Sub coordonarea: Cipriana Stefanescu Mihaela Baican Autori: Mihaela Baican Florina Crivoi Vlad Ghizdovat Diana Lacatusu Sorin Miron Cipriana Stefanescu Fizica Teste pentru Admitere 2022 Editura ,,Gr. T. Popa” Tasi-2022Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Fizica : teste pentru admitere 2022 / Florina Crivoi. Vlad Ghizdovait, Diana Lacatusu, ... : sub coord.: Cipriana Stefinescu, Mihaela Baican. — lasi : Editura Gr. T. Popa. 2022 Contine bibliografie ISBN 978-606-544-817-9 1. Crivoi, Florina | IL. Ghizdovat, Vlad TI. Lacdtusu, Diana IV. $tefinescu, Cipriana (coord.) IV. Baican, Mihaela (coord.) 3 Coperta: Marius Atanasiu Tehnoredactare computerizata: Vlad Ghizdovat Edituna Gr. T. Popa” last Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa” lagi Str. Universitaii nr. 16 Editura Gr. T. Popa” lagi este acreditata de CNCSIS - Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invajamantul Superior Toate drephurile asupra acestei lucrari apartin autorilor si Editurti Gr. T. Popa lasi. Nici 0 parte din acest volum nu poate fi copiatd sau transmisé prin nici un electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere, fara permisiunea scrisa din partea autorilor sau a editurii. Tiparul executat la Tipografia Universitafii de Medicina gi Farmacie "Grigore T. Popa” lagi str Universitaqii nr 16, cod. 700115, Tel. 0232 301678Introducere Volumul Teste de Fizicad pentru Admitere 2022 se adreseaza candidatilor la Concursul de Admitere 2022 la Universitatea de Medicina si Farmacie ., Grigore T. Popa” lasi Materialul include doud pari, Partea 1 — Teste si Partea a IF Raspunsuri, fiecare dintre ele structurata in trei subcapitole. in relatie cu partile mari ale tematicii pentru concurs: Optica, Termodinamica si Electricitate. Testele acopera toata programa indicaté pe site-ul U.M.F. Grigore T. Popa” lagi pentru partea de Fizicd a probei de concurs. Toate testele sunt de tip Complement simplu, cu un singur raspuns corect sau un singur rispuns incorect: se alee intotdeauna raspunsul corect cel mai complet. Testele au coeficient de dificultate diferit: usoare, medii si grele. Dintre aceste teste se vor selecta o parte dintre testele de Fizicd pentru Concursul de Admitere 2022 la Universitatea de Medicind yi Farmacie ,,Grigore T. Popa” lasi. Pentru a evita memorizarea, litera raspunsului de la testele preluate din aceasta carte poate fi modificataé pentru proba de la concurs. Manualele si culegerile care au fost folosite ca punct de plecare pentru realizarea testelor sunt: = Fizic&é — Manual pentru clasa a [X-a (Autori: Constantin Mantea, Mihaela Garabet. Editura All, Aprobat de M.E.C, cu Ordinul 3886 din 25.05.2004), toate editiile aparute pana in prezent - Fizicd ~ Manual pentru clasa a X-a (Autori: Sery! Talpalaru. Dorel Haralamb, Constantin Corega, Gabriel O. Negrea, Constantin Rus. Editura Polirom, Aprobat de M.E.C. cu Ordinul 3787 din 05.04.2005), toate editiile aparute pana in prezent. - Teste de Fizica pentru Admitere, Editura ..Gr.T.Popa”, U.MF. lasi 2017 — 2021 Autorii ureazd SUCCES tuturor candidatilor la Concursul de Admitere 2022!TESTE Optica Se ere ocsnersstnee ; .2 Termodinamica.... 54 Blectricitate essen sss eceneene WS RASPUNSURI.... se Optica... . oe cocessntsstnntteescee wo T9 Termodinamica. Electricitate CONSTANTE FIZICEParteal TESTE= teste Optic: tic teste OPTICA 1. Alegeti raspunsul CORECT: A. imaginea intr-o oglinda plana este dreapta, real si egala cu obiectul B. legile retractiei pot fi utilizate pentru a construi o imagine intr-o oglinda plana C. legile reflexiei luminii sunt valabile si in cazul reflexiei difuze D. © suprafata care produce o reflexie difuza se numeste suprafata reflectitoare E. oglinda este un corp transparent 4 care difuzeazd lumina in toate directiile este o suprafajé mata B. reflexia pe o suprafata neregulatd este o reflexie difuza C. daca suprafaja de separajie dintre doud medii este neteda. reflexia este regulata D. formarea imaginii unui obiect prin reflexie este posibild doar pentru reflexia difuza E. daca suprafaja de separatie dintre doud medii este neteda teflexia este dirijat 3. O suprafaya este consideraté mata daca: . razele de lumina incidente sunt reflectate in toate directiile B. razele reflectate sunt paralele intre ele C. se produce fenomenul de reflexie regulata D. razele incidente sunt paralele intre ele E. se produce fenomenul de reflexie dirijataOptica — teste 4. Una dintre urmatoarele afirmajii legate de fenomenul de reflexie si refractie NU este corect: A. B. unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidenta raza incidenta, normala la suprafaja in punctul de incidenya si raza refractati sunt coplanare raportul dintre sinusul unghiului de incidenta si sinusul unghiului de refractie este constant raza incidenta, normala la suprafagé in punetul de incident si raza reflectata sunt coplanare in cazul refractiei, unghiul de deviatie este dat de suma dintre unghiul de incidenfa si cel de refractie 5. Unghiul dintre directia razei incidente si directia razei refractate se numeste: monge> dD E unghi de reflexie unghi de incidenga unghi de deviatie unghi de refraetie unghi de difuzie Una dintre urmatoarele afirmatii NU este corecta: legile reflexiei sunt valabile si pentru reflexia difuza formarea imaginii unui obiect prin reflexie este posibila doar pentru reflexia dirijata razele reflectate de o suprafaja mat sunt paralele intre ele in cazul corpurilor metalice lustruite, reflexia este dominanta culoarea corpurilor se datoreaza selectivitatii absorbjiei weOptica — teste 7 Si se determine unghiul de reflexie daci raza de lumind, provenita din aer, cade pe o suprafata din sticla cu indicele de refractie n =2!7, sub un unghi de incidenga de 30°: A. 90° B. 30° C. 45° D. 60° E. 0° 8. Care este valoarea unghiului de reflexie daca raza incidenta pe 0 suprafati din sticki cu indicele de ref de 1,5. este perpendiculara pe acea suprafata? A. 90° B. 45 Cc. 0° D. 60° E, 30° 9. Alegeti enuntul corect si complet pentru legea a reflexiei A. raza incidenta si raza reflectata se gtisese in acelasi plan B. raza incidenta, raza reflectata $i normala la suprafafa sunt coplanare C. raza incidenta, raza reflectata si normala Ja suprafaga: in Punctul de incidenja sunt coplanare D. unda incidenta (raza incidenta), normala la sup: afata si unda reflectata (raza reflectata) se gasesc in acelasi plan E. raza incidenta, raza reflectaté si normala in punctul de incidenta se gisese in acelasi plan—_—_Optictt teste 10. Un fascicul de lumina cade pe dou suprafefe reflectatoare care fac intre ele unghiul A, ca in figura de mai jos, Unghiul 6 dintre cele dou’ fascicule reflectate este egal cu: A 80°- A B. A C. O=2A D. O=90°+ A E. O=3A 11. Ce fenomene se produc atunci cand lumina intélneste limita de separare dintre dowd medii (im = 2; m =2'), sub un unghi de incident de 50°2 A. refractic B. reflexie difuza C. reflexie D. reflexie dirij E. reflexie totalaOptica — teste 12. Un fascicul divergent de lumind cade pe o oglinda plana. Fasciculul eflectat de aceasta este totdeauna: AL B. Cc. divergent paralel convergent paraxial nicio varianta de raspuns nu este corecta 13. Un obiect real este situat intre doua oglinzi plane care formeaza intre ele un unghi de 120°. Numarul de imagini reale care se formeaza in acest caz este A. op mo niciuna una dou trei patru 14. Un fascicul convergent de lumina cade pe o oglinda plana, varful fasciculului find situat in spatele oglinzii. Fasciculul reflectat de aceasta este totdeauna: A. B. ce Db. cE divergent paralel convergent paraxial nicio varianté de raspuns nu este corect16. Unghiul dintre directia razei reflectate si suprafata pe care se produce reflexia este dat de: i 90° +7 if4 i/2 90° -7 HON wp unde i este unghiul de incidenga. Unghiul de deviatie. 5, al razei reflectate fata de raza incidenta pe o oglinda plana este 8 = 60° (vezi figura alaturata). Unghiul de incidenta este: A. 60° Pentru 0 raza de Jumina care strabate limita de separatie dintre doua medi, intre unghiul de incidenta / si unghiul de refractie r exista relatia: 7 = a i. Despre razele reflectaté si refractata putem afirma: A. sunt perpendiculare pe raza ineident& B. fac intre ele un unghi de 60 grade C. fac intre ele un unghi de 90 grade D. sunt paralele intre ele E sunt pe directia normalei la suprafaja in punctul de incidentaOptica ~ teste 18. Imaginea unui obiect printr-o oglinda plana: A. se formea 24 la intersectia prelungirilor razelor refractate B. este o imagine reala C. se formeaza la intersectia razelor reflectate D. se formeazai ta distantii dubla faya de distanta obiect-oglinds 1a ca dimensiune cu obiectul E. este eg 19. Un obiect real este situat intre doua oglinzi plane care formeaza intre ele un unghi de 90°, Numarul de imagini care se formeaza in acest caz este A. una B. doua C. tei D. patru E. 0 infinitate 20. Doi observatori, A plane. asezati ca in figura alaturata. Despre imaginile lor A’si B’ i oglinda B, se afla de o parte si de alta a unei oglinzi se poate afirma e& A. nu se pot forma in oglinda e . B. ambele pot fi vazute de A A : C. ambele pot fi vazute de B ake D. A vede numai A’ cad Be E. niciun raspuns nu este corect22 es Optica — teste O raza de lumina monocromatica cade pe suprafaja unei oglinzi plane sub un unghi de incidenté de 45°. Dupa reflexia pe aceasta oglinda, lumina suferd o a doua reflexie pe o alta oglinda plana, asezata perpendicular pe prima oglinda. in acest caz, se poate spune ca: A. unghiul dintre raza incidenta si raza emergent este de 60° B. unghiul dintre raza incident si raza emergenti este de 45° C. raza incidentd este paralela cu raza emergenta D. unghiul dintre raza incidenta si raza emergentd este de 30° E. raza incidenta este perpendiculara pe raza emergenta oglinda plana, avand dimensiunea de 90 cm, se afl fixatéi pe un perete vertical avand marginea inferioara la 1 m de sol. Cu eat ar trebui coborata oglinda pentru ca o persoana avénd inaltimea de 1.8 m avand ochii situati la 10 em de crestetul capului s& igi vada imaginea completa in oglinda? A. lm B, 90cm Cc. 45m D. 15cm E. 10cm 0 oglinda plana, avnd dimensiunea de 80 cm, se afla fixata pe un perete vertical avand marginea inferioara la 1 m de sol. Cu cat ar trebui coborata oglinda pentru ca © persoana avand inaltimea de 1,8 m avand ochii situafi la 10 cm de crestetul capului sa isi vada imaginea completa in oglinda? A. Im B. 90cm. 45cm cm E. Niciun raspuns nu este corectOpti ———$ ______anicaiesie 2 4. 26. O persoana avand inaltimea de 1.65 m, cu ochii situati la inaltimea de 1.48 m, priveste intr-o oglinda situaté vertical. la 1 m distanta, avand dimensiunea minima necesara care s& permita formarea imaginii complete. Daca persoana considerata se apropie de oglinda cu 25 em, ce proportie a corpului va fi vizibila? O persoana avand inaljimea de 160 em vede 3/4 din inaltimea sa intr-o oglinda cu dimensiunea de 60 cm, plasata vertical la 1,5 mde aceasta. Cu ce unghi ar trebui rotita oglinda pentru e: respectiva sd isi vada imaginea in intregime? persoana Al B. 3 c. 43 D. 60° E. Niciun raspuns nu este corect Doua oglinzi plane fae intre cle un unghi diedru a. O raza luminoasa. reflectata pe cele doua oglinzi, va i sistemul perpendicular pe directia razei incidente. daca unghiul « este egal cu UN wp AHA A ROCs stayteste Opti 27 zl wpe SINE A In cea de a doua lege a refractiei (—— =n), ). m1 reprezinta: sinr A. indicele de refractie al mediului 2 fata de mediul 1 B. indicele de refractie al mediului in care se propaga raza incidenta indicele de re! D. indicele de ref: tie al mediului 2 faja de vid tie al mediului 1 fata de mediul 2 E. indicele de refractie al mediului in care se propaga raza refractata in cazul fenomenului de refractie: A, O=itr B. 6= cC unde: 3 - unghi de deviatie: i — unghi de incidenga, r — unghi de refractie. Indicele de refractie absolut al unui mediu este dat de urmatoarea relatie: e-v A n=Y, B. n=e-v coney, D. E, n=ct+yv unde: c — viteza luminii in vid: y ~ viteza de propagare a luminii in mediul dat.Optica ~ teste 30. Indicele de refractie relativ al unui medi 2 in raport cu un alt mediu J este dat de urmatoarea relatie: unde: ¢ ~ viteza de propagare a luminii in vid: vy, v>— vitezele de propagare a luminii in mediul 1 si. respectiv. incidenta: ~ unghiul de - unghiul de refractie. 31, Una dintre urmatoarele expresii ale leyii a doua a refractici NU este corecta: A. ny-sini=n,-sinr oo nr C. £-sini=ny-si % dD. E unde: ¢ ~ viteza de propagare a luminii in vid: vy, ¥ — vitezele de propagare a luminii in mediul 1 si, respectiv. 2: i — unghiul de incidenja: r — unghiul de refractie.Adancimea aparenta h' la care se vede un obiect situat la baza unui vas umplut cu apa pana la inaltimea /, atunci cand este privita din aer. normal pe suprafaja apei, este: A. hah n B c. D. E. unde: ¢ ~ viteza de propagare a luminii in vid; vy, v2 ~ viteza de propagare a luminii in aer si, respectiv. in apa: 1), nz ~ indicele de refractie al aerului si, respectiv, al apei. Pe fundul unui vas plin cu apa (n= 4/3) se afla o moneda Adancimea aparenta (hy) la care se vede moneda priv normal la suprafata de separatie este de 25 cm. Care este adancimea aparenta (hz) la care se va vedea moneda in cazul in care inlocuim apa din vas cu un alt lichid transparent avand indicele de refractie nz= 5/3? 25cm 20cm 15cm 10cm 50.5 em he mgOp>Dintre doua medii, ste: A. B, c D. E. Optica — teste cel caracterizat de un indice de refractie mai mic mai refractiv mai dens optic mai putin reflectant mai reflectant mai pufin dens optic La trecerea din mediul 1 in mediul 2, viteza de propagare a luminii scade de 3 or in aceste conditii, indicele de refractie relativ al mediului 2 fata de mediul 1 este: . 3 m/s nicio varianta de raspuns nu este corect Care din afirmatiile de mai jos referitoare la 0 razi de lumina care cade normal pe supratata de separatie dintre dou medii NU este adevarata? A. B. C D. E sufera fenomenul de reflexie sufera fenomenul de refractie raza refractata nu este deviata fata de raza incidentd unghiul de incidenta este nul unghiul de incident este de 90° Un fascicul divergent de lumina aflat in aer (my) cade pe suprafata plana a unui bloc de sticld (ric =1,5). Fasciculul refractat poate fi divergent paralel convergent . concay convex 14Optica — teste Doud raze convergente de lumina ce marginese un fascicul ajung pe suprafata de separatie dintre doua medi, avand axa de simetrie orientaté normal pe suprafata de separatie (vezi figura alaturata). Fasciculul se afla in apa (mapa=4/3) gi are varful A in aer (”mae=1). Stiind e& unghiul de incidenta este mai mare decat ung este: mon D> jul limita, fasciculul rezultant convergent cu varful deasupra lui A convergent cu varful in aer, sub A divergent cu varful deasupra lui A divergent cu varful in apa convergent cu varful in apa 39. Un fascicul paralel de lumina, de forma. cilindrica, aflat in aer (me = 1). cade pe suprafata plana a unui bloc de sticla (maicia= 1.5). Despre fasciculul refractat se poate afirma ca: A este totdeauna cilindric, avand diametrul mai mie decét al fasciculului incident este paralel numai daca j= 0 este convergent poate fi convergent sau divergent, in functie de unghiul de ineidenta este totdeauna cilindric, avand diametrul mai mare decat al fasciculului incident, daca. i#040. 4) 42. Opti este Pe fundul unui vas plin cu apa (1 = 4/3) se afla o moneda adancimea aparenta (/n) la care se vede fiind de 30 cm. Care este adncimea aparenta (Jr) la care se va vedea moneda in cazul in care inlocuim apa din vas cu un alt lichid transparent avand indicele de reftactie relativ fata de apa mi = A. h2=25em B. ja = 20cm C. n= 15em D. fz= 24cm 13.5 em La trecerea unei raze de Jumina din aer (s4¢¢ = 1) intr-un mediu cu indicele de retractie 7. unghiul de refractie: este invers proportional cu unghiul de incidenta are valoarea maxima de 90° are © valoare maxima mai mica de 90° unghiul de ineidenta este mai mare deca mow D> nicio varianta de raspuns nu este corecté La trecerea luminii dintr-un mediu optic mai dens intr-un mediu optic mai putin dens . creste unghiul de incidenta raza refractata se apropie de normala C. seade unghiul de refractie D. raza refractata se departeazi de normala E. scade unghiul de ineidenya La trecerea luminii dintr-un mediu in altul, odata cu cresterea unghiului de incidenta: A. scade unghiul de refractie B, creste unghiul de reflexie C. ereste unghiul de refractie D. scade unghiul de reflexie E. unghiul de refractie devine egal cu unghiul de incidentael Opti 44. Una dintre urmatoarele atirmafii legate de trecerea luminii dintr-un mediu optic mai dens intr-un mediu optic mai putin dens NU este corecta: A. B. 45. Si cu un mediu I. daca viteza de propagare a lumini satisface relatia: . reflexia total s moO @> unghiul de refractie crete odaté cu cresterea unghiului de incidenta pentru o anumita valoare a unghiului de incidenta, raza refractata se propaga in lungul suprafetei de separatie . valoarea maxima a unghiului de refractie este de 90° produce pentru un unghi de incidenta mai mic decat unghiul limita pentru 0 anumité valoarea a unghiului de incidenta, se produce reflexie totala se determine indicele de refractie relativ al unui mediu 2 in raport in cele doua medii m= 1 46. Sa se determine unghiul de refractie objinut in urma refractiei pe o suprafata de separare ce desparte doua medii cu indicii de refractie my = 1 sim =2!7, daca unghiul de incidenta este de 45°. A. B. c. D. = 30° 45° or 60° 90° 17Optica - teste ——____Optica teste 47. Sa se determine indicele de refractie al unui mediu 2 aflat in contact cu aerul, daci pe suprafata de separare se produce fenomenul de reffactie, unghiul de incidenta fiind 60°, iar cel de refractie 30° A. v3 B. 1/2 c. 3/3 D. 1,33 BE. v3/2 48. SA se determine viteza de propagare a Juminii intr-un mediu cu indice de refracti egal cu 1.5 A. 3-108 m/s B. 2-108 m/s C. 108 m/s? D. 10% mis E. 15-10% m/s 49. Alegeti enuntul corect si complet pentru legea I a refractiei: A. raza incidenta si raza refractata se gases in acelasi plan B. raza incident, raza refractata si normala la suprafata sunt coplanare C. unda incidenta (raza incident), normala la suprafaa si.unda refractata (raza refractata) se gase: plan D. raza incidenta, raza refractaté si normala in punctul de incidenta se gasese in acelasi pla E. raza ineidenta, raza refiactatd si normala Ja suprafata in punetul de incidenta sunt coplanarese 1. Opt teste Viteza luminii intr-un mediu este de 4 ori mai mica fata de viteza luminii in vid. Indicele de refractic al mediului este: de 4 ori mai mic decat al vidului . de 4 ori mai mare decat al vidului de 2 ori mai mic decat al vidului ). de 2 ori mai mare decat al vidului de 5 ori mai mare decat al vidului moOw> Indicele de refractie al unui mediu fata de un alt mediu se numeste: A. indice absolut al mediului dat indice de refractie relativ al mediului dat indice de refractie absolut al mediului dat . indice de reflexie totala . raport de refractie absolut moa Un fascicul de radiajii monocromatice cade pe suprafata de separatie dintre aer si un mediu cu indice de refractie n = V3. Pentru ca fasciculul reflectat sii fie perpendicular pe cel refractat, unghiul de incidenja trebuie s& fie egal cu: A. 30° B. 60° Cc. 45° dD. 0° E. 90° Valoarea maxima posibila a unghiului de refractie este de: 45° . 30° 180° . 60° - 90° o> mon 19Optica — teste 54. Sa se determine unghiul de refractie daca raza de lumina, provenita din aer, cade pe o suprafai din stick cu indicele de refractie n = 2!. sub un unghi de ineidenta de 4 A. 90° B. 30° Cc. 45° D. 60° E. 0° Indicele de refractie absolut al unui mediu NU este functie de: A. viteza luminii in mediul adiacent B. natura mediului C. lungimea de unda a radiatiei D. viteza luminii in mediul dat E. freeventa radiatiei Fenomenul de reflexie totala. la trecerea dintr-un mediu cu indice de refractie 1 intr-un mediu cu indice de refractie 1. se produce in conditiile in care: A. i> n>n B. i Ln, n, E. isl nj 1m), unghiul limita depinde: A. numai dem B. de produsul - nz C. de indicele de refractie al vidului D. de valorile lui m sim E, numai de valoarea lui m2 razi de lumina formeaza, ta limita de separatie a doua medii transparente, un unghi de incidenga / = 30° si un unghi de refractie r= 45°, Stiind cd indicele de refractie al primului mediu este n,=V2. indicele de refractie al celui de al doilea mediu are valoarea:Optica — teste | 63. O prisma optica are indicele de refractie n = 2'” si este situata in aer la deviatie minima. Daca unghiul de incidenta este 45°, unghiul refringent al prismei est A. 15° B. 30° Cc. 45° D. 60° EB. 90° 64, Una dintre urmatoarele afirmatii referitoare la prisma optica NI este corecta: A. unghiul format de fefele prismei se numeste unghiul prismei B. fafa opus muchiei prismei reprezinta baza prismei C. unghiul format de fejele prismei se numeste unghi refringent D. dreapta dupa care se intersecteaza felele prismei este muchia prismei / E. orice plan paralel cu muchia prismei determina o sectiune principala 65. Una dintre urmatoarele afirmatii privind unghiul de deviatie & obtinut la trecerea luminii printr-o prisma opticd NU este corecti: . are valoare maxima céind 7=r C. este unghiul format de raza incidenta cu raza emergenta D. S=i+i-A E. are valoare minima cand 7 A, b=iti-(rtr) B unde i, / — unghiul de incidenfi si, respectiv, de emergenta: rr ~unghiuri de refracie; 4 — unghiul prismeiOptica ~ teste 66. Unghiul de deviatie minima 4, obtinut la trecerea luminii printr-o prisma optici de unghi 4 si indice de refractie n, aflata in aer (Maer = 1), satisface urmatoarea relatie: ( \ A B. sin{ 6, +4)=n-sin4 er" 3) 2 67. in figura alaturata este reprezentat mersul unei raze de lumina oarecare prin sectiunea principal a unei prisme. in cazul unghiului minim de deviatie: 68. Unghiul unei prisme optice este A de deviatie! A, r= 60° B. r=25° c. r=4se D. r=90° E, nu se poate calcula unghiul r pentru c& nu se cunoaste indicele de refractie al materialului prismeiOptica — teste 69. in figura alaturata este reprezentat mersul unei raze de Jumina prin sectiunea principal a unei prisme aflata in aer. Fie ( unghiul limita corespunzator materialului prismei in acest caz. Pentru ca o raza de lumina care intra in prisma prin fata AB sa iasa din prisma, trebuie sa fie indeplinita conditia: A. 70. Muchia prismei optice reprezint Asgrt+l Asr-£ Asr rsA+l f aresin Lin B. 4 <2aresin I/n C. Azaresin Un i D. A> 2aresin 1/n | E, 422aresin I/n | 74. O raz de lumina monocromatica produce fenomenul de dispersie atunei cand cade pe: © prisma optica © lentil convergent o lentila divergenta © asociatie de lentile niciun raspuns nu este corect SOmP> m a Secfiunea principalé a unei prisme cu reflexie totalé. din sticla (7 = 1,5), aflata in aer, este: A, un triunghi echilateral un triunghi isoscel un triunghi dreptunghic un triunghi dreptunghic isoscel un triunghi oarecare mone 26 4Optica ~ teste 76, Sectiunea principald a unei prisme, agezate in aer, este un triunghi echilateral. Unghiul de incidenja, egal cu unghiul de emergenté, este egal cu 45°. Ce valoare are indicele de refractie al prismei? A. B. (5 Dz n=v2 n=l n=1,5 n=1,3 n=\2 77. Alegeti raspunsul INCORECT. in cazul dispersiei anormale a luminii albe printr-o prisma optica unghiul de deviatie este: mon BS mai mic pentru culoarea verde decat pentru culoarea violet mai mic pentru culoarea galben decat pentru culoarea portocaliu mai mic pentru culoare albastru decat pentru culoarea verde mai mic pentru culoare indigo decait pentru culoarea rosie mai mic pentru culoare violet decat pentru culoarea verde 78. Unghiul limita reprezinta: A 2 unghiul de incident maxim Ja care se manifesta reflexia total unghiul de reflexie maxim la care se manifesta reflexia totala unghiul de incidenja minim peste care se manifesta reflexia totala unghiul de reflexie minim sub care nu se mai manifesta reflexia totala unghiul de incidenta maxim peste care nu se mai manifesta reflexia totalaOptica — teste i 79. Grosimea unei lentile subfiri, masuraté pe axa optica principala este: A. comparabild cu distanta obiect ~ lentila B. comparabili cu dimensiunea obiectului C. mult mai mica decat cea mai mica raza de curbura a lentilei D, mult mai mica decat una din razele de curbura ale lentilei E. mult mai mica decat distanta lentila — imagine 80. Lentilele convergente transforma intotdeauna: A. un fascicul convergent intr-un fascicul convergent B. un fasei cul divergent intr-un fas icul convergent C. un fascicul convergent intr-un fascicul divergent D. un fascicul paralel intr-un fascicul divergent E. un fi cicul paralel intr-un fa cicul convergent 81. in cazul aberatiei cromatice pentru o lentila subtire convergent, una dintre afirmatiile urmatoare este FALSA: A. focarul razelor rosii este mai aproape de lentila B. apare o dispersie a focarelor C. exist& 0 aberatie cromati transversala D. deoarece indicele de refractie Tyiolet “Nose, rezulta ca fyioier frosu E. exist o aberatie cromatica orizontala 82. Lentilele divergente transforma totdeauna A. un fascicul convergent intr-un fascicul convergent B, un fascicul divergent intr-un fascicul convergent C. un fascicul convergent intr-un fascicul divergent D. un fascicul paralel intr-un fascicul divergent E. un fascicul paralel intr-un fascicul convergentOptic: 83. Axa optica principal a unei lentile subtiri: | A. confine centrele de curbura ale lentilei B. confine focarele secundare ale lentilei i C, este totdeauna paralela cu raza incidenta pe lentil | D. poate avea diferite orientari in funetie de conventia de semn aleasa E. nicio varianta de raspuns nu este corecta 84. Despre focarele principale ale unei lentile subtiri se poate afirma ca: A. coincid cu centrul optic al lentilei : B. sunt situate la distante diferite fata de centrul optic al lentilei i C. sunt situate totdeauna simetric fata de centrul optic al lentilei D. sunt situate totdeauna la jumatatea distantei dintre centrul optic si centrele de curbu . nicio varianta de raspuns nu este corecta corespunzatoare 85. Despre focarele secundare ale unei lentile subtiri NU se poate afirma ca: A. pe fiecare axa opticd secundari se gasese doua focare ' secundare j B. exist o infinitate de focare secundare pentru o lentila subtire C. toate focarele secundare ale unei lentile subtiri apartin planelor focale ale lentilei D. toate razele incidente. par: sunt refractate de lentilé prin focarul secundar imi corespunzator toate razele incidente. paralele cu o axa opticd secundar’ sunt refractate de lentila prin focarul secundar obiect corespunzéitor lele cu 0 axa optica secundar: vineOptica — teste 86. Una dintre afirmatiile referitoare la planul focal obiect al unei lentile subjiri NU este corecta: A. confine toate punctele in care se intalnesc razele unui fascicul paralel incident care a trecut prin Jentila B. contine toate punctele in care trebuie situata o sursd punctiforma de lumina pentru ca fasciculul refractat de lentila sa fie un fascicul paralel C. este un plan perpendicular pe axa optica principali a lentilei D. contine toate foes ele secundare obiect ale lentilei E. contine focarul principal obiect al lentilei 87. Despre imaginea virtuala a unui obiect punctiform se poate afirma a: A. nu poate fi vazuta cu ochiul liber B. se obtine la intersectia prelungirilor razelor de lumina care au trecut prin sistemul optic C. se poate proiecta (prinde) pe un ecran D. se formeaza la intersectia razelor care au trecut prin sistemul optic considerat E. nicio varianta de raspuns nu este corecta 88. Imaginea unui obiect situat la o distanfa mai mare decat dublul distantei focale. obtinuta cu ajutorul unei lentile convergente va fi: A, reala, rasturnata si mai mare decat obiectul B. reala, rasturnata si mai mica decat obiectul C. reala, dreapta D. virtuala, dreapta si mai mica decat obiectul i mai mare decat obiectul E. virtuala, rasturnat si mai mica decat obiectulSa | Optica ~ teste 89. Imaginea unui obiect situat in dublul distantei focale, obtinuta cu ajutorul unei lentile convergente va fi: A. B. c D. E. reala, rasturnata si egala cu obiectul real, rasturnata si de doua ori mai mare decat obiectul reala, dreapta si egala cu obiectul virtuala, dreapta si egala cu obiectul virtuala, dreapta si mai mica decat obiectul 90. Imaginea unui obiect situat intre focar si dublul distantei focale. objinutd cu ajutorul unei lentile convergente va fi: OR> D. reala, rasturnata si egala cu obiectul reala, rsturnata si mai mare decat obiectul reala, dreapta si mai mica decat obiectul virtual, dreapta si mai mare decat obiectul virtuala, rasturnata si mai mica decat obiectul 91. Imaginea unui obiect punctiform real, situat in focarul obiect al unei lentile convergente se formeaza: A. B. c D. E, la infinit in dublul distantei focale in centrul optic al lentilei in focarul imagine secundar in functie de distanta focala 92. Imaginea unui obiect situat inaintea focarului, obtinuta cu ajutorul unei lentile divergente va fi: m poeP reala, rasturnata si mai mare decat obiectul reala, rasturnata si mai mica decat obiectul virtuala, dreapta si mai mare decat obiectul virtuala, dreapta si mai mica decat obiectul virtual, rasturnata si mai mare decat obiectulOptica — teste 93. Imaginea unui obiect real printr-o lentil divergent este intotdeauna: A. virtual, B. virtual’, dreapti, mic C. virtuala, rasturnata, marita jurnata, micgorata rata D. virtuala, dreapta, marita E. reald sau virtuala, in functie de distanta obiect-lentila 94. O imagine virtual, dreapta si mai mica decat obiectul se obtine: A. cu lentila convergenta, atunci cdnd distanta obiect-lentila este mai mare decat dublul distantei focale B. cu o lentila convergent, atunci cand distanta obiect-lenti! este mai mica decat dublul distanfei focale C. cu o lentila convergenta, atunci cand distanta obiect-lentila este mai mica decat distanta focala D. cwo lentila divergenta, indiferent de pozitia obiectului fata de lentila m cu o lentila convergent de lentila . indiferent de pozitia obiectului fat 95. In fata unei lentile cu convergenta 4 dioptrii se aseaza un obiect. cu indltimea de 6 cm, pe axa optica principal’, la o distant de 100 cm. Obiectul formeaza o imagine reali cu dimensiunea A. 2m B. -2cm Cc. 12cm D. 6cm E. -4em m1 | 1 | 1 i Opti 96. Puterea opticd a une lentile plan-convexe din sticla (n= in aer este 25 m'. Raza de curbura a lentilei este : 5) agezata 97. Convergenta unei lentile divergente cu distanta focala de 4 em este: A, -0.25 dioptrii E. -10 dioptrii 98. O lentila biconvexa aflata in aer (Mer=1) are razele de curbura de 3 m, respectiv 6 m, si este confectionata dintr-un material al carui indice de refractie este 1,5, Distanta focald a lentilei este: lm 2m 3m goe> 4m m nicio variant de raspuns nu este corecta 99. © lentila simetricd biconv A din sticla cu indice de refractie 5 are distanfa focala f. Lentila se introduce intr-un mediu cu indice de refractie n’= 1,3 astfel c8, distanta focala va fi:Optica ~ teste a 100. Convergenta unei lentile subtiri biconvexe construita dintr-o 101, substantd cu indicele de refractie n), aflata intr-un mediu cu indicele de refractie np, este: totdeauna pozitiva totdeauna negativa Aw> pozitiva, daca > n, S negativa, daca n, > m, m pozi va, daca n, in B. lentila convergenta da n, D. totdeauna lentila convergenta E. totdeauna lentil divergent Imaginea unui obiect, aflat la 60 cm de o lentila, este proiectata pe un ecran aflat la 90 cm de obiect. Lentila folosita este: A. divergenta cu distanta focala de 20 em B. convergenta cu distanta focala de 20 em C. divergenta cu distanta focal de 36 em D. convergenta cu distanja focala de 36 em E. convergent cu distanfa focala de 30 em Un tub luminos cu inattimea de 8 em este asezat pe axa optica principala a unei lentile divergente. perpendicular pe aceasta, in focarul lentilei. Imaginea objinuta este: A. reala si se afla la infinit virtuala si se afla la infinit virtuala, dreapta. cu marimea 4 cm virtuala, dreapta, cu marimea 8 em reala, rasturnata, cu marimea 4 em gop m 34 | | itemsOptica — teste 104. Alegeti raspunsul INCORECT: Un obiect virtual poate forma intr-o lentila menise divergent o imagine: A. reala, dreapta. micsorata B. virtuala, rasturnata, egala C. virtuala, rasturnata, marita D. real. dreapta, marita E. virtuala, rasturnata, micgoratt 105. Imaginea virtuala dreapta formata cu o lentila este situa optica principala, intre lentila si focarul obiect al unei lentile A pe axa diergente. in acest caz imaginea obtinuta cu lentila divergenta este A. reala, dreapti si mai mare B. virtuala, dreapta si mai mica C. reala, rasturnata si mai mica D. virtuald, rasturnata si mai mare E. virtuala. dreapta si mai mare 106. Pe axa optica principala a unei lentile convergente se delimiteaza un segment AB. Stiind cd punctul A se afld la dublul distantei focale, iar punctul B la triplul distanjei focale. imaginea prin lentil va fi: A. egala cu segmentul AB. mai aproape de lentilé decat segmentul AB B. egala cu segmentul AB, situati la dublul distantei focale C. mai mica decat segmentul AB si mai aproape de lentila decat segmentul AB D. mai mica decét segmentul AB si mai indepartata de lentila decéit segmentul AB E, mai mare decat segmentul AB si mai departe de lentila decat segmentul ABOpt teste 107. 0 lentita are convergenta de 10/3 dioptrii. Distanta faa de lentila lt care trebuie agezat un object pentru a se obtine o imagine virtualA la 20 em de Ientila este: nee i ae catia A. 12em | B. 20cm | C. 30m | D. 35 em | E. 50cm 108. Distanta minima la care trebuie se afle un ecran fata de un obiect Pentru a se putea obtine imaginea obiectului pe eeran cu ajutorul unei lentile convergente este de 160 em. Distanja focala a lentilei folosite este: A. 15cm 20cm . 25cm 30cm - 40cm moan 109. O lentila convergenta cu distanta foca ade 10 cm este asezata intre un obiect si un ecran. Distanfa dintre obiect si ecran pentru care pe ecran se obtine o imagine egal cu obiectul este: A, 30cm B. 40cm Cc. 45 em D. 65 em 70cm| | | 110. M1 112. Douz lentile convergente care au aceeasi axa optic’ principal sunt situate la 60 cm una de alta, Una dintre lentile are distanja focala egal cu dublul distantei focale corespunzatoare celeilalte. Un s liniar, AB, este plasat intre cele doua lentile astfel obiect lumint ineat imaginile lui reale prin lentile au aceeasi marime cu obiectul. Cea mai mica distanja focala este: A. 10cm B, 20cm C. 30cm D. 40cm E. 45cm Punctele luminoase A si B se afla pe axa optica principala a unei lentile convergente, situate in stanga si respectiv in dreapta lentilei. Distanta dintre cele doua surse este (=24 em, Stiind ca lentila se afla la 6 cm de punctul A si imaginile celor dou puncte prin lentila se formeaza in acelasi loc, determinati distanta focala a lentilei. A. Ilem B. 12cm Cc. 8em D. 9em E. 10cm O lentilé convergent se afla intre un obiect liniar luminos. situat cranul perpendicular pe axa optica a lentilei, si un ecran. Obiectul gi sunt fixe, iar lentila este mobila. Atunci cand obiectul se afla la 40 em gi, respectiv, la 60 em de lentila, pe ecran se obtin imagini clare ale obiectului, Distanfa focala a lentilei este: A. 15cm B. 20cm C. 30cm D. 34cmOptica = teste 113. O lentila convergenta se afla intre un obiect liniar luminos, situat perpendicular pe axa opticd a lentilei, si un ecran. Obiectul si ecranul sunt fixe si sunt situate la o distantaé de 100 cm unul fata de altul. Deplasnd lentila de-a lungul axei sale. se obtin pe ecran imagini clare ale obiectului pentru doua pozitii diferite ale lentilei, distantate intre ele cu 40 cm. Distanta focala a lentilei este: A. 50cm B. 42cm Cc. 30em D. 21) em E. 10cm 114. in fata unei lentile se asaz4 un tub Juminos cu inaltimea de 5 cm, perpendicular pe axa optica principala a lentilei. Imaginea tubului. obfinuta pe un ecran. are inaltimea de 20 em. Dac indepartam tubul de lentila cu 5 cm, inaltimea imaginii obtinuta pe ecran devine 10 cm. Distanta focala a lentilei este: A. 50cm 40cm 30cm 20cm moo 10cm 115. Marirea liniara transversal a unui sistem optic centrat afocal. format dintr-o lentila convergent si una divergent’ (dispuse in aceasta ordine) este: . intotdeauna subunitara poate fi subunitara, dar si supraunitara poate fi negativa, dar si pozitiva A B C. intotdeauna negativa D. E. negativa si subunitara| | | | | | | i | | | | | | Optica — teste 116. Un sistem optic centrat este format din doua lentile convergente cu convergentele C) si C2 = 2C\. aflate la distanta d -2 Un obiect liniar luminos, asezat perpendicular pe axa sistemului, se afla in fata primei lentile. la o distanté egalé cu dublul distanfei focale a acesteia. Imaginea obiectului obtinuta prin sistem este: A. reala, dreapta si egala cu obiectul B. reala, rasturnata si egal cu obiectul C. virtuala, dreapta si micgorata fata de obiect . virtuald, risturnata si de doud ori mai mica decat obiectul . teald, dreaptd si de doua ori mai mare decat obiectul 117, Doua lentile biconvexe, subtiri. identice, cu distanta focala de 60 cm formeaza un sistem optic centrat. Lentilele sunt asezate la 40 em una fata de alta. Un fascicul de lumina paralel cu axa optica a sistemului este incident pe lentila din stanga. Distanta si pozitia. fata de lentila din dreapta, la care converge fasciculul refractat de sistem este: 25 cm in dreapta lentilei 25 cm in stanga lentilei 15 cm in dreapta lentilei 15 em in stanga lentilei moOR> 25cm 118. Doua lentile Ly si Lo. ale c&ror axe optice prineipale coincid. sunt aduse in contact. In fata primei lentile (L1) este asezat un obiect. in acest caz: A. imaginea data de L; devine obiect real pentru L> B. imaginea data de Li devine obiect virtual pentru L2 C. obiectul folosit este obiect real pentru L> obiectul folosit este obiect virtual pentru Lo nicio varianta de raspuns nu este corecta 39119. Dowd lentile subjiri avand convergentele Cr si Cy sunt aduse in contact. Convergenta Ca sistemului se calculeaza din relatia: ALC D. = m . nicio varianta de raspuns nu este corecta 120. © lentila convergenté Li, cu distanta focala f). focalizeaza un fascicul de lumina paralel in fata unui ecran aflat la distanta d de lentila. Pentru ca fasciculul sa fie focalizat pe ecran se aduce in contact cu Li o a doua lentila L2, cu distanta focala f2. A doua lentila. trebuie sa fie: A. divergenti cu f, = f B, convergenta cu f, C. convergenta cu f,=44, D. divergenta cu _f, =-3/, E. divergenta cu 4p, 40= teste Opti 121, Doua lentile, biconvexe, identice din sticlé (n=1,5), au fiecare convergenta Cy in aer. Prin lipirea celor doua lentile, se formeaza un sistem centrat cu convergenta C in aer. Daca spatiul dintre cele doua lentile se umple cu apa (m=4/3) convergenta sistemului devine C, Raportul C\/C are valoarea: 122. Doua lentile subjiti plan-coneave, identice. din sticla (m=1.5). cu raza de curbura R=10 cm, sunt asezate in contact. cu concavitatile fata in fata. iar golul astfel format se umple cu apa (7,=4/3). in fata acestui sistem, a 15 cm de el, se afla un tub luminos cu lungimea de 9 em asezat perpendicular pe axa optica a sistemului. Imaginea data de sistem este: reala urnata cu lungimea de 4 cm Virtuala. dreapta cu lungimea de 6 em virtual, dreapta cu lungimea de 4 em Virtuala, dreapta cu lungimea de 18 em real, rsturnata cu lungimea de 27 em DOw> 41Optica — teste 123. Doua lentile convergente, una cu diametrul mare si cu distanta focala de 30 cm si alta cu diametrul mic si cu distanta focalide 60 cm sunt alipite si centrate coaxial. O sursa de lumina punctiforma este situatd pe axa opticd a sistemului. la 40 cm de acesta. Cu un astfel de sistem se obtin doud imagini ale sursei: una formata de razele care tre print-o singura lentilé si a Ila formata de razele care trec prin ambele lentile. Despre cele dou’ imagi afirma ca: se poate A. ambele sunt virtuale si distanta dintre ele este de 60 em B. una este reala, iar cealalta virtuald si distanta dintre ele este de 100 cm C. ambele sunt reale si distanta dintre ele este de 40 cm D. una este real, iar cealalté virtuala si distanta dintre ele este de 160.cm E. ambele sunt reale si distanta dintre ele este de 80 em 124. Un sistem optic centrat este un sistem afocal (telescopic) daca: are distanta focala nula are convergenta infinit are convergenta nuli are marirea liniara transversala infinit are marirea liniara transversal nula =oOoOPs 125. Doua lentile biconcave simetrice situate in aer, cu axa opticd principal’ comuna, au distantele focale 20, respectiv. 30 cm. La ce distant& una de alta trebuie plasate lentilele astfel incat sa formeze un sistem optic centrat afocal? A. 10cm B. 20cm Cc. 30em D. 50cm E. niciun rispuns corect | | | | { | | | | | i | # ; #| | 126. 127. 128. 129, Optica ~ teste Marirea liniara transversal a unui sistem optic centrat afocal: A. nu depinde de pozitia obiectului B. nu depinde de distanta focal a primei lentile C. nu depinde de distanta focala a celei de a I-a lentile D. este totdeauna negativa E. nicio varianta de raspuns nu este corecta Un sistem optic centrat afocal este format din doua lentile convergente cu distantele focale fi si fo>fi. Un fascicul paralel cu axa optica a sistemului intalneste mai inti lentila cu distanta focala fi. Imaginea unui obiect prin acest sistem este: A. dreapta B. rasturnata si mai mare decat obiectul C. rasturnata si mai mica decdt obiectul mai mare decat obiectul D. dreapta si mai mica decat obiectul E. nicio varianta de raspuns nu este corecta Pentru a realiza un sistem afocal dintr-o lentilé convergenta cu distanta focala de 35 em si o lentila divergent cuconvergenta de - 4 dioptrii, cele doua lentile trebuie centrate si asezate una fata de alta la distanta de: A. 60.em B. 45cm Cc. 20cm D. 1Sem E. 10cm © lentila biconvexa de sticki are indicele de refractie n =1,6 si distanja focal f= 10 cm. Lentila se introduce intr-un mediu cu indice de refractie n’= 1.4. Distanfa focali a lentilei devine: 15cm 35cm 42cm 55cm moom> &Opti Doua lentile biconvexe identice, confectionate din sticld cu indicele de refractie 1.3, sunt lipite coaxial si formeaza, in aer, un sistem optic convergent. Daca spafiul dintre cele doud lentile se umple cu un lichid necunoscut, sistemul devine afocal. Indicele de refractie al lichidului necunoscut este: A. 14 B. 1.2 C18 D. 1.6 E.2 Un sistem centrat afocal este format din doua lentile subtiri aflate la distanta de 75 cm una de alta. Una dintre lentile are convergenta de 4 dioptrii. Distanta focala a celei_de-a doua lentile este: A. 790m B. 7lem Cc. 50cm D. 80cm E. 35cm Ochiul miop formeaza imaginea unui obiect indepartat intr-un plan situat: A, in fafa retinei B. in spatele retinei C. in fata cristalinului D. pe retina F. in spatele cristalinului Ochiul hipermetrop formeaza imaginea unui obiect apropiat intr-un plan situat: A. pe retina B. in fata retinei C. in fata cristalinului D. in spatele retinei E. in spatele cristalinului 44 + tiesOptica ~ teste 134, Un miop nu poate vedea obiectele situate la o distanta mai mare de 40 em de ochi. Convergenta lentilelor de contact care si-i corecteze vederea la distanta ar trebui s& aiba: A.C=-15m'! =-2m'! B.C CCH bc FE, C=- 2m 135. Un_ hipermetrop vede obiectele situate la o distanfé de pana la 40 cm fafa de ochi, Convergenta lentilelor de contact care sai corecteze vederea pentru distanta normal de vedere clara (de 25 em) ar trebui sf aiba: ASG el olin (Bee eae Tne Cc, C=-2.5 m D. C=2m'! E. C=1.5m! Numarul de imagini pe secunda produse in creier ca urmare a transformarii energiei faciculului luminos in semnale electrice este: Al B. 10 Cc. 20 D, 24 E. 30 137, Din punet de vedere al opticii geometrice, ochiul omenese este un sistem optic centrat care contine: A. cornea B. umoarea apoasa C. cristalinul D. umoarea vitroasa E. toate réspunsurile sunt corecte : 45Optica — teste acest 138. O imagine virtual dreapta determina formarea pe retina a unei imagini: virtuala, dreapta, mai mica virtuala, rasturnata, mai mare reald, rasturnata, mai micd reala, dreapta egala virtuala, rasturnaté, mai mare mouop> 139. Ochiul miop se poate corecta cu ajutorul A. lentilelor divergente B, lentilelor biconvexe C. lentilelor plan-convexe D. lentilelor menise convergente E. toate raspunsurile sunt corecte 140. Ochiul hipermetrop se poate corecta cu ajutorul: A. lentilelor biconcave B, lentilelor plan-coneave C. lentilelor convergente D. lentilelor menise divergente toate raspunsurile sunt corecte 141, Ochiul prezbit se poate corecta cu ajutorul: A. lentilelor convergente B. lentilelor biconcave C. lentilelor menise divergente D. lentilelor plan-concave E. toate raspunsurile sunt incorecte | | | | 4 j 4 | 1 | i | | | | | | | 46| | | | i | | | | { { | | | | | | 1 | | 142, Culoarea complementara pentru albastru este: A. B. Cc D. Es rosu verde galben cyan magenta 143. Pentru a corecta vederea atét pentru aproape cat si la distanta se folosese ochelari: m SOP, cu lentile divergente cu lentile convergente bifocali monofocali cu un sistem optic afocal 144, Una dintre urmatoarele afirmatii legate de microscopul optic NU este corecta: oe este folosit pentru examinarea obiectelor foarte mici si bine iluminate . obiectivul are dimensiuni reduse si distanta focala mare imaginea obtinuta prin obiectiv este reala, rasturnata si mai mare decat obiectul grosismentul masoara de cate ori se vede mai mare obiectul prin microscop decét cu ochiul liber, la distanta normala de vedere pentru ochiul emetrop imaginea finali objinuté. prin ocular poate fi virtuala, rasturnata $i marita 7Optica — teste -— $i 145. Unghiul sub care se vede un obiect prin microscop este 60°, iar unghiul sub care se vede obiectul cu ochiul liber este 30°, SA se determine valoarea grosismentului microscopului: 2° {3 3° 2 3 mSOR> 146. Grosismentul microscopului poate fi determinat _folosind urmatoarea formula: AL Gel! fav foo B. efor (Tho CL G= fonfoc fed D. G= fo:foe (ed E. G= foce I fowl unde: ¢ ~ distanga dintre focarul obiectivului si focarul ocularului: 1 = distanta ochi-obiect: fon, fic — distantele focale ale obiectivului si. respectiv, ocularului 147. Unitatea de masura pentru grosisment este: m? este o marime adimensionala . dioptrie rad /m . mrad MOOR D> 48dintre urmatoarele reglaje NU poate fi efectuat pentru obfinerea unei imagini corecte la microscop: A. 149. Imagi A B. C. reala, dreapta D. Es deschiderea lentilei ocular imbunatatirea focalizarii . modific: ea intensitatii luminoase modificarea dimensiunii diafragmelor utilizarea unor substante chimice de contrast nea finald objinuta cu ajutorul unui microscop optic poate fi: reala, rasturnata si marita Virtuala, dreapta si marita i miesorata . virtuala. rasturnata si marita Virtuala, dreapta si miesorata 150. Indicati care este rolul condensorul microscopului optic: A. B. c. D. 151. Un obiect este privit printr-o lupa cu puterea optica P = 3! . focalizeaza lumina pe preparat . formeaz’ imaginea intermediara a preparatului creste puterea de marire a microscopului . modifica grosismentul microscopului formeaza imaginea finala a preparatului em! marimea transversal a obiectului fiind y; = 1 em. Unghiul sub care este privit obiectul este : 0° 30° 45° 60° 90° Optica = teste 148. Unul | | | | | | | | | i 49152. 155 Care dintre urmitoarele afirmatii legate de lupa este corec A. obiectul de studiat se plaseaza in fafa focarului obiect B. este o lentila divergent cu distanga focal mica (1-10 em) C. imaginea objinuta este reala, dreapta si mai mare decat obiectul D. imaginea obiectului se objine la intersectia prelungirilor razelor refractate de lupa E. puterea optica depinde de inaltimea obiectului observat Puterea optical a unei lupe cu distanta focal de 5 cm este: SA se determine grosismentul unei lupe. stiind c& unghiul sub care este privit obiectul cu ochiul liber este 30° si unghiul sub care se observa obiectul cu lupa este 60°: A. B. 2 D. E, mt m! NeW Sa se determine puterea optic a unei lupe daca se cunoaste unghiul sub care este privit obiectul cu acest instrument a” = 45° si marimea transversala a obiectului yi = 0.5 cm: Sem! my! pon Ge = 50