NUME: GĂGĂUŢU Ioana – Mădălina

CLASA: a XI-a C

DAREA DE SEAMĂ

Conţinut , Structură şi Documente componente

Darea de seamă este documentul care cuprinde prezentarea şi analiza activităţii

unei organizaţii, într-o anumită etapă sau justificarea unei gestiuni.Se prezintă
lunar , trimestrial , semestrial sau anual de către conducere în faţa salariaţilor sau a
acţionarilor. Ea este folosită de managementul companiei, de investitori, de
creditorii companiei și de alte părți interesate pentru a înțelege performanța
financiară a companiei. Darea de seamă include informații despre activele
companiei, datoriile, capitalul propriu, veniturile, cheltuielile și fluxurile de
numerar. Darea de seamă la contabilitate conține următoarele elemente:

1. Introducere: Aceasta include numele companiei, perioada pentru care se face

raportul și moneda în care este exprimată informația financiară.

2. Bilanț: Acesta prezintă activele, datoriile și capitalul propriu al companiei la

sfârșitul perioadei de raportare.

3. Contul de profit și pierdere: Aici se regăsesc veniturile, cheltuielile și profitul

sau pierderea netă a companiei pentru perioada de raportare.

4. Situația fluxurilor de numerar: Aceasta arată cum s-au schimbat activele de

numerar și echivalentele de numerar în perioada de raportare.

5. Notele la situațiile financiare: Acestea furnizează informații suplimentare

despre elementele prezentate în celelalte părți ale dării de seamă.

6. Declarația schimbărilor în capitalul propriu: Acesta prezintă schimbările în

capitalul propriu al companiei în perioada de raportare.

Acestea sunt elementele de bază, dar conținutul poate varia în funcție de

reglementările locale și de specificul companiei.
Darea de seamă este adesea însoțită de note explicative care oferă detalii
suplimentare despre elementele prezentate în aceste documente. Aceste note pot
include, de exemplu, informații despre metodele de contabilizare folosite de
companie, despre evenimente semnificative care au avut loc în perioada de
raportare și despre riscurile și incertitudinile cu care se confruntă compania.

O altă componentă importantă a dării de seamă la contabilitate este analiza

financiară. Aceasta include analiza raportului, care implică compararea diferitelor
elemente ale situației financiare pentru a înțelege mai bine performanța companiei.
De exemplu, raportul datorie/capital propriu este un indicator cheie al nivelului de
îndatorare al unei companii.

Structura dării de seamă la contabilitate constă în general din următoarele părți:

bilanțul (oferă o imagine de ansamblu asupra activelor, datoriilor și capitalului
firmei la un moment dat) ,contul de profit și pierdere (prezintă veniturile, costurile
și profitul sau pierderea pe o perioadă de timp), situația fluxurilor de numerar
(arată cum se schimbă banii în numerar și echivalentele de numerar ale unei
companii într-o perioadă de timp), anexe la declarații (oferă detalii suplimentare
despre elementele din celelalte părți ale dării de seamă).

Fiecare dintre aceste părți furnizează informații diferite, dar interconectate, despre
sănătatea financiară a unei companii. E important să le înțelegi pe toate pentru a
avea o imagine completă a situației financiare a unei companii.

În cele din urmă, darea de seamă este adesea însoțită de o scrisoare de la directorul
executiv sau de la președintele companiei, care oferă o perspectivă asupra
performanței companiei în perioada de raportare și asupra planurilor și așteptărilor
pentru viitor.

Documentele componente ale dării de seamă la contabilitate sunt:

 Bilanțul: imaginea de ansamblu a situației financiare a companiei la un

anumit moment.
 2. Contul de profit și pierdere: prezintă veniturile, costurile și profitul sau
pierderea companiei într-o anumită perioadă.
 3. Situația fluxurilor de numerar: arată cum se schimbă banii în numerar și
echivalentele de numerar ale companiei într-o anumită perioadă.
  4. Anexele la bilanț: oferă detalii suplimentare despre elementele prezentate
în bilanț și contul de profit și pierdere.
 5. Declarația schimbărilor în capitalul propriu: prezintă schimbările în
capitalul propriu ale companiei într-o anumită perioadă.

Aceste documente împreună formează darea de seamă la contabilitate și fiecare

oferă informații diferite, dar interconectate, despre starea financiară a companiei.

De asemenea, este important să se înțeleagă că darea de seamă la contabilitate

trebuie să respecte anumite standarde și principii contabile. În multe țări,
companiile sunt obligate să respecte Standardele Internaționale de Raportare
Financiară (IFRS).

În plus, auditul este o parte esențială a procesului de raportare financiară. Auditul

independent asigură că informațiile prezentate în raportările financiare sunt corecte
și complete.

BIBLIOGRAFIE: www.scribd.com