici fluturele semnificd

care inr6 personajul coplegit de o dureroasl deznddejde

in

cerului, fulgerul este asociat zeilor

rim[seserd decdt doi descendenli; casa nu fubese confiscatl, incd' pentru c5 era in ruin5, urma sd fie ddrdmati, iar Ieronim se se rnute

planurile sale. bupa ce viseazd nXluca domni-

intr-o casd care apa4inuse tatdlui sdu.;i unde chiriaqii ii promiseser[

s5-1 tolereze

qoarei Christina, Egor descoperl in camer[ un fluture de noaPte care se

in doud camere'

lumina de data aceasta, fluturele lantemei;

zbate dezn[dbjduit

in

Generdleasa ii spusese lui Ieronim cd prin spectacol va reuqi si ignore

devine simbolul sufletului celei moarte, Prins intre viald 9i neant

(DCh).

pltrundd esenla focului,

se elibireazd de lumea materiald, concentrdndu-se asupra focului: ,,... lgi fixase mintea aSupra unui recipient cu jdratic, incercAnd sd
sd

qi apoi de blestemul singurdtilii, fdrl inceput ;i fdrd sfdrgit". In nuvelaSDll, Coctorul Zerlendi
cdnd pentru el locul e o,,aripI

Zalmoxis, Dumnezeu). EIiade define;te fulgerul ca simbol al

sacralitilii care transform5 lumea:
,,brusca manifestare luminoasd a frdsnetului sfAgiind intunericul a

tutelari gi rlzboinici

fost valorificatl ca

mysteium tremendum care, transfigurdnd

tirnpul gi sd supravieluiascd' Aici;

camera imPodobiti cu insectare de fluturi este un semn al unei lumi silite sd moarI, lumea interbelic5'

regdseascl acest foc in intregul cosmos, asimilAndu-gi in acelaqi

timp principiul lui, identificdndu-l

lumea, umple sufletele de o teroare sacrd. Se considerl cd persoanele ucise de trdsnet au fost rlpite la cer de zeii furtunilor, iar rdmdgifele lor
pdm2ntegti sunt venerate asemenea

F10C

in atAtea procese din propriul sdu

trup, reducdnd infinitatea de arderi
care alcdtuiesc laolaltd universul si llecare organism in parte ta acetagi

moa;telor. Cel care supravietuiegte unei asemenea experienle sufertr o

qi care a gdsit calea conserv5rii'

camufldrii
cAtifea;

in

sPectacol sau in

oglinda acoPeritd cu Perdeaua de

fluturii lui Antim sunt,'cel

mai

Element Primordial qi stare a materiei, focul are funclii magice, fascineaz[ qi subjugd fiinP, are atribute sacre, cdci el Purificd

transformare radicald;

de

fapt,

mai mari, mai frumogi,

materia 9i transmite

forla

clernent incandescent din fala ochilor sdi;' (24A) El pltrunde in

complet nou." (Md 14) Dominic Marei (din Tinerep...), un ' b6rbat in vArstd de 70 de ani,

incepe o noud existenfd; este un Om

bolnav de sclerozd, este lovit de fulger in noaptea de inviere, cAnd tocmai hotlrdse sI se sinucidd. in
urma acestei exPerienfe, care ar

personaje misterioase, recdpdtAnd memoria avatarurilor ei anterioare; gocul este declanqat in timpul unei

fi

trebuit sd-l ucidd, nu numai cd supravieluieqte, dar intinereqte, pare un tAndr de 30-4O de ani Ci capdti o memorie fPbuloasd. El se ridicl deasupra timpului sdu, are
acces Ia memoria universalS, adund

furtuni cu fulgere.. Lumina interioard este trezitd Prin

imixtiunea fulgerului;

el face sd

germineze sdmAnla din suflet. Este

vorba despre Floarea de Aur, metaforl a elixirului Yielii in iradiliile taoiste (comentatd de

date esenliale desPre evolulia

umand qi pregdtegte un fel de Arcd

EliadeinMA4l).
GROTTA

a lui Noe, meniti si ajute

Apocalips. CAnd misiunea

la
se

reconstituirea civiliza(iei, dupd

cltre Dominic Matei pentru arca salvatoare. Eliade considerd tradifia retragerii intr-o grot?i un ritual iranian care s-a r[spdndit gi perpetuat la toate popoarele indo-europene; grota este un univers in miniaturd, reprezintd ,,cealaltE lume gi de asemenea intregul'universf'; ea nu este doar un loc teriebros qi subteran ci un ,,sp4{iu sacru gi, in cele din urml total, constituind o lume in sine" (De la 7-al.); de aceea conferd
puteri regeneratoare, de ieqire din
timpul istoric sau de reintoarcere in illo tempore. Aceeagi semnificagie o are pugclria pentru Biriq (NS) pi Znvedei (Pelerina).

Un amdnunt din ParsifaFt -incare cerceteazl personajul hri Chrdtien de Troyes ;i ajunge la concluzia cd este comparabil cu Don Quijote; Parsifal nu este un cavaler glorios,

ci umrl comic, el ii amuzd pe cei diri jur prin purtarea necioplit5, prin dorinla ostentativtr de a
respecta legile curtoaziei, dar ajuns

la

curtea Regelui Pescar, pune

?ntrebarea necesard, aga dupl cum fusese invSlat; regele este bolnav gi nici un leac nu-i mai este folositor;

lui

incheie, dupd'o incursiune de un secol in viitor, el se intoarce in

vremea sa, la origini qi la haosul

Loc de meditalie, de reglsire a originilor, grota este monir6nt 9i

uter totodatil. Eliade insugi afirmd

numero;i cavaleri incearcd s[-i vorbeascl inainte de venirea lui Parsifal, dar ei emit intreMri de
convenienf5, la care nu a$teapte cu

cd atunci cdnd nimic nu-i

va

inilial: este lovit de amnezie 9i moare. Fulgerul inseamnd aici

regenerare

deasupra timPului, dar cum esen(a fiinfei este dorul originilor, ca 9i in basmul Tinere,te fdrd bdtrdnege..., eroul este invins de chemarea

gi Prin ea ridicare

r5m6ne de fIcut, se va retrage intr-o grot[ care il agteaptE in Himalaya. Simbol al ingroPdrii de viu, grota

GRAAL
Reminiscenli a credin(elor celtice,

adevirat un rlspuns. intrebarea lui Parsifal pare sd nu aibl legdturd cu boala regelui, cdci el intreabd unde

reprezintd un

loc iniliatic,

care'

imitl

starea embrionald a fiin1ei gi

aceasta evocd originile, intoarcerea de-a lungul timPului,

recuperarea memoriei eterne. in Tinere1e..., Veronica, surprinsd de o furtund in mun,ti, se salveazd addpostindu-se intr-6 grbtd, a cdrei iegire este astupati de stAnci. Dupd aceastd experienld a ingropdrii, ea

prin

peste care s-a suprapus mitul cregtin al reinvierii spiritului

christic, vasul ce plstreazI sdngele rusociat . uneori cu recipientul marilor secrete (cornul abunden{ei, cartea sacrd sau cornul vindecdtor rrl inorogului), iar-alteori cu piatra l'ilozofalS, Graalul este un simbol

este Graalul, dar indatd dupl aceastI intrebare, regele se

insdndtoqegte gi devine t6nir. Ca 9i Don Quijote, Parsifal igi trdiegte cu implicare gi seriozitate jocul, cdci

inceputurilor sale; legdtura cu

Mintuitorului,. sau elixirul vielii,

originea este definitivd,

devine un ritual

de

nedesfdcut. Experienp lui Dominic

amAndoi sunt ddruifi - primul cu putin[a visu]ui gi celdlalt cu cea a

al indl1drii. lui

harului. Sensul intrebdrii lui

Parsifal se leagd de destinul fiin1ei, gi anume de a-gi pune intrebdri
despre rostul lumii gi al viegii, iar cdnd nimeni nu mai pune intrebdri,

Christos, cdci Personajul este dominat de gAndul mortii in noaptea sacrd a invierii; fulgerul
descinde din /ux, din lumina divind

gi de aceea desihide Poarta sPre etemitate. Alt personaj, din aceeagi

naragiune, Veronica RuPini, are un accident in urma cdruia vorbeqte

nu poate vorbi decat in sanscriti, iar treptat in dialecte indice uitate. Se intoar@ de-a lungul istoriei phni' la inceputurile omenirii,

rrl ilumindrii care confine in sine tkrrinfele majore . ale omenirii.

('tlutarea SfAntului
rle a-gi pune intrebdri
rrcrrsului vielii. adicd nrlcvtrrul si mAntuirea.

Graal
asupra

rirnbolizeazd capacitatea omului

reconstituind Prin ProPriile-i existen{e ' anterioare evolulia

limbii; informagiile sunt adunate
de

de a cduta

limba sanscriti, se identificd unor

liliude are un studiu de tinorete

universul .intrd in disolufie: ,,Cand' omul uiti sd se intrebe in ce parte std izvorul mantuirii lui, se ofilesc cAmpurile gi se-ntristeazd, sterpe, pdsdrile. Lumea ar intra in boalS gi ar degenera, ca gi viala din castelul

T
\

Regelui Pescar ,dacd n-ar exista in fiecare [ard, in fiecare moment

subtild incercare de a transmite mesajul cuprins in Povestea lui

Parsifal, anume

dereglare a lumii pe care numai el

HAR (ARTTSTTC SAU MISTTC)

D5ruire dumnezeiasc5, putinfa de a sublima Iumea prin artl sau prin

simte, intrucat doar lumea lui

istoric; anumili oameni ddrji

luminali, cate sd-;i

' AdevSrul
aceea

9i

cI

istoria care nu

Pund
,

intrebarca jusfd..." (168) este simPlu qi infinit, de

are oameni caPabili s5-9i Pund' intreb[ri desPre mdntuire este condamnati sI moar5.

interioard se recreeazd intr-o alti dimensiune: ip moarte. Tot o formd

Dominic Matei (Iinerefe...), cdci

de haos este ,si amnezia lui

meditalie misticd. Dumitru (din O fotografie...) este ddruit sd-l

gdseascl pe Dumnezeu oriunde, chiar gi 'in impostorul doctor

stimuleaz[ cdutarea lui eyolufia uman5, perpetud. in nuvela Pelerina,

nu risPunsul

ci

HAOS

actiunea se Petrece in era comunistd, intr-un timP istoric

agonizant, cdnd lumea a renuntat sd mai caute calea mdntuirii. Intr-o

ln

toate cosmogbniile se vorbeqte despre un.univers infinit ;i haotic

din care se orgahize.vl Periodic

lumea; haosul Precede Crea,tia
9i

zi incep sd aParI fi

erori

anunli sfar;itul. Simbolic, orice

confuzie sau deformare a materiei, orice deranjare a valorilor evocd Starea ini$ali a cosmosului gi prin ea o experienP de excePlie, care innoiegte sau schimbi un destin, o

semnificative in cotidianul artificial, Sc6nteia, qi.ele se dovedesc a

mesaje ciftate, care trezesc

inseamn5 degringoladi, confuzie, mixturtr fdrd sens a tuturor informagiilor stocate in mintea sa. Dupd ce trdiegte o noud existen[d de aproape 100 de ani in Viitor, se reintoarce la origini ;i haosul se reinstaleazS; redevine amnezic si moare. in romanul 19 t, ideea ci inceputul gi sfArqitul sunt identice este ilustrati prin spectacol, mai exact printr-o piesd intitulatii La

Martin. Harul nu e condilionat

de

calitili

deosebite, desdvdrgirea nu

are . legdturd cu inteligenra sau cultura, cste un reflex al sufletului idolatru.

HIEROFA}.IIE

Termenul definegte
'

semnul

interesul anumitor oameni, anume extremele societtrlii: Zevedei (un ' om exclus din societate) ;i cei care

inceput

fost sfilrgitul,

in

care

purtitor al sacrului, indumnezeirea unui spa{iu, unui lucru, slvArgirea

congtientd sau nu

conduc. GrePelile de tiPar construiesc, Printr-un cifru

complicat, mesaje pacifiste in toate limbile. Mesajul Pentru romAni
este urmdtorul: ,,Fericili cei sdraci cu duhul, cdci a lor va fi imP5rdJia

istorie. Gavrilescu (La tig-) rdtlcegte prin labirint, pfinrH6tecte a ciror forml o PercePe vag; trlirea sa seamdnd cu o mistuire, cu moartea, dar legdturile sale cu lumea nu au fost definitiv
intrerupte: el
Primegte semne ale vieli ce continud fdrl el, aude unei ,,voci 9i zgomote gi scaune trase Pe parchet, Parci un intreg gruP s-ar fi

crealia artisticd devine un reflex al Zdirii lumii. Pandele igi explicl asfel opera: ,,La 'inceput a fost ceea ce va fi gi la sfdrqit si apoi din nou la'inceput'- la inceput a fost haosul. Dar din acest haos va lua

care permite imersiunea

a unei actiuni
?n

ntisterele capitale. Reaparilia casei din pddure (in 19 t) reprezint?i o

fiin1d

o lume

noud,

clci

, hierofanie individuald, cdci acel loc este inceputul lui Pandele;

acolo el a recreat iegirea spre infern, prin spectaccilul ritualic despre Orfeu. De asemenea, casa lui Zerlendi ISPS" tabloul

spre

Cerurilor!" Prostia proslEvitii aici este explicail Prin Povestea lui

Parsifal, care se face ridicol pentru cei din jur, este un cavaler care nu

deosebire de celelalte haosuri qi neanturi pe care le cunoagtem, vai! at6t de bine - acesta va fi un haos

cosmologic.

Din el se va

crea

cunoa$te regulile cavalerilor

ridicat de la masd 9i s-ar fi indreptat insPre el." De aceea'

haosul genereazd

medievali, dar care pune intrebarea capitalS. Tot astfel romdnilor le-a fost dat ,,sd caute gi sd gdseascd

renovare

Universul imaginar [...], un univers dramatic, adicd creat anurne pentru spectacol..." Din acest motiv, piesa
sa inpepe

Graalul", spre nefericirea lor. Eliade pune .aici Problema din

perspectiva regimului comunist blocat intr-un ideal, dar face 9i o

personajului in acelaqi univers de care el este Prins, insd intr-o altd duratd istoricd, iar transformdrile pe care timpul le-a operat sunt at6t de derutante, incdt Pentru Gavrilescu inseamnd tot haos, o

prin replici ininteligibile,

extravagante gi artificiale, care se amestecd p6nd

prin dialoguri

Christinei (DCh), pddurea Blneasa (NS), bordeiul fl gdncilor JG.a..[E ) sunt toate purtltoarele uilui secret ce se pdstreaz[ de la inceputul lumii, sau confin in nuce creatja
insdgi. in studiul SP, Eliade afirmd:

ce devin un psalm ciudat armonios ce anunfd Crealia

,,victoria Demiurgului".

,,Pentru

a reda manifestarea

gi gi

sacrului, am propus termenul de

hierofanie,care este comod, cu atat

mai mult cu cdt nu implicd nici o

l'

el nu exprimd decAt ceea ce este implicat in conlinutul lui etimologic, anume cd ceva sacru ni se atatd." (13)
precizare suplimentar5:
De asemenea, hierofania manifestare
reune$te

contradicliile lumii, cdci orice a sacrului in lume oferd qansa transcenderii, prin anularea gi armonizarea contrariilor. Toate ,hierofaniile sunt gi
simboluri.

se izoleazd aici ca sd tr[itd cdndva, in copildrie, dar, ca gi Gavrilescu G" plstreazd f,g.l, legatura cu o realrtate care nu-l apa4ine: el ascultd prin pereli disculiile vecinilor de camerd, se gtie.
regdseascd o stare de gralie,

El

M). A treia categorie cuprinde ciclul spectacolului pi al

criptografiei. Proza din cea de-a doua categorie intereseazd in legdturd cu iimbolul pe care il discut5m; idiotul este, dupd Culianu, cineva sdrac cu duhul, ceea ce evoi[ teoria lui Nicolaus
Cusanus despre idiota tiumphas; respectiv, Gavrilescu k.,lE&) Su, Gore (Doutrspre te..) nu inleleg cd se af15 in preajma mor[ii, gi de aceea nu sunt nici inspdimdnta[i,

IE$IRE - v. LABIRINT
INFIRMITATE Ca gi in traditia folcloricd, omul

care poartd un semn fatal

exceptia care de dezordinei, stricf
reprezinti un avertiSment; el
este

implicd imaginar in'existen[ele lor, care cu timpul devin semne ale propriului destin. in altl naraliune GCP), hotelul este loc de trecere insesizabild intre rai 9i iad, purgatoriu gi intrare secretii in yia
negativa; un.pictor care vine pentru cdteva zile intr-un hotel este vrdjit, ispitit de ascensorul hotelului gi nu

semnalul armonia.

HIEROFAI{T Cel care reveleazd sacralitatea,

preot; iniliat, degindtor al unui

rnister capital. Regizorul (Ieronim Thanase), Swami Shivananda (din

experienla cu tot

nici surpringi; ei iCi acceptS

Ngpllql, E- -ffi-,,rcm;...1

pot sd arate, sd facd perceptibil un

mister sau un loc incdrcat de sfinlenie. Hierofant este preotul

mai poate pleca niciodat5. Mai tArziu,Adrian - gi el artist -, reface experienfa, descoperind, la r6ndul s5u, calea iegirii din labirintul istoriei. Metaforl a agteptdrii,
addircst nesigur gi anonim, hotelul sugereazd provizoratul viefii qi al

calmul ignoranlei, care devine doctd; a;a cum explicd Eliade, conceptul de

docta ignorantid, impus

Cusanus, se susfine pe ideea

de

cI
de

atrage atenfia lui $tefan, chiar inainte de a-l cunoa$te, cdnd il aude intAmplStor confesdndu-se. Vddastra este un inlocuitor al lui $tefan: el trdiegte in adolescenti o experienld care ii era destinatli lui $tefan, anume o cunoa$te Pe d-.ra
Zissu, nume obsedant, ctrci acest

Vddastra (din NS) are un ochi de sticld gi ii lipsesc dou5 degete; el ii

ceea ce este complicat

$i

personaj reprezinti, prima probd

pentru Partenie, iar rolul lui $tefan este de a repeta toate intempldrile prin care trece dublul sdu. Totugi, povestea cu d-na Zissu va fi ratati; Vddastra devins substitutul eroului principal, dar el este un infirm, un

neinfeles coincide cir ceea ce este

ii

care oficiazd inilierile secrete, care desemneazi pe cei alegi.

fiinlei.

explicit (Ist. cred., lII,22O). Ignorarea logicii ralionale plaseazd fiinta intr-o atitudine

metafizicd gi religioasd, ceea ce nu

este cazul personajelor mai sus-

HOTH,
Loc de refugiu, addpost vremelnic, echivalent al punlii, al trecerii gi prin aceasta - o altl metafoi5 a viegii, hotelul este de asemenea un loc de rugdciune gi de,ascezd, in care omul se pregdtegte pentru
acest sens

IGNORANTUL

r.,r

pomenite; Gavrilescu gi Gore sunt

Culianu imparte proza eliadescd in

trei sectoare, dupd construc[ia personajului principal; astfel, in crea,tia de tinerefe, protagonistul
de mistere,. iniliat (ca in $., JilOpF..., PUI; urmeazd o serie de nuvdle in \eure personajul nici nu bdnuiegte Qxistenfa misterului, el este un idiot,in sens expresionist

oameni banali, fdrd imaginagie, Itrrd intuilia misterului, dar care

camufleazd

exaltat, un nebun. Infirmitatea fizicd o subliniazl pe cea psihicd; Vddastra reprezintA un dezechiqunoagterii amputate, cici lui $tefan esenlele i se reveleazl
par,tial, ca gi cAnd el

este specialist, cdutdtor

capacitatea revelSrii
conform
nscuns

in fiinla lor profundd lui, cici,

Elizide, misterul este

lui

libru monstruos in destinul lui $tefan Viziru, un simbol al

insqi ai

'rnoarte;

cd hotelul oferd

derivl din faptul

posibilitatea singurdtiigii, in chiar inima istoriei.

in anodinitate. Din acest rnotiv, cu atAt mai mult este pre gltit pentru a desc_operi
rnisterul cel ce nu este interesat de bdnuiegte tlitnensiunile, adicd Parsifal.

avea

$tefan (NS) inchiriazd o camer6 intr-un hotel, fdrd ca fdmilia sa sd

cl, cel care nu-i

un singur o'chi. Dayan este gi el o fiin$ incompletS, cu acces limitat

la adevdrul absolut pe care il cautd. CAnd infirmitatea sa este schimbati

G3 fg., DouIsprezece..., _\\{

Pe str.

69

de cdtre Jidovul rdtdcitor,

pdtrunde

in

el grddina paradisului gi

iqi

Printre ritualurile
rbm6negti, Eliade trece
pe care

lumii constitrie acte de iniliere.

iniliatice

amintegte toatd avatarurile

qi cdlu;ul,

sinelui inilial, in afara timpului, in camera Samb6. Alte personaje

in

insula apare ca loc transcendental, care pus(nicii se retrag pentru

anterioare, dar cunoa$terea sa este de scurti durati; el se elibereaztr de

timpul normat, pdtrunde

eternitate, dar rolul sdu

in

(IsL crd., lII, 236)- JurlmAntul secret, in ajunul Rusaliilor,

numdrul dansatorilori (gapte
sau

il

numegte ,,dans cathartic"

pdtrund intr-un ritual de iniliere,

prin repetarea int6mpldtoare a unor gesturi despre care nu qtiu ci sunt semnificative. Gavrilescu (La gg)

in care ajung sufletele fericililor eroi. intr-un articol din 1939 gi anume
mediialie, sau

in

istorie

este incdmplet: nu poate afla ecua{ia absolutd a lumii. Dayan

este insemnat cu o infirmilate, cdci el este un a,les, un reper in destinele

noud), scopul dansului de. a-i vindeca pe cei lovi,ti de iele dovedesc caracterul ritualic al
cdlu.sului; in esen,t5, un dansator ia

se lasd ispitit de umbralililEilsr, Egor (DCh) privegte un tablou

vechi uitdnd de propriul sdu tablou, abandondndu-gi gevaletul in iarbd. in alte cazui, personajul este ales

lui Euthanasius, Eliade comenteazd simbolul in nuvela eminescian[ Cezara gi subliniazd dualitatea armoniei - ca manifesInsula

lumii. Mutil5rile mai sunt, insd semne ale unei inilieri.

pi

asupra sa boala unui oin,

el

se

prlbugegte, moare 9i apoi redevine la via1d, deoarece este inifiat. in proza lui Eliade, personajele se

IMTIAT, IhITIERE Printr-un ritual secret, omul poate cdpdta o noud existenld, sau posibilitatea de a trece intr-o altd dimensiune/stare a lumii. Moartea insls,i este o iniliere, o iegire,din

iniliazd, cel mai adesea, prin

intermediul artei qi mai cu seamd

prin destin si pdtrun&i in lumea nevtzutd gi de aceea se na$te cu pre$tiinta misterului; Dominic Matei (Tinerep...) a.e o memorie

tare in eros ;i in moarte: ,,Ambivalenla insulei lui Euthanasius nu trebuie sd

zona inconjurdtoare, in
beatitudinea

nedumereascd. Este un t5rAm paradisiac, calitativ deosebit de

care

de exceplie gi o , dorinld

viefii

adamice nu

prin spectacolul teatral. Un exem-

il constituie Pandele (19 r), care af15 calea de a iegi de sub

plu teroarea timpului, cre6nd un spectacol. despre na$terea gi
moartea lumii, prin care el devine

extraordinard de a memora. DupI ce este lovit de fulger, el devine un Noe care selecteazl pentru arca sa

exclude beatitudinea mor[ii

frumoase; qi una gi alta sunt stilri in care condilia umantr - drama,

universul normal. Dupd Dic{ionarul de simboluri (J. Chevalier, A. Gheerbrant),

trece

informagii, adicd iqi exercitd la modul absolut talentul din viala

profanl.

durerea,

devenirea a

fost

suspendat5."2' Cu doi ani inainte de aparilia acestei scrieri, Eliade

'dintr-o lume intr-alta gi indurd, in conqecinl5, o transformare; el schimbd nivelul,

,,ini[iatul trece prin perdeaua de foc care desparte profanul de sacru;

contemporan . cu momentul Genezei dupnezeie,sti. Tot un

iniliat este gi

Beldiman

tr.ISIJLA
LOC al lnsrnguranr $r oaza rn mijlocul apelor, evocare a para-

$., in care simbolul apare transfigurat aproape in manierl eminesciand;

publicase romanul
insula

(G-hicitor...), dar el deline un secret

transmis din genera{ie in genera[ie, doar in cadrul neamului sdu; taina sa {ine de miracol gi nu de

lui Andronic este pe lacul

disului ,si spaliu fdrd iegire, insula'

reune$te simbolurile viegii ce se nagte qi totodati sensurile mo4ii, c5ci, aga cum spune Eliade,,,apa rcprezintd in foarte rnulte tradilii lraosul primordial de dinainte de

o mAndstire care ascunde o poveste

din mijlocul pddurii, l6ngd

devine diferit de ce a fost." Orice iniliere presupune jertri qi pdtimire qi prin extensie orice experienlS de maximd implicare, in care suferinfa

misterele esenfiale ale lumii, la care accesul sdu este pa4ial: el

veche gi dramaticd; totodaH, aceastii. insull este un centru, un

spatiu consfin[it de mitul garpelui care' gi-a pierdut mirbasa; spiritul

are func{ie purificatoare transfi-

gureazd

fiinla qi

modificl
gi

raporturile ei cu timpul. Ana ca

activitdtile creatoare sau

imersiune metafizicd

de

in

ghice;te destiriul oamenilor in pietre, acesta fiind un mod de intimitate cu natura in care sunt inscrise semnele limbajului universal. Inilierea lui $tefan (NS)
se $roduce

creafie", pe cAnd
si

,,insula

mbolizeazd m anifestarea, Crea1ia."

esenta

prin izolare gi regdsire a

sub l)crmanenta amenin{are a inecului

qri

l)ar aceastd formd se afl5

sdu stipdnegte insula gi hotlrdgte cine are acceS la ea; dupd ce qarpele o alege pe Dorina, ea igi invinge teama 9i porne$te spre insuld,

a dizolvdrii. in multe mituri,

in miez de noapte, intr-o Iuntre nesigur[. 'Insula este

70

71

il
I

uiccesibild anumitor oameni,,,celor care tind cu intreaga lor fiin1a cdtre

realitatea,si beatitudinea incepu-

tului, a stdtii
(Insula..,9)

tdrmul insulei; experienla Dsrinei reprezintii un ritual, o reluare a destinului ei ancestral, ceea ce va
anula blestemul singurdtSgii.

drept cauzd, voin{a divind, ci

aceea ea nu poate fi abolitE; personajul reconstituie la matu_ ritate sensul camerei misterioase, dar nu mai are .niciodati acces ln
qarhera Samb6. Orice interdiclie imixtiunea istoriei in eternitate, de

timpul devenirii; interdiclia nu are

primordiale."

Sub vraja exercitatd de Andronic, dar gi de spaliul pddurii,

udra-.. considerd cd doar cei alesi au posibilitatea'de u ,""urouqj" misterul camuflat, acesta fiind un semn al evoluliei umane; pentru

Dorina simte chemarea originilor,

a identificdrii cu prototipul

ei

D.ITERDICTE Eliade nu transpune simbolul in

'sensul in care apare in mituri'sau

rdmdne irecogiroscibil.
CAMUFLARE)

mult' dintre oameni, spiritul lumii

(v.

primordial, de mireasd a garpelui. Eliade interpreteazd int0lnirea

in

basmele populare,

el nu

vorbegte

paradiziacd dintre Ieronim gi Cezara (din nuvela eminesciand),

ca pe o eliberare de sub timp, cdci

ilespre interdiclia care fascin6azd, ci despre instalarea ei. Cel mai

recdpdtatd .parfial,
dimensiune, insd.

poate fi repetattr ritualic .si intr-o altl

este defi nitivtr, experienfa interzisd

ISTORIA

Devine

la

Eliade un termen de

starea adamicd de dinainte de Gdere.este lipsitii de eveniment,

ilustrativ pasaj egte cel despre camera Samb6 (NS), in care

definire a efemeritilii, un corset al fiinfei eteme gi din aceastii cauzl

duratd gi istorie. in insula

transcendentd ajung doar fiinlele care gi-au depdgit condilia umand;

nareazd despre
misteruhli bomboane

in

destrimarea

momentul

copilul introduce in

care camerd c6teva

in

IRECOGNOSCIBIL
Temd gi simbol obsedant prin care

exercitl o adevdratd teroare asupra

sufletului care vrea sd se salvezeFI vorbegte despre istoria generald

acesta este

;i

sensul nuditdtii,

emihescian5 gi cea din nuvela lui la arhetipuri, acum sunt fiin,te ,,care pot cunoa$te fdrd sI devind" (Insula.., 15). Dacd la Eminescu, insula lui Euthanasius

anume de lepddare de orice formd 9i individuatie; 9i perechea

pe care vrea sd le mdndnce gi chiar in momentul acela igi di seama cd a distrus

misterul: bomboana ,,nu avea nici un gust. $i nici n-o puteam suge. Gura mi-era uscati. Nu-mi puteam migca limba. Nu puteam face nimic

Eliade definegte spiritul Iumii.

Problema camufldrii misterelor,

tratatd

ca{e cuprinde eVenimente

Eliade sunt reduse

in

Samb6." Dupd acest gest

paradiziacd, in $. lui Eliade, Dorina regdseqte vremelnic sensul fiin,tei ei eteme, clci ea intrd doar in somn - un simulacru al mo4ii gi este cdutatti de prietenii ei care o readuc

este un simbol al eternitltii reflectate in moafte ,si iubire

desacralizant, camera

ii va fi

interzisd, uga va rdmAne inchisd in ciuda tuturor insisten[elor, copilul se imbolndvegte pentru cdteva zile, iar bdrbatul care ii revelase inisterul camerei Samb6 moare

e prizonier, sau se afld

dimensiunea camuflatd r5mAne incert. Un personaj (din I.) spune:, ,,Spiritul e totdeauna camuflat in Materie, dar rostul lui acolo: daci
acOlo

tlevine principiul viegii , insd dreptul omului de a descoperi

in majoritatea scrierilor sale,

definitorii pentru popoare, na[iuni,

pentru evolulia umand

mica istoie, alcdtuiti.'din fapte cotidiene, neconsemnate in tratate, neimegistrate de memoria activd.

gi despre

a rimpului gi o claustrre a fiin1ei intr-un desiin,

individualizare
cdci aga cum spune un personaj din

In ambele sensuri, istoria permite o

inecat. Episodul este inieresant

pentru cd vorbegte

la

realitatea vremelnic5;

despre instalareh interdicliei gi nu despre

insula nu mai este un paradis al

iubirii ;i al mortii; viaja ei se destramd dupd ce Vladimir, Solomon gi Manuild p6,sesc pe

tenta{iile ei; gestul copilului violeozd paradisul pentru cd

incearcd sd introducd devenirea imediatd intr-un loc eliberat de

lllrziu. Asta e de altrel Enigma _ lirrigma cu majuscul6 - care ne corrl'runtd pe tofi, ghicitoarea care tc l)une, iqexorabil, oricdrui om: urrrrr sd recunosc Spiritul dac5 e t'nrrrrrllat, adicd, in fond dacl e

prcvizoriu, pentru cd e activ, gi c6te trltcle - rostul lui ai sd-l afli mai

hvcognoscibil?" (239) Nu de lrlrhlcma camufllrii se indoiepte

Hlirulc, ci mai ales de dreptul

in

poatd elibera. Un personaj din NS afirmd cd dacd istoria se desfdgoard

NS, destinul reprezint2i porliunea de timp pe care ne-o ingdduie Istoria. Cdnd. evenimentele isi pierd diversitatea, deveni."u "ri" intreruptS, fdrd ca sufletul sI se

sens unic, fdrd mobilitate si viziune de ansambllr, omul sau colectivitatea.intreagd se risipesc

de rr descoperi misterul;

in

fiinpi
La

fdrd putinla de a-gi

exist5 ,,Nagiuni

;i

trli destinul: State care s-au

comportat ca un creler, sau ca un ficat, sau, mai ales ca intestinul

$i pdnl la urmtr aceste Nafiuni qi State au . Pierit."

gros.

spun cd ideea lui Hegel Poate fi in[eleastr qi altfel. Eu, in orice caz, indrdznesc sd-l ingeleg aldel, ,si s6-l

si

corectez. De acord, fiecare

Afirmafia e fdcutli in romanul NS, in care Eliade transPune istoria romdnilor de la teroaiea acciden-

tald a legionarilor la teroarea generalizatd a comunismului. in

nuvela $anluile, istoria reflect?i memoria miticd a unui Popor, respectiv, pentru rom6ni, la sf0rgitul.celui de-al doilea rlzboi inceteazd cdutarea comorii, cdci memoria generall intrd . in
crepuscul, in amnezia' colectivd, intr-o stagnare de o mie de ani; dar

eveniment istoric constituie o noud manifestare a Spiritului Universal; dar asta nu inseamnd ci trebuie doar sd-l inlelegem qi sd-l justificdm. Trebuie sd mergem mai

renunfdri definitive la recuperarea ([,fm" fiA-ll7). Dar in ambele cantn, si pentru omul arhaic ;i pentru cel primitiv, istoria
paradisului.
reprezintA o piedicd gi o inchisoare a spiritului, sau cum observd S.

totuna cu nemurirea'', cdci femeia

departe: sd-i descifrdm semnifi'

ca{ia lui simbolicd. Pentru cd orice eveniment, orice intAmPlare cotidiani comportd o semnificalie simbolicS, ilustreazd un simbolism primordial, trans-istoric, universal..."

(175). Declangarea sensurilor istoriei este determinatd de

repetarea ei. simbolic5, Prin spectacol sau ritual; de aceea
Ieronim pune

A,l-George,,,istoria camufleazl transcendenfa" (op. cit., 2lg). De aceea; in nuvela Pe str. M., cei care fac istoria ,sunt incapabili de a inlelege mesajul mitic gi incearcd sf identifice pove stea invd,titorului FIrAmd cu eveniitenfil istoric, cu propria lor teroare. Acelagi sens capdtd'gi experienla lui Dayan

iubiti gi Femeia eternl sunt fege ale ,,infailibilei Madonna Inte lligenza,, ; Sophia, lnplepciunea lumii se afld transfiguratii in iubire gi in moarte, Toate personajele lui Eliade trdiesc sentimentul . iubirii ca pe o predestinare, iar implinirea nu este posibild decAt fn cer, dincolo de via[5 gi de moarte. Cum spunea Nae Ionescu, iubirea este in act pur spiritual; iubirea trupului nu
este decdt o continuare imperfectd,

destinul istoric al unui popor care a gdsit o dati Graalul este de a-l glsi

din nou, de a-qi aminti sensul clutlrii gi de aJ uita Periodic,

pentru cd istoria se rePetit, atunci

in

scenS Povestea

cauza miracolului. in. pofida istoriei restrictive, mesajul arhetipal se pdstreazd in faptele
banale, in artd,

pentru anchetatorii care inv enteazd

intrucdt impiedicd fuziunea. De aceea intdlnirea este amAnatd, personajele trdiesc o Iogodnd perpetud. trana (CD) iubegte pe
cel necunorcuf Sau uifaf $i agteaptd 'int6lnirea cu Adrian pentru cd ea

despre nagterea poPorului rgmAn, iar Partenie scrie o Piesd desPre

c6nd este vorba desPre nalii

destinate regenerfii: ,,intr-o mie

de ani, copiii voqtri au

(t32)

sd-;i

aminteascd de comoara Pe care a{i

clutat-o gi au s-o caute din nou."

Sensul existenlial al unui individ sau al unui popor se afld in fiecare' eveniment, oricdt de banal; comentAnd ideea hegelian5, cI in

sfdrgitul gi inceputul lumii (ca momente identice). Dar aceastd apdrare de teroarea istoiei (Pin ritual sau prin spectacol) este specificl omului Primitiv Pentru care orice eveniment inseamnd
suferin[d a cdrei cauzl este uitarea zeului; orice gregealS Poate fi rdscumpdratii pi.n ?ntoarcerea la

pi declan;eazE uneori anamneza unui om sau a unei colectivitili,

ceea ce reface

in gesturi universale

reyeleazd sensul existentei ei

ii

determind eliberarea de sub tcroarea istoriei. Asa de pildd, Adrian (din ICD) no.b";t" despre t:liberarea memoiei culturale din ttratca ei istoricd, prin verbul magic al poeziei. Salvarea fiintei
lnseamnd anularea istoriei, ieqirea tlc sub normele ei, prin revenire la

legdtura'cu originile,

in infern pe poetul Adrian-Orfeu. $tefan (NS) .se indrdgostegte impotrivg voinlei sale de Ileana Sideri pentru cd gtie cI ea ii este ursitii, dar o respinge cu teaml nel5muriti,. apoi o cautl cu
fervoare, pdnd ?n momentul mortii cdnd realizeaztr cd destinul seu esie de a trfi aceasti ciipd aldturi de ea gi prin aceasta de a se proiecta in

profane, anume'de a da oamenilor mesajul orfic gi apoi de a-l chema

arhetipuri,

la

realitatea

PurI

toate evenimentele istorice

se

manifestd Spiritul Universal, un personaj (Ieronim din 19 t) afirml

cd semnificaliile secrete ale

evenimentului istoric pot constitui o revelalie in sens religios: ,,Voiam

inceputurilor. Pentru omul creqtin, aceastl recuperare a timPului originar nu mai este Posibild, religia cre9tiilA apa4ine omului cdzgt, pentru care istoria

crrvAntul originar gi indumnezeit,

nrlicd prin poezie. (v. si MESAJ)

eternitate. Gavrilescu (La gg.) poart5 in s ubcon;ti en traljf,Ui r-e

IUBIRE

progresul sunt cdderi,

adi

Alir cum spune un personaj (din

D,1 ,,iubirea, adevdrata iubire este

asemenea,

logodnicl strlind, care apare, in clipa mo4ii.

ratatd $i pe cue o va regdsi dincolo de moarte. Antirn (Unif.) agteaptd o

de

74

75

Iubirea ilustreazd principiul lumii,

este un mod de imPdcare a contrariilor, anuleazd cele doud elemente ale vielii (femininul qi
masculinul) 5i con[ine promisiunea unei fiinie noi; prin iubire se reface

aripi lungi qi negre"; acesta ebte destinul geniilor, caPabile de 4

omuhri primitiv.

El

descoperd in

defihdtoarea unui mesaj etern;

Marina (Incog.) intinpregte in clipa moqii lui Ieronirn. gi gtefan Viziru pare intinerit dupd ce igi petrece ziua in izolarea camerei de hotel, incercAnd sd picteze. lntinerirea
e-ste semnul celor care

naturd nu acea vacan[d a Spiritului

cuprinde intregul univers in gdnd, cu condilia de a nu se indrlgosti de

pe care o cauti unii din noi, ci

cheia primeloi revelalii metafi zice: taina mgr,tii gi a reinvierii, a trecerii
de la

androginitatea inilial5

universului, iar acest simbol al unitdlii ascunde asPiralia sPre Paradisul

pierdut, sPre virsta de aur a omenirii, sPre timPul Pur, de dinainte de inceputul istoriei' La Eliade, iirbirea este posibild doar in moarte, cdci moartea inseamnd intoarcere la origini' recuperare a fiintei eteme; iubirea profanl este'
nesemnifi cativl; vremelnicd; Ioena (din NS) moare la Pugin timP duPd

ineerul Morui. Eliade transPune siiuotut in nuvela lcD, in care poetul Adrian, incercdnd sd se de sub Paza ingerului "lib"r"r" Mortji, ,,care s-a indrdgostit de el prea devrem"'r, uitd si mesajul Pe
care trebuia sd

ft i9i recap[td memoria dup.5 ce o reintdlne;te Pe Leana, dar in acelagi timP inlelege cI ea ii este
il
aducd tumii.

timp se poate sustrage oricine

! hotfu5$te

care e de abia la inceputul experieniei lui, a reuqit deja sI se sustrag[ Timpului. Nu numai timpului istoric - cici din acest

nefiinp la fiin15. gi omul

dsta

igi

pun

intrebdri, sau al celor care glsesc drlmul spre paradisul pierdut; meditalia, concentrarea, fulgerul,

sI

se

trdiascd departe de

lume, fdrd ziare pi fdrd radio

-, dar gi timpului fiziologic. Degi. are

posibili eliberarea totald sau parlialI din corsetul existengei

efemere.

elixirul'ca gi intrebarea justii fac

ursitd gi totodatil inger p[zitor 9i al

mo4ii; dar in nuvela lui Eliade moartea inseamnd eliberare,

intoarcere la fiinta etem['

cAliva ani mai mult ca noi, pare cu zece ani mai tdndr. Pare un bdiat de

25 de aru." (I, 84) Ca ,si Regele

Pescar, Anisie intineregte pentru cd este solidar cu universul. Un alt caz de lntinerire este cel al lui Dominic

moartea lui Partenie, c5ruia ii

era
,

urritS,

doar pentru a gdsi ProPria cale de

iu, $tefan rlmdne in via[d

mdntuire:

Ileana Pentru cI doar ea are vehiculul trecerii (maqina din' viziunea lui $tefan). (v NTINTA)

el

moare imPreunl cu

hltn.ImRE Simbol. al rena;terii,

conlindnd sensul unei mor{i urmate de inviere

sau regenerare, lntinerirea mira-

experienfa .complet5; moarte gi inviere. Frusinel (LTG) intinere;te

lovit de fulger, iluminat

Matei, din Tinerefe..., care. este

prilr

IDOVT'L RATACITOR Reprezint2i spiritul lumii, mdsura timpului gi matricea arhetipald a fiin{ei. Personaj biblic pe care
Christos l-a condamnat la eternitate ;i neodihn5; numit Ahasve.rus, asociat contelui de Saint-Germain,

trcrnuLMoRTrI Simbolul este de

Provenienl6
Pe

romanticl qi aminteqte sensul

care Eminescu i-l dd in Poemul Povestea magului cdldtor in stele, amrme ca semn al ie;irii din cartea

culoas6' Presupune intoarcerea la condifa Paradiziacd, sau intuirea iegirii ain lumea infemald; reluarea unor gesturi arhetipale, existenla ancoratd in miezul vielii generale qi ignorarea timpului confertr fiin1ei o noud viat6, total diferittr de cea de
pane atunci. in romanul NS, existd un personaj, Anisie, care gtie sd trdiascl in esenta naturll' cu percepti? evenimentelor cosmice qi

periodic datoritd

elixirului

eite transfigurat in literaturd

ca

descoperit de doctorul Tdtaru. Dumitru (O fotogrqfie-.) declan-

ii

geazl intinerirea Theclei pentru cd

agazd imaginea intr-un centru,

simbol al memoriei gener.ale sau ca mesager divin. I a Eliade apare in nuvela D., ca personaj misterios,

ocrotitor

al

studentului genial,

in Biserica Mantuirii; fiin15 idolatrl,

integratl

in

esentele naturii, el

regenereazd lumea pentru cI dorinla aceasta este inrdd5cinati in

o
sine: el trdiegte cu regretul de a nu fi cunoscut pe Thecla a$a cum o

Constantin Orobete, zis Dayan. El il scoate pe acesta din timpul sdu istoric, pentru a-l pune in legdturd

cu avatarurile sale anterioare

gi

pentru a-i ardta c4lea eliberdrii de

lui

Dumnezeu.

in textul emines-

cian este vorba desPre un Prin! al cIrui destin reprezintl o greqealS in cartea universului, cdci el a fost trecut in Paza unui unui inger ,,cu

intr-o permanenti revela,tie:',,Nu este vorba desPre o regresiune in

starea, s5-i,sPunem, animalicd,
a

aratd, fotografia, adicd tanlrd. t-earla GCD) pare neatinsE de trecerea timpului, pentru'cd este

timpul profan, dincolo de moarte. Dayan il descrie astfel: ,,Ahasverus e un fel de anima mundt, de Spirit
al Lumii, dar e mult mai, simplu gi mai profund. Peniru cI,in realitate,

76

77

oricine dintre' noi". El agteapti sfdrqitul lurnii, fiind condamnat sd moar6 Pulin inainte de el, iar DaYan ii Poate spune data APocaliPsei - 2987 '
Ahasverus Poate Pentru lumea exterioard, respectiv pentru securigtii care-l urmdresc pe

fi

(Ia gg.)

6il'rrl cunoa$te ;i in serios; aici, jocul con[ine un

Pe care nu-l ia

este Prins intr-un Joc

Pe

mesaj pgntru care eroul nu este

oamenii de tot felul, de la castelani 9i castelane, la argali qi slugile lor..." (265); ca. 9i jonglerul din poveste, Antim inlelege cI muzica

ale cdrui leg5turi cu eternitatea sunt

pregdtit pentru cd

iubirea, iar jocul

el

gi-a trldat
gigdncilor

sa in loc sd-i distreze pe zei ii amuzd pe oameni .si intr6 intr-o

$i pierderea paradisului presupune jerdl gi coborAre precedatd de haos; cdnd Samb6 (camera misterioasd) este profanat2[, omul cu mustS,ti - care revelase copilului existen{a ei

permanente.

incearctr sd-i trezeascd acest senti-

Stare

de tristefe, simptom al

ii

Dayan, JidoVul rltlcitor

ia

numeroase forme, el, este cdnd o

.b[trand, c0nd un lucrdtor care dispare' in mullime' $i Dominic

ment refulat; moartea PresuPune refacerea unitdtii primordiale qi prin ea reintegrarea in sPaliul eternitilii - pddurea verde. Tot joc

constiintei profane de care nu se va

moare inecat (NS).

mai elibera decdt prin moarte. $i

Doftorul din Pe str. M. este tot un
,

DCt., Sanda reprezintd jertfa

rdpiti,posedat2tde rdul care nu qtie

ln

romanul

iluzionist: schimbd ?nfSgqarea

oamenilor qi face jonglerii, dar el igi plstreazd legdtura cu timpul
arhaic, apare c6nd ;i cAnd in istorie gi dispare in chip misterios.

I
I

Matei (din Tinste...) intalneqte la un rnoment dat un Personaj care pare sd fi fost martorul intregii istorii gi care, igi spune contele de

'Saint-Germain. Deqi lumea

il

li
1i

consider5 nebun, Dominic in{elege cd personajul era iniliat in secretul

reprezintd gi Fir6mtr (din Pe str. M), dar anctretatorii nu cunosc sensul jocului qi de aceea ei ' vor s6-l adapteze prezentului istoric, ceea ce ii anuleazh efectul iniliatic' De

mdrturisirile lui

fi anulatd; moartea anunlE dizolvarea unui mister instituit si regenerarea universului in care el se instalase. Asasinarea lui Ciru Partenie (NS) are funclie eliberatoare pentru $tefan, ctrci
cd lumea sa va

ei

cele mai multe ori,'simbolul aPare

JERTFA

arcei pe care el o Pregdtea.

asociat cu sPectacolul de teatru, formd superioarl a ritualului' (v' SPECTACoL)

Mod de participare la

destinul

perisabil al lumii, de integrare in

Joc'"-'

Ceremonial sacru 9i intrecere intre viap qi moarte, ritual qi sPectacol, orice joc este un mod de inigiere,

JONGLER

prin reconstituirea simbolicd a rharilor incerclri ale vielii, sau a

recuperare

unei pdr,ti din ea. La Eliade, jocul, ca gi ritualul rePrezinti o cale de

a lumii arhaice, a ahetipurilor fiinlei; Pentru a

diminua sau chiar anrtla teroatea istoiei. in romanul $., jocul cu

totodatd, jonglerul maniPuleazd aparenfele naturii cu sentimentul cI 'se adreseazd, zeilor. Personajul Antim (Unif.) sPune o Poveste
despre unjongler care descoperd cd arta sa a fost inifal un mod de comunicare cu Dumnezeu, dar el

Iluzionist gi saltimbanc, initiat in iniliator de jocuri magie

timpul distructiv, jertfa rdscump5rtr, de asemenean o gregeald sau plStegte mila zeilor. Pentru Eliade, jertfa este o cale de reintoarcere la haos gi deci, de regenerare; prin ea

universul de care era legat se destramd ,si se regenereazd,; destinul . s6u nu mai depinde de Partenie - un dublu care ii anticipl toate evenimentele existen[ei.
Uciderea accidentald a scriitorului Ciru Partenie conline un mesaj de eliberare prin moarte; aici, jertra

;i

,,se

redobdndepte

jumftAtii artificiale lasd posibilitatea eroului'de a reface adevlrata

starea marea

primordiald, pref6rmald, haotictr";

orice jertfd imit5

unitate antinomicd prin nuntamoarte din finalul romanului.

cdci jerfa simbolizeazd recdpdtarea condiliei de sdmdn{i ce se descompune in pdmdnt, ,,pdrdsindu-gi forma pentru
unei plante noi"
a.

descompunere (mahrApralaya),

da naqtere

gajuri pregltegte

intoarcerea

Dorineilla prototipul ei inilial, de mireasd care a incdlcat interdiclia qi care a fost condamnatd la
singurdtate 9i rdticire. Gavrilescu

iqi trddase adevdrata vocalie ,,care era, intr-un Anume sens religioasd qi ajunsese ca toti cei din breasla lui, un simPlu me$te$ugar de bAlci,

(fIR). Fiinla ziditi in temelia unui edificiu anuleaztr

timpul istoric gi plaseazd creatia la

flatat gi fericit cd Poate amuza

inceputul lumii, ceea ce conferd clddirii rolul de centru, de spaliu

I.ABIRINT Simbol al vielii, labirintul este spatiul tenebros, dar regenerator din trupul Marii zeile (MVI\O, formd a imaginarului n5scdtor de excese si proiec{ie a infinitului. Labirintul este creat din rdspdntii,

oferl posibilit5li de

alegere,

presupune probe, ?ncerclri 9i ispite'

experienfe

care ra{iunea estP inutild. O parabold bine configu'

in

Gavrilescu este inofenbiv 9i amenin[dtor in acelaqi timP,

seamdnd cu locuri qtiute, dar acolo existd ,,cineva, ceva' o fiin15, sau

ratd apare in "I# tig*

unde

realitatea istoric5, eroul afld un alt labirint in locurile cunoscute sunt alli oameni gi alte posibile drumuri. gtefan, personajul din NS asociazd
existen[a. cu un labirint distructiv, el se simte digerat in burta unei 'balene, din care reu$e$te sd ias5, cdci igi ia in seamd presimlirile, igi

m4i po{l intoarce; ai rdmas ingropat

._

de viu acolo, in cripta aceea din inima muntelui, in camera aceea obscurd, flr[ ugi gi fdrd ferestre.
mE cuprinde frica gi

Gavrilescu devine prizonierul unui

univers labirintic; intrarea sa in acest labirint este asociatd cu

sentimentul abandonului care na$te revolti; pdrdsit de cele trei fete, personajul incearcd sd glseascd

un obiect cu neputinti de precizat". Eroul trdieqte un ritual pentru care nu este pregdtit, probl ce hotirdgte

Simt aceasti beatitudine, simt cum imi spun, gi vd

spun qi dumneavoastri: existd o

gdsirea trecerii spre neant; Eliade

ie;ire!' (Podul, 80)

afirmd in TIR cd ritualurile

labirintice au drept scop lurhinarea

pune intrebdri ;i este atent la , Sernnele destinului. Emblemd a

drumul'cel bun urmirind Peretele

neofitului, care duPd iniliere

se

unui paravan care Pare nesf6rqit, iar in momentul in care Pdtrunde dincolq de acesi paravan'' sufocat de cdldurl, se dezbrac[; nuditateg

trebuie sd descoPere drumul, f5ri a

EawiiBcu o accePtl greu,

teamd

Individualitdtii, condilie pe care

cti
resemnare; el rltlcegte intr-o camerl cu vechituri, asemindtoare cu Samb6,

inseamnd PdrtUqg-&rnU{5!-3 ..-.-----..--

viata, moartea Poate fi un labirint pentru cel nePreg5tit, deqi rolul ei principal este cel de Poarti sPre o noud via15. Gavrilescu, imPins de

rltdci in teritoriile mo4ii; ca qi

infinitului, labirintul este figurat adesea pritrtr-o spirali, sugestie a nelimitelor qi a mdcindrii. i; Unif.,
Antim gi Melania urcd spre cer pe o
scard de fnarmurd care se deruleazd

LIBBRTAI:E Stare privilgiatii a celui care

de sub reroarea "sau

scap5

istoiei,pin moarte

nesfdgitd,

fric5, inaintdnd 'cu

in spirald. Apare aici o altd metaforl a m64ii, ca ieqire din

gi aPoi cu

dar fdrd lumina binefdcdtoare

obiecte pe care

alergAnd din instinct, reuqeqte si ajungd in ultimul moment intr-un cirridor semiluminat, Probabil aproape de poarta celeilalte vieli 9i

Prudenld,

labirint; Antim este iniliat subtil de

cdtre Ieronim, qare cunoa$te secretul iegirii de la bdtrAna'

Generlleasd. Pentru Eliade, rostul

prin diferite tehnici ale evaddrii din timpul profan; in acest al doilea caz, calea completi o constituie yoga, pe care, in cartea sa, Yoga-.., Eliade o considerd ,,dimensiune specificd a spiritului indian;', care

integreazd

tot felul de

tehnici

acesteia;,,Descoperea la rdstimpuri

capdti

gansa de

fi

imbtdcat din

identifice; inceput cu o lediF, dar se dovedeau a fi, PiPdite mai bine,

dovleci uriagi invelili in broboade;
altele, care P5reau la incePut Peme sau suluri de divan, deveneau, corect pipdite, mingi, umbrele vechi umPlute cu tilrAfe, coquri de rufe pline cu jurnale..." Acest

era greu'sd le unele semlnau la

ii

nou, aProaPe imPotriva vbinlei sale, dupd cum ii sPune baba;

instinctiv, Pleacd Pentru a se Putea intoarce qi reg5si Paradisul sdu:
nunta cu Hildegard. Experien{a lui Gavrilescu echivaleazd cu ini,tierea

omului. este de a se elibera de lumea infernald, labirint Qomparat cu burta mistuitoare a balenei; in

spirituale gi mistice, ceea ce face sd aibd valoarea unui ritual pregltitor pentru moarte; detaqarea de real,

opera sa apare obsesiv ideea

cI din

in moarte, cdci ,,a iegi gi a intra

intr-un labirint este ritual iniliatic prin excelenld; 9i. totugi, orice
existen!6, chiar gi cea mai linigtiti poate fi asimilatl cu inaintarea

univers de obiecte inutile, fdrl valoare, sugerdnd perisabilitatea lumii, proiecteazd totodat[ 9i

intr-un labirint" (TIR,

Rltdcirea

349)'

in

bordeiul ligdncilor

ipostaze simbolice

personajului.' Labirintul lui

ale

ratdrii

devine un mesaj 9i un avertisment asupra lumii profane, cdci intoi's in

universul limitat existi iegire - o punte, o trecere, moartea insdgi, resimlitl ca supremi fericire: ,,N.a$ vrea sd mE socotili un sentimental, dar indrdznesc sa vd spun cd sunt fericit, tot mai fericit. $i de asta m-a 'cd averlrizat locotenentul, simg o indescriptibil.S beatitudine in clipa c6nd te cuprinde frica, te cuprinde deodattr din toate pe4ile, izvor[gte din ad6nc, din inima vielii qi dacd in clipa aceea nu-fi spn: trebuie sd existe o ie;ire! eqti pierdut, nu te

despdrlirea spiritului de corp aiticipeazd moartea, mai mult, reprezintii o ini,tiere a spiritulPi, o invdlare a drumului mo4ii cu putinta de a crea un corp nou.
Idealul tehnicii yoga este starea de

jivan-mukta, adicd de a trdi in prezentul etern, in afara timpului,

in libertate etemd; eliberatul devine

congtiinld-martor,

el

capdtd

luciditate gi spontaneitate, pe care

le trlieqte in stare purd.jLF$Ii Eliade prezintd experien,ta doctorului Zerlendi, care prin medita{ie gi concentrare yoghind ajunge in

81

,.)

Shambala,

timp gi in libertatea absoluti reprezintii un

de care ajung cei inteleP,ti;

un sPa{iu eliberat

rddtrcind cu dies, care inseamnd zi sau lumind" (155). Eliade dezvolt?i

dat al fiinlei, fine de condi{ia umand gi ea trebuie cuceritl ca

toate libertisle cdqtigate de om de-a lungul istoriei. Pandele, Niculiha 9i

asocialia, ardtdnd cd in sPaliul mesopotamian, cuvAntul dingir desemneazd gi luminozitatea qi

zeul tutelar, iar rtrdiicina diY, din
sanscrit6, care insemna a strdluci 9i zinfi a dat dYaus, dios, deivos sj drvus in latind (IIR). in filozofia

observI cd divinitatea, eroul, desdvArgirea apar in contexte

luminoase; aureola, vdpaia, lumina reflectatd, fulgerul sau astrele care coboarl insofesc imaginea zeilor, a

cI ii

aratd doar mai clar decAt

inainte lumea Spiritului, a sacrului, a libertdgii, intr-un cuvdnt existenta ca operl divind sau lumea

sanctificatd

prin

prezenla lui

sfinfilor, extazul sau revelaliile

misticg; gi din perspectivi creqtin5, lumina este semn al dumne4eirii gi al inceputului, cdci I.ogosul inilial este asociat luminii. Sintetizdnd sensurile acestui simbol, aga cum

Serdaru

(din 19 t.) leuqesc sd

Dumnezeu" (IvIAr 70). in romanul NS, descoperirea misterului este asociatd cu o

dobAndeascd libertatea, Pdstrdnd totodatd legdtura cu'realitatea (cu Eusebiu). Despre libertate vorbegte

luminl verde (camera Sambi);

favorabil, o cale
camera luminattr reprezintd in tehnicile . yoghine un semn
pregdtitoare

qi nuvela La umbra-.., in

care

Eliade avanseazd ideea cd spa[iul

indiand, lumina reprezintil divinitatea revelati, dar 9i o cale de eliberare, de cunoaqtere, cdci cei iniliali pot radia lumin6, pu deveni

apare transfigurat

in

numeroase

eternitdlii reprezintd

lumea viitoare, a celor salvagi; Pentru cei care rdtdcesc drumul sprb libertate nu mai existii o a doub 9ans5. ln

pe calea dumnezeirii;

instrqi

cosmogonia este interPretat5 ca

,,epifanie luminoasd" (trvld cap.

Incog., Eliade Pune Problema [berttr(ii individuale, ca disPonibilitate a fiin1ei de a fi fericiti oriunde gi oric0nd; cA;tigarea acestei stdri de libertate 9i de fericire face Posibild evadarea

I)' Lumina este matrice a lumii qi legltt[5 intre individ qi sinele sdu astral; Eliade exPune o legendi
tibetand despre faptul cd la inceput

credinfe, doctrine, traditii gi religii, Eliade consider[ cd existii o lumini care strdluce,ste at6t de puternic, incdt reduce la neant lumea inconjurdtoare; din altd perspectivd lumina poate transfigura lumea flrd a o aboli, ea poate dezvllui

i:entru experienla salvdrii. Multe dintre personajele eliadegti percep existenfa lumii camuflate printr-o experienfd luminoasd; pe Gore
(DouIsprezece...),il orbise lumina

'

oamenii se Perpetuau Prin lumind, clci aveau in ei lumina Pe care au

chiar gi din lagdrul de

la

pierdut-o cdnd s-a trezit in ei instinctul sexual; atunci Lumina

din ei s-a stins, iar Soarele 9i Luna

pefeeliunea iniliald a lumii paradiziace. De asemenea, int6lnirea cu lumina pqate conferi

f5r[

fiin1ei certitudinea nemuririi; ea declangeazl sau favorizeazd o

revgla{ie religioasd, poate dezvdlui
sacralitalea nedefiniti sau se poate intrupa intr-o divinitate tutelard.

Buchenwald, unde un iniliat, precum Boddhisattva' moare carbonizat, dar liber, iar un martir cre$tin, bundoard Isus, igi va dove.di libertalea ,,scuiPdird in
obraz pe comandantul lagdrului. (v. qi EVADARE)

au apdrut Pe cer. in filozofia indiand, lumina rePrezintii o cale

misticd, un mod de anulare qi de dep5gire a lumii profane 9i de aceea este perceputl ca o luminozitate orbitoare, care distruge individul

(lra gg.) este lovit de lumind, ifi-anIilde- a pltrunde in universul miraculos de ta ,tigdnci. int6lnirea cu lumina ii este aproape fatald qi

;i ,,umblase in negtire, sd se uite pe unde calcd", de aceea nu in,telege trecerea dintr-o lume intr-alta. ta fel, Gavrilescu
soarelui"

el

rezistd impactului doar prin

rememorare; pentru lumea normalS

Dar in toate cazurile, semnificalia

luminii depinde de perceptia individualS, cdci fiecare om

descoperd ,,ceea ce era pregdtit spiritual qi cultural sd descopere". Esenla simbolului este determinat?i

ins5, Gavrilescu este mort. $i

libertatea individuald

este

reprezentatl prin simbolul luminii. Ieronim Thanase, personaj din mai

LU}TN{A ..i Simbol ascensional, rePrezent6nd

istoric; cel care se intAlne;te cu lumina pi se recunoa;te in ea dobinde;te , un mod de a fi transcendent, el este mort Pentru
lurnea normal5 qi nu mai Poate evolua in universul duratei 9i al
fiin1ei. in numeroase studii, Eliade

de consecinfele
,,oricare ar

fi

experienlei: integlarea ideologicd

multe scrieri ale lui Eliade, este introdus intr-un mister capital de cdtre Generdleasa, gi anume pe
cdnd avea doar gase ani, el inva$
calea evaddrii diri realitate prin

calea indlltrrii, mintuirea

Ionescu, ,,Dells

qi

fericirea divin6; cum remarcd Nae

are

aceeaqi

ulterioarS, intdlnirea cu lumina produce o rupturd in existenfa subiectului, fie cd ii reveleazS, fie

arti

gi imaginar trlind o insolitd experien,ti: imersiunea in lumea

82

l
! I

oglinzii, unde o lumind misterioasd

ii

dezvdluie

un intreg labirint
se

aceleapi lumini, pretutindeni, ;i in

ascunse

adesea seflsul

lucrurile

(Unif.). Mai tdrziu, Ieronim

dedicd artei dramatice, Pentru a-i inv51a pe ceilalli calea evaddrii; in perioada comunistd el intemeiazd o

trupd de teatP exPerimental, a clrei intenlie era realizarea unui

I

frumoase gi in cele urite, ,in orice pati de igrasie Pe un Perete, in orice improgcdturd de noroi" (318). Lumina interioard transfigureazd lumea, sdu o ucide. in Incog., aPare la un moment dat urmdtoarea

felinarului ii conducEpe cei rdtdcili in'jungla bengalezd spre o altd lumind, tulbure, ,,reflexul unei

de cunoa$tere a lumii, ctrci ea ,ingdduie sI vadd lumina toti" (Eu-..); JI-!g[i*

Uneori luna

anun[d". iegirea

accidentalS din lumea profand, cdci

spectacol desPre
Incog.).

libertatea

secvenli: ,,Cineva [...]

a voit sd
'

individual6, desPre Proiectarea

fiingei intr-un prezent etem (19

t'

{i

in planul realitltii el realizeazd un film, o satird a

intensifice sPectacolul 9i s-a dus repedp sd stingd luhinile. Toli au incepirt s6 exclame, sI strige, sd
cdnte,

vetre de j[ratic", dintr-o aqezare uman[ aparfin6nd secolului al XV[I-lea gi unde ei asisti la o dramd consumatii cu dou[ sute de ani in urmtr. Lumina instantanee

hipnoza, visul revelat (ca in Nopf...). in $., lumina de lund reflex al al hipnozei ffifun garpelui; Dorina este fascinati de
lumina rece, pi se viseazd pe malul unei ape lunare,iar mai tArziu, degi luna dispdruse de pe cer, odaia'ei

noptile cu lund plini favorizeazd

sI

rAdd. Parcd ar

fi

fost o

comunismului, cdre va deveni un mesaj pentru lumea liberd din

occident (19 L), iar in. Plan individual trdie;te o exPerienlE a ilumindrii, menitd s6-l salveze de. sub teioarea istoriei; c6nd casa copildriei sale va fi demolati, el se elibereazd de aceastd 'dram{, proiect6ndu-se intr-un univers luminatqi fericit ,,Nu simlise cdnd
incetase ploaia qi se ridicase negura

orgie, din acelea Pe care le citeau pirinlii nogtri Prin romane. Unii strigau: Lumind! Sd se facd lumind!' (311). Deqi intunericul dureazd doar doud-trei minute,

I transformare definitivd; Dominic Matei, lovit de fulger in noaptea de inviere,intineregte gi se

produce

este ,,inmuiatd intr-o luminI vidjitS, lunard", inoculdndu'i

personajului dorul de ducd.

ridica

timpului Cfinerete..), iar Ieronim (Incog)

deasupra

MANUSCRIS
Scriere secretii, conlindnd un mesaj capital, sau secretul insugi aI vieqii, manuscrisul, aqa dupd cum explicd Durand, poate fi echivalat cu Graalul, recipientul in care se afld inchis sdmburele cunoaqterii. Manuscrisul are un caracter ocult, deoarece conline ideea care nu a fost publicati, nu a intrat in istorie; el riprezintd qn univers inchis care pdstreazd un mister sacru. De

trdie$te o experiengd de iluminare interioard, de la faza orbirii la cea

cAnd se'reaPrind

luminile,

Elefterescu disPdrusq. A doua

zi,in

lumea cotidiand el reaPare total transformat, ca qi c6nd ar fi fost altcineva. Spectacolul ilustreazd inceputul, rsnovarea lumii Pritt
haos

de cufundare qi pierdere intr-o ,,albd, suprafireasc[ incandes. cen15"; episodul sugereazl ;i trecerea in eternitate prin poarta moriii, aldturi de perechea sa astrald, Marina. Iegirea din lunie
este insolitii de o lumin5 albd, care revarstr euforie; Darie este orbit de

inecdcioasd

inllpndu-se $\ Parc6 totodat6 ad0ncindu-se. Privea infrigurat

;i

cerul se limPezise,

- intuneric, orgie qi camaval -, iar disparilia lui Elefterescu

sintetizeazd aceast6 transformare a lumii, cdci et igi gEsise r-rn model in

o lumind de aur, apoi spune cl

moartea sa este o lumintd mare (L).

lumina, tot sclipitoare, car.e se rdsPdndea deasupra oragului, Prefdcdnd

mai 'Puternic5 mai

clddirile in' imense

asemenea unor nesfdrqite

cristale,
de

devind luminii nu Buddha. ReaPrinderea restabileqte ordinea, cain Hamlet,

Siddharta qi agtePta si

obicei, manuscrisul este redactat intr-un limbaj secret, sau confine

altceva dec0t anun[6 titlul.

.

LUNA
Simbol al duratei (mens= mdsurd), al trecerii de la viagd la moarte, de
aceea asociatil ferninitnfli gi prin ea

fldcdi

unde Claudius' Pune

caP[t

aur gi de pietre scumpe." (Incog.) Aceastl lumind'teYeleazd o lume

spectacolului, cerdnd sd se facd

camuflatd;'

ea este

lumina

interioard a regizorului Ieronim' care infelege cd lumea Profand

reprezintd o infinitate de forme ale

'noi ere in care Siddharta -9i

bpuizat intrebdrile

lumind; aici, lumina transfi gureazd lumea, marcheazd incePutul unei

qi-a

in

a gdsit calea

apare rtlr cd personajele sale aspirl la prezentul

nEantizdrii

(IIR). Luna

proza

lui Eliade pentru

(SOU1 ascunde o experienfd lncredibild si care se adreseazd doar unui iniliat, de aceea este scris in alfabet sanscrit, dar atrage aten[ia celui avizat printr-un citat

Manuscrisul doctorului Zerlendi

din Biblie. Dupd descifrarea

acestui manuscris, nilratorul devine

libertdtii. Lumina are, cel' mai

etem, sustras mdsurii timpului.

84

I
u ti

{l
n

i{l
I

singurul care cunoaqte secretul doctorului gi se va afla in imposibilitatea de a-gi dovedi

experienla, cdci biblioteca dispare,

poezii la Paris, unde nu va ajunge niciodati pentru cd va fi ucis in timp ce incerca sd .fug[ Peste granila comunistd; deqi fdrd

infdligdnd o maqind s,i o femeie, imagine care il va obseda Pdnd la

sfArqitul vielii, c6nd va infelege cd

Biserica Mdntuirii 9i ob$ne vindecarea gi intinerirea Theclei

pentru cd aceasta este singura lui dorinti; credinga lui idolatrd este un dat al neamului s6u: el este un romAn ortodox, plecat in America
care bisericd in nimereqte ?ntr-o zi intr-o

este

un semn al evaddiii

din

iar posibilii martori ai lecturii sale

valoare litdrarS, versurile repre-

pfetind cd nuJ cunosc. Altl semnificalie au manuscrisele lui

Bibicescu, din NS. Aici este vorba despre crealii literare trecute peste

zinti mesajul unui adolescent cetre

lumea liberd, iar fratelq care i,si dd

normalitate prin nunti gi moarte.In Nop[i..., un grup de neofili trtriesc o

inlelege cd Pentru
de eliberare.

viafa pentru a duce acest mesaj

Poetul muribund, acesta este unicul mod

Tpe-rTffioasd iegire din timpul lor, rltiicindu-se cu ma;ina in jungla bengalezI, dar a doua zi afTd cd
maqina nu s-a migcat din fala casei.

sd-gi caute norocul gi

care

granild, pentru a'fi salvate de teroarea comunist[. Manuscrisele

unui actor care se credea inzestrat

lr

cu talent literar sunt date in

Franta, pentru cd aceste manuscrise

plstrare lui $tefan Viziru, exilat in

MA$INA
Nu doar un vehicul de trecere, ci 9i unul al lumii modeme, al vitezei, al normalidtii, la Eliade maqina apare

Aceeaqi semnifica[ie o are 9i motocicleta lui Emanuel, anume de a-i aminti lui Vladimir calea de iegire din m{tard, diq' existenfa

ar fi fost

oPerele de miine .ale neamului. Dar printre paginile lui Dan Bibicescu, $tefan glseqte un

frecvent ca simbol

al iqirii

din

mdcinatd de timp (Podul). Vehiculul simbolizeazd viteza, graba care stdpane$te omul in timpul trecerii sale Prin via{5.
Toate personajele

regdseite rdddcinile, iar Dumnezeul purtatin ad6ncul fiinlei sale i se reveleazd. Un interesant comentariu asuPra acestei nuvele face N. Steinhardt, in Jurnalul fericiii (355-359); el o consider5' o mdrtuisire de credin$ ortodoxd gi romAneascd, pentru cd Dumitru, eroul acestei opere, mlrturiseqte

isi

oicidentului valorile romAneqti

fragment din jurnalul intim al marelui scriitot, Ciru Partenie, un fel de alter-ego, de dublu al lui $tefan. Citind acest manuscris, personajul are revelafia tuturor semnelor pe care destinul i le
oferise gi in,telege cd toate acfiunile

lumea normal6, dar nu este vorba

despre o luntre a lui Caron, desPre un vehicul care leagd lumea vie de

lui Eliade se

cea moarta; cdci Pentru Eliade

moartea nu este o ruPturd decisiv5;

grlbesJspre moarte; Adrian GCD) trliegte cu tealna de a nu intArzia la intAlnirea de la ora 430 - este int6lnirea cu ingerul Mortji; Antim
qi Melania se grdbesc sd urce scara

$i cre,stine, fdrd de care ,,orice culturd $i civilizatie se af15 in pericol de

moarteo'. Personajul

lui

Eliade

intruchipeazd puterea mdntuitoare a credin[ei: ,,Ce respinge Dumitru?

de

aceea,, evadarea din timPul istoric se poate face doar cu un

respinge marile descoperiri (ori

sale au fost anticiPate de cdtrb

Partenie. Cum, Pulin duPd aceastd lectur6, $tefan moare, se inlelege cd manuscrisele se vor Pierde, vor intra in anonimat; ele nu mai Pot

vehicul obi;nuit, semn

al

folosi nimlnui, Pentru cd mesajul

continudrii drumului dincolo de moarte. in ziua nunlii, Serdaru 9i Niculina dispar, dar Niculina este zlritd intr-o camionetd veche, simbol al imersiunii ei in alt timp'
ceea ce pregdtegte intoarcerea lui Pandele la experienta tinerelii lui (19 t-). Camioanele care dispar (in

spiralatd a infernal al vielii. Ileana (NS) se grlbe;te sd ajungd la concert, dar ma;ina se va prdbugi intr-o

iegirii din labirintul

marile iluzii) ale occidentului:

spiritul universal (Hegel! Noica!),

semiologia, zenul (asiatismul!

Eliade insugi !), televiziunea, limba universald (Cioran! care nu concepe culturi exprimate in limbi

prdpastie etc.

scriitorului ii era' adresat in exclusivitate lui. $i in povestirea Fratele risiPitor apare tema manuscrisului ce trebuie trecut
peste giani{i Pentru a

MAI{"ruR,E

Cale cregtind de salvare a

sufletului. Aga cum spune un personaj din Incog., orice tiP de
m6ntuire presupune credinfa intr-un

periferice), Istoria, semantica gi sociologia (tot structuralismUl). $i cine e Dumitru? E romAnul din,
Sarmalia, le Paysan du Danube, omul simplu,fiul lui Mutter Natur!

IJ

fi

Publicat;

Vfltlmanu indePlines-te dorinfa

fratelui s5u de a-i duce un caiet cu

umbr&-) Poart5 oamehi aleqi, pregdti{r Pentru o lume viitoare 9i ele intrd intr-un spatiu camuflat. gtefan (NS)

m6ntuito.r. Dumitru (din

a avut o

viziune

fotografie...) intrd din gregeald in

Nu numai at6t, e qi adevdratul intelectual, care nu cofrfundd ra{iunea cu prostia gi iultura cu

86

l'

l
fl

Dumnezeu gi in

unus

liber: E omul care crede in

miracole,

ci impotriva vielii. Mefistofel este tatdl tuturor piedicilof' (MA', 72).

Diavol. De-a dreapta gi

st6nga

de-a

intemeiazd pe memorie .,,cel care

fruntii mele

se

ridicd pdnl la

il

Ll

nesofisticat gi neamdgit de pseudo-

Ca,

spirit negator, stimuleaztr

nori ro$cati pietrele

palatului.

Etie este cel care i$i aminte$te inceputul". Traducdndu-i pe

gtiinle cti nume sonore, care in

activitatea umanl;i de aceea existi

t
l,
I
h I

barul

hemingwaYano-huxleYan

mdrturiseqte Logosul, intruParea lui Dumnezeu gi mdntuirea."

Sufletul romdnesc este inzestrat cu.

simpatie Intre Dumnezeu qi Mefisto, o legdturtr abia PercePtibild care face ca Fausf sd aibd un
mesaj legat de ,,misteml identitilii contrariilor .si de cel al totalitilii". Eliade considerd c6'acest sens Pe

StAnci cu muEchi putred gi gopArle fermecate coboard,spre voi. Nu vd teme[i, urcafi-le. Urca{i rsuiguri infierbdntate de cea din , urmd

pitagoreibi, Platon echivaleazd

.anamnesi*vl cu memoria impersonald, surra amintirilor timpului, ,,in care suflotul contempld dlrect Ideile"; aceasta demonstreazd o

amiazd. Urcafi cdrdri pitite sub

cremene.

l
l,

puterea de a traPsfigura lumea, ceea ce genereazd sentimentul

in

curdnd intunericul se

continuitate

a gdndirii arhaice

va a$teme pentru totdeauna.* (135)

libertetii qi al intalnirii

cu str. M., o Dumnezeu. in nuvela Pe stradd pe care s-au consumat experienle caPitale devine un

care Goethe

il

dX simbolului in

Fiul diavolului trdie;te cu voluptate

opera sa vine dintr-o trbaige indelungatd, cu rdddcini in mitutilg androginitdlii lumii. In

studiile sate gtiinlificb prezintd o

ispita, renun{i la calea zeificlrii (doar cel ndscut din om poate deveni zeu) gi invag se se elibereze
de ,,langurile crucii", adic5 intelege

despre un,,illud tempus,fabulos gi pleromatic, pe care omul este

obligat

sdl

rememoreze pentru a

Fiinfd" (MVM). Buddha' 9i

Pitagora vorbesc despre amintirile

eunoa$te adevdrul gi a participa la

simbol deformat al mdntuirii; strada MAntuleasa semnificd un univers de legendtr care se ridic[ pe nesimlite din strifundurile lumii

serie de credinge 9i mituri

(zoroastrism, bogumilism, catari)

noi,

comuniste. Poveqtile lui

care pun la incePutul lumii androginitatea: binele qi rdul,

Dumnezeu;i Satan. intr-o nuvele @u...) care amin. te$te vag de o scriere a lui Hugo,
Eliade transpune confesiunea unui personaj care se autonumeqte -frul diavolului; el trdieqte intr-un palat

ci intr-o lume oPresivd 9i artificialI, fIrI congtiinla rtrdicinilor, mitul declangeazd haosul.

FAramd deruteazl gi tulbur5, Pentru

orgoliul libertdgii luciferice. in alti nuveld.J$.DlDulavantul defi ne;te acqst orgoliu ca pe o dezlEnguire a fo4elor obscure, ca pe un haos individual care aruncd fiinla intr-un

vielilor personale, adicd de pe pozilia celor alegi, de aceea se depirtezd de g6ndirea miticd, dar ii
plstreaza.gi

ii

continue esenta. timpul

labirint din care nu mai existd

iegire; astfel, doctorul Zerlendi este Shambala.

Memoria generalS cuprinde deopo-

trivS timput istoric gi

individual.

gata se piardd legdtura cu

in relalia dintre istorie gi crrltur5, memoria ac{ioneazd dinspre eveni-

ment spre creafie, de

MEMORIE '
Spaliul pur qi regenerativ al lumii, depozitul experienlelor esen{iale;
de aceea reinvierea evenimentelor ce s-au petrecut la inceputul lumii reprezintd o obligativitate perio-

aceea

IyItrISTOFEL

populat de gaisPrezece PdPuqi,

care reprezintd lumea sa' Pe care o poate transforma qi retrli ca in vis.

lngerul cdzut aPare la Eliade ca jumdate a binelui divin, dar 9i ca via negativa, Prelungire a lumii
reale, dincolb de lumea cunoscuttl. Pornind de la Faust, Eliade demonstreazd

Diavolul este aicl alb, sfint qi schimnic- gi PtoPdvddui.e;te

renunlarea la lume. Universul s5u

memoria culturalE este prizoniera istoriei; cAnd se.va elibera, omul va scdpa de labirint, dupd cum spune poetul din lCD, al cSrui ideal este

cd Pentru GoethP, este sPiritul care ,,Mefistofel neag5, care Protesteazd, mai cu seamd care opre$te fluxul vie,tii qi
impiedicd lucrurile sd se realizeze' Activitatea lui Mefistofel nu este indreptati impotriva lui Dumnezeu,

este alternativa lumii,

Apocalips,

tocmai memoria cultural6; ins5, pentru el, amnezia devine o torturd

intrucdt, deqi a uitat amdnuntele propriei existen[e, a rdmas cu impresia tulbure a unei intAlniri decisive, precum gi cu obsesia cd nu-qi mai gtie rostul in univers:
uitase mesajul pb care trebuia s5-l transmitd omenirii. Un alt personaj.

duPd

oamenii sd urce in castelul sdu pentru ca ei sd se Poatd salva: ,,Adevdr, adevdr ProasPdt v[ grdiesc voutr. Nu vi temeli, cdci

de ateea

isPiteqte

dic6 a fiinlei. in
reintoarcerii

mirurile
recupeare
se

se men{ioneazd

rarea unui rnoment caracteristic

timpului originar. Memoria

func[ie terapeuticl gi soteriologicd;

aici

se intind cdmdrile SfAntului

pentru

hindugi. - salvai"ea

88

v-.-

sd-gi $tefan, din NS, se strlduie;te

impietri sala. Dorina rdmase o

clipe cu ochii cdscali, apoi gemu
rdnitd qi se prdv5li." (197) Aceasti int6mplare exemPlar6, Petrecue la origini, se reediteazd imperfect in planul realitS$i (povestea despre iutu Moruzeqtilor), Pdnd cdnd Arghirei i se dd posibilitatea de a-qi
aceastd a-doua incercare,Dorina

aminteascd ceva desPre o maglna' pe care a selectat-o int6mpldtor din

memoria destinului Personal; la un

moment dat, se gindeqte cd este vorba despre o imagine fugitivd din

trecut, sau desPre un ePisod citit

undeva. Aceastd ambiguitate a evenimentului ce-i anunli de faPt moartea devine o caracteristicd

aminti Povestea originar6; in

fiintd' muritoare (intruPatd din
laptele profan) nu mai gre$e;te' ea te mai Pronunle numele "uite adicd s5-l defineascd pin qarpelui,

pentrq toate exPerienfele :" vizeazd accesul la memona

generalS.

moartea fiecdmia; Gavrirescu (Ia o cale de salvare, adicx de eriberare aminre$re o povesrE-T0- din timpul profu",-* !C) -i;i ,i"firuf Tififfite cu sentimentul cd aceasta a Ariadnei, inaica iegirea din iabirint.

Apocalips. cu un sens comun. Mesajul se Inainte de moarte se instaleazd impune fie prin repetari,, fie haosul: evenimentele trdite se printr-un con;xt **rin""rir, amestecd, sunt confuze, omul are iste transmis "f de. cineva sau se sentimentui cI ;i-a ratat destinul; reueleazi celor aleqi. Mesajul nu apoi igi amintegte esen,tialur $i pe are rolul de a indrepta istorii, de a aceastd rememorare se clddegte modifica mersul lumii, ci propune
grqu

aparilia gi evolugia fiinfei, o arcd ce sentin{e; maxime, adevaruri mari, va permite universului s6 renascd dar gi cuvinte aparent fSrd sens sau

tuturor informaliilor despre unanim cunoscute,

adeseori.

Uneori, sciitorul recurge

!

la

fost tragedia vieyii sale; dupd

maniera romanticl 9i Personajele

t/

\r

igi amintesc in.vis ceea ce au trlit la origini; in $., Dorina iqi viseazd

iorme trec[toare qi cdqtigl asdel ilreptul la eternitate. Gavrilescu memoria G.a gg.) este surPrins de

I
I

l'

nunta cu mirele-garPe, adicd mitul iubirii, a;a cum a fost el relinut de memoria generald (9i in sPecial in
povestea desPre PsYch6 9i E'ros); ea

p"^ilil8'

mai exact, de amdnunte iefulate: iubirea lui neimPlinitd pentru Hildegard. Aceasti recuPe:

il;
I

este indemnatd in

vis sd se in imaginea Arghirei, recunoascl frumoasa din laPte, care a fost mireasd doar trei zile Pentru ci a incdlcat interdiclia; ea a murit,
adictr a fost blestemati

rare a amintirilor ii di qansa uner mo4i personale. tn nuvela De str' lvl, memoria lui FdrAmI creeazd haos,

clci Povegtile Petrecute intr-un timp fabulos incitd la diferite

interpretiri, iar

si trliascd
sd infelegi

sub teroarea istoriei, in uitare qi in nefericire, Pdn[ c6nd igi va aminti:

,,- Prive;te-o bine ;i-ai

cine este, vorbi din nou tdndrul' $i ea se oPri deodati, tremur6nd' Fata din tron i se Pdru atunci cunoscutd; qi ochii aceia larg deschigi 9i buzele

strdnse... -. Nu vezi ci e;ti

fu

in lumea care se violent, adicd fdrd memorie' na$te mitul ndvdle$te 9i transforme totul in labirint; memoriA miticd este de nereprodus in acte, ea contrazice logiia realitilii. Hipermnezia lui Dominic Matei (din Tinerefe"') nu reprezinti numai o cale de salvare peisonald, ci 9i salvarea memoriei generale; Personajul trlie$te
experienfa christic[ (moarte
9t

:e.*:"ir",u lui losafat, adicd sI gdseascl Adrian este'un p*, A* drumul spre libertatea absolutd, dar care are corytiinla "#.*., r"pirr"i cum via(a inseamnd uitare, el gi_a este purtdtorul unui "a "r mesaj capital ratat destinul gi abia c6nd pentru omenire, pe care i_" ult t, rnotociclistirl (semn al mo4ii sare) . insd; el a compus canaru ,".r*it" ii amintegte, el igi dr seama cE s-a unui cAntec pe care Leana il cantd rdt5cit. Amintirea de dinainte.de seara prin giaOinl publice ,i pri, moartb oferd gansa reintoarcerii la restaurante gi care *" *enir"u d" u paradisul inocula oamenilor o anume stare de .pierdut, reintegrarea in memoria universald. bearitudine, de fericire ii O" optimism. Atdt cdntecul, cdt gi , interpretarea lui refac un ritual MESAI r,r"*1ri" esenriard pentru un ilil?,fftr?l,ii: 3#Jii"i"T,,i
destin sau pentru istoria
mesajul este camuflat in

existenfd mediocrd ;i resemnati, el igi amintegte un episod care i-ar fi putut schimba viatp ;i pe care il retrdiegte in moarte. De asemenea, v_ladimir (Podul) isi aduce aminte sa era sI joace Moara

Fiind foarte simplu, mesajul ispitegte la int.rpr.ta.i, tu complicarea lui, sau la citirea in
nuvela lCD, pe care

i,

registrul vielii sociale

I.

p.

Culianu o considerd arta poeticd a

tui

Eliade(op.cit.,247),personajul

acolo?! exclamd biruitor tin5rul' Toate viorile t6cur6, oPrite, Parcd,

la un semn nevlzut. O mare tdcere

inviere) 9i devine mdntuitorul lumii, resPectiv, un reciPient al

adicd in evenimente cotidiene, r6nd sufletului, de;teapti-rf"ru,n9u cuvinte, sintagme sau enunturi prin aceasta

generald, muzica sa. Mesajul orfic, prin banalitate, faptur cr se adrese azd in prilrr

li

determin5

9t

schimbarea conqtiinfei generale' Pentru cel iniliat, mesajul are 9i

Pandele, Niculina 9i Laurian s-ar fi putut reteci in timp, prin intilnirea

alte sensuri, camuflate in

anodinitate pi in farmecul trecdlor al unui cdntec lXutiresc, deoarece

cu acest mesager' care i se adreseazd in exclusivitate, el

povestea

lui Orfeu se

referl

totodati la cobor0rea 9i intoarcerea

inlelege cd maestrul a reuqit sI se elibereze de timPul istoric qi cd acest lucru este nu numai Posibil,

din infern, conline,

speranta

aqadar,

dar este un dat al fiinlei,-,

condamnare. Pentru

in traversarea mo4ii, in
nenumdrate
a

oricihe

ideea de moarte 9i inviere,ndzuin!5

flrd

Eliade exPlig[ in

de care omul nu Poate trdi;

r6nduri cd sensul viegii este de

glsi o cale de
credinla intr-o

transcendere,
de

via[[ dincolo

altcineva mesajirl rePrezintd un simplu subiect de examen, dar Eusebiu gtie cd ii este adresat, 'pentru cI studentul face aluzie la formula de desPdr,tire, folositi de P4ndele (Pe curhnd) 9i are o
atitudine .cornplice

moarte, ln devenirea continud, in dobdndirea pardisului pierdut, sau doar visat. Tot mesaj capital este 9i cel transmis de maestrul Pandele,

(ii zimbeqte, ii face cu ochiul).'$i DaYan, din

nuvela'omonimd este un mesager' dar unul care nu-gi pgate transmite megajul: ,,... Tragicd este moartea mea pentru c[ nu mi-am imPlinit misiunea. Un mesager care nu izbutegte sI transmitd mesajul! iout" am exagerat sPunind cd e tragicd. Aq sPune cd e vorba despre o moarte tragi-comicd' O

sr-gi pund intrebdri in legdturl cu salvarea' adicd de a nu renunfa ra jocul donquijotesc. Discut6nd semnifica,tia lui parsifal, I. p. Culianu,' aminte$te ci Nichifor '
Pelerina) este de a nu inceta

,:g.iCrri Mesajulpentru.romAni(in justI. De aceea mesajU

Calea justd este de a urma mesajul, rdticitor cu aceeapi credinli ca gi gare totdeauna implicr o intoarcere parsifal atunci cani pune intrebarea

acest ventionall, ba chiar stupidd qi motiv un joc poate deveni jenantn pentru lumea normald. Don primejdios, cdci propune o euijote se elibereazd de teama de structurd arhetipald pentru care moarte pentru cd jocul siu il jucdtorul nu este pregdtit, sau, cum situeazd ?n pr.a.|*u ,noaii, if spune Ieronim (in Incog.), cel determinl sd trdiascl sentimentul c,ruia i se reveleazl mesajul unui. morfii, cdci aventura * u.ru mit ,,ori iqi urmeazd modelul, cu autentic primejdioash."ri" El ;;; riscurile pe care Ie implicd, ori ii urmeazd mooelut naefitai", rezisGi, gi arunci e srrivirr" (3r2) "u .trriegte destinul .urui.*rri
reconstruiegte continuu. Din

romdni este ,,Fericili cei saraci cu

duhul,..*, pentru cd Eliade crede in

f"nt-

revitali.zarea spaliului romAnesc, prin darul nativ, de reintoarcere la origini, acolo unde se afld putereai
intreuarii necesare;

din eternitate; in romanul 19 t, dupd evadarea din timP a

scriitonrlui Pandele, secretarul s5u prim6gte un buchet de trandafiri'

insolit de un bilet semnat Pandele, cu Promisiunea de a se

de

vedea curdnd; la Pu,tin timP duPd aceea, Eusebiu (secretarul), int0lnegte un student care ii face o

'cum sd le exPlic? Libertatea

mdrturisire stranie: ,,BdgI mAna in buzunar gi scoase o foaie de caiet' - Trebuie sd traduc 9i sd exPlic un text. Doar cdteva ProPozi,tii' Dar absolutd, asta sd zicem, inteleg'

tragi-comedie a erorilor . qi confuziilor..." (286) DaYan are rolul de a Pregdti aParilia unui

Romdnia Ia rlbcruce de drumuri, intre,,occidentalizarea simbolizatd de grddinile vrdjitorului Klingsor gi spiritualitatea tradipionald, simb2liza,:d'

constituit un punct de pomire pentru este capabil sd regenereze urfversul. Eliade, anume cd Parsifal reprezinti Mesajul se una pretutindeni,

crainic a creat (in r9z4) o alegorie intreb5ri despre mdntuire, ""r "u." i"rp." de mare popularitate in cultura salvare, eliberat de sensul istoriei si romdnd, care esre posibil sd fi din inchisoarl" i,.orri"pr"irr, camuhat

iiipurr"

in

cuvintele obi;nuite, pentru'

faptele efemere, in
ca

mesager imPortant; el continu[ teoria einsteiniand, dar at6t cat sd deschidd o u95 sPre ecua{ia ultim6, fdr[ a face demonstralia ProPriu-

Dar mai deParte? Nous sommes condamnds i ta tibertil be vrea si spunl asta?" (241) Dacd Pdnd atunci Eusebiu se gdndise cd
92

zisd. Cele mai multe Personaje descoperX un mesaj in sensul spectacolului teatral; orice ritual riprezinti un joc fdrl incePut 9i sfhrgit, o Proiec{ie a lumii ce se

grandoarea

se juca serios, de a atinge, Fdrd sd fie un simbol metafrzica pe cale necon- genereazi o sferd, largd de
93

Pescar, presupune o anulare a .. ridicolului prin puterea nativd de a

lumea se preocupa de boala Regelui

pe amdnunr al'existenlei. oi"-u""r, cu Don euijote, iar motiv, de cele -ui *uft" o"Jl naivitatea lui de a intreba unde este mesagerul nu este congtient de rolul Graalul, intr-un moment in care . sdu, sau nici nu gtie cj are un rol.
Graal." (215) Eliade ir compard

de forrdreala Sfanturui

insugi sensul rumii este acela de a cuprinde simbolurile devenirii. ale inceputurtii 9i sfdrgiturui i;;.;r."

Pals]fat

MEIAFZICA

semnificafii Ei, este o cale de cunoa$tere a lumii dinlduntrul ei, prin surprinderea secretului viefii; este vorba desPre un tiP de
cunoa$tere revelatoare, favorizat2i

sunt incercdri de ddrdmare a sistemului unanim accePtat;

metanoia insearnn5,,conversiunea,
rSsturnarea

cdutare

a absolutului:

dentald., cre;tind

valorilor" (MA 100), adicl haos, care insd dd unora

(celor iniliagi) posibilitatea de a se reclddi,fdrl a mai a$tePta Crealia generald. Aceastd categorie

(adic5 cea
evadeazd,

de neliniqte gi de emo[ie.

mirelui nistic

in finuturi alese,

;i a pelerinului ;i
cea

transcenemanentistd
care Cea,a

Nae Ionescu defineqte actul cunoaqterii

, care crede cd il are pe Dumnezeu

sfilntului,

in

ursit5; de aceea, el respinge o leglturi telurice gi aspird neldmurit spre o fuziune, spre nunta in cer. Antim (din Unif.) este logodit de mai multe ori, dar nehotdrdt sI
nunteajscd,

intr-un ceai torn rom, eu ;tiu

aproximativ ce gust va avea acea biutur[; acela care nu giie insd cI
am tumat rom, nu va Putea $ti decat

metafizice printr-o analogie foarte simpltr gi explicitd: ,,Dacd,de Pildd,

privilegiati a trdit deja gocul

care

Pe

il

dd un mod de gdndire care

dupd ce a gustat. Vasdzic[, Pentru ca o cunos,tin(i si fie qtiinlific[' ea trebuie sI fie exPerimentatd,

trebuie sd bei intAi ceaiul 9i

Pe

urmd sd spui ce gust are. Eu insd, care am pus rom nu mai am nevoie

sfideaz[ logica sau sistemul de ralionamente tradilionale. Arta, ritualul, jocul irnpun prin simulare atdt 'o imagine rtrva9itd a lumii cunoscute, .cAt 9i rezistenfa individului in fala Procesului de disolufie, deoarece ele oferd in ordine virtuald o infinitate de
variante salvatoare.,Pandele (19 L) scrie o piestr de teatru care incePe cu sfArgitul gi iqi cornenteazd intenfiile asfel: ,,... cititorul trebuie
$ocat; indignat. Numai duPd aceea

labirintul infernal,

pdcatul orgoliului) 9i opteazd, pentru calea cre,stinl, a mirelui care crede in taina iubirii gi a nunlii (op. cit., 164-182). Eliade creeaztr in proza,sa acest tip de evadare: majoritatea personajelor scapd din
prelungind

sine qi de aceea este ameninfat de

el

agteaptii

pregltindu-se continuu pentru taina nunlii. Dorind s{ creeze, fdrl a avea inc5 sensul creafiei, personajul eliadesc face din viati o ini[iere in taina ultiml a fiinfei;
$tefan Viziru, simte imboldul de a picta gi, de;i nu are talent, are intuilia eliberdiii gi presentimentul crealiei in timp ce mdzgdlegte o peyd, in singurltatea absoluti a unel camere secrete. Ipostaza de mire inseamnd pregdtire pentru misterul crea{iei, pentru nunta care anuleazi existenfa de p6nd atunci gi conline germenele altei stiri ae a d.

strd.ind,

intdlnirea cu Dumnezeu. in romanul NS, toate semnele

prototip desprins. de existenta
camerE de hotel, este preocupat de

ipostaza de mire, pentru cd aceastll ipostazd inseamnl pregltire pentru

pentru cd eu sunt induntrul

sd beau ca sd qtiu ce gust are,

evenimentului, eu sunt acela care l-a provocat" (oP. cit.,53). in cartea de fa(i, am cuPrins o seriC de simboluri care dezvolti sensuri

destinului se indreaptd c6tre un

profand: $tefan se izoleazl intr-o problema timpului gi

poate avea

in sfera metafizicii;

evadare,
q.a-

oigine, iubire, nuntd, mire

presupun cunoa$tere prin rpvelare, pregtiin{5, situalii metanormale.

trezirea, reintegtarea' Cred cd ai inleles cd in acest haos bogat in virtualitdli, anumili indivizi se pot

loc metanoia, cum spune Niculina, rEsturnarea,

evaddrii,

este indrdgostit de doud femei in acela;i timp, flrd a se sim{i in mod

MOARTE poaftd de trecere spre altii stare a fiinlei gi un drurn ,spre

Pentru Eliade. moartea reprezintit o ,,marea

cert legat de vreuna; familia ii

realiza, chiar acum, Pe loc, in mijlocul descomPunerii generale;

ei nu sunt obligali, ca tofi ceilal[i,

moare intr-un accident gi atunci iqi cautti mireasa spirituald, aldturi de

care vd muri; intreaga

pregdte;te pentru taina nunlii,

adicd pentru a imita destinul lui Christos; iubirea lui stranie pentru
Ileana Sideri face parte din destinul sdu, cdci int6lnirea cu ea e anunlatd de o previziune,gi este asociatd cu imaginea maginii, simbol al trecerii

lui viafI

se

timpului normat.'nesi Biaae nu

cre;tin, viziunea sa nu ilustrerizd
totalmente nici gAndirea indianl, la care face principalele trimiteri. ln studiile sale asupra religiilor lumii, el face de multe ori observatia cd

iluminare" - ie$ire din labirintul infernal al istoriei opresive si al

METAT.IOIA

sI

agtepte o

noul Crealie Pentru ca

vorbegte despre rai 9i iad

in

sens

Noliune prin care Eliade defineqte

o experien{a paradoxalS, cdnd toate convenienlele sunt ruPte, iar noua

sd-gi poati reglsi plenitudinea.,."

ordine acceptatd; asffel paradoxul de a muri ;i a rena;te, androginitatea ca imagine a Perfecfiunii

MIRE Vorbind despre existen.la mistici, Nae Ionescu identificl trei cdi de

in

moarte; Ileana este

a lumii

crdi asd, mire.asa agteptatd, perechea

omenirea se intoarce periojic ta structurile arhaice si de aceea

g4

95

,l
I

,t

lumea modernd imPdrttrqeqte' Pe iang t"Pt"rentarea cregtind' 9i .o"i*tu intr-o lume eliberatd de

exemplard, venit[ din creqtinismul

timpuriu; Plstorul iqi tfansfl;

fost aine s,i rdu,in care Pdcatul a anulai, o lume similard inceputului'

-* Iransforml un eveniment nefericit

gureazd moartea in .nitntd misticd'

o tain5, cea a fuziondrii spiritului cu materia, anuleazd limitele fiinfei, iar cobordrea la origini,
reintoarcerea la abisul teminizat gi etern coincide cu o nagtere

toate pdrtile deodatii, gi inlelese, dar fdrd sd simti, cd se cufund5, pierzdndu-se intr-o albtr, suprafireascd incadescenli" (318). Este

intr-o taind, intr-un

absirdulai insuPi (MA'

mistet

momentul

in

care apare Marina,

duce armoniei originare; Culianu ar5tind mai OePurt" a"easti idee'

un sens sacramental, adic[ imPune

proiectatd,

caP'!I[)'
este

Moartea

e mireasa

cu indl;area ins5gi.
absolutS,

t0ndrd

it utri*ele decenii ale erei "a noastre omenirea qi-a schimbat de viziunea fag de moarte: dincolo
ea nu se r.nai afld

Caracterul iniliatic al baladei

subliniat de metafora nuntemoarte, Pentru cd ea conoteazl

judecaa de aPoi' pedeapsatqi rdsplata'r Conceplia

iui giua" vine in bunl Parte din

tultur6, dar 9i din intuilia originilor, cdci in creafia sa metafora morlii

Prezentind interpretarea

art[tice ei rccreeazdcal mai adesea

sensul atmonizdrii contrariilor' sugestie conferit{ qi de cuPlul astral (soare-lund), care nu reprezinti doar o obsesie rom6in neasca, ci o aspiralie universald; tantrice' neofitul tetrnlii

crdiasa lumii, cdci esenla vielii este feminin[] Antim (Unif.) a$teapt?i intreaga vipld o l.ogodnicd ce va veni in clipa mo4ii; ea se numegte inilial Melania. (cea neagrd), iar

amintindu-i cd i-a promis sd-l ,regdseascd. Le4na gi Adrian sunt logodnici de-a pururi, dar Adrian devine periodic amnezic, cdci fiecare perioadd de anamnezd,
inseamnd regenerare; el penduleazd intre memoria etemd.gi cea limitatii, este Orfeu, condamnat sd urce qi sd coboare GCPI. Leana gi Adrian sunt pregdtifl pentm nunta final5, adicd ini1ia1i, gi de aceea o am6ni; au descoperit drumul

9i

gata de marele drum,

apoi, devine Laetitia (veselie) qi il conduce pe Antim spre lumea lui Orfeu, eliberatd de zgomote,

dincolo de sala de concert, la

originile sale, adicd la intAlnirea cu Generdleasa. Ieronim (Incog.) trdiegte gi el sentimentul sfar$itului ca pe o reg5sire a perechii uitate; percepe haosul ce se instaleazd in lume o datd cu demolarea casei

-omite
soarele

mfolitSe'

lui

Dan

irl"p" prin cosmicizarea filn1ei sate; el se strdduieqte si unifice

;i

Botta asuPra baladei Miori!1,

Eliade reline ideea

*i,i""

nunfu rddlcinile pdstorului cu moartea 9i

ale acestei nletafore: "Ca

luna, reface in slne 9i Pe cont ProPnio, unitatea Primordial5'

eliberdrii de sub

opresiunea

in

exalti intreaga sa oPerd, Dan Botta

de dinainte de Crealie' anume resoarbe toate fortele cosmice irn, :a+1. Simbolistica nunlii
toureiui cu luna exPrim[ setea
anulare

ln moartea nuPtiald,W care o Pune mo4ii in sensul .uro*.o nostalgia ii.u.i" al termenului' cdci poetul

de.

a dualismelor' a

etemet

reintoai,rceri

etnic nu se indoieqte de thracismul Orfeu, Zalmoxis 9i al rom0nilor, 9i

,"pi"rinta ijn simbol al

antinomiitor esenliale
qi

fragmentare

(TIR' 180)' -

9i a

existenlelot
Nunta fuziunii

sale, care inseamnd instalarea comunismului pi uciderea lumii interbelice; el std pe trotuar, in ploaie, gi privegte cum casa este distrusd, iar gdndul cd se poate
elibera de teroarea istoriei face ca

timpului profan gi sunt mereu tineri qi logodili. Rolul lor este de a face legltura intre om gi etemitatea de dincolo de fiin15 (Incog.). Pandetre (19 t") refszd, ini[ial chemarea

Euridicei, adicd moartea prin refacerea unitSlii primordiale; el

descoperd evadarea

plstorul stau dnul l6ng[ altul in 'unir"rrrrt sIu de valori" (MA' 2!43). La aceast[ idee' Eliade C' uOu,",ea gi aPrecierea lui Miorila',PerPetueaz5 braitliu' cd de m"moria gesturilor originare
apdrare

masculinul

intreg oragul

'

cel unei crealii, a unui nou'univers' nendscut. Asocierea nunti-moarte' ilustreazl gi int6lnirea dintre fiin![ gi nefiin1i, dintre efemer 9i elem'

femininul -, con$ne Promisiunea

acest

a vie[ii" 9i rnit se bucurd de o mare romini' fopularitate Printre o exPerienf5 intrucat exPrimd
96

conchide cd

AProaPe toate Personajele

HiaOe

moarte, c5ci nuntirea in momentul de trecerl spre eternitate deschide

iqi

in gdsesc Perechea ':t

dincolo de. formd gi de duratd, existl spiritul nesfdrgit qi fericirea: ,,Inima incepu sd i se bati tot mai repede, apoi, pe nea$teptate, se opri, qi in acea clipd il asurzi un
trdsnet nesfdrqit, izbucnit parcd din

s[ fie inundat de o nefireapcd incandescenyi de gheald gi, degi orbit de lumind, nu clipeste ;i nu se sperie pentru cI inlelege cd

prin compunerea triadei desdvdrgite (Tatdl, Fiul gi Sophia), deoarece gi-a inlocuit moartea personal5

printr-un proces de amnezieanamnezd. RidicAndu-se deasupra paradoxului esential (moartenlntA, coincidenti a dppositorum),

el inlelege cd fiinla

este

condamnatd la libertate absolutd,

numai cd trebuie sd-gi aleagd drumul spre ea incd din timpul

i
JI

l,
I

,!

vielii. Fiind scriitor,

de aceea e caPabil sd
sensul

Pandele

Fdrd nici

sdvdrqeqte inconqtient un ritual, imitd gestul creator al divinitdlii 9i

gdseascd

o culturd. Analfabete." (21) Moartea sa inseamnd, in primul rdnd, anularea acestui

sentiment al mediocritSfli;

el

este

Trinit{ii

creqtine. Pentru

condamnat sd-qi trliascd in

labirintul intunecat toate dorinfele
ratate, apoi

majoritatea oamenilor, moartea presupune anularea contrariilor,

existenla in libertate gi constrdngere totodati, cdci Poarta mortji este precedatii de un labirint din

i se va deschide

Poarta

mo4ii. De aceea, Pentru el moartea este mai intAi o atingere, aPoi un

inseamnd iegire in lumind. Darie (din t) percepe moartea ca pe o trdire familiarS: ,,E ca o lumind mare. E ca in strada Toamnei..." $i Stefan (NS) se pregdteste pentru moarte $i i$i trlie$te clipa ie;irii ca pe o fuziune spiritualS cu Ileana, mireasa sa. Toli cei nechemali de

reprezint5 fo4a nendscutd inci, iralionalS a naturii (IsL crcd. III,

238).

in romanul 19 t apare un personaj care practicd un itual al tdceii, goferul care face legdtura dintre
lumea normald (casalui Pandele) gi
cea

fior gi in cele din

urmd

care doar cei Pregdti{i Pot ieqi

imediat. Misterul mo4ii

este

asociat cu o nunt5,Pentru cd nunta

constrilngere. Initial, el se simte atins de ariPa mo4ii:,,cineva, ceva, o fiinld sau obiect, cu neputinti de

mister mor dacd il tulburd, iar moartea lor presupune rdtiicire; in SDH, toli cei care incearcd sd #descrfieze manuscrisele '
secrete ale

iniliati (din

tabdra lui leronim).

se vindecS, refuzdnd str mai ia parte la desfdgurarea istoricd (este vorba despre un important personaj

El

ilustreazd cel mai bine actul mistic

(adicd .iubire, devenire ;i

teocentrum,duPd cum exPlicd Nae Ionescu), dar,sugereazl tot la fel de bine eliberarea sinelui 9i aPoi

precizat, il atinse Pe fa!5' Pe umeri...", aPoi este cuPrins de

doctorului Zerlerl,di dispar in acidente stupide, cdci, ca gi

Gavrilescu,4ici ei nu sunt preg5titi pentru taina capitald. Intimitatea mo4ii poate constitui'un mod de . iniliere; Andronic ($.) se salveazd miraculos de la inec, ceea ce ii di putinfa de a se intoarce la originile
fiingei sale gi de a retrdi taina nun[ii
ratate.

in altd nuvel5
creeazd

politic al sistemului comunist).

(Omul...), Eliade

tlcerii:

interesantd parabolS a

este, vorba despre un

fiorul mor{ii, de ,,o

adiere

personaj care se hotiirdgte

sI

tacd

nea$teptati",,,ceva care nu semdnd

pentru ca nimeni str nu-i poatd

cunoa$te

cu nimic cunoscut, qi o

limitarea lui

acestui paradox poate

in celdlalr; imaginea fi labirintul, care este un sPafiu infinit 9i de eternl rdtdcire; dar 9i unul al
cdutirii stimulative, din care totuqi

cliPd rdmase incremenit, simfind cum i

aurul dinl5untrul lui,

ascundS

se rlcegte sudoarea Pe gira spindrii." CXnd ajunge in

apropierea unei feiestre, este tras de o forgi necunoscutd' ,,legat 9i impins intr-un sac". Pentru Gavrilescu, moartea nu inseamnl lumind, el i;i gdseqte mireasa (Pe

,,voia si se pdtrundd in sine, sd se pipdie ca un frate, sd se mdngdie qi

sd se

de

ceilalli,
ca

batjocoritor ca gn zdmbe(' (123).

El se izoleazd de lume, trdieqte MUT,MUTENIE Simbol al evaddrii din durat5,

tticerea reprezintd o cale de iniliere,

existd iegire. Gavrilescu, un muzician ratat, care a trdit cu

sentimentul inutilitilii, considerdndu-se pedePsit sd nu se realizeze pentru pdcatelg 1ul, igi PercePe 9i moartea ca Pe o ratare; Pentru el jocul celor trei fete este o glumd la care nu se Preteazd Pentru c5, degi profocolar, in addncul sufletului le disprefuie$te: ,,Cine m-a Pus sd-mi pun mintea cu niqte coPile? izbucni

un sihastru, chinuindu-gi libertatea interioar5, apoi incepe sd zimis-

deodatd, cuPrins brusc de furie' Pardon! Am sPus coPile din

gentilete. Voi sunteli altceva. $ti1i voi bine ce sunteti. Sunteli tigdnci.

Hildegard), dar Pornesc sPre pddure, adicd sPre labirint, in care este condamnat sd-qi trdiascb iubirea ratatd, sd simtd aripa, fiorul qi necru{area mo4ii 9i abia duPd aceea sd ajungd la fereastra luminatS, adicd la imPlinirea armoniei Prin nunta mioriticS' Povestea sa ilustreazd frica normal5 de moarte; Pentru cei
etiberafi de acest sentiment, adicd pentru cei Pregdtigi, moartea

incercare asceticd, ilustrAnd la via{5 gi la ispita exteriorizdrii; in dansul cdlugarilor existd un personaj
renuntarea pa4ialS numit Mutul, care moare gi renagte; el intruchipeazd fo\a virild, viala care reincepe o dat?i cu venirea primdverii, degi toli cdlugarii sunt

leascd fdpturi ale gAndului; cutreierd cet51i, risipind pretu-

din tdcerea sa; ajunge un Dumnezeu negtiut gi uneori izgonit cu pietre. in cetatea regelui orb,
renunld

tindeni crealii ale g0ndului, iegite

la ticere, cdci in el

se

treze$te iubirea pentru frumoasa domnild, gi ea o inifiaH in lumea

gdndului; omul care a voit sd tacdii reveleazd regelui universul, mintii sale gi intreaga cetate va avea acces la aceastd lume, in afarl de doctor,

legali de un jurdm6nt al tlcerii, numai Mutul nu poate vorbi gi incearcl s-o facd pentru cd el

98

t,
I

pe care se hotilrd;te s6-l ductr in catedrala in care el a cunoscut ,,durerea grea de volupt5[i a

ticerii". La intoarcere, nimic

mai este ca inainte, oamenii
schimbat, catedrala este

nu

s-au

vorbeascd celor din jur; aceeagi viziune apare gi in DCh: in visul lui Egor, lumea mortilor nu oferd posibilitatea comunicdrii decdt cu cei cunosculi (bundoarS, Prejan,
care incearcd sd-l avertizeze asupra

periodicd gi
primitive (NM).

illo tempre, moartea gi rena.sterea

prin

aceasta

creqtinismul depdgegte religiile In multe credinge gi religii, destinul omului este marcat de mai multe

ruin5,

din care n-a mai rdmas decAt chilia lui, transformatd in muzeu gi in

primejdiei), restul este ticere qi rltticire prin incdperi de bal sau pe

care se afld cugti cu robi, croili duptr nllucirile sale; lndurerat de efectul propriei crealii, omul
moare, iar doctorul care

coridorul intunecos la capdtul c[ruia il a$eapd strigoiul,

nuveld (Eu...) in care vorbegte despre trei momente ale devenirii:

de trei ori. Pentru intAia oard se na$te din pdcat, pentru pdcat.
Camea infloregte in omul cdmii gi el toate le mdsoard cu carne. A doua oartr, se na;te omul din duh gi pentru duh. Cutreierd in vdzduhuri

nagteri si transformdri; Eliade are o

,,Un om se poate na;te de dou5 sau

il insolea il
NA$TERE

crede nebun. Prin tiicere, g6ndul este favorizat, dar crea[ia gdndului uman nu reprezintii dec6t o copie

credinlele romdnilor, Norocul si Nenorocul sunt ,,executanti ai predestindrii",,,personificdri ale

sentintei Destinului...

Vulclnescua afirmd cd ln

acest cuv0nt are in limbile slave sensul de menirc gi ursird, iar ?n lituanianl insearnnd ceea ce s_a spus. Continudnd aceasti idee, R.

so4ii, norocul expriml gi implinir6a ursitei. $dineanu spune cd

NOROC /NENOROC Semn al destinului efemer, dai al

Simbol al devenirii, alternAnd cu

moartea, nagterea anun,ti

jalnicl a creafiei divine;

lumea tiicerii devine inutild cdnd omul

o schimbare, un moment al evolufie,i,

renovare

a fiinlei generale.

vrea s-o implrti;eascd. Aici este vorba despre simbolul sf6ntului,

Nagterea contine germenele mortji, sau dorinla devenirii gi o datd cu

.

inalp trupul. Nu v-a

niciodati minunea

ftrI

s5-si

inspdim6ntat

aceasta? Atunci

un personaj spune: ,,Nu existii

dec6t noroc. Nu trebuie sd ai nimic altceva decilt noroct. Cine n-are

La Eliade, apare conceptul de nenoroc romdnesc, confonn tradiflei noastre culturale. ln NS,

ameninfat de orgoliul perfecfiondrii vielii interioare, incapabil de iubire profan[ gi blocat ln

Tlcerea este gi un semn

propriul univers.

al

originilor, de aceea ritualul tiicerii reprezintl qi o cale de intoarcere,

'

ea, dorul eternei reintoarceri la origini. in Crealiunea vedicd, prima emanalie a spiritului a fost kZma (dorinta); in Teogonia lui Hesiod, Eros se nagte printre ultimii zei, fdcAnd legdtura cu
lumea teluricd. Orice na;tere este

sI nu vd inspdimAnte nici minunea pe care v-o descoplr in ceasul

acesta de. seard.

omului e de Ia Diavol

treia naqtere a

I
I
I

de traversare a haosului gi de rena$tere; in Pe str. M., Fdrame creeazd, dezechilibrul lumii prin poveqtile pe care le spune, apoi intrd lntr-o perioadd de tdcere,
refuzdnd chiar conversaliile conven{ionale; el igi camufl eazd. fica,

insolitd de dorinla devenirii, de chemarea ordinii originare, cdci acesta este rostul fiinfei, ca reflex al impulsului primordial. Regenerarea periodicd a universului reprezintd principiul
esenfial al tuturor religiilor pdg6ne; cregtinismul respinge aceastd idee,

-, poate sd-gi fdureascd El lumea." (138) Personajul din aceastl

naragiune s-a ndscut a treia oard si

Diavol. Silili-vd sI in{elegefi: omul, dacl vrea - qi dacd vrea 9i Diavolul

;i

noroc, mai bine sd nu se nascd, sau sd moard in fa;d, sd nu ctjnoascd

pentru

el st?ip6nqte o lume de pdpuqi, in care trdie;te infinitele ipostaze ale ispitirii, de la seduc.tia amoroasd Ia

nimic... $tefan ridica ochii din covor si, fdrd sd-gi dea seama, zdmbi.[...] Dacd e a;a cum spui, neamul romdnesc ar fi fdcut mai bine sd nu se nascd, sd moard in fa;d. Tot neamul nastru 6 nearn fdrd noroc." (II,335) Constituind o obsesie pentru cultura romdnd
(Eminescu, Goga), ideea nenoro-

cea a mo4ii, fdrd putin(a de a muri.

palatul Diavolului se na$te o

refuzdnd participarea la haos. Tdcerea este ;i un imperativ al nefiinlei; in romanul $., Dorina p5trunde intr-o lume de vis, la un
bal fastuos, unde

lume fdrd lumind gi f5rd via,ti, un

camaval inchis,

cului romdnesc este asociatd in perioada interbelicl, ,si mai cu

seamd de cdtre genera,tia lui Eliade,

clci invierea lui Christos se

produce

Pilat din Pont, qi este,

in istorie,'in

vremea lui

evolutie; este un univers

un singur om cu iluzia cd el
creatorul. (v. gi ORIGINE)

in

care nu existl

cu potrivnicul destin istoric ce a

generat o culturd micd. in replicd la aceasti idee, Eliade recomandd

ii

este interzis sd

deci, ireversibild: exclude intoarcerea in

al singurdtiEii absolute, in care trdie$te

este

asumarea destinului, cdci ,,nu, trebuie sd ne fie fricd de destine

100

tragice gi de ntnoroc. Astea sunt condifiile prealabife ale geniului

de la inceput intr-b mie de ani, 9i vd

veli aminti. Tot ce vorbim

nost{u creator.. Cel Pu{in nou5, celor de prin pdrfile astea, nu ni s-au pus la dispozilie alte condilii
prealabile. $i atunci ce putem face?

noi gi toi ce s-a intAmplat astizi,, acum, qi tot rdul pe care vi l-am f[cut, de toate acestea vd veli aminti, 9i o

m5runt funclionar care

alteori dezvdluind cu ostentatie modelul. Elefterescu (din Incog.) este un

caute

uneori ascunzdnd,

solstiliului de vard (Sancta Diana>

SAnziana),iar Eliade pdstrezl acest

ve[i lua de la incePut." promisiunea unei

(132)

Sd ne bucurdm cd le avem Pe acestea; ar fi putut sd fie mai rdu, ar fi putut sd ne fi fost ursitii nefiinfa,
moartea. SI ne bucurdm, deci, cd le

impotriva nenorocului rominesc. existd amintirea originilor 9i

comori;
sd-gi condamnali periodic, romdnii aminteascd trebuie sd moarf, qi sd renascl la nesfdrgit, sau cum sPune un alt personaj (din Pelerina), sd gd-

sI uite ;i

rului libertSlii 9i al salvdrii in banalitate, c5ci, prin rezonanla

caragialian[, numele s5u evocd drama mediocrl, dar etimologic susline idealul personajului (in gr. eleutheia= Iibertate).TOt un nume aparent banal este qi Gavrilescu

libertatea interioard gi se brede o intrupare a lui Siddharta; numele lui sugereazS' camuflarea miste-

amdnunt. Leana, din lCD, este purtdtoarea unui mesaj secret, opera lui Eliade este ilustrativ, justificativ in mod explicit; inv5litorul Z,ahaia Fdrame @e str. Iff) sugereazl, prin chiar numele s5u ceea ce-a mai rdmas din lumea
amintind qi ea de zei,ta misterelor, Diana. Cel mai adesea, numele din

avem..." (Unif., 273) Asumarea sorlii presupune transfigurarea tragicului, in sens mioritic; Ieronim

jucilnd teatru, transformdnd obsesia gi nenorocul in

vorbegte desPre
nenorocului;
spectacol..." $i in alte opere Eliade sublimarea

(Unif.) sublimeazl realitalea prin intermediul jocului actoricesc; el spune: ,,m[ apdr cum Pot, mI aPdr

seascl Graalul gi sI nu le foloseascl la nimic. Aceastd existen(5 zadamicd nu este insd

distructivl, lasd putinfa supravieluirii, datoritl harului inniscut de a
cduta periodic o comoard ascunsS, iar cel care cautil igi Pune de faPt

lg.); atriburut ingerului Gavrit, fi vestitor, se desluge;te in final, c6nd personajul devine cel
de a
aqteptat (de cdtre Hildegard). Un nume mitic, pentru care Eliade se pare cI are sldbiciune, este lleana,

(I-a

veche gi adeviratd a strdzii MAntuleas.. in Unif., Antim este condus pe drumul mo4ii de cdtre Melania (in gr. cea neagri), apoi,
dupd ce intrd in oglindd, observd cu stupoare ci era condus de Laetitia (in lat. frumusege, putere, veselie, rodni cie), adicl plenitudine. $tefan Viziru (NS) este destinar sd fie al

in

nuvela'$anguile

Leana (NS,

ac,tiunea se petrece la sfdrqitul celui de-al doilea rdzboi, intr-un sat

intrebdri in legdturd cu destinul ;i cu sensul vielii qi Prin aceasta

r e gener eazd.

MC, lCDy,

nume

romdnesc

qautd o comoarS, ignorAnd pericolul gi istoria care avea sd vind. Locotenentul neam! von
Balthasar, fiind Poet 9i ndscut in

in

care

toli

locuitorii

universul

asociat zei,tei Diana (Iana), spirit al pddurilor, dar gi paznic al po4ii; in romanul NS,.$tefan o intdlnegte pe

doilea in lumea sociald (vizir ajutorul sultanului), dupd Ciru

Ileana Sideri in noaptea a.

NI,ME

Bucovina, inlelege aceastd atitudine in fala istoriei ostile:

mdiar un dram de nenoroc ca s[ vI inteleagl. N-a[i avut noroc acum trei mii de ani,;i nici acum o mie de, ani, gi nici de data asta n-afi avut noroc. Dar v-ati amintit pi a$ luat-o deJa inceput. $i tot a;a o veli lua

in opera lui Eliade, numele personajelor nu este niciodatd

int6mpldtor, iar in ceea ce priveqte

po4ile cerului se deschid, iar ea devine semnul mo4ii sale, clci el moare aproape
SAnziene, cdnd

el este cel care a inleles sensul vielii, deci cel incoronat (in gr.
stephanos

Partenie (care chiar poartd numele marelui rege persan), dar in esen$,

,,Afard de poeli nu vd inlelege nimeni. Cineva trebuie sd aibd

toponimele, el Plstreazd aproaPe totdeauna denumiri reale, chiar dintre cele foarte cunoscute, cum

fi Bdneasa sau Batigtei. Numele indivi dual i ze azd, limiteazd, frxeazd in istorie, sau asPird la un ideal,
ar

in circumstan{ele in care a intAlniro: la ie;irea dintr-o pldure, in noaptea de Sdnziene, in magina Ilenei. Eliade sugereazd gi alt sens al zeitAgi, anume lana, perechea lui Ianus cel cu doud fe[e, cdci Ileana

mecanism sematltic respectd ;i numele lui Laurian Serdaru. Un nume cu semnificafi speciale este Zissu, semn al ispitei distructive

= corgan4.

Acelagi

(pentru Miticd

porumbache),

evoc[, rePeti, reia o exPerien!5; orice nume dd sens unui destin,

Sideri este mireasa gi totodatd personificarea mo4ii. tn folclorul romdnesc, numele zeilei Diana s_a pdstrat in numele s5rbdtorii

model inaccesibil pentru Vddastra si dublurl a realitigii pentru gtefan Viziru; in acest caz nu personajul conteazi,, ci doar numele, care trimite la o poveste consumati, cu alte semnificalii pentru fiecare

102

.T
personaj,
Fascinanta

ca gi mitul
d-ni Zissu,

insugi.

profesoara

transfigureazd spaliul originii sale, Bucuregti\rl, gi scriitorul pdstreazd.

de pian a lui Vddastra, prima iubire a lui Ciru Partenie, devine, pentru mahalaua lui Porumbache, Zisuleasca, o croitoreasd care i-a

toate denumirile reale, mitologizilnd un univers pe care il

considerd centrul sdu.

dus

la

pierzare pe Miticd

gi

pe

prin nunu
NTJMRE La Eliade, apar o serie de numere simbolice, a clrbr semnificalie se pdstreazd in sfera mitului; cea mai bunl reprezentare existil_in La fi'gin care aproape toata

Zssu reprezintl o ispiti ratatl, el va cunoa$te o domnigoard Stela Zissu, care nu este decdt o palidd imitalie a modelului pierdut, c5ci, spre deosebire de , celelalte
stlp6negte integral povestea, revelati treptat, prin numeroase semne, la care el .a fost atent. Unele nume sunt livregti, osteirtativ sugestive, aga de pild6, Dominic

cdpitanul Sideri; pentru $tefan, d-na

;cest sens ;;,';l;:ili',r,* evocd;iTo: mioritic, sugereazd #:': mitul :::"':::I;d#;"';;:i#'",: o

do'd.r.*,;

dyar, amintind de fr.':#"f,:-111,11fl;lll#y?,TTl*11,: iaentinc;;; ;t.li il,i,Xtr,,lll IJI?fl:.";ia si llll,Xi;

nou.,

creariei, ca "'1',1i;rl,llf sesr a" imitu,"

,*,fr,*Jffi".{#Fli inr".n.r-a

l.

i ;

i,l,,.,:Hl::

",#k.,fi,

d;$

;f.:::Hf:,i::t"r,ii,,.i,,ii

,1,,:I::

u,

::,i**,i,'"il,,f,113

personaje, $tefan

expHfrfr#

Gavrilescu este subliniattr -prin

numere semnificative; el merge cu trarnvaiul de trei on pe siptimdnd,

Apocalips, cdci numele

Matei, con{ine sugestia rolului s5u, de mesager al lumii de dupd

de

evanghelist este completat cu unul pedant, care ii conferd sensul de creator al arcel, de ales gi salvator.

folcloricd, trei este gi semnul echilibrului, al perfecliunii, de aceea toate incercdrile sunt in numdr de trei; cifrl a creatjei,;apte anunfI regenerarea personajului
dincolo de moarte, c5ci mireasa sa

numdr al tuturor ritualurilor gi aI hierofaniilor; totodatti, in tradilia

,:il=i:

reprezintd Iegdturd indisolubilr ;;-:::,-:

istoriei,

i,,i,:f?, sine elemente care dep6;e;

TJJH

crci ea

* i., "I::#iffi1,:.i; ll::ry,,r;;;;;;;I* clipa miYY:care vine in

si. sureintd. a'*r..., ;;;;:;:; i^'l]"_"j:-d. dirtr" il;i':;";:1-metaforicd toate personajere mascuiiri" ai, ut" o oo"tl^ lri. Ei;;""'iJ""ui""r,u motivafie,i.ti"l.,d.nout'"

;;:;;,;,"i{k#i
esre

il;;i #:;,r4este spiritul universal (a o ,r_9.1! crdiasd), iar moartea tumlt

ll'ffi;;,; :::#:"ji;;rr, viesii. ap,orp" a

-

f*'.Ti

;'"i# T:TH;'""'$

Thanase, sau Manole Antim. Uneori personajele igi schimbl numele, sdv#gind, congtient sau
nu, qn ritual de camuflare. Orobete

Tot numele cdutate sunt ;i Ieronim

ligdncile s-au stabilit in Bucure;ti de doudzeci pi unul de ani,adicd de

Sapfe, semn al crealiei perfecte, cdci lui Gavrilescu i se dd
ocazia renagterii.

se afl[ in a $aptea camerd.

trei ori

este poreclit Dayan, Maria Daria Maria igi spune Maria da Maria, Zamfira este $i Marina etc. Schimbarea numelui reprezintil in tradiliile vechi romdnegti un mod de a-l feri pe individul urmdrit de duhuri rele sau de nenoroc. Aproape toatd opera lui Eliade

NU}TA
Simbol al anulSrii contrariilor, prin

refacerea unit5(ii primordiale, semn al mo4ii si al nagterii, nunta presupune dizolvarea celor doud
universuri (masculin gi feminin)
qi

:,,T,ll]}Lr aceaunircdnetf?fi;';;,t;;:r* fel' $l;f;:TrT ffl;#ji*? fi,?i#riT#:;l,"Fn fii'j}T,fl;*,;"'ffi:L*{i

il.'*,*;.;;.
trecerea mea, difuiaarecare

;i.ii" * lll :, bi,;;;;,";;';:gji:.# ;,"::.b;:1 din intuneric, in fafa nun.tii, pentru cd ;;"*"" il"""itipjf
faru1re,li,J,

afirmd cd actur n i.ti)u.1,':l-"::'

de inaltd euforie. rvr"

cu Dumnezeu gi p...up*" o

ffi}xl"Tjr#iilk

La Eliade, nun1u

T:ffiilj:ld clipa ulrimd

.

j}Tffi,ii,;H
",

", p" t lrr,,r,r"

str-i l-."],1 ll'"P' am timp se-i spun... oar P"' 1"1

",t.*r#*i: stare in".oua""".,^il-*'""." pra[a"tia. sa tremure. Ar trebui

:k#"r

:,,f;r

I:"]"',H'ft

;{l?,rr":lfi

iHTr?f ;f;r :::

;g:;:*,"Xj+g[*,,,,-,; #ff".'Utr,1;"FJj,':ft re, crearea cdacea,ltimd,nesf6*,["uoiii,*

105

m;xjl

fi de ajuns." (412) Aceastl

stare de

celui real,

fdr[ a se identifica lui'

crucea lui Isus,

p5mAnt,

omphalos

bucurie stinge

nemullumirea

oglinda este Pi un simbol al moltri'

in

nu-si gasise locul 9i sensul in via15' Sentimentul de implinire vine din armonia (topirea in celllalt) care inseamnd iubire 9i suferinli, adicl
taina nunlii'

sensul cI dincolo de via15 incepe a via negativa,o replicd, o reflectare

rnarcheazd centrul unui mister arhetipal, face legltura intre cer, qi

semhe care pdstreazd

relatie

vie1ii,1n care lsunt alte dimensiuni decdt cele cunoscute; de obicei' la

Eliade lumea mor{ilor este reprezentat[ Prin s61i de bal'

impodobite cu oglinzi imense ($',

OGLINDA

Dft). Si in h S8. aPare o oglindd 'murff"u intrarea lui

Replic[ a realitalii, similitudine aparent[ 9i simbol al .morlii' oglinda are funclii maglce' ea
rJv e'leazt

"u..Gavrilescu in labirintul mo4ii sale' Intrarea in lurnea reflectat[ a

oglinzii reprezint[ o posibilS salvare An taUirint' Antim (Unif') incearcd

antice, omphalos reprezintd

intersecfie a nivelurilor cosmice.. CIIR). in romanul $,, insula este un centru consacrat printr-un mit al nun{ii ratate; in insull se ascunde garpele, spirit al locului gi semn al timpului infinit; in miturile Greciei

fiind un ,,punct

de

La Fg., bordeiul tigdncilor face legdtura cu lumea de dincolo;

pentru $tefan (NS), magina
este

latent5 cu originile gi etemitatea.

in

centrul lumii lui, clci ea il va duce in moarte; aceeagi funclie o are oglinda in casa Calomfir (Unif.),

sau tabloul (in DCh),

care

mormdntul garpelui sacru de la Delfi, de aceea orice centru este nu

strigoiul. Tot omphatos este Si focul (in SDH), cari devine centrul lumii lfii?EilEndi, cdci in yoga,

faciliteazd comunicarea lui Egor cu

lumea eliberatd de timP;

oentru vechii greci, oglinda ,'face existii sd apard oameni care incd nu qare o sau care execut6 o acliune Pe vor sdvArqi abia m4i tdrzit)'o'6

ieronim (din Unif.), invdlat

de

zadamic sd afle ce-i lui Ieronim, Pu[in inainte ca ea sd moard ;i inlelege'in clipa mo4ii lui, cI tocmai de-sPre aina capitald ii vorbise, ca despre o
sPusese

Generdleasa

Dorina (din retrlieqte amdnuntele unei int6mpllri petrecute rn illo tempore, ,deoarece este
pregltit5, avertizatl in vis sd evite gre;eala initiald care a generat interdiclia. Dupd ce igi amintegre destinul ei arhetipal, ea giseqte
ORFAI.I
blestemul, anume de a

numai regenerator, dar gi oracular. '$.)

Generdleasa, Pdtrunde in sPaliul oslinzii, unde descoperl un univers

iegire din sPectacol; Antim, condus

d; Melania, intrd in

numele ,sarpelui, incdlcAnd

fi pronun[at

efemer6,

Simbol al eliberdrii posibile prin ruperea leglturilor cu viata

aiminunilor, cu Pe;teri submarine

personaje miraculoase; el inletlge mai tdrziu cd oglinda este

gi
in

o metifore a spectacolului qi a artei general, 9i incearcd sI transmitS

'

oglindd' de concert ;i pltrunde intr-o sald urcd o scar5 spiralati spre cer' unde il agteapti Gener[leasa, Simbol al dubl[rii gi al aPelor de nePdtruns'
re ct eeazd

in

drumul spre insula nunfii, cdci

acolo se gdse$te ,,izvorul oricdrei realitili 9i deci al energiei vie{ii..

copilul fdrd pirinfi se consideri investit cu daruri magice, de medium sau mistagog; el apartine

numeroase credinte,

oglinda conservd virtuli acvatice'

(Tn). Insula, piarrtr

transcendentului

uriasd

.rra*rele secret al prin realitate in universul gdndului, nu fac intermediul teatrului: ,,eu

evaddrii din

sd altceva, nu pot face altceva decht

cvasiidenti c glrminative, la noua lmaglne lumea, dar accesul este limitat; doar cei eliberali de lanqtrile realitnlii pot penetra apa
inghelatn a oglinzilor magice'

pustie, reprezintl un omphalos, care face cu putinf5 coborArea

si

la ritualuri sau este sacrificat. Eliade amintegte o poveste a

cllug6rului armorican Nen*us, din
secolul al X-lea: ,,cum fortdrea{a pe care o construia regele Gorthingem
se ddrAma

templului, insolegte preotul, asistd

vA sPun, dar voalate ca intr-o oglinid veche, cum a fost oglinda

nlastrd, nu Pot face altceva decdt sd vorbesc, in imagini 9i Parabole' de taina care mi-a fost
irrcredinPt?i..." (290) ReflectAnd un univers asemdndtor

OMPHAIOS Piatrd albd in centrul lumii, burrcul pdmilntului,locul in care a fost creat Adam qi in care s-a indllat

afirmd cd locul marcat i"

orice centru universul poate fi reconstruit, cdci aici viata nu piere niciodatd; multe credinte

lumii.

imanent, reluarea nun(ii incepute la originile

in

ln

sfdtuir5 sd o stropeascd cu sdngele unui copil fdrd tatd, ceea ce regele qi fdcu" (Dr-la7;,J.,l9Z).
Sacrificarea unui orfan poate rupe legdturile cu blestemul inilial, cdii el insugi este o fiinF eliberatd, desprinsd de propria-i istorie.

il

in fiecare noapte, druizii

omphalos nu a fost atins de potop, de cataclismele care au spulberat

lumea. Omphalos se reflectd in

106

Multe dintre personajele lui Eliade sunt orfani; unii igi cauti originile, descoperind asfel calea ie;irii din timpul profan (Laurian, Niculina,

i. Ch.; dar este considerat stremo$ al lui Homer (adicd ar fi trdit

Orfeu a .fost asociatd Bunului

Pdstor.B

din 19 t); allii iqi con.stientizeazd rolul gi pdtrund in esenfele naturii, sunt ilumina[i qi maturi (BrAndug din FC). DaYan, din nuvela cu
descoperind Premisele ecualiei

inainte de secolul al VII-lea i' Ch')' Ini[ierea orficd recomanda ascez[ gi promitea imortalitatea sufletului; Eliade compard cultul lui orfeu cu cel al lui Zalmoxis, cdci 9i zeul

nuvela lCD, poetul

La Eliade, simbolul apare obsesiv pi este comparat,adesea cu Isus; in

amnezic

con$tiinta func{iei sale sacra_ mentale. Mesajul orfic nu

Adrian are misiunea de a transmite un mesaj omenirii, ca gi Orfeu; Dionis" ,si este cdntatd noaptea prin cdiciumi de cdtre Leana, logcidnica
poezia sa se numegte ,,in curte la

mitului, redescoperirea

inseamnd intoarcere deliberatd la rdddcina miturilor, ci retrdirea

sau

acelagi titlu, qi el orfan, are rolul de a deschide drumul sPre etemitate, absolute a timpului. Biriq (personaj

getilor este inifiator pnn catabasa gi propovdduieqte nemurirea' De

considerd ureto"n"u, 'simbol al armoniei qi al imPdcdrii cdntrariilor prin faptul cd se aqazd

insofeqte cdntecul o por"rt" despre'poetul iubit"u cdutat, iar gi

aceastd poveste este inregistratd gi

rendscocirea lui, de aceea Leana isi

Eliade il

lui Adrian. Mesajul orfic este inoculat subtil, prin interrnediul

menittr sd schimbe 'in ii-p a itudinea fagd de viald gi prin
aceasta, con$tiinta generald. $i Shakespeare vorbegte despre rolul artei de a schimba mdntalitdlile gi mersul omenirii, cdci teatrul este muzicii; el conferd o stare de spirit,

amplificati de memoria colectivd,

.

de unde elitele o vor culege ca pe

un nou mit. Dar Orfeu nu este doar poet, ci gi ,,un personaj religios de

din NS) inchis intr-o

carcerd

comunistS, descoPerd Puntea de

evadare din realitate, pentru 'este orfan, izolat de istorie'

cI

$i el

,
ORFEU

sub semnele conjugate ale lui Apollo 9i DionYsos doi ze\ antagonici. (Ist crd- II, 177-181) DupI revenirea din infern, Orfeu moare sffuiat de fiare; Durand sus[ine cI eroul se incadreazd in
categoria celor mutilali

funclie iniliaticl, transmite

aceasta apare

tip arhaic". CoborArea in infern are

un

mesaj capital despre moarte si inviere; in literatura'antice, tema

Personaj mitologic, semizeu 9i fondator al unei gnoze' Poet $i

unor Patimi, ca qi

in

timpul

in contextul dorintei

MarsYas'

oglinda lumii

muzician care a trdit in Tracia' Orfeu, duPd cum il numeqte Eschil'

este cel care farmecd natura, cdci se spune cd imbldnzea animalele ;i

Dionysos, Osiris, Isus; drama sa figurati, peripeliile 9i speran(ele lui

Orfeu invdluie qi mascheazddrama reald amo(ii $i a timPului'b DuPh alte surse, Orfeu moare sfdqiat de

oamenii Prin cdntecul lirei sale' Intemeietor de inilieri 9i de mistere (poate , chiar misterele eleusine)' vindecdtor 9i cdntdrel, fidel lui Apollo, dar slujind qi lui DionYsos'
Orfeu
a

cobordt in infern Pentru a o

a clror iubire o ' disPreluise; iar moartea sa este plata Peritru triumful slu asuPra naturii dezlanFite.'zT Doctrina orficd a Propagat un mit desPre na$terea lumii din oul cosmic;
femeile trace,
S[mdn1a universului este Phanes' un androgin, care i9i este suficient sie insuqi ;i care a creat Prima genera[ie de oameni' Orficii erau

evolufia spirituald, iar arta are func.tia de a modela subtil modul de gindire, morala, atitudinea fati de moarte. imblinzirea fiintei se face prin spectacol dionisiac, prin descftu;area instinctelor, prin
bucurie gi petrecere nocturnd,,,clci noaptea oamenii, gi numai unii din

Iungul timpului in funclie

devenirea umand se modelezl de_a

de

;i

tiparul istoriei;

de dep5gire a limitei umane; pentru

Ghilgameg, eroul care vrea sd fie nemuritor, comunicarea cu Enkidu,

mod de cunoa$tere a lumii

prietenul sdu mort, reprezinti un

de

dincolo; el afld cd fericite nu sunr

decAt sufletele celor care.trdiesc in memoria colectivd prin faptele lor.

ei, mai por fi imbl6nzifi... Nu doar

poezia imbldnzegte, ci gi curfea lui

reSduce

Euridice; a inc[lcat, insd, interdiclia qi s-a uitat inaPoi'

zdddmicind intreaga incercare 9t pierzdnd-gi pentru totdeauna iubita'

in lurne Pe iubita sa'

b"tp." Orfeu incePe sd

se
-

isceli, se imbrdcau in alb 9i practicau o serie de PurificSri;

vorbeascl Prin secolul al Vl-lea

p"nt* Primii
108

creqtini, figura lui

numai arta, ca act mimetic si purificator, r:cprezintd, o cate je iniEiere, ci gi receptarea ei in intimitatea unui ioc sacru, fdrd

Dionis, adicd ritualul al cdrui sens s-a pierdut sau s-a pdstrat vag; nu

moarte pe Euridice, so[ia

hotirSgte devenirea intorcilndu-ie Ia oigini: el merge in infern sI se confrunte cu tatll sdu si prin el s5-9i cunoascd destinul. Orfeu obgine dreptul de a o readuce din
sa;

orbul Tiresias, iar Eneas isi

Ulise coboarl in infern pentru cd vrea sd-;i cunoascl viitorut de la

ispitE, o chemare gi o probd, aga cum chiar cdntecul sdu este pentru

cobor6rea lui in lumea mortii este o

-- -----n

cei imblAnziti; el se confruntl cu propria-i armd qi se lasd ispitit; nu numai

revela adevdrul, iar duPI

ce

so{ie. Nici mdcar n-a cobordt

pentru.o necunoscutd sau un ins
oarecare, uh betran sau un copil,

accept6 cd teama este Primul Prag

c[ incalcl o interdic,tie 9i refuzd un ritual, dar tr[ieqte voluptatea seducgiei ;i igi intoarce

al mAntuirii (';i lui Isus i-a fost fricd"), inlelege cE moartea sa inseamnd eliberare 9i proiecgie in'
absolut; ca

mai ales un copil, cdci in primul r6nd copiii mot' mugcati de gerpi.

'

priviiea; Eliade identificd gestt'l frica qi cu moartea' In ,au "r', 19 L' A. D' P', autor al romanul unei Piese de teatru desPre mitul coUomrii lui Orfeu, are o viziune stranie, intr-o noaPte de iubire romantici 9i acestl viziune va declanga un Proces de amnezie' Tdrziu, aproape de bltrdneP' duPd ce iubita lui a murit, scriitorul iqi amintegte ePisodul uitat Si este cutremurat de fric5: ,,am z[rit la fereastrS, aProaPe liPindu-;i obrazul de geam ca sd md Poati vedea mai bine, am zdrit o fati
.

planul vielii de a invinge legile mo4ii, el Poate

;i Orfeu,

deqi invins in profane, in neputinlS

sd-;i accePte moartea, clci ea ofer[ o cale di transcendere a limitei umane, Pentru cel care este avizat' preg5tit. Amnezil tui A' D' P' nu pori"gt" din teamd, aqa cum crede ini6a, ci face Parte din destinul

"t iar sensul acesta este sdu,

cuPrins

toate acestea [...], Biserica lui Christos, n-a izbutit sd schimbe oamenii. De ce sd mai vorbim, atunci, de Orfeu in infern? E un

Dar Christos a cobordt in infern pentru to{i oamenii, pentru to,ti cei care muriserd de la Adam incoace , milioane gi milioane de necunosculi ;i necunoscute, a coborAt in infern ca sd-i mdntuiascd. $i cu

zice Eliade, ar face fiecare om. in moarte cumpliti gi dezumanizantd gi sunt ucigi de cei pe care au incercat s5-i imblAnzeascd. Prin comparalia cu Isus, Eliade vrea sd sublinieze cd gi

fine, ambii eroi au o

Orfeu este un mAntuitor care propune eliberarea omului prin iubire; muzica, arta in general,
reprezinti
eliberatoare

in gestul 'necunoscutei de la fereastrd; ea ii cere sd Pdstreze tdcerea gi de aceea el uiti Pentru mulli ani aceastd intdmPlare'
Amnezia lui A. D. P', ca ;i cea
a

simplu episod care

reveleazd,

nu-mi

lui
de

nimic. $i gtiu 9i de ce nu-mi reveleazd nimic: pentru cd poetul nu este implicat in acest dercensus ad Lnferos. in timp ce
Orfeu ia Tracia, printre lupi, urqi
gi

civilizatorul", iar Isus

care se regdsesc toate treptele devenirii, de la simpatie la dor gi deznddejde, cobordre gi indllare, suferinli gi moarte. ,,Orfeu este cAntdreful imblAnzitor de fiare sdlbatice, medicul, poetul gi
este

o cale de comunicare ;i de eros spiritual, in

tAnir[, blondd, cu pdrul despletit pe umeri. Cdnd Pi-a dat seama cd o priveam, a zdmbit si mi-a fdcut

Adrian, rePrezintl un mod

cum Povestea lui Orfeu

camuflare a mesajului morlii, duPI

ascunde acelagi sens, cdci, deqi idealul s6u atins, el rdmdne simbolul ,u

mistre[i..." (202) Aqadar, Orfeu propune experienfa mor{ii individuale, cea a regdsirii qi a pierderii perechii sortite; el este si poet, igi poate implrtiqi experien{a intr-un

mdntuitorul lui Adam - omul clzut in pdcat,adicd cel care qi-a pierdut putered asupra animalelor. Ambele

personaje ilustreazl motivul

semn, ducdndu-gi degetul la gur5' sd nu sPun nimic' APoi, in cliPa urmdtoare a disp5rut""' (211) Abia

,,coborArii in infern pentru salvarea unui suflet" (IS,204).

"rt" celui care a cobordt in moarte 9i s-a

duPI ce i9i int6lneqte fiul' rod al acelei noPE romantice, 9i duPd o serie de inilieri prin intermediul spectacolelor experimentale ale lui Ieronim Thanase, A. D' P' in[elege

intors.

A. D. P. igi scrie Piesa la mo4ii lui Christos ;i o Pune vdrsta in scend de Crdciun; in aceeaqi noapte cunoa$te iubirea' iCi

mod magic, evitdnd mijloacele raliunii, cdci el este ddruit sd transfigureze lumea intr-un mit personal, a$a cum spune un
personqj din Incog. Ca gi Isus, gi Orfeu este un invdlStor, dar care nu transmite cuvdntul, ci sentimentul;

.orr""P" fiul 9i are revela[ia mo4ii'

lucru sau a unui

lumii sau despre rddlcinile individuale, despre ivirea unui

eveniment,

ORIGINE Fie c5.este yorba despre inceputul

cd imaginea Euridicei (adicd seducfie qi iubire) rePrezintd

ComParafia dintre Orfeu 9i Isus revine de mai multe ori in oPera lui Eliade, Pentru cd ambii eroi tr[iesc

originea reprezintd locul tuturor

simboiul mor,tii sale; in momentul

in care se Produce anamneza' scriitorul iqi recunoaSte frica in

iralionalI, ale cdrei rdddcini
se af15

experienla

imPulsul normal de a nu-9t

morlii $i a invierii: a cobordt in infern ca sI ,,Orfeu srlu".r" o singird fiingd qi incd o fiinfd mult iubitd, Pe ProPria lui

pledeazd pentru iribire ;i coboard ?n moart in numele ei, dar intr-un mod mai apropiat de natura umand, pentru o singwd fiin[d, gi
anume pentru

gi el

virtualitdtilor gi presupune timp etern, de dinainte de duratd ,si

devenire. Eliade demonstreaz5 ca

fiinp iubitd,

ceea ce,

in toate religiile gi credingele lumii supravie{uiegte o dureroasd dorintl dd a devaloriza timpul gi cu.e s"

u0

111

_-----_-1

traduce

la oigini,

Pin

Orice construclie are, in lumea arhaicd, sensul imitdrfi zeului care a creat lumea, iar acest gest nu numai cd reatPereazd sensul inceputului, dar readuce fiinP in

ve;nica reintoarcete adicd in centrul lumii'

sale, dovedegte o Predilec[ie

funcfia de a ra{iona; el plstreazd reintoacerea la elementar: se indreaptii spre mare gi piere in

ad6ncurile ei. Alte personaje se intofc la un anume moment pe care il considerd inceputul devenirii ldr; A. D. P. (19 L) recupereazd clipa in care a avut revela[ia mo4ii, iar $tefan (NS) cautd inrreaga viatti magina care inseamnl inceputul vielii lui adevdrate, dincolo de
insd instinctul originii gi pune capdt haosului care i-a cuprins fiin{a prin

reincarnarea, revenirea

la

viala

constantd fafi de scenarii iniliatice' o aspiralie secreti a omului [a o

limitatS. Aceeagi semnifica{ie o are pentru budigti simbolul oului spart:

reyenerare totatd Fi definitivd, la o

.A a

sparge inveligul

oului

ei nealterati de timP ;i de "onditiuSimbolul absolut al originii istorie.

sj

riovatio ,jn stare sd-i schimbe radical existenla" (NO)' Supravietuirea acestui sentiment nlscut in ir*"u utttuicd dovedeqte cd el
a psihologiei umane'

inseamnS,

in parabola lui Buddha, desfiinla samsEra, roata

reprezint6 o trlsdtur[ fundamentald

al neodihnitei zdni sl ii este Glia' mama universald, care "nu $1-a pierdut niciodatl privilegiile ei arhaice de stdPilnd a locului' de izvor al tuturor formelor vii' de
pdzitoare a pruncilor 9i de matrice mortii erau ingropali pentru i.,

Spagiul cosmic, cdt gi Timpul ciclid'(IS, 97). Fiinla este prizoniera unui ou, a
ignoranfei, de care se poate elibera

existen,telgr, adicd a transcende at6t

Recuperarea originilor PresuP:rn:

repeti$e, imitarea unor gestun

$l

acte exemplare, ritualuri de negare

a timpului Profan, dar 9i taina

istorie. (vezi gi AI\[,IEZIE;

EVADARE ISTORIE, MOARTE, RAI, TIMP)

previziune

doar printr-un-act. de curaj ;i

nunlii. Moartea insdqi reprezint6 o

sau inifiat. Simbolul apare in romanul NS, in care persohajul

calitnli ale celui alqs

"ut" ca ei sd se odihneascd, sI

se

reinioarcere, ca Pentru Dominic Matei (din Tinerete"') care, intors

acasI, imbdtr1neqte

principal, $tefan Viziru,

se

prin regenereze qi s[ se reintoarcd' telurice, din nou snntenia Mamei

la via$" (IIR, 248)' in numeroase mituri, aPare ideea c[ lumea s-a

n5scut din hierogamia Cer-Pdmnnt'

;i moare, dar el ie;irea {in timPuf istoriei inseamnd renovare; ca lr Fit-Frumos din basmul rominesc
gtie acum cI

OU
Sdman$ a lumii gi univers limitat, oul evocd uterul matem gi cavoul. Eliade prezintii numeroase mituri despre ivirea lumii dintr-un ou cosmic, simbol al rena;terii periodice gi al reinnoirii naturii: ,,in

sau dintr-o serie de alte situalii antinomice (ca in Teogonia lui

Hesiod), de aceea intoarcerea la

al originilor, care spune,inainte de int6lnirea cu moartea sa, cd se va intoarce in spaliul tinerelii eterne

elibereazl de sub teroarea timpului qi gdsegte drumul spre eternitate; el' igi compard clipa ilumindrii cu iegirea din universul inchis al unui ou: ,,Parcd m-ag fi aflat prizonier intr-o imensd sferd de metal. [...]

Nu-i vedeam niclieri marginile, dar md sim{eam totugi inchis

oricAt m-as zbate, oricdt
acestea de

peste curilnd, $i.. Dominic are

origini Presupune retrdirea unor

intuilia intoarcerii

situagii Paradoxale, armonizarea fixarea el ln fiingei

Prin

,,Cand benui cd nul isi puse Palma la lurd 9i iqi scuiPd

tinerele: vede nimeni'

la

oricare

din

iremediabil inlIuntrul ei, simleam

aceste ansambluri

cI

ag

coincidentia oPPositorum'

Di+

PersPectiva lui Eliade' pr"*uP*"u omului modern de a iescoperi originile instituliilor

dinlii, .it. doi, trei deodati' IEi aminti vag, ca de un vis Pe jum[tate uitat, cI i se mai
intAmPlase cAndva acelaqi lucru: cdtva timP nu Putuse vorbi Pentru c[ i se cldtinau toli dinlii' Este'

mitico-rituale, ideea fundamentald nu este nasterea, ci repetarea na;teii exemplare a Cosmosului" (TIR; 379). Solidar cu ritualurile ce

inainta, [.."] marginile

fier imi rdm6neau inaccesibile.

MI

simfeam condamnat pentru tot

restul vielii, sd md invArt orbegte, zadarnic inlSuntml sferei acesteia, ca in intunericul unui labirint. $i totuqi, intr-o zi,aproap, fdrd str-mi dau seama - am sflrAmat coaja qi am iegit, a$a cum ai ie;i dintr-un imens ou, a cdrui coajd 1i se pare

u.*"

de visul 9i culturale, aldturi de a afla originea vielii' biologuiui

tr6deazd faPtul

coplegitd

de o

cd fiinla

este

nemXrturisitd

deci, aceeaqi Problemd! igi sPuse senin, imPdcat." in nuvela UOM'

nistaigie a primordialului' Imagi-

nalia umand, in toate manifestdrile

Cucoaneq este victima unei anomalii: devine uriaq qi i9i pierde

anunld schimbarea andlui sau venirea primlverii, oul reprezintd ,,o epifanie a creafiei" gi un rezumat al cosmogoniei. in unele credinle, oul dd si semnifica,tia oevenlnl; orflcn lmpuneau un regim alimentar care excludea consumarea oudlor pentru a evita

inaccesibill, invulnerabild ca o
lespede gi pe care, abia atingdnd-o,

rt2

ll3

- -----]il

s-a sferamat. $i am ieqit din nou la

lumin6,

ain iqit din labirint." ([

semnele

pictur[, urmdrind

254) Iniliat Prin claustrare

qi

PIDURE Peisaj inchis, loc intim 9i sacru, centru gi izvor al vielii, sPaliu intunecat ;i labirintic ce treze$te
spaimele ancestrale, Pddurea este un loc de retragere' de meditalie 9i

destinului, $tefan inplege, ca toate personajele lui Eliade, cd existl o iegire din labirintul lumii infernale, ,si anume identificarea misterului mo4ii cu cel al nunlii mistice: i.ubire, suferinlS 9i crealie

de rugdciune. Ca orice labirinl, pddurea rePrezintl 9i un loc de

Bdneasa. Precizarea pnn nomina sugereazd un centru identificat, o individualizare a mo4ii, dar gi o evocare a ei. Ca gi in basmul Tinerele fdrd bdtrilnete..., si aici este vorba despre moartea personal5, despre un semn cu

iar

Brdndug (FC) traverseazd pddurea noaptea, ca.sd ajungd pe vdrful muntelui, pentru cd el
se

pregdtegte sd stdpAneascd intr-o zi lumea. in romanul 19 L, Pahdele gdse$te poarta iegirii din timp, in

iniliere, de confruntare cu
nrlneroase Probe 9i semne care desluqesc drumul sau induc in
eroare; pldurea este qi un simbol al

valoare subiectiv5, incadrat in geografia bucureqteand, adicd in

mijlocul unei pdduri fabuloase ,si care in realitatea lumii istorice fusese tdiatd cu mulli ani in urrn5.

proiectati.

Labirint

spatiul intim al scriitorului. in vegnicd schimbare,

incongtientului uman; visul lui

pddurea este gi un spatiu de rltilcire nesfdr;itd gi gratuitS, o scend

FOARTA

Simbol

pAclt
Dupd cum exPlicl N. Steinhardt, pdcatul PresuPune nestlP6nirea trupului 9i a gAndului, conqtiinla irezistibilei ispite; pdcatul ori ginar

Dante incePe cu 'rltdcirea in pddure, cici el coboari in lumea

infricoqdtoare

gi

necunoscutd a

(incdlcarea interdicliei de cdtre

paradisului, cdderea

infemului. Pddurea'verde este ;i o metaford a etemit5fii, un spatiu dobdndit dincolo de moarte.

pentru un spectacol cu deznoddm0nt neprevdzut. Personajele din romanul $. sunt atrase intr-un joc prin intermediul c5ruia li se dI $ansa de q-gi cunoagte fiinfa interioar5, de a se confrunta cu
singurdtatea noaptea,

al ambiguiteii, loc
.si

al

plecdrilor gi al sosirilor, leglturl

intre lumi intrg stdri ale fiinfei, in

mitologia greacd, poarta

este asociatii cu diada lanus-lana. Ianus,

zeul cu doul fe1e, este socotit

patronul lunii ianuarie - pragul intre anul vechi gi cel nou -, gi
totodatii, el este gi pazric solstilial, iar Iana-Diana, ca zei$, a, marilor initieri pdzegte poarta misterelor; de fapt, orice poartd deschide o

Adam

;i Eva) a insemnat Pierderea

in

istorie

;i

intr-o stare de isPiti Permanentl;

lumea profand este una a Pdcatelor,

iar destinul fiin1ei imPlicd

rePe-

-loc al revelaliilor gi al morlii; insula (din $.) in care Dorina iqi descoperl destinul se afl5 in mijlocul P[durii, iar in nuvela
intAmplare Petrecutd

in proza lui Eliade, Pldurea

este

un

gi

teama. Andronic
cu
gaJun

organizeazd jocul

in pddure, dar el nu participS; cum spune Sorin

Alexandrescu (in prefaga ediliei La

tarea continud a greqelii initiale' Mai multe Personaje din oPera lui

NopF..., personajele se rltlcesc in

Eliade au conqtiinla condiliei lor 9i, deci, a existenlei in imperfecliune; Gavrilescu (La .gg-) sPune cd a aluns profesJFffiicd din cauza pdcatelor sale; el se considerd nedrepti,tit de soartd, are o vagd

cu

doud

Fgtrnci..., EPL, 1969), Andronic ,,se mdrginegte sd restituie libertatea acestor oameni, oferindule
ocazia de a se manifesta spontan

cale, adicd oferd accesul

la

secole in urm5. Cel mai adesea este

cunoastere, la initiere. intre lumea vie gi cea a mortii existd, de asemenea, po(i ale raiului sau ale

vorba desPre Pddurea Bdneasa, spa,tiu mitologizat, asociat mo4ii

intr-o natur[ complice"; ei ,,trdiesc o viajd pe care singuri o creeazd,

cerului care se deschid pentru

sufletele celor mort,i, dar, uneori, ;i pentru cei vii; in noaptea de inviere sau in cea de Sdnziene cerul este deschis tuturor. Moartea ins5gi este o poart6; in Mioiga, ea se situeazd

sau labirintului care

moartea.

'

intuitie a Pdcatului originar' De asemenea, Leana (CD) cAnti Prin cdrciumi tot Pentru Pdcatele ei' Muzica qi in general rolul de
imbl0nzitor reprezinti o isp5gire, un rnod de purificare gi de mAntuire'

NS) gi chiar moare intr-o Pddure care seamdnd cu cea din marginea
Bucureqtiului. Hildegard, mireasa din moarte a lui Gavrilescu (Ia

Precede aceastd Pddure, $tefan are viziunea propriului sfdrqit

cochetdnd nocturn
reprimate diurn."

cu

tentagii

in

in TIR, Eliade afirmd cd p5durea

este un sanctuar gi un centru, un

spa[iu originar in care fiinla igi regdsegte natura primordiall qi pdtrunde in miezul lumii. Andronic

la gurile raiului.
indicd nemijlocit marea

,,Pragul,

uqa

,si concret solu[ia

fg.), il duce sPre'aceeaqi Pddure -

($.) inlelege tAnguirea copacilor,

de continuitate a spaliului; de aici,

lor importanld

religioasS,

deoarece sunt simboluri gi totodati

FOD

vehicule ale trbcerii" (SP, 25).

$tefan (NS),

Semn

al continuitetii, leglturd

Partenie, dublul sdu, evocd simbolul lui Ianus; el trece Prin poarta deschisd in noaPtea de
Sdnziene; tot asfel, Dorninic Matei (Tinerete...) se ridicd deasuPra istoriei pentru ce 6dte lovit de ,rn fulger in noaptea de inviere. Cei care gdsesc poarta morlii inainte de,

in relalia sa'cu Ciru

artificiald, trecere Peste un obstacol, drum de. evitare a

pericolului, in viziunea lui Eliade,

anume cel al experienfelor gi de nepovestit. Prin aceasta, ea se apropie de

esenfiale
metafizicd, de cunoagterea lumii

firea, ascultdndu-l pe Orfeu?" (lCD, 2Ol) Acestd putere a

cuvantului scos din'contextul unei

podul camufleazl un

mister:

,,simbolismul i1i -sPune cd Podul

prin revelalie;. majoritatea textelor sacre sunt concepute in versuri, cdci propun un limbaj tainic,

comunicdri normale fascineazd, iraduce o. indicibilS stare gi ingdndureazd fiip[a, creAnd toate premisele unui alt mod de a privi
lumea gi sensul ei; de aceea, Eliade considerd poezia,,o soteriologie, o doctrinl a -salvdrii", clci cel eliberat de pomirile instinctuale, indl{at in lumea ideald.a cuvdntului tainic, capdti gi intuilia neantului,

a muri, sunt salva[i; Biriq (NS)] inchis ;i torturat, aflat intre via15 ,si

moarte, descoPerd Poarta care il duce in eternitate. Pentru DaYan

existd o uqd intredeschisd, o qansd micd de salvare Pe care .el o va

semnificd o trecere sPre altceva, cdtre o alti lume, cdtre un alt mod de a fi. Dar simbolismul nu-[i Poate garanta mai dinainte ce fel de altd lume vei integra sau ce alt mod de a fi vei dob6ndi." (Podul, 80) Aici este vorba desPre Podul de la

cuvinte magice, care

trezesc'

impredia misterului, avertizeazd asupra confinutului exceplional,

chiar inainte ca revelafia divinl sd se fi produs. Eliade considerd cd poezia este inceputul inceputului,
"

Cernavodl, aqadar desPre

insl

realitate unanim cunoscuti, care poate ascunde un mister

major, cdci dincolo de Pod se af15 via de la Gorgani, alt simbol, 9i

pentru cd reprezintl un gest de ,imitare a zeilor: este o creafie ce inchide in sine dorinle imposibil de formulat, un mesaj valabil pentru to{i, dar cu alt inqeles pentru

timpului gi poate vorbi cu Dumnezeu. in acest sens, poezia

are un rol politic, de acces general la o treaptl superioartr de fiinlare:

se elibereazd de sub opresiunea

folosi; degi accesul sdu la memoria generald este doar

par[ial, DaYan se realitatea opresivd gi irece ih grddina raiului, in noaPtea de Sdnziene. Uga strAmt5, exPlicd
elibereazd de Eliade,,,sugereazd trecerea Peri-

fiecare.

in

nuvela lCD, poetul

anurne unul

al eternitd$i $i al cunoaqterii. Pddul, Puntea

Adrian spune

cI

poezia reprezintd

,,poezia este prin excelen!5 o metodl politicd; qi, din nefericire,

un ,,instrument de cunoagtere" qi ,,o

culoas5". AlSturi de

iniliere'

moarte, extaz mistic, credin1d, cunoa$terea absolutl echivaleazd in iudeo-cregtinism n,cu o trecere de la un mod de a, fi la altul 9i realizeazd o adev[ratd muta{ie ontologic6"; fiind vorba desPre o
trecere paradoxald, care,,imPlicd

vaporului pentru Biri$ din NS, sau scara de marmurd Pentru Antim din Unif. deschid un drum, fac legdtura cu o alti ordine a lumii, sau tePard un hiatui",o ruPtur5 a timPului.

rcE7IF,
Oferind o infinitate de posibilitdli interpretative, poezia ilumineazd fiinp, deschide Porli nebdnuite,

c[rui verb va sili omul sd se deschidd cdtre spirit; cu alte

cuvinte, va precipita mutalia
pe

tehnicd misticd" pentru cel iniliat, dar are qi rolul de a imblinzi prin vraja cuvdntului , clci ,,magia supremd o constituie verbul", adicd logosul ce se afld la temelia lumii; cuvdntul seduce atat sufletul cat $i mintea, de dceea, poezia poate sd renoveze fiinfa debusolatd: ,,agteptim pe acel poet de geniu al

politici pe care o mai avem la indemAn5. Dacd nici ea nu reu$e$te. nu mai avem nici o
este ultima metodd

speianld. Dispirem sau

ne

intoarcem acolo unde eram acum multe sute de ani. La un moment dat, Dumnezeu se va apropia de unii dintre noi, cei care vom mai

rdmAne

Messieurs, on ferme!'(lCD, 200) Adrian, poetul din lCD, s-a eliberat de amintirile personale, el are,doar

treji ;i ne va

spune:

intodeauna

o ruPturd qi

oferl o cale de cunoaqtere

Prin
a

memorie cultural5 si a descoperit

transcendenfd", poarta strdmtd sau

intredeschisl devine,

in multe religioase, semnul traditii pericolului, al unei incercdri

riscante qi dramatice (SP, 167).

sflrAmarea rafionamentului sau gdndului conven[ional. Poezia nu dA retete, nu emite idei, ci

genereazd sentimente,

qi

triiri

de

exceplie, intr:un limbaj unic,

care au rdvnit-o toate religiile gi toate filozofiile din lume. Cine ii va mai putea rezista lui, poetului? Vd intreb: ce mistref a mai putut rdm6ne el insugi, mistre{ in toatd

cd fiin1a gi nefiinla sunt acelagi lucru. Zalomit (LTG) este poet gi botanist, de aceea el are perceplia
esentelor, vede misterele camuflate ;i transmite prietenilor sdi un mesaj

116

despre viitorul

lumii. Chiar

9i

Albini, un mili,tian-anchetator (19

L'

aceea, mortul este vegheat de la ingAnarea noptii cu zorile PAnd la

LTG), a scris versuri in tinergle ;i de aceea infelege Pa(ial semnele

misterioase ale viefii, cotidiene. Dayan, matematiPianul, din nuvela omonimS, rateazd marea descoperire pentru cI este liPsit de har
poetic.

rlsdritul soarelui,' cu lumAndri aprinse ;i dupl ce i s-au citit cele doulsprezece evanghelii ale
Invierii
lumind.'o Dupd ce cite;te jumalul lui Partenie, $tefan are revelalia

sitillpi de indlfare

spre

semnelor primite de-a lungul vielii gi inlelege cd moartea nu este decdt

PRTVEGHI

Obice.i strdvechi de veghere

mortului, in

noplile de dinainte de

inmorm6ntare, menfionat incd din antichitate (Mdgarul de aur, de L. Apuleius) qi care s-a Pdstrat ;i in

traditiile romAnegti,, priveghiul apare la Eliade ca simbol; in romanul NS, Ciru Partenie, scriitorul care anticiPl toate evenimentele din.viala lui $tefan Viziru, creeazd o Pies5 de teatru, intitulatl Priveghiul ;i m<iare
inainte de a publica aceasti operd, al cdrei manuscris ii va parveni lui
$tefan cu pu{in inainte de propria-i moarte. in scrierea lui Partenie este

poartd de trecere sPre alti dimensiune a timpului; Pentru el, Piveghiul lui Partonie reprezinti o indrumare pe calea eliber6rii de sub teroarea istoriei, clci intre paginile de manuscris gdseqte 9i confesiunea care ii deslugegte rostul intAlnirii sale cu Ileana

istoric este, din acest motiv, restrictiv; singurul lucru esenlial s-a petrecut inainte de pierderea paradisului. @VfvI, I 52) Din perspectivl cregtinS, spa{iul paradisiac este unul lipsit de contradiclii, acolo se afld-doar sdqhn;a lor - pomul cunoasterii binelui qi a rlului. De aceea, regEsirea paradisului presupune lntoarcerea la condilia divin5 de dinainte de Cddere, in armonia
absolutii. Pentru Eliade, tohte reprezentdrile raiului vin din dorinla fiingei de a

RATAT in planul vielii sociale

sau

in cel al

istoriei individuale, ratarea declan-

geazd

revoltl sau

preocupare

pentru universul interior, ceea ce obligd la cdutarea altor cdi de

(NS) are o atractie inexplicabild pentru ratali: V5dastra, Biri;,

Bibicescu. Aceasti stranie preferin15 reprezint5 un semn al propriei

devenire. Personajul $tefan Viziru

ratdri, dar in cazul sdu este vorba

despre ratarea

in

lumin5, trece u$or Prin vlmile morfii, cdci are perceplia' clipei
eterrie, pu[in inainte de a se prdbugi in prdpastie, cAnd inlelege cd

Sideri; $tefan gdse;te drumul

sPre

se afTa mereu ;i fdrd efort in centrul lumii, in inima realitdtii. (IIR) in proza sa, raiul apare ca o prelungire a vielii, dincolo de moarte, o continuare in a1]':[
ordine, pentru cel pregdtit ($tefan,

agteptarea unui eveniment extraordinar, are intuilia miste-

trdirii; $tefan

se

afld

Antim, Ieronim, Thanase); fiecare igi are paradisul sdu, dupd cum
moartea este alta pontru fiecare. in alt sens, raiul este qi o metaford a istoriei romdnegti ; Culianu explicd

moartea sa inseamni regdsirea

plenitudinii, prin nunta cu Ileana.

ii ocupd mintea lui

a evitat intAlnirea
trdirii implicate,

exact 12 ani, am fost obsedat de o imagine: o magind..." Numele care $tefan

rului, este preocupat de derularea timpului ;i ignorl clipa prezentd; cu pu[in inainte sI rnoard igi dd seama cd intreaga sa viafd se reduce la dou5 . preocuplri: ,,Aproape 14 ani am fost obsedat de un nume: d-na Zissu. $i 12 ani,

reprezintd un semn al unei ratdri; el

astfel titlul romanului intoarcerea

RAI

din rai: ,,E ugor de dedus,

programatd .de

gi

destin (cu d-na Zissu), cu aventr.ra,

vorba despre un vechi obicei

de

in

inmormdntare, dar Pentru $tefan

gdndirea arhaic5, raiul nu este doar un spafiu al perfecliunii, ci o

Eliade ne-o confirmd, cd paradisul

cu pasiunea, respectiv, s-a sustras

a ignorat propria-i

are semnificalie doar titlul; de altrel nici nu citegte manuscrisul piesei, ci doar paginile de jumal'

stare, singura imPortantd, care

precede actuala condilie a omului;

romdnesc fusese inaugurat de realizarea Romdniei Mari in 1918 qi incheiat cu evenimentele din

actul decisiv al ruPerii de rai s-a

consumat la origini, a fost oPera strdmo;ului mitic, ai clrui urmaqi
sunt sili,ti sd repete acest act, sd nu-l uite, cdci al reactualiza inseamnd

1933. intoarcerea din Paradis

?nseamnd revenirea

Obiceiul nttmit pivegli izvordqte din credinla cd sufletul celui mort trebuie pizit de duhuri rele, de
diavol sau de strigoi ;i indrumat sd .treacd mai usor vdmile cerului; de

la

camera secretii. cultiv6nd o imagine ideall (magina, mireasa posibil5) ; aceasti

istorie, izoldndu-se in

tensiunile

premergdtoare anului 1918, la discordia politicd, la rIzboi."3, (v.

amdnare a trdirii face ca el sE

se

CENIRU, MOARTE,
TOARCERE)

REfrV-

a-l face prezent, a-l retrdi. Timpul

elibereze de timpul istoric, sd-gi concentreze toatd existenta in clipa mo(ii qi sd gdseacd drumul spre etemitate. To[i rata(ii,,interesanli"

ll8

119

-q

pe care ii intdlneqte nu reprezinti dec0t palide avertismente asupra

destinului sdu, anume el inlelege cd

repetarea unui gest exemPlar

il
9i

poate elibera de
inutilitnlii.

sentimentul

,,tofi oamenii,tgi rateazi viafa, in

afard de sfinfi", care trdiesc o via[6 ,,fdrd rupturi", in afara timPului, in eternitate. inainte de a emite acesti idee, $tefan are intuigia dcestei

Tot tipuri de ratati sunt

Gavrilescu CLa Fg.), Zevedei (Peterina), sffiArrrorul din

nuvela Podul. Culianu ii numegte anti-eroi, sau idiogi care intAlnesc
este profesor de pian care tr[ieqte

posibilitlgii de continuare a vielii dincolo de rnoarte; el evitd in mod

intdmpldtor misterul. Gavrilescu din meditalii, impdcat cu ideea cA pllte$te pentru 'Pdcatele sale;
invinuirea vag5, compdtimitoare gi ironic6 pe care gt'-o aduce, provine

prin mine, mtr ldsasem treii laolaia :l 1t i, pentru aIfli..... (72) Totugi, lui i se mai deschide o perspectivd de recuperare, ctrci cu ajutorul lui Emanuel (mesagerul morfii) ipi . aduce aminte; doar cei care nu_si mai amintesc nimic despre menirea sau despre idealurile lor sunt sortiti
sd se rdticeascd. .Ratarea vine din blestemul fiinfei, cici o datd cu pierderea

[...] nu trlisem eu, ci trliserl altii

aceasr5 atitudine

supraviefuirea

intre

istoriei: ,,datoritii acestui punct de

vedere, zeci de milioane de oameni au putut rdbda secole de_a rdndul

a fdcut posibild limitele

marile presiuni ale istoriei,

dispere,

flrd

fdrl

sE

cadi in

nici sd acea uscdciune spirituall

sd se sinucidd,

nelSmurit s5-9i clarifice

senti-

viziune relativist6r sau nihilistd a istoriei." (MER,1I1)

Reintoarcerea periodicl Ia origini
dovedegte o viziune ciclicd ur.rpru sensul

care aduce dupd sine intotdeauna o

mentele pentru Ileana Sideri, deqi simte cd ea i-a fost ursitS; respinge intuitiv perspectiva unei epuizdri in via{a profand ,si iqi conservd intreaga fiin1d pentru clipa ultimd;

igi refuzd iubirea in istorie ;i

din nostalgia iubirii ratate; el gi-a gdsit perechea ursiti, pe Hildegard, dar a fugit din cauza unor ratiuni
merunte gi lage. $i-a impus sd uite
qi sd se resemneze, insi in fiinta sa profundd segtimentul s-a Plstrat

paradisului, ea si-a pierdut si dreptul la memoria generald. Intrarea sub teroarea timpului inseamnd uitare gi rupere de
destinul universal.

nevoie .sd recupereze

timpului gi cd omul are periodic

dobAndeqte experien{a nunfii in moarte. Cei pe care el ii nume;te ratali interesanfi il fascineazd prin trdilile lor impltimite, prin dorinla lor disperatii de a se implica, de a-gi impiedica ratarea. Vddastra este un

intact; ifiainte de a intra in curtea

complexat cu porniri.tiranice, el vrea sI stdp6neascd lumea, sd fie cineya gi treptat se deregleaz5, i;i

ligdncilor, are senzalia cd a mai trlit o asdel de zi, iar aPoi iqi aminte;te cd era ziua in .care o'
plrtrsise pe Hildegard. Moartea
sa

arhaicd, reintoarcerea la origini reprezintd un mod de renovare a universului, cdci tot ceea ce este

nnftvroancene Simbol central in

prezintd, o serie de ritualuri si incercdri de regdsire a paradisului

pierdut, cum ar

inceputului pentru a se revitaliza si a da fo4d devenirii sale. Eliade

ontologia

fi construcfiile

repeti cosmogonia, ritualurile care ilustreazl periodicitatea timpului, instituirea unor modele divine

care

inseamnd regdsirea iubirii pierdute,

la

esenlial pentru fiin{d s-a consumat

risipepte toatl via{a

in

Proiecte

paranoice. Birig este Profesor de

filozofie fdrd catedrS, blocat ln idei, fdrl putinla de a tr5i, torturat de barierele sociale care il

adicl tocmai ceea ce ratase in timpul vie(ii. $i Vladimir,'Povestitorul din nuvela Podul, are sentimenttrl cd gi-a ratat via[a, cI a
uitat sd facd jocul pentru ctlre
pregdtise
se

cdderea

impiedic6 sd se
pentru cd

realizeze. Bibicescu, actor fdrd talePt, este

caracteizat ca ,,un ratat interesant"

toati tinerefea:,,intr-un

religiile, credinfele gi simbolurile arhaice apare obsesiv reflectatd dorinfa omului de a redobdndi starea initiald, de a scdpa de
gesturilor exemplare, fixarea in centrul lumii dezvdluie strddania

incidenp istoriei; de aceea, in toate

inceputul lumii, inainte de in timpul profan gi sub

anumit sens, puteam sPune cd-mi

trdisem viafa. Era prea t6rziu acum. N-o mai putea{n incePe din nou. $i

teroarea istoriei. Imitarea zeilor, a

este

PreocuPat de

problema timpului; el igi face un ideal din a termina Piesa de teatru inceputl de Partenie, intuind cI

o trlisem

gregit, mai Precis o trdisem ca intr-un vis, fdrl sd imi dau seama ce se int0mPla cu mine.

in miezul realit5lii, adicd intr-un timp exemplar, in illo tempore, iar

121

omului de a se afla

origini; ,,omul, chiar eliberat de tot restul, rEmAne ireductibil prizonier

subcongtientul fiinfei moderne persistii nostalgia reintoarcerii la

cu seamd cregtinismul a condus Ia abandonarea definitivd a para_ disului arhetipurilor gi al repetdrii, cdci a creat certitudinea cd totul este posibil pentru offi, prin credin{a in Dumnezeu. Totusi, in

CIIR,MER). DupI ce orizontul arhetipurilor sl al repetdrii a fost depdgit, omu.lui i-a fost datd o alti formull de a colabora la crealie: credin{a. Mai

al intuiliilor sale arhetipale'

; ;il;;;"* T.":fS*i:Xl ffli^:,;*:l-ffi:l [x;?iti

i".J,T,?'?",;1,u,';r-.""il-i;'::'::*:."",.,"T,i1''",""11::''in in misterul crea$ei' |'""a3* sacralitdlii' anulAnd observatain actele *" #i"*n intimitatea ale omului modern' oUttffi "t istoriei' Orice gest
ar putea
extirpau doar de degradare' $i

create TTUAL

anuleazd, iese din timp ;i atinge libertatea absolutd, adictr starea de dinainte de istorie. Degi nu cunoa$te sensul exact al ritualului, 9i gtefan (NS) sdvdr;egte

timpul

care

macind.yiafa omului cu

roata morii; simbolul reprezintii pentru alchimia taoistd ,,intoar'de Ia periferie, cerea dinspre
circumferinle spre centru"3z, iar la Eliade, pe l6ngd sensul distructiv,

" 'u'c"ptiUif 'd;;i;; ;'ul arhaicd supravieluie9;'; 'l-]:::ttt" reprezentdnd un poliuiri-o* a" *ryilii" un sru, nu ca act, 'u "u ti i . *:1'.::""t' sau cum spune se implinire ,"Aa p""tt J-' ceea ce "." valori Personai din Podul' declangeaz[ nostalgie creatoare. de misticl intampt"e a doua oard autonome: utta, gu'ntll primei repetilii" (71)' pnn socialaetc." (TIR,395';"'''Duvs,:i:::' Motociclistul care anun!5 In acest sens'' r;ntoarcerea l; :lTql" lui apari!ie-'-:11": '"' oeriodics p*t'lJ^;;;;;vtaaimr nu capxti sens decit

fi

demersul

camera secretd, anume

transcendere.

un gest epifanic prin izolarea in

el
g

implicd

cdci omul esenlial trebuie repetat' dou.a oard' decdt a

recupereazl trdirea din Samb6 gi,

incon;tient, se pregdtegte pentru Gavrilesg,l[-a [ig.) intrd in ritualul ce-i va revelilersill mo4ii sale, atunci cdnd identificd momentul
prezentului sdu cu

preocuparea

experienta mor{ii; Pandele, (19 f) scrie un roman de succes - Roata morii - prin care iEi anunfd

;i o sugestie a inilierii

in

de mai tArziu in

situatii cAndva,

in

o zi de vard
tinere{e. Degi

legdturd cu opresiunea timpului. in acest roman, personajul dispare in

chip misterios, asa cum se va int6mpla gi cu scriitorul. Miticd

nepreg5tit 9i iresponsabil, Gavrilescu

*emoriu culturald, l; ?tlrni;t;; atunci cdnd revine' c0nd repeti' care nu cuprinde inJividualizeri Ritlalul implicd un scenanu' un si. deci, ,i.i t"*oii;'f'p;;i;l fapte $l ansamblu de gesturi ' profane ale lui Adrian' reprezintd trebuis respectate simboluri care a nu numai un act o" t"'i*ii'"t" " intocmai, cdci a repeta inseamn[ a" a qi cu sinelui, ci o ,""Jru[ la dimensiunea transforma o"t-J";; ';;J '"*-1, semnificalia trdirii iniliale' sdu; tot urtf"t, aminiit"u' '"'Liu D"-'T"*:i3t'ritualul^presupuneo de cunoa$tere """''aia"inifot acliune deliberatd, cu scop scontat; in individuale sau .otectir",

"

acceptl jocul gigdncilor din

aceastd acceptare ii deschide drumul spre poarta etemitdlii. Tot un ritual
sdvArge$te

politele, dar mai ales pentru cd nu are nici un respect pentru timp gi

o singurl

Porumbache (NS) lasl familiei sale mostenire, anume un

cAntec repetat

ca unic punct

de

sprijin:,,Roata morii se-nvArte;te".

Moara este

un alt simbol al

interpretAnd un cdntec cu mesaj, dupd cum ritualicd este ;i intAlnirea lui Adrian, care repetd intAlnirea

$i Leana,

nuvela Podul, Vladimir iSi asociazd existenla cu o r5tdcire prin

de mult, eram atAt de fericit

labirintului infemal al vie,tii, iar in

din ziua in care el a avut

accident de magind

moari, vorbind despre jocul La moard la losafat:,,imi pl5cea atdt

jucnnd-o, inc6t eram sigur cd nu o voi uita niciodat5, cd, dimpotrivl, voi ajunge sljoc gi partea a treia gi din ce in ce mai binp, cd o voi juca pdnd la sfArqitul vielii. Si acum md apropiam repede, tot mai repede de sfdrgit gi m-am trezit cI uitasem de mult de Iosafat..." (72) Menlionat

un

;i;;;ffi;",, *,*,:",
G

ru,';"Y*'}i;:|,ffi";":iffi al reintoarcertr arealitdlii istorice'c6ci i., ulii"*.--ctiu' d" uttJu'"care o scrie Pandele reia locul fiintei piesa oe studiul sdu, M;';1 "te'n"i istoria'in sens invers' de la sfdrqitul in reintoarcei,*" * '"i"';;;;i"' lumii cdtre origini; ritualul' cI din i1;;;; un personaj acesta' dovedeqte cdnd nu *1i haos oamenii beau ca sd uite' scriitorul a infeles cd orice se intdmplS nimic in lumea precede crealia 9i el se pregdteste sI acest spiritului, iar istoria continud lr mythe tocmai pentru a-|i asuma ra teroizeze'.,,dacl a1i citit se poatd inloarce h*t ; sd de t'dternet ,",:;;;:";:^;;;;; origini; repetind istoria, el o aminte... (A_,90)
r22

J*5

tlCPl.

ROATA

Semn solar, asociat

zodiacald,

cu

roata

clci etimolo gic, zodiac inseamnd roata vietii (TIR), la

Eliade roata apare gi ca simbol al duratei, reprezentdnd suma exis-

ten{elor profane, o consecinld clderii in timp (IvM, 149).

de Sim. Fl.

Marian33, ca

joc

de

In opera literard, Eliade

compard

priveghi, moara este un simbol al mdcindrii, al neintreruptei acliuni erozive a timpului, dar gi un semn

al transformdrii, al trecerii intr-o alt6 stare materiald' Aici simbolul este introdus Printr-un ePisbd
sugestiv: Emanuel, mesagerul care

policandre de iluminat impodobite

cu s[ge1i de sticld; tftmsParenla' lumina gi direc,tia de cobordre sunt

t.e-buie sd-i aminteascd lui

Vladimir de jocul ieqirii din moar[' apare Pe o motocicleti - tot o

sugestii a rolii - 9i face viraje peiiculoase in fafa cabanei lui

semne ale cunoagterii 9i ale puterii divine. in biblioteca lui Zerlendi (SDII)' sdgeflle luminoase sunt i;Afe@fe sPre c54i, intre care se

nedesflcut: frdtii, jurdminte,

sdngele sdu paetul cu diavolul. "cu bcorpla, Oin basmul Tinerefe fdrd bdirAne.te...

aceea consfin[egte Iegdturi

sdngele are un sens sacru, fiind considerat vehicul al sufletului; de

de

primul om semneazl

apocrifl (Zapisul lui

ingelegeri defi nitive. intr-o legendd

Adam),

gi in cele din urmd recursese la accident. igi inchipuia cd poate sdngele md va trezi. Sau unu din povestirile lui, evident, atat de neverosimile, de fabuloase. Sau

cu motocicleta panta aceda abruptti

Vludit it,

trebui Pe un Pod care ar

sd-i reveleze apropiata trecere spre moarte; dar roata care se mi;cd fdrd

afl5 si manuscrisul secret,pe careil va iescoPeri autorul' in DCh' slgegile Policandrului atlrnd deLupra unei mari sdli de bal' o alti imagine a mortji, proiect4tii in

oprire nu-i mai spune nimic aiestuia; el fieie$te deja in acest vertij al vielii qi numai c6nd
.anamneza

visul lui Egor, cdruia i s-a inchis

accesul la coridorul ceJ ducea spre

Christina. Este vorba morm6ntul strigoiului

desPre

romanele cavaleregti, Graalul reprezintd vasul secret in care se pdstreazl sdngele lui Christos, iar " cel care intrd in stlpAnirea acestui
vas devine nemuritor gi invincibil. Eliade vorbegte despre sensul fast

in

invinsd gi ii dd lui FdrFrumos inscis cu silngele ei.

se, recunoagte

mai venit a doua oar5, gi

recunoscut." (72)

poate numele lui, Emanuel. Dar nu md trezise nimic... Din fericire, a

l_am

Sdngele gocheazd, treze$te la realitatea esenliald, pentru cd el reprezintd inceputul gi sfdrgitul. in romanul DQ vederea sdngelui Poe, sdngele cuprinde in sine yister, durere Ei teroare; dupd ce Egor desboperd rana ins6ng".ute d"
sperie, declanqeazl frica adAncd a personajului, cIci, aga cum spune

Emanuel se accidenteazd, abia la vederea sdngelui se va declanPa

ultimul lui'vis, dup[ ce str6punsese

lui Vladimir' De asemenea, roata cadui simbolizeazd ePuizarea duratei

slge.tile de cristal indicd sala de bal'

9i

aici

,si nefast 'al acestui

prin derulare, iar conducdtorii

de

"u. "ruu indice, c5ci ei stiPineau miturile

toate individualizdrile sufletului; magina lui $tefan (NS), camioanele (La umbra.--), sau camioneta in care disPar Niculina qi Serdaru (19 f) sunt toate simboluri ale depd;irii duratei, sunt vehibule de trecere sPre o alt5 ordihe a lumii'

considerali mesageri' in

la care este sortit Egor, fdrd putinta de a mai r5tici prin labirintul morlii sfre o posibild ieqire; accesul sdu e limitat la marea sal6 de bal, in care , insd nu se mai danseazS, $i la nu camera jucltorilor'de clrtj, care

populatd de figuri strline 9i uimite' i# ru aparilia lui se intreruP ilin dans, ceea ce sugereazl a$tePtarea

descAntece, sdngele

amintind cd sdngele semnificd at6t viala cAt ;i blestemul mor.tii. in credinlele romdne;ti, mai ales in

simbol,

are

repulsie

pe trupul Christinei este cuprins de

mai

in vrtrjile de facere gi aproape

degrabd funcgie nefastd; este folosit

niciodati in cele de purificare si de dezlegare; semn bleitemat, el este atribuit magiei tenebroase, pentru
cd stabilegte relagii inviolabill.

vorbesc. Lixandru (Pe str' M')

lanseazd

sdgeatd sPre cer 9i se mai intoarie, aPoi aceasta nu

In proza lui Eliade, aldturi

de

personajul disPare in 'chiP

misterios, sugestie vagl a mitului

sAcBarA

lui Zalmoxis'

simboluri uitate.

reprezinti un mod de reintoarcere la origini si de recuperare a unor

amintire; poveste sj nume, sdngele

esenta viegii:

era incd proaspdtd si atAt de vie. [...] Se ridicd deodatl in picioare, buim6cit, cu palmele la t6mple. O groazd scdrbiti ii rdvlgea din nou fiin(a intreag5... Teroarea exprimd recunoasterea sfar;itului in inslsi

alunecase ame$ti pe pielea ei de mare necunoscut5 _ gi impietrise, zg6rcindu-se; prinsd in s6nge. Rana

;i

de groazl: ,,palma ii

in nuvela podul,

Auibut al zborului qi al penetrdrii' in armX qi indicator, la Eliade, ca 9i omenirii, sdgeata multe mituri ale este asociatl fulgerului, cici de 'Proza sa dou6 ori descrie in

sANGE Simbol al vielii asociat focului qi clldurii divine, in multe credinle,

reveleze drumul ce duce la iegirea din labirint: ,,incercase totul ca sd md rezeascd. Urcase de cinci ori

sAngele trebuie sd declan;eze amintirea jocului ;i prin el sd

in vasul Graal; sdngele expus

vederii este cel care. curge,
risipegte gi moare:

sdnge!...Ji-e fricd de chiar via{a ta, de destinul tiu de muriror ! ...* (ll2) Vederea sdngelui inspdimdntd, cici rostul siu este de a fi inchis in trup,
se

.Ti-e fricl d;

SA{ZENE

interdiclii gi aceste boli nu pot

fi
a

Este numele unei slrbdtori importante la romdni, care

marcheazd. solsti,tiul

vindecate dec6t de cdlugari.:' (ib') SAnzienele sunt zdne mai degrabl

noplii, mdnat de un

Bdneasa, unde merge

la miezul
dor

de vard (24

binevoitoare. R. Vulcdnescu*

iunie) qi care a derivat, duPd cum explicd mul[i cdrturari romdni, din
latinescul Sanctae Dianae. La toate popoarele neolatine, zeiP Diana a

caracterizat asdel aceastd sdrbdtoare:,,Dintre slrbdtorile populare, cunoscutd mai mult este serbdioarea floral5 9i cAmPeneascd a
SAnzienelor, care rePrezinti mai
ales o festivitate general[ a zdnelor

dispdrea la miezul nop{ii, adice atunci cdnd cerul se deschide gi

cAnd cel care culege ierburi magice

inexplicabil. El vede o magind gi o femeie (pe care o va cunoaste pufin dupi aceea) gi gtie cI magina va

noapte gi are obsesia copildriei, a intoarcerii la origini, c6nd ar fi putut sA vorbeascl unui arici
atoate$tiutor etc.

iort

asociatd misterelor, cdci integrarea ei in credinlele medievale s-a produs Pe cale cultii, Prin intermediul cdlugdrilor versa[i in texte latine; Eliade dezvoltl (in IsL

bune, ca zdne agreste 9i silvestre'" Fiind o sdrbdtoare a solstitiului de vard, ea contine o serie de,ritualuri

poate cdpdta atribute supranaturale: devine invulnerabil sau invizibil (TIR, 358). personajul moare la 12 ani dupd aceastd
experienlS, la miezul unei nopfi de Sdnziene, intr-o maginl, care este

Simbolul apare gi in alte opere gi plstreazd aceast5 semnificafie de poartd spre infinit. . Doctorul Aurelian Tdtaru (LTG) moare in
noaptea de S6nziene, in pddurea Cr5ciuna, speriat de propria-i crea{ie (?ntinerirea spectaculoasl a unei femei de gaptezeci de ani). Ieronim (Unif.) trdie;te misterul
de SfAntul Ioan (slrbdtoarea cre;tin5 a

6ed.) ideea c[, in

sPa[iul foarte

ale coborArii,

romdnesc, alta este semnificalia

acestei zeit[1i: ,,Este

alungare a gi chemare a lunii; fldc5ii soarelui aprind fdclii 9i le rotesc de la rlsdrit

cdtre aPus, sPunAnd: ,,du-te soare' vino lun5, / Sdnzienele imbun["' In multe credinfe europene, solsti$ul

de

in pldure, aldturi de mireasa sa, Ileana, gi are

cea vdzutli

iegirii din realitate in ziua

protiabil ca numele Diana sd ft inlocuit numele local al unei zeile autohtone geto-trace. [-..] Numele zeitgi a devenit zLna (< dziana) in
romdnepte.

in

sentimentul plenitudinii, certitudinea cd a trecut pe poarta mortii,

in Plus, deriv6nd de la aceeagi rdddcinl' un alt cuvdnt, zAnatec, inseamnd zdPdcit, ctt minlile aiurea, nebun, adicd luat, rdpit de Diana sau de zAne,'" (III' 246) Z?r;lelor nemiloase nu este indicat sI li se rosteascd numele;
sunt numite Sfin tele, Ocrotitoarele, Rusaliile sat lelele 9i ,,au aparenfa unor tinere atrdgdtoare, fascirfante'

de vard este socotit o Poartii ce deschide drum de qobordre in intuneric; in simbolismul Pitagoreic, solstiliul de iamd este poarta zeilor, Pe cAnd cel de vard

eternitate. Iniljat in copil5rie prin pltrunderea in camera Samffi,

solstiliului de varl). ln nuvela Dayan, personajul titular se ridicd de pe patul sdu de sanatoriu gi

glseqte drumul spre

paradisului,

grddina

$tefan are privilegiul de

reprezintl o iegire

destinati oamenilor. Conform credinlelor

romdne;ti, in noaPtea de Sdnziene

se deschide cerul, iar omul

acces

are

imbrdcate

in alb, cu sAnii goi, ele nu se vdd ziua. inariPate, ele zboard Prin vdzduh r.nai ales

la cunoaqterea intregii Firi' SAnzienele ocrotesc iubirea, favoizeazl nunta $i, Prin aceste atribute, ele devin un simbol al
armoniei universale. DuPd cum se qtie, Eliade are un roman intitulat

flrd sd gtie aceastl trecere spre

eternitate: el este obsedat de sensul miraculos al nopgilor de Sdnziene, interpreteaze Domnipoara lulia de

po4ii solstitiale. $teian

descoperi poarta solstiliald gi este con;tient ctr destinul sdu cuprinde experien[a iegirii din timp, sau din burta balenei, cum spune el, pentru ci inlelege cd pretutindeni in lume sunt semne care il indrum5. De altminteri, viafa lui se deruleazd in relalie cu cea a lui Ciru partenie, un dublu, ceea ce sugereazd figura Iui Ianus, cel cu doul fete, paznicul

noapte de Sdnziene, cdci ,,chiar gi in inima capitalei, rdmdne tot ce a fost de la

in aceeagi

inceput: Noaptea de Sdnziene.,

(287).

istoriei este imaginati ca o cobordre: $tefan Viziru ;i Aurelian Tdtaru se prlvdlesc in prlpastie, iar
Dayan coboar5 sctrrile sanatoriului

in toate cazurile, iegirea din timpul

pentru to{i, iegirea este posibild doar pe poarta mo4ii, sub imperiul
Iunii si al zeitei Diana.

plzeste

noaptea. bar le Place sA cante $i sd joace gi, acolo unde au jucat, iarba

Noaptea

de

Silnziene,

in

care

Lste rogie ca focul. Ele ii

personajul principal, $tefan Viziru

SCARA
Reprezent6nd un spatiu de trecere,
,

imbolndvesc Pe cei care le vdd jucdnd sau care'incalcl anumite

are viziunea propriei morli intr-o noapte de Sdnziene, in Pddurea

Strindberg, raportAnd-o

la

acest

miracol, merge in pldure in aceastd

cdci

scara este un semn ambivalent,

desemneazd urcarea

si

126

**-:n

cobrarea; ca $i ascensorul, scara sugereazX principiul heraclitian al

T,rorlendi nu

mai existl posibilitatea

de a se intoarce in durat5' Pentru

evoluliei in ambele

sensuri'
sernne

lnilprea qi cobor0rea sunt

Egor (DCh), indlfarea devine dificild duPd ce strdPunge

Calomfir qi pe care la rAndul sdu trebuie sd-l transmitd fiului sdu,

cdnd acesta va avea 17 ani;Ieronim

doudzeci

ale tunoaqterii revelate, ale ieqirii din condilia obignuiti. Scara de lemn din casa generalului Calomfir leagd lumea veche, ale cdrei fantome PoPuleazd Podul qi lumea searbddd a Prezentului in ruin5, casa in care locuiesc doar

morm0ntul strigoiului: el coboard repede trePtele reci, de Piatrd, dar este scos din Pivnild Pe bralele unor bdrbali necunoscuti; in timP

creeazd, parabole, realizeazd spectacole de teatru, regizeazd filme, pentru a ingldui celor alegi sd intrezdreasctr secretul teribil,
atdt de teribil incAt trebuie transmis

gchioapd a murit de mult; .cu fiecare zi, casa Zerlendi se transformd in ruind, iar in final, copilul Hans afirmdlcu senindtate
se .nu,me$te $tefan. Aceastd descompunere a spafiului in care i-a fost revelat secretul este dictatd de chiar legea. interni a vie{ii: manuscrisul ii era , destinat ,in

biblioteca a fost risipitd in urmd cu de ani, servitoarea

cd

Antim ;i Ieronim (Unif'); Podul prinde via$ doar in PrezenP lui Ieronim, care se furigeazd ca intr-o
casl strdind, in irituneric qi vorbind

ce mintea sa rdtdcePte inctr in lumea mortilor' in-La FF, G avri lescu urcd zadafii cEidTPre via15; ugile sunt inchise, sau locatarii $tiuli nu mai locuiesc urce trePtele de marmurd,

in forme posibil de receptat qi de

Generdleasa lAng5 ea, nu fac clecAt asta: sd v6 vorbesc despre ce mi-a destdinuit ea. Dar pentru ctr am jurat, nu le pot-spune aga cum mi-au fost spuse

c6nd m-a chemat

acceptat: ,,... din noaptea aceea de

acolo. El a greqit dru'rnul, trebuia sd

sd

qi el trebuie sd-l sublimeze (in nuvela pe

exclusivitate naratorului

care

in

SoaPtd; Pove$tile care pdstreaz[ in memoria lui sunt

se

str[bati coridorul, Pentru a ajunge

tensionate, dramatice qi adevdrate' pe cAnd in casd domneqte tristefea *argitului (acliunea se petrece in

la moartea sa, adicd la a qaPtea camerd, in care il a$teaPte

Hildegard.

mie cti limba de moarte, ci le

in

destdinuiesc in parabole si legende,

anecdote

pi imagini..

(290).

Cunoa;terea, fie gi numai partiald a acestui secret, determintr intrarea in

anul 1950). in aceeagi nuveld, apare gi imaginea sc[rii spiralate'

Antim urcd imPreund cu pi "*" sa; in acest caz, scara logodnica

oglindd, adic[ iegirea din timpul

SECRET Aqa cum

normat

"Gtimp; in multe credinle, scara in din spirald simbolizeazl drumul in SDH, sufletului duPd moarte. -Eifiiidoctorul Zerlendi,
jurnal Pe scara care duce la Pod,
invizibil,
igi, scrie ultima pagin[ de

,n simbol al morlii,

al ieqirii

principiul dinamic ce std la baza tntaiParii gi de aceea, in Planul

cunoagterii metafizice,
trebuie al vielii' surprins;ca resoft lduntic secretul premerge trecerii intimp 9i spa{iu (oP. cit., 54). Pentru cel nepregdtit sd-l primeasc5, secretul esie devastator; de aceea trebuie

defineqte Nae Ionescu, secretul reprezintd legpa interioar5'

il

in

spa{iul memclriei pure,

simbolizat de cdtre Generileasa

Calomfir; ea cunoaqte toatd istoria neamului, este un reper pentru ultimii, descendenli, iar moartea lui Antim ?nseiamntr reglsirea

de a deschide drumul etemit.dtii pentru individul ales. C6nd Egor (DCh) incearcd sd facl publicd taina strigoiului, el este condamnat definitiv la nebunie, fixat intre, viatE

Secretul nu poate fi decdt vag formulat in idei, qi atunci igi pierde puterea de a revela misterul lumii,

o scrie), ca qi

Ieronim.

in

gi moarte. Orice secret se ap5rd, se camtfleazd in realitatea banald sau

el

amnezia colectivd, ca in $an;uile, unde bdtr6nul nu trebuie

scErii spiralate il
Generdleasa.

drumului spre. origini: la capdtul

asteaptd

in memoria colectivd ideea existentei ei.

doar sd inoculeze

sI glseasc5 o comoard strdveche, ci

intre via15 qi moarte; el nu mai gtie cum sd revind in lumea normal6, dar nu mai gdseqte nici drumul sPre Shambala, de aceea, aici scara reprezinti un spafiu intermediar 9i,

pdstrat

acces oricine, dar, numai cel iniliat il cunoaqte integral, in starea lui

;i

transfigurat;

la el

are

originar[. Ieronim (Unif')

este

totodati, un drum cu un singur sens, cel ascensional, cdci Pentru

depozitarul unui secret caPital Pe care i l-a incredinlat Generdleiasa

Secretul doctorului Zerlendi (SDID ucide pe ro[i cei rrei SEMN temerari care incearcd sd-i pentru Eliade, cuvAntul semn descifreze manuscrisul. cand defineqte in{elesul particurar pe personajul-narator aflr acest secret ' care il pot cdplta lucrurire, al evaddrii din istorie, tot universul intamplirile, ou*.rii etc. El spune intrd in disolu{ie: d-na Zerlendi ;i cd semnele au alt inleles pentru Smaranda nu-l mai recunosc, fiecare fiintd; ele averi;eaid,

-__, ,q

ascund, sau reveleaze, anun![; chiar dacl semnificagia lor nu este perceputS, ele conlin o alarm[, ffansmit o neliniqte, un Presentiment, ca in situalia unui personaj din Podul care intreabd cu emolie

roase intLmPldi care Yestesc viitorul; Printre semnele care

anunti moartea, Sim.

Fl'

Marian

aminteqte qi ,,deschiderea de la sine

a ugilor"". $i in nuvela DaYan, apare acest simbol ca semn al

presimtO cd iubirea reprezinti o cale, degi nu gtie unde duce; faptul cd solia sa, Ioana, l-a cunoscut mai intAi pe Ciru Partenie i se pare a fi

Dumnezeu, de adevdr, de linigte,

de iubire" (Insula..., 82). Apa.

un

avertisment

in

legdturd cu

fermecat de lectura unei fete;

,,,Ce

zice'l Ce zice?"; el

este
Pe

care

incintare, fdre se inPleagd cineva

despre ce este vorba. Semnele sunt

ascultd toatd lumea cu

trecerii in altd lumo; Personajul vede o qd intredeschisd qi mai tirziu inplege cd este vorba despre poarta mo{ii sale. De aldel,lui i se ara$ o serie de lucruri la care
ceilalli nu au acces: Jidovul rdt5citor, intrtr

,sd plece tot de-aici, dintr-o

,
dragoste, dar care sd ducl in altd parte.Mi-e foarte greu sd-gi explic.

sensul mistic al iubirii: ,,Md intreb dacl nu existd gi altceva; ceva care

fiinlei putinla rena;terii qi, de aceea, Setea exprimd o ndzuinfd

secretd de anulare a experienfei, a

deline calitatea magicd de a reda

Nu inleleg nici eu. S-ar putea,

totugi, ca sd mai fie o ieqire, pe cilre

durerii, care derivd din condilia istoricE a omului. Seiea tope.ste fiinla, .o readucb la . starea impersonald, nediferengiatd, de
sdm6nld.

camuflate in banalitate 9i inlelese doar de cei cdrora li se adreseazl, Sau de cei care i;i dau siftnla sd le pdtrundil sensul, aga cum sPrhe un personaj (din La unbra-..): ,,"' ar fi vorba despre'nigte semne care ni se

il intAlneqte

pe

in grldina qi bea din izvorul paradisului memoriei, iar in ordinea realit5lii

unanim cunoscute, se schimbd infirmitatea de la un ochi la altul; anchetatorii s[i cautii explicalii logice, ei nu in[eleg ;i nu accePti intdmplirile Povestite de cdtre Dayan, duPd cum il avertizase Jidovul rdticitor: ,,.'. adu-gi aminte
de ce scrie Francesco da Barberino: sed non omnia omnibus Posstlnt

in TIR"

Eliade vorbegte despre

noi n-o vedem. Faptul acesta, cI tu ne-ai intAlnit pe amAndoi ar putea fi

un
ln

semn,

ar putea

semnifica

ceva..." (I, l5).

fac, gi Pe care unii'din noi le

ghicesc [...]; ni se fac mereu:emn: de tot telul. Deschide ochii 9i dd-1i

avertizeazd in legdturl cu o posibild evadare din timpul realitilii istorice; pentru pandele
(19

majoritatea cazurilor, semnele

mortului, ele il dizolvd, il solidarizeazl cu seminlele; apele ucid mortul, anulAnd definitiv

soba mortulur, simbol ce revine obsesiv in majoritatea religiilor gi a miturilor: ,,apele potolesc setea

silinfa s[ le descifrezi'"' Pentru Valentin, din aceea;i nuvel6, disparilia misterioas[ a unor
camioane constituie semnul intrdrii

t),

revelalia ctr Orfeu gi Isus

il va indruma spre spa(iul libeftAtii

transmit un mesaj asemdndtor

absolute; ip

nuvela

lCD,

intr-o alti dimensiune a timPului; el descoPer[ intdmPldtor acest

semn, pe chnd alte personaje inva15 semnele Ci aPoi le cauti; de Pild5'

glossai. iraduse visdtor Orobete, Poate fi explicat Pentru to{f' (261)' Toate

/ - Nu

tot ce-am fdcut,

ascensorul, vtrduva de la etajul 21 sunt semne ale devenirii intr-o altii ordinedecdt cea cunoscut5; pentru

Aldea (din Pe str. M.) a{ld de la Abdul semnele care indicd Poarta de lumind sPre alt univers, dar
Zahaia FdrAmd, singurul om care

personajele lui Eliade vorbesc despre semne cate. aYeltizeazA

Eusebiu (19

fala uqii sunt un semn

t);

trandafirii gdsiti in
.de

numai un mod ele.mentar de existenfS; este o regresiune, nu o extinctie final5. in a$reptarea revenirii in cir.cuitul cosmic
(transmigrarea) sau a eliberdrii definitive, sufletul mortului suferl
gi aceasti suferinli este exprimatil indeosebi prin sete." (191)

conditia sa uman5, pe care infernul i-o lasd la uir nivel sc6zut, larvar, pdstrAndu-i asfel intactii posibilitatea de suferinti. in diversele concep,tii despre moarte, defunctul nu moare definitiv, ci dobdndegte

u.rrptu destinului Personal; $tefan Viziru (NS) gtie cI nimic nu este 'int6mPl6lor in lume, 'cA toate

confirmare, iar pentru Gavrilescu q*g} nucii din curtea figdncilor reprezintii un semn al ispitirii.

mai cunoaqte aceasti^ intAmPlare,

nu qtie desPre ce semne este vorba,

lucrurile poarti mesajul devenirii

omului gi de aceea o avett\zeazd'pe Ileana; ,,Priveqte bine in jurul dumitale: 1i se fac din toate Pdrt;le

In
SEIE;
Reprezintd o expresie a condiliei umanet ,,cu c6t omul suferd mai

romanul 19

t,

Pandele, bare

cdci pentru fiecare existd alte semne care nu Pot fi cunoscute 9r'
mai ales, Povestite.

in

credinPle

strdvechi romdneqti existd nume-

semne. lncrede-te in semne' Urmdrggte-Ie..." (I, 28)' El

mult, cu, at6t e mai insetat

de

scrisese o pies5 de teatru despre coborArea lui Orfeu in infern gi descoperise cd destinul orfic se aseamdnd cu cel al lui Isus, intr-o noapte (tocmai noaptea in care el

r30

iqi concepe fiul) este cuPrins de q sete devoratoare qi totodatd de gtoaza cd nu-pi va potoli niciodatd
Are viziunea unei fete btonde (Euridice) care il indeamnd la ticere, apoi Pandele uitd Pentru mulli ani acest ePisod; el duce o
aceastd sefe.

Eliade amintegte

in IsL cred- c6,

pentru vechii greci, dincolo de moarte, in Hades se afld doud

al uitdrii (Lethe) destinat sufletelor ce se

izvoare: cel
reincameazd, qi cel care Pqnegte

apoi are sentimentul cd se afld intr_o uriagd sferl de metal , pe care reuse$te s-o spaig5.

unei.^.s{ere;

via15 monotond, fdrd revelaqii 9i fIrI curiozitate, Pdn[ in'momentul

din Lacul Memoriei (MnemosYne), pentru sufletele salvate de cercul

rejncamirilor (II, 1 87-193). Aceastd

in

care iqi reaminte;te de setea cumpliti gi mai ales de frica ce a inso[it-o. Aici simbolul def,rneqte condilia de ini,setat a lui Pandele, adicl fixarea sa in istorie qi in suferinf5; cdnd el revine in locul in care s-a Petrecut misteriosul episod, dupd ce se iniliase in tehnicile evadbrii, reu$e$te se se elibereze de team[ ;i de sete 9i trece in tirAmul libertd.tii absolute. Supravieluirea sub imperiul setei
nu este nici moarte adevdratd,ruci nemurire, ci doar, o stare -care Eliade o intermediarS, Pe
nume

viziune este reprezentatl $i in nuvela mai sus Pomenitd. DaYan

este introdus

in grldina paradisului

;i alege izvorul din Partea dreaPtd, cel pentru cei buni, qi i;i arninteqte toate existentele sale anterioare.
Setea exprimd

vremelnice

gi

nevoie a fiinqei
se

continud . sX

manifeste chiar gi duPd moarte. in

camera Samb6, intr-un sPa[iu epurat de exPerien[e Profane, singurl setea ii aminteEte lui $tefan de legdturile sale cu viala; in pamera secretd toate funcliile fiziologice sunt intrerupte, acolo
nu se consumd nimic, doar uneori este admis un Pahar cu aPd de la
robinet.

impenetrabild, perfect imper_ . meabil5. Sentiment plenar de invulnerabilitate. Miturile referi_ toare la omul primitiv, conceput sub formd de sferd, derivd din aceastd experienld 4 unificdrii curentelor" (246). Semn al plenitudinii, aici sfera, evocd impdcarea contrariilor. (v. OU,

acea clipl am avut senzaf,a preci.sd cE sunt sferic, cd am devenit o buld

reunrtlcd cele dou[ fluide care alcdtuiesc fiinga 9i atinge starea prefecti, de la inceputul lumii: ,,in

$i ieqirea din timp este asociati in JD}L Zerlendi _

spectacolul exprimd

eternitate, trdidd experienla spectacolului ca pe un exerciliu de anamnezd. De cele mai multe ori,

pregtrtegte un spectacol de teatru experimental, dar aici vin si oamenircare vor sd se vindece, iar Pandele glsegte drumul spre

o atitudine

BALENA,

COA{CIDBNTIA

oPPOSTIORUM)

subumand, de exPeienfe (Insula-'chinuitd 82). intr-o asfel de stare se afld 9i Gavrilescu (La Pg.); degi avertizat sd nu bea prea muld cafea, el cere ;i ap6 qi iqi Potolegte setea, b6nd

$te de latvd

SPECTACOL

lumii

Ritual superior de reconstituire

'in datele ei

bsenfiale,

SFERA

direct din cand,

,,indelung,

gAlgAind, d0ndu-gi capul pe spate".

Sprb deosebire de Pandele, el iqi satisface setea, intrd in starea de disolu[ie qi in moarte. in nuvela Dayan, Personajul bea

Cu predilecfie sPa{iu al migcdrii, sfera simbolizeazd autonomia, perfec{iunea pi izolarea; imagine a

mai multe dintie personajele lui Eliade; gest de imirare a divinitdlii. ca gi ritualul, spectacolul de teatru propune o recuperare a faptelor prin esenta sa magic6, spectacolul are rol salvator; in romanul 19 ! Ieronim Thanase initiazd o tabdrd in care
renovare a fiin[ei.

camuflate in simboluri gi parabole, spectacolul de teatiu preocupd cele

moarte: ,,... arta, gi in special teatrul, spectacolul, ne reveleaztr acest adevlr ?n tot .ceea ce se intdmpld in jurul nostru; gi mai ales in tot ce n-e putem imagina cd se intampld, in fond, teatrul, ca ;i filozofia, este o pregdtire pentru moarte. Cu deosebirea, pentru mine capitbld, cd spectacoldl,
anticipeazd revelalia mortii, pentru ifi aratd toate acestea aici, pe p6mAnt, in viafa de'toate zilele.:...

""", dupd este dAt sd cunoaftem numai""

adevdrul.total, adicd

timpului Ia clipa prezentd, spectacolul cuprinde esen(a lumii, sau cum spune un personaj,

Reducdnd "tdate dimensiunile

neimplicare, privind ,,tot ceea ce se petrece in lume ca spectacol...

de moarte, prin fixarea in intimitatea mortii) sau de

donquijotescd (de ucidere a fricii

i"

cd

oului cosmic, sfera nu Po-ate fi

sfdrdmatd decdt din interior. in NS; teroarea timpului: el se sirnte inchis in burta mistuitoare a unei balene,

o incercare intoarcere la origini, deci

arhetipale, adicd

de de

$tefan resimte cu

'disPerare

4., spectacolul se desfdgoard dincolo de cortind, cdci marile

sensuri sunt camuflate.

(Unif.,288). Sugesrie a realitilii de dincolo de moarte, in povestirea

din izvorul memoriqi; referiri la eschatologia

fdcAnd

orficd,

Fdrd inceput gi fdrd sf0rgit, cdci fiecare gest exemplar contine in

sine sensul devenirii, spectacolul

reprezintd

qi un exerciliu

de

libertate interioard; semnificalia se naqte in fiecare cliPd, universul se transformd continuu, iar fiin1a care participd la sPectacol (actor sau spectator; ia parte la taina'capitala
a vielii: naEtere qi moarte (Incog')'
I

uman[, suferinla, duPd cum exPlicd EliSde, este justificati pentru omul arhaic: ea are o cauzl Pi un sens, Pi .anume uitarea zeului, incdlcarea

suferinEa conduce la eliberarea din

.inchisoarea timpului; ?n Tinere[e...,

Matei Dominic se reintoarce la condi(ia profanl si- regisegte

suferinfa, bdtr6nelea gi moartea; in

actor, ca Petru Petrovan, este poet, devenit actor din deznddejde (Incog.).

unei reguli - gregeli Pentru care omul siu colectivitatea trebuie sd

pldteascd P.Irn sufein{d.
lumea arhaicd, toate suferinlele sunt suportate deoarece nimeni nu le consider6 intAmpldtoare, ci efecte directe ale unor for{e magice,
demoniace gi care vin ca rdsPuns la gre,selile omului. Creqtinismul are

majoritatea operelor

in

irrbirea inseamnd cdutare

implinirea

lui

Eliade,
si
si

$ARPE

suferint5, iai" protagoniqtii eviie

in

planul realitiitii

STRAN.I

intermediul mo4ii,

sublimeazl momenrul inA,tarii prin

evitdnd

in

multe tradi[ii, orice Persoanl necunoscuti Poate fi un mesager' un trimis al zeilor sau un str[mo$
reintors td origini, depozitar al unor

intoarcerea in duratjl, rec6derea.

a focului (in Ng-Veda), bazA a Iumii, zeu htonian, agezat la originea oricdrei cosrnogonii,
qarpele este considerat de cdtre Eliade gi animal lunar, fertilizator
gi etern,: ,,Relaliile dintre femeie gi

Semn aI renagterii, al infininrlui si al dedubldrii, demon Si virtualita;e

marele merit cd a valorizat suferinla, adici a transformat

,durerea dintr-o stare negativi intr-o experienll cu un conlinut spiritual

mistere, u.,

lri,tiut sau un

ale-s'

Eliade crepazd din imaginea unei

via1tr o

logodnice stdine o metaforl a mo(ii, (Unif.); Manole Antim

aqteaptd intreaga

pozitiv" gi salvator. (lvIER" 74-79)

Nae Ionescu face

exPunere

'exceplionald, veniti din linuturi

strdine, sau mdcar din Provincie, dar ea apare cu adevlrat doar in
clipa mo4ii Pentru a-l ajuta sI urce scara spre etemitate; metafora este anticipatd de avertismentul Generdlesei: ,,Sfrdin d, rePetil Generlleasa cu o ugoard tristete in glas' Manolache , Pentru un bdtbatntc\ o femeie nu este sttdind. Bdrbafii

femeie

interesanti asupra Cdderii, pornind

ln alt sens,'suferinla are gi funclie iniliaticS; Birig (NS), torrurat in . temnitele'comuniste, bolnav gi condamnat la moarte, descoperl poarta eternit5fii; desiinul sdu ilustreazd at6t sensul suferintei christice c6t gi pe cei al ndzuiniei
ancestrale de renovare prin torturd

insi ele nu pot fi in nici un caz explicate

$arpe sunt multiforme,

de la ideea ctr omului, sPr'

deosebire de diavol, i-a fost dati calea mdntuirii, dar gi suferinla; iubirea presupune indllare, iar cAnd rodul este desdvnrqit, fiin1a recade

;i boaltr. Eliade subliniazd in, nenumdrate rdnduri cI, in

societdtile tradifionale, suferinfa

considerlm regenerarea sa. $arpele este un animal care se transformd...

multiple $i, printre cele mai importante, se cuvine si

global printr-un simbolism erotic simplist, $arpele are semnificatii

accede

are o valoare rituald; prin ea, omul

la sfinlenie;

durerea,

in suferinlS, adicl in condifla de a cbuta mdntuirea: ,,Recdderea in lume echival eazd' 1...1 cu lepddarea de bucuria contemPlativd 9i cu
preluarea' suferinlei: sufletul, care se indumnezeise Prin difuzarea in Dumnezeu, recade in omenesc, act de durere care corespunde tocmai actului de-durere al crealieiin taina nunlii" (op. cit., 177). Iliade preia aceast5 interpretare, dar adaugd, de

tortura, moartea preced reinvierea intr-un trup nou (IVI\A{,291).

.

devenirea femininl: ,,Acelagi

(TIR" 166) Fiind o epifanie a lunii, ;arpele controleazl viala ritmicd gi

Gavrilescu GASgJ qi Leana (CD) au conqtiinla unui pdcat ancestral si igi considerd existenga ca pe o plati

de

simbolism central de fecunditate si

regenerare supuse

distribuite de astml insu,si sau prin forme consubstanfiale (Magna

lunii ,i

intdlnesc o singurd dati in viali Stidina;i atunci in orice caz,ePrea tArziu. $i despre asemenea intdlniri e bine sI nu mai vorbim..." (286)'

la vina uitatd; ei au o

perceplie

Mater, Terra Mater) explicl

suffiRINTA
Sentiment care defineqte conditia

'9i viziunea cele mai multe ori, buddhisti, in conformitate cu c3re'

arhaici asupra suferinfei. Ieronim Thanase gi, trupa sa de teatru retrdiesc suferinta colectivd de la Buchenwald pentru a gisi libertatea inteioard.Numai actorul poate sd exprime mijloacele

prezenta garpelui in iconografia sau

eliberdrii, pentru cd un adevdrat

caracterul lunar (de regenerare ciclicl) unit cu caracterul teluric... (id., 167) Spirit al addncurilor, reprezentAnd.

Zeile, ;arpele iSi

riturile Marilor Zeiqe ale fertilitdlii universale. Ca.atribut al Marii

plstreazd

134

135

-l -*TY-**.r!!t
fo4ele necontrolabile ale naturii, garpele este totodati 9i cunoscdtor
al secretelor, izvor de inlelepciune' Av0nd legituri magico-religioase

cu apele, el este socotit adesea un

ci gi a propriei lor prostii. (TIfi'.270-271) . Pentru cregtinism, garpele reprezintd ispitirea qi viclenia, fiind o
cauza garpelui, transfi gurare a diavolului.

dreptul

la

eternitate nu doar din

- Aici,
'

g4rpele apare ca spirit al mormintelor, revenit in lumea celor vii, ca str ceard un suflet: ,,Cine qtie cine nu are odihnd pe lumea cealalttr pi a trimis ,u.p"i"

un Farpe mare qi sur, ale cdrui mi;cdri molatice intre{in starea generalS de. transl: ,,CAnd se
amefit. Apoi se indrepri legdnat spre Andronic. paicl lumina lunii il vrdjise si pe el, cdci

spirit acvatic Protector, asociat ploii fertilizatoare - $arPele cu pene, simbol al norilor 9i al
curcubeului. (id)

o clipd

apropie de lacul de lumind, se opri

ln

opera

simbolul aPale doar cu sens mitic,

.artisticl a

lui Eliade,

Ssta necurat atet de <Jeparle, tocmai

in

Animal magic, salvator

sau

duqman al l'omului, garPele este,

dupd cum spune Durand, un ,,recensdmdnt comPlet .al posibilitdlilor .naturale"'6, dar atributul sdu simbolic dominant
este dat de sensul transformdrilor, echivalate cu timpul 9i curgerea

ca duh al aPelor, fixat in illo rcmpore, ca mire etern ;i dezamdgit. Scriere de tinerele, romanul $. imagineazl' o

casd..; Numai sd nu mai ceard si pe altcineva., Sd nu mai ceard vreun

intAmplare stranie la care participd un grup venit sd Petreacd o noaPte la mAndstire qi Sergiu Andronic, un

mormdnt, ctr sunt gi semne din astea... (181) garpele igi cautl mireasa pentru a rupe blestemul despS4irii lor; mire gi stdpAn al

lui; in

ipostaza de uroboros garpele care-gi inghite coada - el sugereazl vegnica Prefacere a

t6ndr misterios, rdsdrit ca din pdmAnt. Acesta din urm5 iniliazd un joc de gajuri 9i, trePtat, ii cucefe$te Pe toti; el sPune lucruri
ciudate, cunoa$te Povestea desPre moa,rtea Arghirei, frumoasa din lapte, gi afirm[ cI are sentimentul cd a trdit continuu in acel loc, de la inceputul milndstiii. Simte tulbure
apropierea unui qarpe qi,inainte de

inceputul l,umii, el pi-a pierdut mireasa care nu a qtiut sI respecte

interdictia de,a nu-i rosti numele si de atunci revine periodic pentru a

addncurilor, el trdiegte la nesfArsit devenirea prin nunttr pi moa.te; ia

intuneca{i" (179). Sub imperiul lunii, vriji(i de descAntecul lui

se tAra acum cu o gralie gi fiecare noud impletiturd ii infiora solzii

somnoroasd

Andronic, toti

halucinatorii; garpele rdscolegte

au

stdri

recupera experien{a rahte;

(Arghira) reprezinttr o astfel de. revenire; fata' este adusd la
povestea despre fata Moruzegtilor

mo4ii in viali ;i invers, infinitul' sensul dumnezeirii qi imago mundi. Prototip al rolii zodiacale, emblemd a materiei in continud
transformare, dar 9i simbol al lumii

in chip misterios. Dorina este

pregdtiti prin intermediul visului si igi amintegte experienfa arhetipald; ea igi invinge frica, ajunge in insuld
gi respectl interdic[ia.

mdndstire, qi dupd trei zile, moare

argintie...") care o face sd se gdndeascl la imbdtranire si degradare gi de aceea pentru ea sarpele se transfigureazdin fisii de
lumind, care ii trezesc melancoliile doringele, apoi devine o nefireascd sdgeatd de,came. pentru Dorina, sarpele inseamnd chemare,

complexele fiecIruia, ia forme care ilustreazd obsesii ad6nci. l:iza are in.minte o roman{d (,,in pdrul meu odatd blond lE o guvigl

gi

limitate
cercului

primii alchimigti greci 9i semnul dispariliei rirateriei,,,compozilia

care este in intregimea ei devoratd ' qi topitS, dizolvati 9i transformafi

-, uroboros

Prin evocafea imaginii

miezul noPtii,

a fost Pentru

[iPnotizeazd Pe to[i. agezdndu-i intr-un cerc magio,'

ii

in mijlocul cdruia cheamd qarPele qi ii vorbeqte, mai exact aJld cd'

,,dobitocul blestemat, rdmas fdrd soa{6" a venit la nunta Dorinei (logodnica lui Manuild)' Toli au vise semnificative; Dorinei, visul ii
reveleazd cd gste mireasa moartd a ce se ;arpelui gi ea Pleacd, i4datd

Conform credin(ei populare, $arpele intors din mormdnt bea Iapte sau vin indulcit cu miere,
de cei vii pentru a-l imblAnzi, pentru a-l reintegra in lumea vie. Andronic bea viri cu ldcomie, uitdnd de sine, ca in somn, gi apoi
sdvdr;e,ste
simboluri ale viefii profane, d5ruire

groazd ;i dezgust: ,,Dorinei i se pdru c5' garpele vine de-a dreptul

prin fermentagie"".

De asemenea, galPele este

qi

obstacolul de care se loveqte omul in clutarea absolutului; el apare in multe mituri capaznic al Arborelui

Iucru groaznic gi

vrajei dinainte. Ca ;i cum s-ar fi trezit deodatE in fafa unui lucru cu neputinti de privit cu ochii, a unui
prime.idios,

spre ea gi o subitd teroare lud locul

treieqte,

in

insula din mijlocul

neingdduit vretrnei fete se{ vad5. Apropierea ;arpelui ii sugea parcd

rdsuflarea, risipindu-i sAngele din vine, topindu-i camea intreagl intr-o

Vie,tii, ca ,,adversar al nemuririi",

lacului, unde o agteaPtd Andronic,

intruchi Parea garPelui.

dbpi Ghilgameg gi Adam Pierd

r36

un act de
in

colectivd; el aduce

hipnozd hora fetelor

groazd, impletitd cu

fiori

137

necunoscu[i, de dragoste bolnav['

Era un amestec straniu de moarte

TABI.oU
Imagine investitd cu puteri magice'

picta magina, adicd

secreti, $tefan ptrrea intinerit; el

imaginea

*
:

cunoa$te pe

Tatil, provoacd o cnzd

respira[ie erodce in legdnarea aceea hidoas[, in lumina rece a

-si

pictura reYeleazd
iascineaz[. spiritul

reptilei." (l7g) Sub

imPre-sia
cAnd

recenti a jocului cu gajuri'

fiin1a intr-un univers atemporal' In Inaog., Zamfira Darvari Picteazd o

9i

mistere' introduce

eliberlrii sale din timpul istoric, pregltindu-sg, de fapt, pentru

iegirea din labirint, cdci pictura, ca

in urma cdreia ipi fac aparilia RIul qi Patimile. AzvArlili afard din Pleroma, S,ophia gi crealiile aberante pe care le prilejuise
produc

vlzuse ceasul lui

Stamate' qalpele cu acest Vladimir asociazd

obiect: ,,Un cadran de

ceas

fosforescent, care se fdcea tot mai mare qi mai mare, PhnI ce-l orbi cu

pdnzd uria;d, rePrezentdnd o iemeie tAndrd (Zeila) 9i vinde tabloul lui Manole Antim, doar pentru un an; duPd ce sorocul .-se

orice art5, inseamnd crearea unei lumi subiective, in care tirnpul

profaq este

(II,

o inlelepciune inferioar5"

abolit.

prin ,

366). $ansa regdsirii'tatdlui,

revela[ia

.cunoagterii

mAntuitoare o au doar pneumaticii,

luminile lui verzi, Iundre; qi in mijloc, qarPele." (ib) Aqadar' '

transformarea, teroarea

implinegte, 7-amfira i;i ia Zeiga' oferind in schimb Picturi de Iser ;i

Bonnard qi Promite sd revinl Peste incl un an, dar irnbdtrAnegte brusc qi intrd in uitare. Atita vreme cdt tabloul este expus, privit, cunoscut' pictorila este nefiresc de thn5r6' trlieEte in admiralia celor

TATAL
Reprezent6nd autoritatea tradilional[ aflat6 in Conflict cu fo4ele

morlii ;i

innoitoare, imagine

chemarea

sugerat

garPele-ceas sunt semnele magice Pe care le PerceP

de

iubirii, timPul insuqi'

denfei ordonate"", tatdl este modelul gi obstacolul totodatd: intr-o proztr de tinere[e (Tatdt),

,,transcen-

oamenii in intimitatea 9i sub vraja

qarpelui. 3irnUot al seduc,tiei 9i al inl5nluirii' saroele fascineazd ;i induce sensul

dupl ce fiul

ndscufi din elemente spirituale emanate de Sophia gi intrate in respiialia Demiurgului. in romanul 19 t, Niculina este comparatd cu Sophia; ea i;i cautl tatll cu disperare, recurgind la toate mijloacele .pe care i le oferd destinul, dar nu-l glseqte; fiin{5
pneupaticd, menitii sd se inalle , ea descoperl poarta spre etemitate, in haosul pe care il declangeazl cdutErile ei. Albini (anchetatorul comunist) spune cd Niculina, care

cunoaqte durerea

' El aici fo(a irnui loc sacru' reprezinti

si

'metamorfozele devenirii

este sPiritul teluric Si stdPdnul apelor, un oryPhalos al insulei 9i memoria g'eneralX, totodatd; qi oracular gi inspdimAntitor, vrdjit
'ispititor, el reuneqte chiaf sensurile

viefii. in alte scriere (Nopf'")' garpelg aDare ca marele zeu. ddtltor de v'iatd, SarParilia, Marele $arPe' duhul adormit al lumii, care nu trebuie deranjat de om; duPd ce

"a"i "u Privesc oPera' Egor (iXh) cart ii ' i;i abandoneazd qevaletul in iarbd ;i se lasd fascinat de Portretul bhristinei; igi pierde independen{a si linistea' el este atras in coridorul - intunecat al mo4ii.in romanul NS' in $tefan Viziru, se izoleazd' camera secretd qi PicteazS, iar acestd preocupare ii dI sentimentul cd trdiegte in Prezent, ca sfingii: o ,.Simgeam o mare lini;te, aproaPe

tatElui pi igi lnfrdnge invidia fa15 de

pozifla lui privilegiatA, el o ia pe

'

calea' tatdlui,ii urmeazi modelul gi intrd in resemnare.

Misterul cdut5rii tatdlui, in sens gnostic, face obiectul mai multor scrieri. in Ist cred-, Eliade prezintii conceplia lui Valentin (,,cel mai de seamd gnoptic") despre existenta rdului in lume ca despre o dramd provenitd din insdgi .natura
dumnezeirii:,,DupI Valentin, Tatiil

a vrut ii

sd-gi cunoasci tatdl,

introdus, ca si Sophia dezordinea,

beatitudine. Parcd nu mai eram eu'

cel suprafald, de undeva din

de toate zilele' Revenea la

- Primul Principiu absolut transcendent - este indivizibil

gi
gi

A. D. P.)
experienfa

sufeinla;i pdcatulinltme, clci ea seduce pe toti cei care ar putea s5-i ofere informalii, produee scandaluri gi anze. Laurian Serdaru, ajutat de Niculina, igi gisegte tat5l (marele scriitor

strlfundurile fiin1ei mele, un alt eu' cel adevdrat, fdrl griji, flrd dorinfi '

cineva ucide un qarPe, timPul este bulversat, iar Personajele

temPorald.

p[trund ilrtr-o altl dimensine

fdr[ amintiri, chiar' Faptul'acesta mI imPresiona indeosebi: cd pict6nd, nu mai aveam amintiri" (I' ZO). Cana revenea din camera

incomprehensibil. El s-a unit cu solia sa, Gdndirea (Ennoia), ;i a zdmislit cele cincisprezece perechi

teroarea istoriei.

-eliberdrii de

Ci impreund trdiesc
sub

de eoni care, Iaolaltd, constituie Pleroma. Ultimul dintre eoni Sophia, orbitii de dorinla de a-l

TEI

Simbol eminescian,
embleml
a

devenit

spiritualitilii rom6neqti,

r38

[n nuvela I., un personaj spune: ,,teiul nu-;i va mai scutura

niciodatd florile. Nu pi Ie mai poale scutura.E'al nostru gi ce-i al nostru
.

timpului religios". Timpul sustras duratei este numit de cdtre Eliade

,,timp hierofanic", clci cuprinde gi dimensiunea mitic6, dar gi pe cea religioasd sau revelatoare:

credinoiojllor, lirr. un crestin adev[rqt trehrric sd se simtl

contempmn crr rrr.clc evenimente
tnnsist1ileo,
tlcr xrrccu

aievea, ill,,tn..i, sub

ochii

gioase, dar mai cu seamd cele care

nu-i in timp, nu are duratd...l'

(244).

TIMP
Simbol cu numeroase semnificafii,

,,Termenul timp hierofanic 1...) acoperd realitdli foarte variate. El poate desemna timpul in care e cuprinsd celebrarea unui ritual ,si
care, prin aceasta, e un timP sacru,

rcpetAndu-se,

timpul tcofhnlc

li

rlcvine prezent..,

pentru a cdrui infelegere cred cd trebuie sI pomim de la concePlia

adicl un timp esenfial diferit

drlrata profand care

de

lui Nae Ionescu, filozof

qi

metafizician, profesorul lui Eliade; el considera cd eternitatea depdqegte durata, pentru cd ignord

urmeazd. El desemna mitic, fie recuperat indirect timpul

ii

poate, de asemenea,
printr-un ritual,

Aceast[ aflrmnlic irpirre in TIR (359),' dar l:lirrrlc rcvine cu precizdri gi ln nltn ogx.rc; el afirmd cd superiolllntt:n crc6tirrisrnului in fala religlilor ltdntitiv(: consrd in faptul c! rnonrlerr lrri Isus se petrece tn lllollr,, r.stt.. deci,
ireversibilI pl tle nt,rt.rr o irrlrlarcere in illo tempntl rrrr rrrrri cstc cu putintd (NM). tlpeftrrrlil t.rc;r i nului
este ctr Isun

celebreazd sfArpitul si inceputul anului ascund intenlia de situare a omului intr-un timp anistoric, prin convertirea duratei in timp etem: ,,O dati pe an deci, timpul vechi,

anihilate" (TIR, 366). Crectinp intr-un timp ciclic, intr-o periodictr omului de a se situa mereu in
centru qi in-etemitate. dar mai ales nddejdea intr-o regenerare totald a timpului, ceea ce ar suprima timpul profan gi ar face posibil5 instalarea
destrdmare a universului urmatll de rena$tere reflectd dorinla adanc5 a

trecutul, memoria evenimentelor non exemplare (pe scurt, istoria in sensul actual al cuvdntului) sunt

fie

realizat prin

timpul; crealia divind

PresuPune

intrarea in actual gi in pienror gi de aceea singurul mijloc de evitare a

repetarea unei acliuni inzestrate cu un arhetip mitic. in sf0rgit, el mai poate desemna ritmurile cosmice mdsura

vtl v$ltl u rkrrrir oard,

efemeritSlii 9i a timpului il constituie situarea in Dumnezeu,

(de pildd, hierofaniile lunare), in in care aceste ritmuri sunt considerate revela[ii [...] ale unei
sacralitdli fundamentale subiacente Cosrnosului" (TIR" 355).

ceea ce

vo puns r,a;rflt tirrrpului

istoric. Dar ncortt rf6t,pil porrrc irvea loc in oricc m(tmFnl rrl prr.rr.rrttrlui,

inainte ca el sd fi creat lumea". Pentru Eliade, recuperarea actelor arhetipale inseamnd intoarcerea la momentul de dinainte de naqterea timpului, intr-un spaliu imuabil, qi

Pentru mentalitatea primitiv5,

timpul nu este omogen ci con{ine
momente faste gi nefaste, momente

0 tttteprrl o rlrrtr.l cu primii credlnclnpl,,; rrlrulirr,

Eternitate
creqtinul esto contFlttlrilr,urr lrri lsrrs qi totodatd impllent tt tntoric (IS,
213).

c5ci,,traneformnrFH'l'lrrrprrlrri in

unui prezent etern. Nostalgiei paradisului ii corespunde o nostagie a etemitlgii (TIR, 371).
Ndzuinta omului de a regdsi timpul:
paradisiac echivaleazd cu aceea de acest ideal nu este numai cregtin: in sens mistic, Dumnezeu se afld dincolo

aJ gisi pe Dumnezeu, iar

epurat de timp,.de Posibilitatea devenirii, adicd intr-un timp mitic

- illud tenpus.

Omul arhaic sacralizeazd timpul. prezent Printr-un ritual de recuperare a cliPei de la

;i lipsite de sens. Marele Timp se strecoar5 fulgerdtor in durata profanS;

semnificative
momentele magico-religioase Pot fi aduse in prezent prin ritual, prin

inceputul lumii, pe cdnd fiinla cre$tina chiar devine cQntemporand cu [sus.

repetare simbolicl,

in timP ce
se

pentru creqtin existl gansa de a

situa in prezentul
,,Patimile

christic:

produs ln tlmp,,,tFptFrlItil (, rupturd a tlurulol ftt,ulrurr, 1r o invazie a Mnroltrl 'l,llt;r,, (,l,tR,

362). Repetaron (pcrhilll(,E xnrr
$terge monot()nla
rrrr)

evenimnt istorlc, pflrr fnplrrl t lt s

tempwt rr rlrnclrirlr.rc asupra eternltd;ll, dar Ft rr(.(:

rr

tn illud

in lumea arhticlt, ttf[,e

hrr,r,Jirrt r.stt:

de timp, gi de aceea Meister Eckhart spune cd ,,nu existl

Dumnezeu decAt Timpul.. (IS,
I I 1). Timpul istoriei este opresiv si rlureros. ,,Pentru Buddha, ca de irltlel pentru toati gdndirea indiand,

obstacol mai mare in calea unirii cu

in

societ5lile primitive, timPul

profan, supus duratei, Poate deveni timp sacru, cdci omul arhaic ,,are

deschidere permanentd

asuPra

Christos, moArtea $i invierea sa nu sunt doar comemorate in timpul slujbelor din SdptdmAna Mare; ci ele se Petrec

lui

lihn'lcl

in prezent timpul nregll pl l,ellgior,

1l rr.rrrhrle

Aceastd rcpotlll t,EEllF,r,H.h timpul. Toato coranunlllF relt

existenta umani era destinatd srrlbrin(ei prin faptul insugi cd se tlcsfilgura in Timp" (UwIVI, l4g).
I )irr lrcest motiv, timpul profan este rt'prczentat prin roata existentelor

140

I'lt

gi in general Prin tot ceea ce

sugereazd migcarea circular5; ieqirea din istorie, eliberarea de tegea karmicda constituit o dorinli constantd a omenirii de la societdlile' Primitive la lumea modernd. intoarcerea la origini

conqtientizeazd originile

qi

legd-

fiin1a nepregltittr se poate rdt?ici,

pentru a reintegra

starea

paradiziacd, recuperarea memoriei o.iginut", efortul'cutezdtor al cregtinilor de a salva evenimentul istoric revelator - toate acestea pot oferi cdi de ieqire in etemitate.

turile cu ele, adicd atunci cdnd ciclul regenerfii sale se lncheie' Revenit in oragul natal ln anul 1968, iqi reglsegte starea' de dinainte de renagtere, din anul i938, ceci pentru Prietenii sfi nu trecusertr decit cdteva luni; intreaga exPerienld nu dureazl
decdt pn ciclu: de la Paqtg Pintr la

fdrd s[ mai gdseascl weodatd

poarta etemittr{ii. (v. pi MOARTE)

TRANDAFIR
Semn al renapterii, ca orice floare,

absolute; qase dintrg ei se ofilesc gi rdmdn treisprezece trandafiri; atdt culoarea cAt gi numdrul simbolizeazd, viala rendscuti, cIci, cifrd a Mor;ii in ctrrfile de taror, treisprezece desemneazd un ciclu
(doisprezece), peste care se adaugd

Crtrciun, dar acest lucru nu este

valabil decdt Pentru istoria lui; penlru lumea anului 1968, el

al contemplafiei prin sugestia de spaliu ?nchis, de recipient al misterului, trandafirul este gi floarea eroului mort, c5ci s-a niscut din sAngele lui Adonis, pe cdnd acesta agoniza; moartea
zeului reprezinti repetarea actului cosmogonic; orice viali intreruptd brusc, inainte de a se fi consumat,

o unitate, un lnceput.a In Tineeep..., experienfa transcendental5 a lui Dominic Matei este

marcate de trei trandafiri, care sugereazd .intinerirea ,si apoi moartea; prirnii doi trandafiri sunt

Dominic Matei (Personajul din

tinefiele...)
gtrseqte o

el

este lovit noaptea de inviere qi devine contemPoran cu lnvierea lui

Christos, transceirde durata profantr qi se plaseazd intr-un prezent etem'

asfel de cal6; de un trdsnet in

imbdtrdne gte brusc 9i moare' negtiut de nimeni. $i Dayan gdseqte ieqirea din timP;

de culoarea sAngelui proaspdt

si

el dispare c0teva zile din lumea mtrsuratl de vreme' dar are

sentimentul cd a lipSit doar cflteva ore; aceeaqi Problemd a eliberdrii dg sub teroarea devenirii apare 9i in

rdmanand totodati in " cel al lnvierii istorie, in timPul de duPd moartea

NS; $tefan Viziru

descoPertr cd

in
.

sa: intinereqte gi. caP[ti viziune generald asupra istoriei, clci el se

ridicd deasupra timpului; revenirea

camera Samb6, timPul nu are

acfiune eroziv6. Toate personajele

labirintului, iar prin

imagine a misterelor,

sAngele lui Adonis exprimd sacrificiul, suferinla, renagterea ;i iubirea ca dimensiuni majore ale vielii (TIR, 281). De asemenea, trandafirul mai este gi simbol al
aceasia,
este

se prelungegte sub o altd formd, de. reguld vegetaltr; trandafirii ivi[i din

personajului; ei ii apar, dupi cum igi dorise, unul in m6na dreaptd qi altul pe genunchi, intr-un echilibru iristabil. Cel de-al treilea trandafir, semn al morfii, este mov ,si apare pe

anun{[ renovarea trupeascd

fotografia casei pdrinteqti: ,,Un trandafir proasplt cules, mov, aqa mijlocul paginii. il luA in man5 fericit. Nu credea cd un singur
tr-andafir poate imbdlsima o camerd intreagS. $ordi mult timp. Apoi il agezd l6ngd el, pe marginea

lui Eliade sunt P(eocuPate de

iegirea din istorie; Anisie (NS)
decoperd

clci

cum nu mai vlzuse decdt o singurd dati p6n5 atunci, il intimpinl in

la

prezeqgul 9i la istoria sa reprezintd revenirea la timPul individual; el se intoarce acasS'ca s5-gi trdiascl exPerienla mo4ii
sale.Caqi Fdt-Frumos din basm, el se inal1i in etemitate 9i recade in

floarea cu treizeci de petale, care

ascunde, care invdluie. in opera lui

ci si-ngura Problemd a fiinlei o constituie' trecerea

timpului gi de
aceea hotir5gte s5-l'

'

'duratd cu toate consecinfele

ignore; el se regdsegte Pe sine, ia cu4ogtintd de fiin;a lui Plenard qi incepe sX trliasclin timpul cosmic'

imaginea sufletelor' m0ntuite, ,reflex al cercurilor dumnezeirii ;i

simbol al comunicdrii prin iubire. Eliade transpune simbolul cu sensul sdu mitic, de renagtere. ln

Dante, trandafirul alb

este

fotoliului, ;i-gi opri privirile

asupra

primei fotografii. Era

palidd,

imbdtrdnire, diminuare a memoriei

Devenirea istoricd, oPresivd

9i

gi moarte; Dominic Matei caPdtd dreptul la regenerare Pentru cd accidentul se afld sub incidenla clipei sacre (invierea) ,si revine la sa Profand cdnd iqi

dureroasd, trebuie sd fie o preghtire

pentru marea evadare,

cdci

iabirintul timpului profan poate fi

mai degrabd traversat in timPul vielii,' decdt duPd.moarte, cind

romanul 19 L, Eusebiu primegte periodic un buchet de nouisprezece trandafiri rogii, venili din etemitate, de la A. D. P., dupi evadarea sa in spaliul libertdtii

decolorat5, aburiti, dar recunoscu fdrd greutate casa pdrinteascd din Piatra Neamt."(lll) Dupd aceea, personajul se intoarce acasd gi
moare, dar moartea sa incepe ca gi

intinerirea

(ii

cad dinlii), semn al

unei promise rena$teri.

"onaigu

142

143

TRET

in LTG, simbolul
a

ilustreazd

UNIFORMA

Cifrd mitici, expresie

echilibrului

dintre.minte, suflet qi trup, reflex al lumii' noastre tridimensionale. trei este un simbol care revine constant

treimea absolutd, eternitatea gi perfecgiunea, clci cele trei paciente ale doctorului Aurelian
Tdtaru sunt uxa singurd, dupd cum cele trei Gralii sunt fe{e ale

Ca gi .costumul,

epoci . ucise, pentru uniforma

suhlinia

in

opera

lui Eliade gi pe care

sd-l

reprezintd un mod de a iegi din cotidian; este semnul castei rdzboinice, reunind sensurile

simulare qi disimulare, printr-o haind care sugereaz5 atAt sensul

spectaculosului

sensul tragic al eroului fixat intre

cI trei este cifra int6mpldrii, a repetitiilor

explice, pentru
involuntare, a conqtiinlei mitice. in

autorul refuzd subliniat

aceleia;i armonii: ,,Sunt trei

confreiei gi pe cele ale eroului.in

c6t si pe cel

de

qi

TIR (274), Eliade amintegte

cd

separate. O perfectd, senind frumusele; nu li s-ar fi potrivit nici un ali nume..." (40) $i in lCD apar trei chelneri gi trei fete mascate, iar pentru Adrian sunl aceia;i ;i
acelea;i. La rom6ni, soarta omului este reprezentatd prin trei zdne -

totu$i una; acelagi corp, degi sunt

general, soldatul este un ales el se afld intr-o posibild situalie primejdioasl; de

provizoriu, cdci

se petrece in anii de teroare cornunistd, c6nd uniforma

generalului nu mai este decat un obiect ascuns intr-o ladd veche, in podul. unei case ce va fi in curAnd
ddrAmati. Spectacolul shakespeari an

grandoare eroicd. Acliunea nuvelei

lemnul din care s.a f5cut Crucea Mdntuitorului provine din cei trei

arbori rdsdrili din

semin[ele

arborelui fatal,pe care Adam le-a linut pe limbd inainte de moarte.

cea care toarce viaP fieclrul

Seth prime,ste cele trei

semin,te,

individ, cea care o deapdnd;ir dd

numai dupd ce privegte de trei ori in rai gi vede trei imagini asociate
de Adam gi Eva este uscat, dar agezat ldngd ape, apoi apare incoldcit de un garpe gi in cele din urml devine axa lumii, purtdnd in vdrf un prunc.

ordine gi . sens, qi cea

dreptul sedus de

eternit5lii gi perspectiva vielii trecdtoare (TIR, 34). Fiind insemnul celor iniliali , legali plntr-un Secret, uniforma fascineazd";'Vddastra (NS) este de-a
uniforma

aceea. este supus vremelnic unor tabuuri, are deopotrivl gansa

care

Iocoterientului Bdleanu, o imbracd,

istoria opresivd. in

devine pentru Ieronim un mod de evadare din istorie, o subtild intoarcere la timpuriie glorioase gi totodat5 un mod'de rezistentd la
nuvela.

plcatului: copacul profanat

hotlrdgte momentul morlii. Toate au aceea;i imporianlE ;i nu pot fi

despdrlite, cdci toate trei

constituie destinul. Gavrilescu

atunci cdnd rdmAne singur, se admirl in oglindl, apoi iqi face un obicei din a iqi serile deghizat in
.

Ga Fg.) se confruntd cu soarta sa. ?6!?&entatl de trei fete tinere, gi i

.

uniforma de locotenent. Escapadele

sale se transformd

in

evenimente

Cele trei seminfe ale fructului oprit con,tin calea mdntuirii, prin moarte

este de ghicit;

se cere sd ghiceascd ceea ce nu identificarea ligdncii'echivaleazd cu o numire, dar, in tradilia popular5 este cu desdvArgire interzis a se rosti numele ursitoarelor, pe care, de

(copacul uscat), dizolvare, risipire completl in etemitate (imaginea

garpelui)
ilustreaz5,

gi inviere.
ca gi alte

Episodul

numeroase mituri, sensul vie,tii, de a avea un inceput, un mijloc gi un sfnrgit, de a insemna gregeald, patimd gi iertare. De aceea, trei este cifra ritualurilor, pentru cI orice gest repetat de trei ori imiti ivirea gi moartea unei

altfel, nici un muritor

'nu

'

le
'

cunoa$te. Toate trei alcdtuiesc sensul Firii qi de aceeea Adrian

descoperise deja cd intre nagtere, gi moarte nu existS

sfAr;itul jocului 9i nicidecum con$tiinta imposturii, cdci eroul trebuie sd fie necunoscut, fdre
leglturi in cotidian. Un alt personaj

eroice qi, de.si igi exerciti seductia doar asupra unor fete simple, el capdt5. sentimentul invulne_ rabilit5lii,,pAnd in clipa in care igi int6lnegte int6mpldtor tat6l ; aceasti confruntar_e inseamnd pentru el

Pelerina,Zevedei incearcd gi el sd respingl prezentul dureros, puftand o haind militard sustrasd dintr_un muzeu, peticiti in locul unde ar trebui sE fie epolelii. simbol al unei istorii acoperitE cu zdrente

IJRSITA

Destin implacabil,

soartd

face afirmafia de mai sus; el devenire

diferen[e, toate trei fac parte din acelagi timp al efemeritdlii.

lumi, reconstituie un

ciclu,

(Ieronim din Unif.) rransformd uniforma generalului Calomfir in costum de teatru; el vrea si joace rolul lui Hamlet, costumat in
unif.orma de general romAn al unei

bdtoare gi ea tine de dispozigia ursitoarelor ;i de ceasul bun sau rii'u al nagterii fiec5iuia, adictr de intdmplare. ln leglturd cu tiadifia

perechii rastrale, in credintele romane$ti, ursita este neschim-

individuald sau colectivd, nume dat

aceasta,

Sim. Fl. Marian

da
ce,

urmdtoarele informalii: dupd

anuleazd un univers Posibil.

ursitoarele au hotjirdt soarta,; ,,fie in bine, fie in rdu, fie or;icum va fi

@.,

145

rr,lTF.
"rl;

aceea, dupd ce-au rostit-o o

dati

9i

au scris-o intr-o carte,

sd se implineascd,

numitd

chiar inainte de a se indrdgosti cI Ileana i-a fost ursitd. Femeia

Cartea Sor,fii, nu numai cd trebuie

ci

ea rdmdne

Vecinicd, neschimbatii, nimene in lume, afard de unicul Dumnezeu,

care e mai mare gi mai Puternic

tlecdt d0nsele,'de s-ar.pune luntre gi punte qi de-ar intrebuinla origice ar' voi, nu este in stare sX prefacl ceea ce au ursit ele odati; ori sill scaPe din pericolul sau moartea care i-au

menitl .de soartii este mai mult decAt iubita ideald; ea reprezinti destinul insugi, adicd nagterea, nunta gi moartea; de aceea multe personaje sunt cuprinse de teama.
de a nu-gi rata ursita, sau mai exact, de teroarea cd-qi vor rata'trdireain

"o poryF drur prin intermediul visulq[,;t[6 yorhr despre un dublu ndso[t,if,h ,,cGle mai profunde stratrlt{ dt lrcu[gticntului." Visul reprcdhfl $ c rutuclie a mor[ii. in Dqtri'Bfs fiit adcmcnit in lumea strigoiulul p{ntr-r, ncrie de vise in care lunul Bmbrolor este infdti$ati afld, lrlil', ln'mtxl constafit un coridorlntuntlt, tllrrcokr de care il

ascunse gAnduri.

In via(a real5,

Liza este cuprinsi doar de o ugoari melancolie atunci cAnd ascultd un c6ntec despre inevitabila imbdtrn-

nire; in ?ntunericill

pddurii,

lncearcd sd cucereascd simpatia lui Andronic, impuls venit din frica pe

care i-o imprimd trecerea timpului, iar in visul hipnotic, ea mediteazd asupra ratiirii, gdndul care se afld,
de fapt,dincolo de melancolie qi de

timpul hotiirAt.

o rlttnllnt lfltmtlcntr, unde se danscazli lf cep6tul rlllii de bal se

ca

predestinat-o.

Un singur mijloc prin care d-ar schimba ursita unui dm e numai acela: dacl auzindu-le
ce i-au ursit unui om, s-ar ruga nemijlocit dupd aceea ,si anume p6nd ce n-au apucat a i-o scrie in Cartea So4ii, sI-i croiascd altii ursitd mai bund. Dacd' insl au apucat acuma a o'scrie, atunci e in
zadar"

v$

Asociat mortii spirituale sau trecerii intr-o altd .. ordine a universului, visul reprezintd o
romantic. Totodat5, visul Presupune zbor, plutire, desprindere de
realitatea inldnfuitoare ;i, in acest sens, devine gi cale de'legdturl intre fiinta terestrl gi cea astralS.

'tehnicd de evadare, in sens aproape

agteapt[ ftfljolul, Acolo se sfdrgegto lutlttt lffrr'lllur; l)gor are senzalia uncl lxprlonlc pcrrecute aievea, olol Chrlrtlrru se afld intr-un urdvrn lntcrnrerlirr, intre viali pi moltttl, ln tretlllirr prozei
poarti

teama imbltrdnirii: ,,... Ca o puvi;d argintie! lgi aminti, somnoroas5,

Liza. Cuvintele acelea ii venird deodatl in minte privind gi ea

fAgiile de lumind care se innddeau alene pe jos. I se pireau atAt de apropiate gdndurile ;i melancoliile

!\

rornantico, odec vh deechide o sprp rltl nElltato lxnibild pi aruncd lndolrlr ruuprn ntlevllrului lumii, ca tn vlrul ltrl ('lrrerrg 'l'sc Ai

ei de arunci, din copildria de

pe

Toate personajele

lui

Eliade

au

Dorina ($.) se iniliazd, prin

i-ntermediul visului; ea igi regdsegte originile gi adevdrata identitate, de mireasl a garpelui gi afld cauza

al

fluturolul, Dsnrlnlc

Mutei

Bulevardul Pache, incit parcd in acea clipd se desplrlise de ele. Ce-am fdcut oare tot timpul dsta? CAnd am crescut atit de'mare, fdrd

con$tiinta ursitei gi o acceptl, sau incearcd s-o uite sau s-o inleleag5 Ieronim.(Unif.) a fost blesfemaf de cdtre ursitoare sd

vadl lucruri Pe ceilalli nu le vdd; el se aPdrd care de obsesia gi nenorocul acestei ursite prin spectacol. Leuna GCP)
Mor{ii, recitAnd ;i iubind. in afard cAntAnd, de sensul de destin, ursita mai definegte gi perechea menitd de soarti; Generlleasa (din Unif.) il indeamnd pe Antim sd-gi caute mirgasa ursit6, $tefan (NS) simte

incearcl sd-;i uite soarta, mai exact

blestemului originar: a rostit numele de nerostit, a incdlcat o interdiclie, Reveniti la realitatea secolului ,al XXJea, ea resPect[ mesajul din vis gi eviti reeditarea

t;l oomper6 elgrricnla intoarcerii la odglnl cll o ttczirc {intr-un via ;l nrc rcntllrrrrtrrl ctl visul se va rcpctl, l)a nxerrrerrcu,
Cfinmtr...) Gavrilescu

(Llfll.),

dupfl t.r n ic;rit

incercdnd sI pdstreze congtiinfa visului: ,,Ca in vis, orice int6lnire,

nimeni?..!' (178). Dorina se protejeazd impotriva teroarei,

sd ;tiu, fdrd sd-mi spund

din labirintul itfitrllEl, nrn xcrrzrrlirr cE vircazH, lar llllrlegnrrl ii confirmtr acomtA lmprorlol .,'li4i
visem, spusc.

menirea

de inger al

greqelii, scapd de pedeaPsa repetiliei'. Tot iniliatice sunt qi'

Ap troalr,

('A llrl

rul

vis..."
Ipostazd a viaulul fErE prrtltrgH tlc

visele lui Dominic Matei Clinerete...); el iqi recaPdtd

doctorul Zerlendi

zbor, hipnozr r6tculegto iri

orice absurditate, toate i se pdreau firegti. Pe ea nu o va atinge nimeni, nu-i va putea face nimeni nici un rtru - ca in vis..." (ib.) ManuilS viseazd cd se cufundd in mijlocul lacului, intr-o barcd, ,,smolit?i cu ;rlumb"; visul sdu anticipd sfdrgitul

memoria, invalE linibi str[ine; ca,si

(SD[!dl

el este

indrumat, ajutat de o forld Pe care

tran5figureaztr obmrllle arlAnr,i; personajelc dln romalrttl fl. lEi tr[iesc in starc ds tren:6 colr rruri

povegtii,

clci el

pierc.le. Cea

este cel mai interesantd

care
este

lcvcria lui Vladimir. Aflat incd sub

t47

*qq

impresia jocului din pddure, fixat pe imaginea ceasului fosforescent

Figura ei trdda o nespusl mirare; poate cd ardtam alfcl de cum se

'

nevlzute',' (2+8). Dar, agh cum explicd Eliade, in M\4IVI, zborul

reprezintd o tentafie pentru yoghin

al lui

Stamate,'el are viziunea transformdrii ceasului in qarPe,

sugestie a timpului

infinit, arhetip

si md vad6, Poate cd nu semdnam cu oamenii pe care ii intdlnise'p6n{ atunci in visul ei"

a$tepta ea

gi aceasti ispitl trebuie invinsl

(240):. 7e11"ndi renunld, in ce'le din urm5,la acesttr voluptate, el preferl transa,catdlepticd gi reugegte sd iasd

inregistrat in subcongtientul colectiv: .Pe nesim[ite limba

ceasului incepuse sd creasce, in/ioratd, pdnd ce Vladimir zdri inspdim6ntat cum mijesc inelele garpelui, cum sclipesc $i se infioar{ ele sub ,lumina aceea fosforescentd" (182). Fiind vorba despre

(242). Dar traversarea lumii visului nu repr.ezintit decdt prima parte a experienlei sale:' a rdmhne treaz in

din timp.

soma inseamnl doar spiritului.

pentrg imersiunea in

Pregdtire

lumea

Tot expresie a zborului es.te Si sdgeata; in Pe str. M., ir,rvdtitorul

farama povestegte despre o sigeata trimisl spre cer gi care nu se mai intoarce; aici, zborul sugereazl dorinla evaddrii dintr-o lume inchisf, gi face parte dintr-un ansamblq simbolistic, cuprinzdnd gi disparilia lui Iozi in apa din pe$terd qi camuflarea oamenilor

ui

caz de hipnozl colectiv5, in

imaginea

BOR
Atribut al visului gi al iluminfuii, act magic, zborul ,,dezvdluie in

toate visele apare

parpelui qi sensul intilnirii cu el, cdcr togi aud o replicd din timPul jocului din pddure: ,,Al doitea!"
Replica banald devine o sugestie a

chip vag ideile de libertate

qi

planului secund, suprapus realit5lii cunoscute, dar,si un simbol al celui de-al doilea mire - Andronic.

transcenden$d:,,Orice ascensiune exprimd dorinla de Putere, iar zborul, har al gamanilor qi simbol
al ascensiunii mistice, se manifest5 mai cu seamd in plan spiritual, cdci ,,oniricul 9i irnaginarul participd la inagia extazului". ExPerien{d

care

igi schimbd infd{igarea cu

ajutorul unui vraci miraculos.

Visul doctorului Zerlendi (SDII) reprezintd o experiengi yogfi;A:=l st5p0neqte timpul, Pdtrunde in miezul lucrurilor pgntru cd intri in
lumea somnului, fdrd sI doarmd: ,,md simfeam dormind gi mintea

generall pentru toate straturile pulturii arhaice, zborul sugereazl

dorinla omului -de a

rupe

imil era mai rreazd ca niciodati".

Z,erlendt experimenteazd trecerea de la starea de veghe la cea de vis, pdtrunde in viSul sotiei sale, pdstr6nd totodat?i controlul asupra realitdlii: ,,... o vedeam foarte bine in pat, dormind, gi o vedeam in

legdturile care il tin prins de pdm6nt" (MvM, 2,02-204). in SDH, Zerlendi vrea sI atingd iiFtriiltreapte a meditaliei yoghine - zborul spre'insulele albe, sPre tdrdmul nevezut in care a ajuns Buddha. El spune cI zborul
inseamnd

'

ln ,,limbajul simbolic

gi
a

acelaqi timp aldturi de mine, privindu-m5 uimitd in ochi, ca gi cum ar fi vrut sd md intrebe ceva.

secret capacitatea omului de

transcende lumea simlurilor 9i, deci, de ar avea acces in lumile