e107 us Yayo nosis Jouad 2sasdapad a5 1$ ayoms2/20u) sdoauidoud opf20.0rd of auimid 9 fatioj169) © asvoqpou o pauyzeides inymay6uhdos smjnsorouisap 2 sH0s oaunjsiuiad pipf aysipaps asoyuys aidof ayo 1$ wnsa1d “unye16 nos yo}uaui02 do2s n2 “soyouuofuy wspiadn2a1 atoiyiqisod no awiaisis nos annyzodsip ad giosoduiay nos giuauouLiad pa10z01$ ‘eineioin2ye9 ap ayates wud nos reusawy) ud ysmou) “poyqnd o1lizodsip 9) paraund ‘oypno nos 2}u01329/8 souLof uy Basaundsuos ‘Po1oun2s “vaiexo1ex Yf 40 win? “puuof 290 gns 1 as00jhu 3240 Wud velo2ydain “gpo1810d nos pjosB21u) vasasnposdoy ——Referenti stiintifici: Prof. u Conf. dr. Doru Buzducea ir. George-Mircea Botescu © editura universitati din bucuresti® I Ses, Pandur, 9082, Bucuresti ~ 050665; Telefax: 02 r_unibue@yahoo.com : https ibrarie-unibue.ro Centrul de vinzare: Bd, Regina Elisabeta, nr. 4-12, Bueuresti ~ Telefon: (0040)021,314.35.08/2125, web: www.editura.unibue.ro Deserierea CIP a Bibliotecti Nationale d Romaniei ALEXANDRU, MONICA LUMINITA Tehnoredactare computerizatd: Tania Tit CUPRINS Capitolul I Problematica traficului de persoane ....0e-eo- L1. Delimitiri conceptuale 12, Facto care favorizeaza vulnerabilitatea la trafic 13. Efectele traficului de persoane 4. Situatia in Romania Capitolul I Etape ale traficului de persoane si tipuri de exploatare ILL. Etapele traficului de persoane 11.2. Victime si traficanti 113. Tipuri de exploatare a victimelor Capitolul IIT Minorul victim a traficului de persoane IIL1. Modalititi de exploatare a minorilor ... I1L.2, Procedura de repatriete ...unnn TI13, ARistareapinorului victimé a traficului de persoane 1q revenitea in Rominia See cea Capitotul IV Cadrul legislativ international si national . IV.1. Legislatia international TV.2. Legislatia in Romania co . 1V.3. Mecanismul transnational de identificare si referire a vietimelor traficului de persoane ...yuvodomg vountuy, — an yuvodomg PoUNIUA, Ul - artIagOY ap [euOHousUEL] UISTEBOOW, — ASWELL syeZTUWBIO YOUU B axa}EqUIOD ap [MIIIAIEg - QOS edomg wy areradoo5 1$ ayeyLmoog nnuad eifezmwB1Q - DSO aqug sopunieny erfezrmesig — NO PIOUSUIEWIOARE-UON ofeziMeAIQ -— ONO ares nujuod vreuorjeusoyuy eneziueB19 ~ IO. suLigoy 18 exeoynuapy ap [eure musty AINA ourerxg Jopecery mas - AVI lod 1e exaUH |meIO0dsy] - —-YgOT Jod Te [esouaH yesoyoadsy] — GOT tuon’] op [ebeysruruoyuy nding — Tm 1ae[og BS upeojdeg ‘nnoyery eamoduy apeyuoueuzaand “HON soTIHezIUBBIQ v yuvadomg euUOPELg - SALVINE uisuore] 16 ezTuEBIO ayeeUTETLLS) foeyU] areBysaauy ap erloazIg - LOI EeOSIOg % mezneuoZuT piueprag op greeUeD eroog- gIgod InnmidoD erioaorg erioarg — oda aIEIMsUOD LOdeFY ep FBIUID eHHOOIIG - oDVOq Boupnuy 1s oyezte819 ATEURINL & ax1eqWO pp ¥TeIAUEH eto ~ VOOIDG H10d ap ueedomg fniBajoy - —TOEAD sreziue8i9 wprjeUTUNLD & axarequIOD ap epeBU -— ODT Suvosieg ap mjnoyery vamoduy gfeuortey eriuaBy - — gIINV alleonpg 1$ azeiBoqutoy ap SaneuIaIY JoTfoHoeY voreyoazoq nnuad BrieIoosy - TAVaC Holsorge ap Bsr] £97 * oxouy, sst ayeadonqig £61 “209 ap rpms TILA Injoyde> “8 “rrr Suposiad of myn Joeuron sagtoy us on230Horuos sp aoe ey PLT 280 ep [musuaeueUE IS y2LD Wy eluaisisy ZT], pol ~~ vanuayan 18 nrouedas vaiopan ut ejuaisisy “T-1p, POL mn aupasaad ap mnarfing 4ojunora viuassisy TIA Injoyde> Sst aunosiod op imynoafias vosmuosoig TA modes Sr ““ auposiad ap injnoyen eatoyequios 18 vanuaaaid ur awordunt oyemomewsansou jezrueB1Q -z+, LOL ites i surosied ap mynoyes, dust 2onqnd wingnsuy -t-q 2d009 18 youorinaysus nap A ypoydes vararequion 1§ vasmonaud wt aqeoy OL" prourinnsunopey vouna: 91 1 { CAPITOLUL 1 PROBLEMATICA TRAFICULUI DE PERSOANE 1.1, Delimitari conceptuale Traficul de persoane este un fenomen global, cu o evolutie rapida, care afecteaza {Ari gi comunititi din toat& lumea. Nicio tara din lume nu poate pretinde c& granifele sale nu sunt afectate fel sau altul de acest fenomen, fie ca tara de origine, de tranzit sau de destinatie pentru victime. Alituri de traficul de droguri si cel de ame, traficul de persoane reprezint& una dintre cele mai complexe si mai bine organizate activititi criminale, 0 ,afacere” prin i careia sunt rulafi miliarde de euro/dolari. Cu toate o& traficul de persoane incalc& flagrant drepturile omului, avand efecte grave asupra persoanelor implicate in acest fenomen, asupra familiilor acestora si nu in ultimul rand asupra intregii societiti este un fenomen in continua expansiune. Mecanismul in cazul traficului de persoane este unul simplu, un mecanism al piefei: cerere si oferté. Dac nu ar exista cerere nu ar exista nici oferti, Aceasta este una dintre cauzele care face ca acest fenomen si fie greu de anihilat. in ultimii ani, traficul de fiinfe umane a cunoscut o crestere constanta si in Romania, fara noastra devenind o j de slabirea controlului granifelor, lipsa cadrului legislativ, sau6661 surmuny foreoyen ofousosied aqeren amnqan oreo wy [njay nad ofeiuourepury tunidoup ep apzepueis “(ay L¥VD) te; op mnoyea eatnoduy Boqo(s eiuETy “radoung mmnysuo ape exqurowy aj wy ytaoy eiransoad $$ rout} 9p moyen pulaud (L661)szer-m vomppuewosay rodosna fisueD , “$661 91m ‘otiog 9p ueadoung nosigy smut vareoi no piraglo| uj auadomg umup meres], up Ey Ue ad wezeg ettuanLOD Purigos snjnqisuo5 ymse “odoung feituanuog je Tue pwnd pxOUy , ausmpout) qwia8upasuos » ‘eavo1s us qusonpur voasorpy wud ‘ouvosiad foun v aavzoo nos aanuud ‘safsunsy ‘oavzupa ‘osvupdung ‘(exanuodf 4oun vavfo uy nos jnaunpur) aanjsodsuny ‘aavmnioas 2p aauviuat nos 2190 2140 yreoum und ydup ‘tnoyen orsouyop cLLVWD) Fouay op mmoyen eamodun yreqors viuey «Piuapuadep ap njonyis jaun jnzngn nos aymyt4o}np ap jnznqo 3$ spo ‘voampruazus iro apnyout 16 ‘porBojoyssd nosys pjonxes ‘poy :¥ aywod tafuajoi vasssojoy -yyvluof zypnxas aavpvojdea ap auuof 40 JO nos avluof «o]pu0;pspo ‘ayw4uof rrinnsod jndoos ws ‘porn 40] jmsupuapjuasuoo ping mvs no ‘varsoov no Howos aof 0 ap nosis rowaf vuodsunss » ap pypBajt nos vjo3ey yporou souu0 putyl v9 prvjuof Duinsnsoad 18 rowaf ap jnoyfoar" yo yzermngns -(yaebioy eximnsoad 8) Yourey op moyen puratid rodomg mmysuos era «HDuopungn wounie no mnjsouor 1B mvs Jojuouna inmnanqn po ‘Jaf 20140 ap aponxes wuapioojdia 1p ‘atinmsosd wupwojdxe jndoos up ‘eavo4a uy wusonpur » nos aipiuoino ap injnzngn D ‘viol no uphuuaw D ‘tab4of vaaisojof wud ‘ouvosiad Jojo » ppwBayt 18 pyoaa vijrzodsyp vj auvosuad oun v evoundns ap ajaporw pruzerdes ouvossad ap jnovfou eHruysp voreoyguun ourjuco eiusnuoD “OjUMIOIA myeo|dxo B wenxes queurmopard emyex ‘nondxo pow uy “gzerutqns (Pueosiad op moyen puraud jodomg rorlueauog eifmuyog « 2uvosiad 1948900 aprD0}dx2 ndoos us ‘ouvosiad Jano vadnsy exvpidojnv 24p 2.4v9 rounosiad imrsupwupfuysuoo vaioutiqo u ue0sied ap injnayen sd} auNDIA © gyea0s eave Bava: eluasey najuad asvojof ayo ap tuo tung ap vasiurd nvs vesnsdooo ‘vadmp ‘vautdafo utd 140 ‘vjuion pugudea ys-v ap nos nando 28 » 9p aunosiad 12]200 vayonygisodus ap pupiyfoud nvs ayo11401nD ap zngo ‘suniopyasuy uo ypnoaf ‘aardpa und ‘a4aBup.ysuoo ap auuof aro uud nos pjuajoi ‘asvjuiuaun usd ‘suvossad roun vaduted nos vadvz00 ‘vaswsafsuns ‘vaapjsodsuv.y ‘vaavinsoa4" Pury v9 ayouyep os ‘suvosied ap moyen vaioequios 1S eoanad puiaud 199z/gz9 mu woo] mp z1 mynjoonse UuoyuoD ‘yupMOI wyefsiBe] uy ‘ouvosied ap ynowery, (o00z ‘ariquissep ¢1 ‘owsayng 7] ap vyluanuod) ,, auv810 ap vasvaajoad nos vaingutos ‘odvpiuas apiouovud nos viavjos ‘ayoLof HoIAdas nos youn ‘pyonas auvivojdta ap auof ayy nos viinnysoad aBajaiuy as aavyooydea ung ‘aproo}dxa jndoos ws via vudnso joujuo9 210 2109 nos auvosiad run mnyupupuisuos vasaurigo naguad ‘asvojof 2110 nos 1MDq ap vaatuutad 40 Dodwp wad ‘apiquiaujna pions 1aun veawzyyn und ‘s4and ap zngo nos auntopjasus ‘eawoouse ‘aurdou und ‘adaBupassuoo ap ausof 4010 nos tajs0f vasveryin nos auvfuruowD uud ‘ouposiad ap voauud nos vasysodppy ‘vauvsafsun.y ‘muodsuva ‘vasmnsco4 pyuizoados suman ajunf ap joys apise axSouyap as ouvosiad ap jnoyen ‘orezrueBI0 ajeuotfeusuEN Igjeurum eatnodun omup soptmieN vfueauoy vy euormpe ‘eueosiod 9p moyen vorsdopad 1§ voreuruidas ‘eostuenaid putatid ANO MInJosoiorg Te ¢ |HOME uy stood reur “eyeuoreMoNU eife[si89] Uy ‘Jansy “InjnuawoUdy so;equIOD 1$ TuTWaAaId axesg00u Panv[s!B9q Jo[ayoed wareydope auuuod wuod ys ouvo 1$ a1quiout ajeieis oye01 ango op weidope ay ys arvo ouvosiad ap mnjnoyen & Hitugop foun veseloge]e Eresa0au Je1apisUOD ne ‘(NO 2[e auquIoU ayers ‘ouvosied ap mmoyen ngayrsuau ev aru YD “oumy ur 1S erupwioy, Uy aueum ajuny ap moyen eamwoyrdure yeurma}ep ne o1e> aznvo duns oyjesnur vy 1owezor yeasapeur anejsiB] rupeo mun efuaystxa —SSSSSSSSe MYGNWXATY WLININN VoINOW ol12 MONICA LUMINITA ALEXANORU. utilizarea ameningirilor sau abuzul de autoritate) sau a constréngerii cauzate de datorii, in scopul aducerii sau menfinerii acestei persoane, fart consimpamantul ei, platité sau nepliitita, intr-o forma de aservire (munca in gospodarie, aservire sexuald sau de reproductie), intr-o forma de muncd forfaté sau constransd sau in condifii aseméndtoare sclaviei, exploatarea ei petrecandu- se in alté comunitate decdt cea in care persoana tréia in momentul inducerii ei in eroare, constrangerii prin for{é sau constrangerii cauzate de datorii.” Plepand de la definitile de mai sus, se poate face o distinctie clara intye traficul de perspane $i prostitutie, Prostitutia este o activitate sAvargiti in mod constient, fri nici un fel de constrangere, iar persoana care practic& prostitutia este vizuti ca fiind © ,,persoan% care se angajeazi in schimbul voluntar de ‘ici sexuale contra unui onorariu” (Walter, B, 1998, 21). Prostitutia reprezinté o ntelatic: intre o femeie devalorizatA din punct de vedere social si un clieht respectabil, desffigurat intr-un. angajament economic destinat activititii sexuale” (Rafiulescu, M., 1996, 66}, in dictionarul explicativ al limbii romane prpstitutia este definiti da fiind: ,,fapti (ihfractionala) comisi de femeia practicd felaii sexuale ou diverse persoane pentru pi orc mijloace ‘de existenta” (Institutul de lingvistic& ,lorgu Iordan’, 1998, 861). Traficul de persoane este adesea confundat cy traficul de migrani din cauza unor asemandri precum existenfal unor refele infractionple si oportunitateg realizirii unor afaceri profitabile cu finfe umane (OIM, 2006, 22). Este jmportant insi si fie ficuta o distinctie fntre cele doud fenomene. Astfel, traficul de'migransi sd defineste dup cum urmeazi: ' »a) éxpresia trafic ilegal de migranti desemneazA faptul de a asigura, in scopul obfinerii, direct sau indirect, a unui folos finaniciar ori unui alt folos material, intrarea ilegala intr-un stat Asistenta si reintegrarea socials a victimelor traficului de persoane B parte a unei persoane care nu este nici cetifean, nici rezident tat; rare ilegali desemneazi tre necesare intrarii legale in sunt satisficute” (OIM, 2006, 21), Atunei cénd vorbim de infractiunea de trafic de peroane, vorbim despre’ exploatare. Potrivit legislatiei _intemationale »exploatarea confine, cel pufin, exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare sexual, munca sau forfate, sclavia sau practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe.™ in legislatia romaneasca, exploatarea unei persoane inseamna: »a) executarea unei munci sau indeplinirea de servi mod fortat, cu incilcarea normelor legale privind con muncé, salarizare, sindtate si securitate; b) tinerea in stare de sclavie sau alte procedee asemandtoare de lipsire de libertate ori de aservire; ©) obligarea la practicareaprostitutiei, la reprezentiri pomografice in vederea producerii si difuzarii de materiale pomografice sau alte forme de exploatare sexual; 4) prelevarea de organe; ©) efectuarea nor alte asemenea activitafi prin care se fincalci drepturi si libertiti fundamentale ale omului” (Legea 678/2001). Conceptul ,,trafic de fiinfe umane” implic& activititi legate de: recrutarea, constrngerea si exploatarea _persoanelor ea frontierei ul primitor nu * Organizatia Natiunilor Unite, Protocolul din 15 noiembrie 2000 privind Prevenirea, reprimarea $i pedepsirea traftcului de persoane femeitor $i copiilor,. adifional la Conventia Najiunilor crimi rransnafionale organizate, publicat in Monitorul Off noiembrie 2002wunrad 9[ ovo ‘osexm soqurouoss umyoyd ajo no onpe apesolt Heanor aiseoe) orwouoos ryoadse ‘(gorpisd 18 yorzy ayeBojut ‘verei0qH1) gopeout 2] eisooe axeo ad mnynuio ajtmdaxp :0 aroedse Joynur eur euistid und yezifeue y a1vod aueosiad op joyery oes} e] Bay qesaujna|ezeeziOARy aled [40}9e4 'Z"| B oreo Jp “peeojdxe y e op oyureUY eeoYNUSp! yoIZY, BUEOs: © aiso yumoIA yreruarog *,gumoIA yperiuerod™ puryy vo yrewort: ‘2180 eueosiad ap auoZayeo yasveoe ‘tel afoun Ul “TeBof nes [eULIOS Pour ur ayeoyNuap! ay ys jezIyI ne nes opueAgfar a[igoMe eng 9p [eoyo pour Ww weoMNUApE soy e MU aze9 se “(QNO joooyord aptioytio yrudapuy v azeo) auvosied op mjnoyen v uno y © yeumnzoud yovosiodvooy oso mounzaxd waar, 0 ene mney cn wn OD Me mynoyen & PUIHOIA vo wleoyNUEpr IS0F v aro yUBOStad o guutzosdor WROFAUEpE BWIA ‘Japsy “weumzerd gUMMOIA 18 BE yuo! ep ejaideouoo anuy 16 arfounstp o woe amqary, “(L00z/8EZI arpsmoy)) ,swuaisise op nyowwzes un op yzeIoyau|q, avo ‘omouayn apuye|dwos 18 a[LROGIpoM No “10Z/L9 "WU vo807 op omnzyaaid ouvosiod op jnoyen pulaud sopunsfoexyut voméxgays cud weuggn vuvosied™ puny vo oueosied ap mynoyen JopeusIA e arjoajoid 18 wuasise op oqeztferoods ayttorrod runtad aoytoods oyeuorjeu ajaprepug uy eurayap ‘gesise ouvosidd 9p Injroyen e UNDA ouLA|P eySvade “yUasise ap weIBodd ‘un-zUE ysnoUr 89 18 oxereoydxa op exfenais wIp asor 29 vdnq 5 aren sawp 1S opefeSue ofaunin yuns oproway unzvo anutp aynut eu 9190 Ul ‘pounu ap tabof mapdnoo vford ad pyeBour alinquasig Toned o11g9 op seuorjoxosip ayeyen 18 amp ysoud uns “gounur ap stoenuoo ergy ‘uBow e| yzeorony suosiod qn doo Wynur axe eiseaoe peep sope rem ‘Hyrarey youn ope oumruiy msooeu Hodooe owod nut oreo ‘uoyroyes je anzyos jaAtu un WMapIA2 os fem1o$ ap umEry ojpvpDs jo mnzpos injontyy ee AWONVAATY VINA YOINOW 8120 MONICA LUMINITA ALEXANDRU eee integrare in viata social. Unele obstacole intélnite in plan socio- profesional sunt exacerbate, iar deciziile care legat de acest subiect sunt pripite si aproape de fiecare datd gresite. Aceste probleme legate de adaptare si relafionare sunt mai des intalnite la tinerii care provin din centrele de plasament, care nu au reusit s& dobandeasca abilititi de viata independent, dar si la tinerii care provin din familii dezorganizate, care nu au beneficiat de ipgrijirea si afectiunea parinfilor. ‘Situafii de abuz sau abandon familial. in multe cazuri se intilnese episoade traumatizante in care victimele au fost supuse in copilirie violului, incestului, maltratirii, diverselor abuzuri, abandonului familial (tineri care au crescut intr-o institutie de crotire sau viata pe strad) = domestic’ determini un mare numir de fete si femei consid inere si-si piriseascl familiile si fara de origine, unde c& nu primese nicj un fel de ajutor din partea statului ile care se|confrunté cu somajul, hdrfuirea sexuald ssi violenfa in familie, promisiunea unui loc de munc& fn strdinitate bine plitit apare ca o salvare magic&, fntr-o lume mai "a povestile de succes din partea celor care au fost plecati la munc& th strdinitate, determina pe tineri si-si doreasca o situatie material mai bund, iar singura cale pe care o vid in realizarea acestui ‘scop este munca in straindtate. Pe de alti cor zona de provenienfi pote deveni o cauzi atynci cind ne refetim la localizarea geogtaficé intr-o regiune stracd si rezidenta intr-o aglomerare urband. Tinerele care locuiese in oragele mari sunt mai vulnerabile fati de trafic, in comparatie cu cele care locuiesc in comunitafi mici, rurale (conform statisticilor ANITP, 2011). | Asistena $i reitegrarea s de persoane 21 nee Grupul de prieteni. Sunt intalnite situafii in care grupul de prieteni are o influenfi determinanti asupra comportamentul valorilor si atitudinilor persoanelor traficate. Atunci cénd gray pricteni pe care-I frecventeazi valorizeazi in special banii, are legituri slabe cu biserica si comunitatea, tinerii aleg ca singurd ine munca in strdindtate, in speranta unui nivel de trai mai neludnd in calcul riscurile si situafiile traumatizante la care pot fi supusi. Mirajul occidentului, pe care il percep ca find un mediu strilucitor, de lux este cel care ii ademeneste pe cei mai multi dintre e Aspiragitle personale, Dorinta de realizar personal si independenta financiard se aflé intr-un raport de di Proporfionalitate cu riscul traficdrii, Proiectarea succesului in strdindtate este o cauzi dominanta in aparitia traficului Lipsa de informare, De cele mai multe ori victimele nu detin informafii corecte privitoare a riscurile la care se expun, la legale de obtinere a unui loc de munca in stréindtate si institutiile abilitate s& intermedieze acest proces. Sunt cazuri si nu putine, in care persoanele care merg si munceasc& in strdindtate nu cunose informatii privind {gra in care urmeaza si migreze $i de asemenea, nefondat, c& migra in strdinatate Tespectand condifiile legii nu pot deveni victime ale traficului Existi de asemenea mituri conform c&rora doar cei saraci si cei fir educatie pot cidea victime ale traficului, sau c& victimele traficului pot fi doar femeile si copiii Chiar daci refele de traficanfi sunt dezmembrate prin eforturile celor care aplica legea este dificil sa convingi victimele si depund marturie impotriva traficangilor. Acestea sunt ingrozite la gindul cd cei de acasd pot suferi consecinfele denuntului, pe langi rusinea de a se inapoia acasi si a fi ardtati cu degetul (in absentei unor programe reale de protectie a martorului).oye nes iSnuyur “‘uUT zn ap ssnpoid aye nes eens ‘aaneatozoud § ‘ysvoryuys otfeyuourqe 0 ‘yzeq ap euoISt emBise 16-2 op sojoumora vareyoudeour :y se uno auia|qoxd vy eonp jod Wo1ep Joun [UCD UE koUNUT 1S YoRMOUODS varEeoldxa, : “Teoos yBenos as YS [apise 1S yeloos ayeyLMoesuT yUoUeULId Oo RUNS ES ee Fer gUTASp ys ‘Inf UIP too UL vosopaiouy ypreId 18 ES umoia'a euruo}ap vA o HyOYeN vjuauedxs “gTeI90s azapnjoxe ap ‘arvjazt op ‘oregMBuIs op s[ojueUUES TOUMOIA _ZeonjUDI0R Pind wooy “Ter00s ued wy momsox oundun y 1S uMoIA yzwomndreut Tryueoyen avo und znge sp guLoy 0 ays9 juJo0s jnznqy “ngs [RIOWTA anSeatid 20 vad UT ToUMOIA v azeIOfLBuy ap asuaru equeumues eiouoS ayeod ates wseooy “EIOYIP aungy off ¥S ayeI91005 Uy FoUIHOTA waseIBaIUT eo DoNy vaTEZNEUITAS “znge yun eUINDIA ysoJ v YO YeneO IP IOP vou] yeO, 9p Ter Tyo no wand oso yo jruuauMuas oyoren vUMOLA, ‘aqURADRA OHOY JMS BUIBOIA ORS 2] ¥S "ALOAITE SOF 8 ameo ad nes inoon v e1e9 ud apLuony no BiNyRBO] UT OUTST ap Tuuoumueg “Tuo}oud ‘Tuan ‘ortrurey eudord op seryo arepyn juns S[SWIHOIA YO ayNUE ret 9[99 ap yo trydey ep Jeroads ut yoonod aise azpaiouyou op |nuaumuag ne Ties [OooTe ap mngrumsuios ypeid opeo ero nnued andur ‘our 18 arezyiqedo ap ‘warms no yidn] 9s “ipeyt90 UE 1S outs uy voxepozoUT apuai “Wo amu reut [90 aq ‘ouRosiad aye op wley wEsoFTTEU yiuDTOLA ‘aquayoIA Uruonazt ‘oeyAysax8e ‘outs uy varoBenos ‘sued 9p asooge ‘ouatajed nes ovwioys ‘deo ap tramp ‘ouourout op Lapioid ‘omdepe ep tenoedeo earenurump ‘yoruoso gjeasogo ‘oreorunuioo ap iemgny ‘euanoayy junueusSoo ‘TuOs op LBayTy ‘sqeproms tnputs ‘arseudap ‘oyiarxue ap ums no osenpugnmaguoD wiseace “Toul mmongsd widnse eaneou ojtoosuoo axe a1Sojoyssd mmzngy “piliopau Turozes soUn wiiyrede ey 1S 1p “YCIS/ATH umoard 110q eIA;Ip no roWNOIA vorenurE E09 B] KONp ys avod ee @ ‘ueosied 9p injnayen sojouND/A © gjeD0s easesBawuas 6 etuasIsy aisoduy “oro (Housed yjnut eur no apenxas siejox Igo jus 9]2123 pugo saye reus) ayepr Yous “wnsIO ‘reuUN Imyruoe ape mooyur ‘ouatajad timoaid steioose leonfduwoo 18 fqenxes aiqynusue no ba onjoey ape owo|qord aye nes tadns ‘apenxes 4oja}2eIU09 Indu uy somo19 nes oinoe amp’ “quoonpoadar Inaeyd uy ared [enxes jrenge ‘japsy “onueuodun ovey yainp pourmora, "oonoud tod 18 smsacaxy teu ajoo uns aponxos ajunzngy “2seorBe1u09 t10q 16 rhzered “njooyur By PoveiiqessuTMA wowed yod aatznqe youn ap PUOD ‘ayuastxa Plop arerguys ap ows[qord AojeuAyIP voseawsse sopat jod ‘suesooau 2feorpaur sopurfutSuy vazeps0oeaN “to aed 18 tata wiemp yeoi ad onvsd tryunm voae od azvo 2yeqarso aleInoseA gUapIooe eI ‘exezmds ‘gjeasogo ‘sortos5 8 ence ao1zy Henqezip ‘umgoey ap oxeznes ‘Bigy Tug 1§ wzryu09) fet Jojauayp vozeznes ey ap pupsioul ‘10 Pp tugs eidnse rumisnozados eseoroumu ore “(E6 ‘9002 ‘gzueig ‘nqoy) eye os oxo Hlej dog} v ap sojouors eoreroedeo guutzardas [ yuesz0d O}Oey A Sout ‘owvortde sojewoureyen vayeump 16 eyeanp no ajouotizodord 2eNIp jyuns JojauMIA Niveues eidnse e[eiuroasuos ‘qeroued 1g bos #6 onuisd 18 Wo ‘otzy azapan ap round unp ye “iojauurota Mmyups eidnse oawi8 olutoasuoo ore ouvosiad ap moyesy auvosiad ap mjnoyea ajayoayg “ey “Teuoreuzonur foare vy peroads ur “gre juayut eaxeradooo 58 inmusutouay eorenqeas :eumsloe op joanp nop oyei0Nd RO undury JeBey misaoe vorayequiog pursLid aqugdnooarg A¥ONWENW viINININ VOINOW wz\ 24 [MONICA LUMINITA ALEXANRU echipamente de protectie pentru munca in fabrici, medicamente sau accesul la servicii medicale. Una din cele mai des intalnite probleme cu care se confrunti persoanele care au fost traficate este stresul acut si intens trait de victimi, care poate evolua citre un sindrom de stres posttraumatic SSPT este o tulburare psihic& grava care, in formele sale cronice apare doar la o mic& parte din supravietuitorii unei traume. Tulburarea consti in esecul de a integra experienfa traumatizanti in cadrul conceptiei deja existente despre sine si despre lume. Persoanele cu SSPT sunt atat de marcate de amintirea ororilor din ‘recut, incét le vine greu si acorde atentie prezentului, Tulburarea se caracterizeazi prin intruziuni repetate ale amintirilor dureroase in constiinfl, insofite de o excitabilitate crescuti, precum si de ince constante de a preveni reaparitia amintirilor, prin intermediul unor strategii active si pasive de evitare, Acest model al intruaiunii si evitarii are drept efect acumularea progresiv’ a simptomelor si a unor dizabilitifi in perioada care urmeazi expunerti la trauma. Principalele trei componente ale TSPT sunt (Mark, J,,D., Jordans, 2004,'16): » Retrdirea care se referd la retriirea injvoluntari a eyenimentelor, prin ginduri care apar _involuntar, cosmaruri, evocati, etc.; > Evitarea care se referi la dorinja de a uita incidentul, evitarea géndurilor, sentimentelor, situatiilor sau activitifilor care amintesc de evenimentul traumatic, sciiderea intr de activitsti sau persogne, etc.: > Hiper-excitabilitate care se refer’ la reacfiile fiziologice (Stare de agitate, reactie de spaima exagerati, vigilenti excesiva, dificultate in concentrare) provocate de teama cA evenimentul s-ar putea repeta. Asistenta si reintegrarea sociald a victimelortraficului de persoane 25 etl el he eld ae Interventiile timpurii si prevenirea sunt posibile in SSPT, deoarece este posibilé identificarea precisi a evenimentului care determin aparitia tulburarii Prevenirea primara are dr Teducerea incidenfei unor noi cazuri prin interventie debutul tulburirii. Aceste interventii se adreseaza intregii popul: afectate de trauma, firi identificarea persoanelor cu un risc mai mare (desi aceasta poate fi un avantaj important al procesului de interventie). Prevenirea secundard urmireste reducerea prevalentei tulburarilor, prin identificarea din timp a problemelor si prin interventii care si impiedice agravarea lor. Tratamentul urmareste eliminarea tuturor simptomelor SSPT si revenirea pacientului Ia traumei. fn realitate, ivelurile de functionare anterioare st Iucru nu este posibil intotdeauna este influenjati de factori precum cronicitatea ei etc. in SSPT acut cu putine ia unui grad ridicat de succes in relativ putine sedinfe este realist. In asemenea cazuri, pot fi atinse scopurile referitoare anterior si nivelul scdzut al recidivelor. Aceasti nu inseamni cA persoana nu va mai prezenta niciodati amintiri supiritoare despre eveniment, ci, mai degraba, c& ele vor fi rare si le va putea face fata. Componentele esentiale ale tratamentului (Psihoeducafia, managementul —_anxi expunerea si Festructurarea cognitiva) se suprapun cu interventiile utilizate in tratamentul mai tulburari anxioase. in cazurile acute, precum si la persoanele care inainte de trauma nu se confruntau cu Gificultifi si beneficiau de sprijin deplin, aceste abordari sunt suficiente. Cu toate acestea, in majoritatea cazurilor, pani se apeleazi la tratament, tulburarea se complici printr-o serie de disfiuncfii psihosociale. Uneori, la victim se poate instala sindromul Stockholm. Acesta mai poarti denumirea de ,,legiturd traumatica” si descrie comportamentul unei victime ripite sau captive, care, in timp,“2peBo]r sofertanoe nigntofeur nze9 Ur eo [oJ Ul “wAZeaU EYTO oO puyyuazardas ‘ozeUE TEU yu aso [ENTE aimvojdxa juns aro sojeueosiod wyIo ‘oyeyyear u -arebynuapr ajeuyorA seop pupzurdno ‘aa[dwoou juns JO ep aLaJo offonsnes 1§ QLINW wud nes sutpio op oeL10} wud ‘typ op a1L2aJ0 Neg “EzlTouR ofoTU Uw ysudno Ty a}eod nu aro “epiqemnsewoN are ysooe vo nnuad ‘ounosiod ap mnoyen ajeumora up axed o yeoop gpuidno ys ososnax nu offonsHEIg “y T107 ‘ALINY) s0}ouno1A pug w oyeN op forjenyIs v oxoGHUEpIOIE o 16 sep ‘Oyen ap rojaTEUUIES & BYeADApE azoLTUEpI 1S aleiSeounda1 o 18 umooud ‘tagognuopr tndoos uy wlusxtout apidex reur youn jnsues wy “no v axeorde op Jopmonns rojuoroyo vasaySo19 YF Je AUT ‘BO[IOp [e 9p [39 Ie] OIA BaTeOLNUSp! 1S arvoyeN anuIp duy op [h[BAIOTUT sMpor B-S YO YUUIEESUT 99 B99 “JOFOUTOTA v alvOyHUOpT ‘Op layed B oTeUH Feu 99 UY 90 UTP vara}Seu9 y se jnWud :eAyouI enop voaw aqeod dey op ayjemis mseaoy -%¢ aiSosgdep o1oz Innue Msmo uy sywoyHUepI IO[SUMOIA THIEIO. MIP oywoyes) sOJoUTOIA Inuoder yo [apse ‘ojeumor v amoynuap! op teres v aiaisor0 © wieisuoo 9s GLINV eP sez1Tear QTOZ nue UT eUyMIOY Wt auEosIed 9p mynoyen worferms w azenqess ap mimuodey watnog (€ “T10Z ‘ALINV) 0102 injnue qnsmo uy sieoyHuept sep ‘HoLaE He WY oYEN uy aywor|dun puny zojouTaTA [ruses “(amoe yupd op jusooid aru yeu 20) %pS op 159 ue iemypoe [smo UE owoYTUAPr I$ aWoYEH s0juMOIA jrywado1d ‘SWNOIA|9p PSII WIG “T1OZ Thue wy 1S ourfuout 9s yruepuodsE areusHd yisvoow yo ord * “witopusose arewot0 preosn © arseouno pugo 0197 [nue ur ged ‘gmuapueosap yqIMo o nosound 1 ‘TupzrumorA vatoodsied wip “Hrupuioy uy auvosied ep mynoyen erinfona ¢o9z [nue no puydssuy yo vyesuoo aod ag “600Z le ‘ue0si0d ap injnoyen JO}SUNIA egies earesBaular # elvaisy | | | | True ay 1goep armmur rear 9%¢'Z¢ no ‘oumOKA op y¢11 a1oyuopt oy me OLOZ UE UY “Og/{ ap 1s0y B atop! soIouMoNA Mugtand pugo L00c Imuv ep wey ‘(oumioia $zz) 9997 nue no Pupdoouy grensiSozuy soy v oreo ‘ataysaxosap ap xlumpuay o gnumuo> Inuewousy “(eumor OFT) goog nue uy 1vo9p ofur Yew “outvosiod O84 ®P aise G00Z nue awoyHUSpE LojoUMoIA Je [eIOL [rugUIUE ‘sueosieg ap injnoyeay eanoduyy Na HIS ULOUOD “oye op —ajajar ajueu nud a sap © 9p 18 sep SIZuEN ap ere} o puruonsp eMpWOY ‘a[eqo[s Emisusuyp yerydyo v ouvosiad ep moyen jnuowotoy PIUBWIOY UI EHeNzIS “py Oyen ap oreiaued ayeuoriow sojoua[qord 38 Innsans pity so" e op sojoumorA vaeyoedeo ap 1S asndns juns waiseoe qe el LojsIuaMIeEN eayeEMp 1S eIeMp ap puldap ImInoyen sojoumor Wienges wadnse ajojuroasuoo ‘Tex0u08 Uy Teuosrodianut fmlnznge of suora yuns aro ofouvosiod nnuad aumnjotsesdns op MUSIgo oHFoveNs oO y v rexopisuoD a1s0 RuUaWEUOdwOD 1 “azets ‘suPQy [euoHoua sans op nirpuoo uy sede owordus s1sooy “Tuortdgs no e99 - grewuoy ganrzod supjes emus apsoid se rgonnuy ‘gumora nqued voi teu 101 ouiaap son1der 2p vareredag “toxou sotudosd ejunatad wy oxeomngou 36 mmondgr soponou viuaud uy guopBiasody auraop vumota ‘ltyoosuoo idaiq amupy oy es audei J20 #9 [ROSUr PIshKO “arpeAo op Baniuo) O-nus jonny ‘arehimuaue 0 vo aindaoiod ums aropeas op aisPOrROU ‘sveoyT|duue suns tmyruowder eouied up outuar ayereung HN “eiuajo1. op vueer yzeq e pupae ‘Aisuajop no soyhuapt as ys daou oandeo sTeuvosieg “wumdns os t ys 1$ truondgs no azazneduuts ys adoout AANA VAIN YOINOW 928 [MONICA LUMINITA ALEXANDRU. icului de persoane 29 Figura nr. 1: Evolutia traficului de persoane in Romania 2006-2010 Sursa datelor: ANITP, Evaluarea situatieltraficului de persoane ‘In Roménia in anul 2010, Bucuresti, 2011 Statisticele puse la dispozitie de Agentia Nationala impotriva Traficului de Persoane (ANITP) arat cd in anul 2010 femeile au fost cele mai vulnerabile la trafic, astfel c& a fost identificat un rumir de 650 de femei traficate. »Spre deosebire de anul anterior, Teprezentatea victimelor femei in totalul populafiei a ctescut de la 54% la 56% in timp ce victimele birbafi au avut o pondere mai mica, de lq 46% la 44%, in strans& legituré cu apartenenfa Ia gen, vulneral i a femeilor este mai mare la exploatare sexuali gi Pomografie iar a barbafilor la exploatarea prin muncii $i obligarea la cersetorie”(ANITP, 2011, 4). | Repartizarea pe sexe a victimelor | traficului de persoane in Romania | 2010 | Figura nr. 2 156% feme! 44% barbati Sursa datelor: ANITP, Evaluarea sitvatioitraficulul de persoane in Roménia in anul 2040, Bucuresti, 2011 Traficul de minori cunoaste o crestere procentualli, de la 22,5% (186 minori) in 2009 la 27% (307 minori) din totalul populatiei de victime identificate. Cele mai multe victime identificate au varste cupringe inte 14 si 26 ani semnalind astfel pozitia de vulnerabilitate la trafic a persoanelor tinere, lipsite atdt de resursele materiale cit si financiare pentru un trai decent (ANITP, 2011, 5). Distributia adul traficului de persoane in anul 2010 madulti 73% m minor 27% Figura nr. 3 Sursa datelor: ANITP, Evaluarea sitvatie!trafculul de persoane in Romania in anul 2010, Bucuresti, 2011(8 ‘T107 ‘ALINY) Emzvo Ip 9667 NO Yount ud varejwordxe 16 tmz UIP 9%09 no auOVOSIG0 UUd varewojdxo 4380 ¥ yonsuojoureo vjediound ‘awoynuapr oUMIOIA go - Bluey sunzeo tip 9%66 no your Ulud vazEyEo]dxe ys0} ound “ -mdig stiojoereo wrediound “opeoyNuap! aUMOIA gy es ‘UIP %66 NO younur tid vareywopdx 1s0} oereo vjediourd ‘swoynuapr ouMoIA 1g - eID» Sunzeo tip %L¢ no younur wd vareywoldxo 1$ tnzeo up %pg no gpenxas vaseywojdxa So} ¥ ponstisjoeeo vjedioutid ‘ayoynuap! ouMoIA 90Z - BIT] © Sunzeo up 921 no youn und vareyeoydxo 1805 8 yonsuaoeres vrediouyid ‘ayeoruapt aumora pez - eIUedg sasoy ne orfeunsap ty} rouro ajaredioursg “ipl soyolrn ‘Inyo UL oyworFEN sso} ne oUMOIA aNUIp %bL ap us001d UD ® gon ‘ngeinona ‘oL02 ive w eupwow ual ap Milica moras canes aun SORE eons pu vane oz warui2yen mM 960 ware 24083 m OLoz nue Uy) Wie}Xe OYes}-UIe}UI OYeH e}NGLASIG Te ‘ueosied ap injnoyen sojaunsya e gleipos eavelBaiujar # eluaysisy (eur SOE) %97 ap feudd01d un vf Pupdunfe ‘e6<'7 no 699¢ [nue ap viey inosOH0 @ JORPWIOY [RuOLOVUL Wy ayeoYEN JOfoUUNOKA guy 0 380} ne 7) atenxos tyneojdxa jndoos wi ayeowyen) EAE ne woth SUNDA ap anzyos Tour sos feMGD0Id up (a £05) evebroy younur jndoos us oworyen ys0j ne aumora OnUIp %Ep ‘0107 tnuv uy ‘axervo|dxo ap vayeuyepout ajsoatrd 29 vase uy (L-9 ‘1102 “2LINV) Sumo (1 pupSun(e oxeur row yur no 180j 8 nSamong Wy Svemnioal Jojaueosiod jayumu ‘epedeo up aruanard ne SUINDIA Of Bain 99 dun Wi ‘epsy ‘oumora eseoroumu nutiod agen uy axesuey 9 edures v0 yeuoHiouny v go ared as ‘ue ysa0e Uy ‘oreo Br Sop onde wueqnonsed apenas C “piuoruanaid ap joo no prout09 Sieo91 BP Inlopnf soqunzeo vayewofeur wl “(oye 4) pngsen “Pitnsig] 18 (aremuoes oumota z¢) Stan, “@yemtoar ou1A $s) pery “Gremioar oumoya 06) sox ‘(aremucox aummorA 11 1) néamong soy ge, uMOrA aitinuyer I80y ne oreo wy afapnt ajayediomag -unzno wp %LL WI ONAL aNgD Op Toop moy v-s soyouuNOIA vareMsay (S ‘T10z ‘aLINW) ASounong, “$98ry ‘pery “Suny outg asoy ne arensiamy aumora ap jam IRosoi9 Yeu Joo wo sjafepny -uegmn yRypam uIP aumoin Sha? %8h 18 [emu typo up amwonoid ne ajoumoia %zS ep sthiodod wy vojoumota Je piustuoxord ap pour orgaanid 29 e209 “SE Sanwoyuuios ofuarogip orezstBoauy soy ne nu LOZ jue a MYANYAaTY WAIN VOINOW ocCAPITOLUL It ETAPE ALE TRAFICULUI SI TIPURI DEEXPLOATARE __! ———— 11.1. Etapele traficului de persoane Traficul de persoane este un fenomen epmplex care Presupune parcurgerea mai multor etape, Fiecare etapa Ii {nseamné o grea incercare pentru victime, ins abuzurile fizice| i psihice iau amploare in fazele finale, Conform Agentiei Nationale Impotriva Traficului de Persoane, aceste etape sunt: Reerutarea reprezint§ primul pas al infractiunii de trafic de Persoane, dar si primul pas prin intermediul céruia persoanele vulnerabile pot deveni victime. De cele mai multe ori victimele Sunt abordate in mod direct de c&tre recrutor, care le face Promisiuni mincinoase de angajare in str&initate pentra un salariu atractiv, de obicei pentra 4 Presta munci necalificate sau care necesiti o slaba calificare. ____ Rectutorul este in peste 50% din cazuri o Persoan cunoscuti victimei, de obicei membru Al familiei, logodnic/& saa iubiv', un Prieten apropiat sau o persogna de seamA din comuni ite. Acesta profit de credulitatea si lipsa de informare a celor fare le vor deveni victime, promizandi-le slujbe bine plitite in farile Cecidentalg, slujbe care nu hecesiti o inaltk calificare (chelner, ‘muncitor necalificat, sezonier agricol, baby-siter sau mengjeri) Victimele cad astfel in plasé recrutorilor si isi dau acordul si Piriseascl fara, in speranfa unei viefi mai bune. Pe ling Asistenta si reintegrarea sociala a victimelor traficului de persoane 33 promisiunea mincinoasi, recrutorii folosese si alte metode de recrutare a victimelor cum ar fi: répire (de pe strad& sau din spatii publice de distractie) sau anunt de mica publicitate (mai ales cele referitoare la asa-zise angajamente ,artistice”, c&sétorii false ete Rapirea este 0 metod’ destul de rar folosité din cauza eforturilor mai mari pe care ar trebui si le depund traficantii, deoarece victimele vor incerca de la inceput si se opuni si s& scape Pe lang sumele de bani pe care traficantii ar trebui si le ofere la trecerea frontierei, in cazul in care victimele sunt scoase din tari, tiscul ca alte persoane s& intervind in eliberarea victimelor este destul de mare, © metodi din ce in ce mai des folositi in recrutarea victimelor, inclusiv in Roménia, este metoda ,,loverboy”. Este ‘modul prin care traficantii se folosesc de atasamentul emotional al unei femei, Strategia adoptati este complex, bine pusé la punct si cu att mai periculoasi cu cat distruge sufletul unei_tinere. Atasamentul emotional se dezvolta pe parcursul mai multor luni, uneori chiar ani. Recratorul intrd in cercul de prieteni ai victimej sau intra direct in contact cu victima si folosind tactici manipulative fi céstigi increderea, ajungand la un moment dat s& aiba control total asupra ei. Practic, profitind de vulnerabilitatea victimei, recruforul icfind-o s& creadi cA este € 0 familie cu ea. Dupa o perioada de timp si meargi la muncé in strdindtate, pentru a-si imbunftiii situafia materialé. Victima avand © foarte mare incredere in el, ignora orice sfaturi primite de la familie si prieteni si se lasi influenfat& de recrutor. Ajunsa peste granifi, victima este preluati de un alt traficant, o alti verigi din procesul de trafic, cel care o exploateazA (http://anitp mai. gov. r0/t0), Aceastii metodi de traficare are un potenfial de rise ridicat, pericolul rezulténd din ugurinja cu care tinerele devin victime, indiferent de nivelul de educatie sau situatia material indragostit si cinu gs 1S preosn ap jmsap wun ay ys aIngon vounyY eurang 9p jueq 18 sep ‘yseut ‘axezeo ap dury ys20e uy putIoyaudg to = JoMoIAes |nquyps uy ‘que Z wIIKEUI yoseInoo} ys 10d Tuo (oe tour sopridoo wamftBuy ‘aoquseo oLAIs soun vaLeisol #) ganoodsor wy ned Holes oyunu quTyos ut Purse “ao} wre wp amrurey o-syuy rexoduiay gosenoo| ¥B vormmgsod ne emp wiosgo rupowayur ud aja0 yums ,,4z0d-no“ afuasy. “ayes oye ayn Uy 18 10 “erUBLIOY UE rea ‘nur UTEIUY Iso jooeIsqo aay “wor|de vand 1e-o] voysooe ares ceeds ca ap Muade uy oyezmygop sojnuose vareuotjouvs B omaud no oyeaoape rorieysiBay usdy aise russe s01seoe vareuoriours uy [ear Joowsqo up ‘oybn ap oLmzeo yeuorioues 18 weap ep POUT Oy BS PURO ‘HoT zwIyo nes yeBoyTwas 2 Sumar eu 20 ap Yesongoe oye uy soy dla usury 2a a Vv ‘yout nyrodsuen 1$ vasenuoay ap vlads uy ‘oon wy 1$ weoN daar ne-s a1¢9 Uy tmzeo aq}Zadoosop 180} Te HSU ‘ieuBrar no ypueqes}w0o ap qnsoooid wt amondu ys0y ne wusuny ap ee . 3 1H Ho oyu Yous 9j00 ap Bojeiuy o nu oreo od equa o-nUy Lo ayn opal rpoo|d TONY 1S soja}ou Tpajozal vaxapeA Wl Bese an aindsorod yung ‘sumnora nujuad anoene nuoyes un no ‘asyey yount op noo] "ayo 10d pounw ap raiuof v aavsopd ap ayoauud aifuosy. : “(81 “s00z “201 mov Teuoneurayuy) auLoy oyEyIP gns ososeBar os aad ste sooy 8. 2s po uy aap gns yzvatony amo weatd axjuafe o op 1§ ginogy o1eod varemioar 1 ‘SeNpupur ouvosiod wuneapjowy yuNs nu OMIDTY : Yo] opwoowge uy prypurey ayn ur japse pupSene 1S varopazouy o|-npuesHsyo ‘soysimayd req 9p yumns 0 Jeu] BILLY O] BS NURS IHULOYEH ‘xoTHdoo mnquiTyos uy ug rpayo ne 20 gang ‘Tueq op gums o osountd exozyo [nqUNIGDs UI ee se ‘sueosiad ap injn2yen sojowiN>qA e gleiD0s eaveiBajuia # eluarsisy od vo tetdosde 109 op ompuga onoesd yuns apeumnory, oun vamu9Jo wud ‘tnynptdoo e oxefoqoad op a1Bor, HRY oY “oyeR ut fussed) rorprummy ruquiour 381 a1v9 ad meq ap ajouins ap areius; uns oued ‘apoadsor rajarpous ozardepe 2s es yoseaout 1¢ gsott o aro od vlera sue Bise908 fo sured 0 ap ad madaooe ouvosiod aisooy, Huwoyen 701 TnPUBx P| Usa areorpen aso} ne aseo ajay “nzeo afoun uy ‘yer raEy aurajqoud nes “ermooid ylousreur atlomais o ‘arleonpa ap anzyos NJoATE 1S Epoyour Fe aud areinioss gfoumoys oxy aeyyeeneo ap wiooup eumugdo] © BISIX9 NU Zeo ysoou UY “ysnpar reur 2189 wore) Iqisa09e opun ‘ein Tipe Wy Hooun eye 9s weveoidxo y wa eumnoIA amo 1 [noo “weojdxe y ea apun eifeunsap ango aonp o arvo ugnyusroud Iasndnsord op enjaid aso ganoodso1 exei uy sunfe v aug) axes MSL NOMOUE UIP azeo Uy aqHfErNs sinasouNo euIg jung ouig reur axseouno 9s v nnuod ‘wsooe yzetponuop apun ei Uy o8z0u & ap pecundond 20k} uueogen ‘oioun eazopatouy undap ad 2Bnseo Fes @8unfe Puy) “emusooe apivonmt ap 7285] muna osemuyg Bd eg NOUER no afojor towsoow jrupouayMT uLLd «: tod oforay ‘tue semyo nes juny sonnet yeuu jnsmoxed ag ‘arreurens Wy FOP no rupWOI Tol~a0 nes ‘Turens fuajzjeo anyo op Teroods wy “oniorespo/oruajauid op runtsruzord 98} 98 TY wore “azoun Steinioer Y iod afelar soysa0e jrapounowuy uug -axeynsoor 9p [oy Soiffus un vauswose ap ezzozaidax 10d arezyperoos 9p o]2[9ioy MYANWXETY VIN VOINOW ve36 MONICA LUMINITA ALEXANDRU $$$ _____ SO WNT aurxanonu depaseascd cinci ore, Plasarea |au-pair” intr-o fara de destinatie are ca scop dezvoltarea abilitifilor lingvistice dar si anumite Cunostinfe despre locul sau fara de destinatie. Sub masca acestor agenfii se pot ascunde adevitrate refele de trafic, fn ultima vreme numérul acestor agenfii a crescut, iar modul lor de operard se desfisoari in mare parte via intemet, ceea ce face ca ele s8 fie hnai greu de controlat, Agenyiile matrimoniale virtuale pot ascunde in spatele lor refele de trafic. Femeile singure si disponibile, ce sunt domice se cAsitoreascd cu o persoani din striindtate Teprezint& persoane cu grad ridicat de a fi traficate. Comitetul cu privire la Fliminarea Discriminirii contra Femeii (CEDAW) a descris astfl de casitort crganizate de oltre unele agentii matrimoniale virtuale, drept o oul form de exploatare gexuald. fn foarte multe cazlri, femeile Sunt prezentate mai degrabi drept bunuri decat persoane. Aceste femei tind si se afle int-9 situatie similara lucratorilor migranti din domeniul casnic, deoarece au ales” s& trliasc& in casa unui Ditbat cqre preferd' un comportament mult mai servl al unei femei din estul Europei. Ele pot fi forfate la servitute casnicd, pot deveni Victime ale violentei domestice, viol marital etc. Agentii de moda si a artistic: Aceste agentii faa angajari peste hotare, pe o durati de ‘imp relativ scurt, in domerfii ca industria modei, fotografiei, a sportului dar si cea artistic’. Agentiile de modi pretind taxe exagerate, ceea ce poate conduce la tun anumif grad de indatorare a potentialei victime. O alti metoda prin care victimele sunt inselate sunt contractele false, fie aceste locuri de inuncd sunt fictive si doar au foste percepute taxele, fie munca de dansator sau model devine munca in industria sexualé Sau jicordarea de servicii sexuale (Intemational Labbur Office, 2005, 18). Agentiile de modi si impresariat artistic au luat ¢ amploare destul de mare in ultimii i, in special prin intermediul intemetului, Asistena si reintegrarea social a victimelortraficului de persoane 37 ee Transportul este organizat de cele mai multe ori de recrutor si se face pe trasee stabilite anterior de acesta si poate fi realizat intre granifele {Arii de origine sau in afara acestora. Transportul are loc la scurt timp dupa recrutare, astfel incat victima s& nu aiba timp si se Hizgindeascd, Metodele de transport difera in functie de persoana si twaficant. Deplasarea se poate realiza fie pe uscat, fie aovatic, ori pe calea aerului, mijloacele de deplasare putind sa fie private (autoturismele traficanfilor, taxiuri) sau publice (tren, autocar, microbuze ale unor firme specializate de transport persoane). Victimele pot si calatoreascd ilegal, fri acte sau cu acte false procurate de traficanti, fie legal, cu acte in regula si vi Valabile. Datorita includerii in Uniunea European’ a Roménici victimele pot calgtori in alte fari legal, nefiind constiente de pericolul ce le poaje astepta si accept instructiuni de la traficanti cu privire la rispunsurile oferite autoritafilor oficiale. Motivele cel ite pentru trecerea granifei sunt scopul turistic (excursii individuale sau de grup) sau cazuri in care sunt utilizate acte false, in special in cazul minorilor care datorita aspectplui fizic pot trece drept adulti. Atunei cénd victima este minora posibilitatea de a parasi tara ilegal este mai mare decat in cazul victimelor majore, deoarece minorii au nevoie de mai multe documente pentru a pirdisi fara in mod legal. Persoarele care trec ilegal frontiera sunt de obicei cetiifeni straini sau cetiteni romani care au interdictie de pirasire a frii sau au comis infractiuni. Cu toate c& it} aceasti etapa a traficului, traficantul are un comportament civiljzat vis a vis de victim’, in cazul in care victima incepe si constientizeze din timpul transportului ceea ce urmeazi si i se intémple cu adevarat, traficantii o reduc la tacere prin administrarea de droguri sau folosirea violentei,Hojapeseque ynuifuds no “(uonesBr soy sonezeme8i0 jeuoneusenyT) FOI [nurllds no yapazyqeex 2s vavar4ndey “tiingnsuy s03s00e Tuoynfe ey yzeojede nu SPPUOLA LO ay[NUI Te 9]90 ap ‘guIRa) ed 'panDoadsar wre{ UIp TOItpWIOY ZOFo}eNsUOD Nes LoJapesequrE BsaIpr tod os sjoumor, “yyzer ap vosezuef10 und ionyjod je nes tua1[o oun juioynfe no “ajiqeroAey umoun{uoo uy ode} as 1$ sopfUBOEN jO[OWIHOIA vorBaqy|a aundnsoud vasmpag Inonuos gns ap s0j2um91 7 ase nguad ortjod ep wouy 1 s0fWaUMoop, esdiy sini a njueogex, “oundns eA os eumoIA yo mmdy e oxen P 12} tm eo “uwoyeN ango ap aywostzuoD zuns ZoyaUTOTA ate smanep 9P [10 YO] Muvoyen ap euepuadap aoxy 9] 90 waco ‘areEUTENS WW suo wud o1so owNoIA onuIp oynu nnuog / “wid vans ozaadnoas 6s aus “gs spue ‘arvo ,uoned,,3[e un ango arezupnas o yzvoum *,euo.ep owl -ys anos v vuMOIA ozeo UY yUAMIOU Uy ‘oyLMZeS sao Uy yee ap dur nyjduns 38 md umep 1 quouw bed ‘98010 arvo ous vy Japs oBunfe og “yodsuen ngued 18 ae : JopoIares wurejoar muyuad opumysoo ‘asezea mnuad jor 7 Uo ‘oayeynume 1$ eyueqioxs wueqop’ yBnepe as at : ‘aiseoe eT “MU opeo} ywISeo v axfeuMsop ap vrei WY To vatonpe ¥ es-npuyzunaid ‘oyere8exe aus rodeut yosearyd ys 2190 a FoUMOTA Jo ,LouNLL,, UIp TuEg azaradnoes 16-ys aIngan yo Puyead supdumo 9] 2109 120) “Tuorep JoTosfep Te nyofo Un-muy ooIgo op punt Insoooad v pdeyo wile 0 ayso vouwzupaay “2owo Bj xen uMzvo foun wi puyBiour ‘orjumoure ‘oreneut ‘oueosied oynur yeur nes fan @p sto TOYA suayors quae “(mung oye “oxLgour afauoyofe ‘x IDE 9p ajaioe unjar 28 1) aseorantod ap soqtinmgssod v yyeI01 vwsdry ‘osryouy es 6€ ‘ueosiad ap inynayjen sojauinaiae gjes0s eazeiBanujesf eluaysisy layzisas youy ys nes azaposo gs voz20u! Jon nu ajouoIA yo ote ‘arejoz! ouq umoo] uy Sarensayoes cuud wezuarses asa dejo Esta0y ‘(ozapena gs earsout JOA nu ¥: WF S[ownoIA zeop Sunfe tore) gpens ad sono nes Emppioy ‘(gangerup ‘UE Emjapi0q) ajuaueyede “feseur 9P euwo|es “Mgnj9 “Linjopi0g uw 208) atwod 9s wasrieordya “iapjos ap unBox uy arereojdxa 16 oureumu ‘Swroureren Joun asndns jums afoumora ‘“owanqe i$ oejuuoury “olsueoyen 1079{u299 peeawoyuoo as usr Pueoh 9P vaisooe Jer ‘ioNMa}eLd or-eigre nes Jor ost 404 yo apeleyues souayn “orejora juns 29 dum uy areyesBojoy WMS o[euMHOIA ‘woursny y ze JonUOD 8p wstuesou ye uP, Corogennue aves) owojqoid eurdurpya ea nu re clans vo eluesods wy soqtueoyen sundns ton os ares ‘ojeumora Fe und tqesourna yeu J20 pury eyrumey “wusIoye aue9y 21s9 Pommjummoury ‘oworouy yuns sojeunotn muy eaLnodun trpesardax NO vowhyuoue 1$ ‘wmoaid ‘oyenxas i$ sorey ajunzngy “eurumd sojeupio aundns 78-8 NU BaISdOR Yo ZeO UE JUoLUSTaAE 9P 19 Un ‘iueoes) ane ap Ionwoo ap wstueoou un y v yexopisuod ays Jopeumora vas Srpssy ‘mio, nau oundns Zon 98 1, go unis yume Rzeareo[dxo sum 8° Pleo ued ‘undoup ex ys aresiqgo 1g 1220} juns “ede 18 fussy op oreauid yuns ajoumora ase uy opumzes uns autind SNC SIEIRURPI 9 afoIoe 1S ayOdesed outfar as 1 Jopouner, “dum 9p e8un] teu epeouod o nnuad Srejozt “Tequan 18 ory ayeznge uns STuoIA ‘orfeunsop ey asunfy Pedvrwoyda 18 vasysayoag Coroyennue'm4s) enunuoo ea Joquyzten euos ‘aweopd uiq “tnjoouiod Rzeoznuon epurdap sep ‘arezuga ap ZY vedsy -woreredums “ilueoyen op ame vo ojeuos i$ gueur UW rebioy oyuuossuen Aims 2[euIHOIA “ouRosied op minoyen elueso eyso vaavzup4 MYON VLININMT VOINOW 8€40 MONICA LUMINITA ALEXANDRU eben lec consulatelor Romaniei care se ocup’ de formalititile de repatriere. Victimelor li se elibereazi pasaport consular si documente de calitorie, Primirea in tari se face de citre echipa de asistenta a OIM, reprezentanti ai ANITP sau ai unor ONG-uri care oferd servicii de asistenfi a victimelor traficului de persoane. Victimele sunt integrate imediat in programe de asistenja si consiliere. Solicitarile de repatriere sunt ficute fie de autorititile statului respectiv, de ambasadele sau consulatele romanesti, ONG-uri sau serviciile sociale din acea fari. Conform studiilor flicute de specialisti strani dar si in baza levalutrilor efectuate de specialist ANITP care au avut contact permanent cu persoanele ce au fost victime ale traficului de fiinfe umane, s-a observat nevoia de recuperare, consiliere si indrumare, in special in cazul victimelor exploatdte sexual. Din pacate, majoritatea victimelor nu dorescfsa le fie acordati asistenfi pe termen lung. fn general, asistentalin regim de urgent’ acordati de autorititile striine, se incadreazi de la cdteva zile la cAteva siptiméni, cel mai mult au fost acordate 75 de zile ubei victime, in Franfa (http://www antitrafic.rp). Odpt ce victima este! prinsi in procesul de thew, iesirea din refequa de exploatare reprezinti 0 adevaralii incercare, necesitind incurajarea si sprijimull guvernelor (prin legislatie, institufii gi politici sociale corespunzitoare), dar si a ONG-urilor care activeaza in domeniu. Nu existi nicio posibilitate dé a iesi din refeaua dé traficare daci nu exist mecanisme optime de recuperare i reinte; a victimelor, iy special in fara de origine. fn cazul in care mecanisme nu existi, sau sunt slab reprezentate, chiar dac& o victima a reusit si scape din Tefeaua de traficare, cea mai probabild altemativé pentru aceasta este retraficarea, rarea sociald a victimelor traficului de persoane 4 Victime si traficanti Profilul victimei Un profil exact al potentialelor victime ale traficului de fiinte umane nu exist, totusi, conform Ag Nationale impotriva Traficului de Persoane, se pot identifica unele caracteristici de baz’ * _Intr-o covargitoare majoritate, victimele sunt femei gi fete; * Victimele tind si aib& varste intre 18 gi 25 de ani, cu toate cA exist un numér din ce in ce mai mare de victime sub 18 ani * Victimele sunt recrutate in special din mediul rural si din zone sirace, defavorizate; * De cele mai multe ori victimele se confrunti cu o stare materiald precard i mu au un loc de munca; * Descori victimele provin din familii disfunctionale, sau au fost supuse diferitelor tipuri de violent in cadrul fai * In cele mai multe cazuri, victimele nu vorbese strdine. Traumele apestor fem ime ale traficului de fiinfe umane isi au de obicei originea intr-un abuz fizic sau psihic din istoria lor de viaff. Acest lucru face ca procesul de recuperare si reintegrare a acestora sa fie destul de dificil si de lungi durata, cunoasterea cauzelor traficului si istoriei personale a fiecirei femei traficate avind 0 important covarsitoare. Cauzele car¢ le determin pe aceste femei si spere la 0 viata ‘mai buni in strdingtate sunt legate de habitatul fiecdreia, educatia, nevoile materiale si morale, dar si de influentele mijloacelor mass- media. Multe dintre victime, orbite de mirajul strainatajii, doresc si emigreze. Experienfele pozitive ale cunoscufilor care au fucrat sau care lucreazi in strdindtate, le determin’ si apeleze la mijloace mai putin oficiale sau chiar ilicite pentru a-si facilita plecarea si‘Qsa10p 1} 19 oreo od wouTeLIoduioo yrumue un oydope ys eUIROIA aBupnsuos v 18 efouoo v nquod (arewoldxe ap ezey ut roo%g0 9p) TeqIea 16 o1zy uoTOIA ouREYOduOD uN BISAFTUEUE fUEOpN ‘uosseq ‘vargde 10d ares ajajoomsqo yzvodionue 18 waijed wumue un avout ‘ong owas osougdyys 9] azo ad arondrugun ap ToTuyS) op osasoyoy as ‘eztueB10 ug quns mfueoyeT, 1 -emsaoe 8 yreuioywur vosmsyung wr efurpexo opiqeiautna toueosiad yzvaar0 99 vov0 ‘,poreuu op mososoe I$ axfeupumsan widope 15 wluBuy ouiq joodse un gzeasyy “gieorpu preuorjoura pfueBrjarut o 16 ounisensidd 18 axeonmutoo op ap sundstp ysuy ‘nspary axfeonpo 9p JAR un ome [rIUEOyER nz NUP ayNUr yeu [90 U] “(Sz ‘TIO “eueqez) yreuosied rigimuapr v LEyoAzap oung foun sesedou Inynuzodns SARBUISY2 efopour son wsdy yzEq e{ aI HOI! J9}OBIe no Hytanoe aids eareyuaiQ “Tororo voresnsonns 1$ g[euotiesoa verejustio und e1o0s-omsd arepan op round wip ‘gzeaztraroere9 as sia ap pda wiseaoy" “Tue ap cp-9Z ap aiso mmuueoyen ponsusjoureo wysieA yo vue uioind gLINV ep 10qzI> ‘OIOt Thue uy wrapwioy ui susosiad 9p moyen B axenjeAe op mynuod watnod “Tenpratpur iuesgen e] umeyor ou puyo roumy | ‘erezqueSxo ap xoqduroo pes8 un no oyen op sfouorfeuxsyur ojaxory ey guyd ‘iezrue@ioou “yenpratpur uOIeAyUT 9p uxjuods gyensgysop runsjoe no pupdaouy ‘umueld anu Yeu ad ‘uoiegur Huayp Heor dur yuns oueumn afuny op ynoxgen Wy maven myyorg -soyHiuwayen ypeid peo vaysooe area no efutansn 18 yo “gpoBey wisTeA o Bf ap ysvoe op In v ep Jo] IoluNOp & WorergmBurs ap mmryusupuos v atjvortdxa 0 eyuazasdas ayeod {nso Terran mpau un-nur osomoo] go rudey “yuMIs 0 azeo od ounyfoaze ap rosdy, vommmur ey 1S Jewared mpnjonuco vozepgos ey sonpucD & ‘Surosiod ap injnayjent sojauoIA e gleRos eavelBaula if easy jusodo nnuod (iioryg “[euRMUD umdoos 199% sntt [29 ‘operzeanu® rypnys MY GLINY 2589 9p Jena artiago TUPUEXATY “moAEZeT) preoas BIBI ‘youn ap 90) HO aynur teur apa eines gs [nu oe pes § a RY EOUP JeMYo “youn ap 20] “a none a 1A US BIOHBO 0 IZa9x9 1 Mpow puny eo eileonpa ezerooude nu otaesoun. 2 a und (9€-v€ “e007 ‘mupuexa, Vv eur FONE Bs 10] BLO ap aiso en oLqesoulna fasoun “nudosd Pei un no « Sean Gee ‘Ne waUadxoou : Po] mun vautses AYANVAATY WNW YoINOW te44 MONICA LUMINITA ALEXANDRU. Exist cazuri in care traficanfii au fost chiar ei victime ale ‘raficului, sau victime ale abuzurilor in familie, Este cunoscut exemplul fetelor care au fost victime al de persoane in scopul exploatirii sexuale, care revin in localitifile de domiciliu si recruteazi alte fete pentru trafic. __ Uneori chiar pirintii sunt implicati in traficarea propriilor Copii, déndu-si acordul in scris pentru ca minorii s& p&raseasc4 fara, chiar daci stiu ce va urma si se intémple. in unele cazuri, pirintii isi dau acordul ca minorii si pariseascK fara pentru a muncii in strdinitate, find insofiti de rude sau cunostinfe care deja activeazi ca ,transportatori”, facilitind procesul de deplasare al copiilor pink in fara de destinatie. Parintii ignora pericolele Ia care sunt supusi copiii, considerdnd ci le oferf acestora sansa unei viefi jnai bune. Traficanfii mu actioneaz4 niciodat& singuri, ci sunt verigi in cazul rejelelor de trafic, filiere foarte bine organizate, Exist& trei categorii de filiere sau refele de trafic: Refele particulare ~ sunt mici grupuri care iyi desfisoari activitatea in cadrul unor familii sau comunititi etnice in mai multe far}. Atunci cand apar solicitiri din partea comynititilor din strdindtate, aceste refele livreazi numai o femeie sau fous. Pentru a recruta femei pentru ae sau refele de prostitutie, vi migranfi ge folosesc de conthctele lor familiale sau etnice din de origing. ! Refélele infractionale organizate pe o scard larg controleagi toate aspectele traficului de fiinfe umane, de la recrutare si transport pana la managementul local, atat al bordelurjor, edt si al prostituatdlor de strada. Traffcul de fife umane, din|perspectiva refelelor infractionale organizate poate fi viizut cao fifmA cu mai multe departamente (,departamentul de recrutare”, ,departamentul! de transport!” ete), fiecare ,departament” fiind foarte bine prganizat si controlat, metodele folosite pentru a mentine ordinea si reintegrarea sociald a victimelar traficului de persoane 45 find deseori deosebit de brutale. Femeile sunt privite ca simple mirfuri cu care se face comerf, o sursi foarte convenabili de a cdstiga bani Refelele infractionale de distribufie recruteaz& si transport fete dintr-o fara in alta, vanzindu-le cdtre bordeluri si rejele de prostitutie organizate si conduse la nivel local. Uneori victimele sunt vandute de mai multe ori la rand, fie citre diferite bordeluri sau refele criminale, in orase sau tri diferite, fie raman in cadrul rejele, fiind mutate de pe o piaff pe alta, ‘alul considerabil de migratie inregistrat in ultima perioada, precum si nesiguranfa economica din Sud-Estul Europei, pe de parte, dar si crestprea accelerati a industri Europei pe de alta parte au ficut ca refelele infractionale deja existente si infeleggi cd traficul de persoane prezinté un enorm potential de profit. Deseori, una si aceeasi organizatie se ocupa atat cu trecerea ilegald de persoane peste graniti, cat si cu comertul cu stupefiante sau arme de foc, cea ce reduce considerabil riscul infractorilor de a fi descoperiti, arestati si pedepsiti corespunzator. 1.3. Tipuri de exploatare a victimelor in traficul de persoane pot fi implicate persoane fizice (agenti de recrutare, contrabandi ), dar si persoane juridice (companii hoteli de plasare pe piata fortei de muncé, agentii, de turism, societiti de transport, firme de productie si distributie casete video, edituri etc.) Din perspectiya organiziiri traficantilor, traficul de persoane imbraca urmitoarele forme: = traficul ocazional, atunci cand se raporteazi numai la transportarea internd/internationala a victimelor;“ginueguy oypesBourod 18 arimnsoud nquad oy “(amnytazos “pu9s vy youn) aja8 901zy fount nes ao}%ie0 nnuad ay Hewojdxo runs mdoo 90 dum uy ‘(eax8 aunsny jonnsuoo) eorzy ‘ajar8 rounur wncoxe B nyued Heoye uns ieqreq co dum wy “eyenxas tieANoe nuod ayeeodxo oy ys pun oflouiy yo qearesqo v-s ‘anseou Tel Injeatr et aueosied ap * 9p jnuowouay pupzyery ‘(eumorA 9) ayeuBour0d 2] 18 (GuIHOIA 9) LanuITY ap eaxaUI0D BI ‘(oUMOIA 711) TaUOIaSI00 emonoead w sweiigo op ne euywOY uw) oueosied ap oye 9p mMjnuowougy vzieue naued axfeoyrauIs wry NU BSU] “UITA 9p ofa fur yu UP “Tenxes opeyBo]dxe soy ne (%Zp) OUMHOTA Zh 20 dumy uy ‘soruxouose azeoyoos asioxrp uj younu wid ayereoydka soy ne (%Ep) SuMOIA EOS ap syUMU uM ‘oS “TeNXds do: uy 18 arefroy ours ndoos wr ayeywoydxo ysoy ne owIHOIA ayo YeUL 999 gO wee Q1OZ [nue NAME qLINV 9p IBOquID [Huodey Tunroegur aye nes ump 9p voreHTWOS v{ ToUOTA TUyBrIGo Indoos WI ouvosiad ap oyen- : fauvu0 ap Tugaajaitl indoos uy auvosiad ap Oyen) 10198109, varwonoeid vf sojeumo1a ruyByqo Indoos ut ouvosiedlap oyen- . ‘ejenxes rugwojdxe ndoos uy suvosied ap oye ~ syounur uid rownota greojdxe jndoos uy auvosiad ap o1yen - ouvosiad ap mjnoyen jndoos ap arfoury uy < OIA jRyUpUEyfuNTSHOD no aueosied ep oye - jupunglisuod grey ouvosiod ap oeN - :(vazeyeoydxa aygoaud 09 900 WY NU TaYonUOY vaxeeN ef TOUMHOLA [mIUpUNEjUNISUOD @P eqIOA aise) FouSIA pruupUNRfuNsUoD op oxiouny Wy < _ (warxo oyen) ou1Su0 ap ry sojairues8 wamye wy sueosiod op om ‘(wion oes) aurBz0 op ny} ajajrues8 aayty oueosipd ap oyen|- uojexequoY erage UY rauMorA vazeyodsueN nu nes oundnsosd varoyen yo rude op orfoury uy < lp ‘aueosied ap inyn: JOUINDIA & gIeID0s earesBaU “Hegieg ap oyen - ' Sfauigy ap oyen - Stwoyen touvosied mxas ap arfouy uy ‘wour ap oyen - foumpe auvosiad ap open - “S}woen teuosiod wisiea ap ayfoury uy “mono oyumue i” awwoyen op sojundy v aseoyseyo Oz) eueyeZ jounsH - aB10a5 sod 2p awe89] suens -oueosiod oye 2769 Honus eur 1g9 eBSp0 w op aise iuBojdxa Indoog “1241p uns areeojdxa ap a ITePOW BSUr ‘rouMoIA varereofdxa 9182 ouvosied op mjnoyen fe sooosd IminBonguy ndoog (eoynisnfou rigid zou vazamjax ‘oWwp Nd earerpaodun) onmouooa Tysadse |< varejioy ‘orluunuyeur Guoae ef voseSi{G0 ‘umBoup 1§ Jooope Bumsuoo ® ap vameBhqo ‘s[eompou! oy Msa008 sedi] ‘2¥zI00p op tomnd esdi} ‘ojeumora u fernosto tuaseldep tareorpordimy natiad aroyaawidns ‘ol WS Tomxas oete ‘orzy nes ‘oBojoursd znge) jeroos Ipadse 420] bidnse ayeriaraxa sojaioe & earznge eine dup weourseyo y aod moyen “Fojeunot vansadsiad uiq, WMIEQUIOD op nad $8 2svoqnoyad ajoias op ywlruap ‘oxen op UNOS grezrueBi0 SUIq 18 YseOLIOgE, teu B99 aS arB> ‘Puoewort fnoyen - ‘oso atuq 18 ourqeisaid ainr ad rojtueas Be ae, olsetee vawoyen uy riezersads 16 resrueaio Surg Wns tHueoyeN pugs ‘orm wednud nes epueq wy moyen M¥ANWXATY ¥iINIW VOINOW ob‘Victima exploatata prin muncd ST Victima traficului exploatati prin munc& forfati este de le gen masoulin, este apt de munca si are o varsti de 25-30 de ani. Recrutorul este in general o firma privat care se ocupi cu Plasarea forjei de muncd in striindtate, iar modul de racolare cel mai des folosit este prin oferte de muncé si promisiuni false de locuri de munc& bine plitite si care nu necesiti o calificare, sau 0 calificare minim& (constructii, agricultura etc.). Cazufi prada’ in fafa traficantilor prin intermediul —recrutorilor, _persoane necunoscute anterior victimelor (pentru 68% din yictime in anul 2010), acestea se trezesc in imposibilitatea de a mai decide pentru Viafa lor, fiind obligate si munceascl, si presteze setvicii aducdtoare de venituri pentru alte persoane si nu pentru propria Persoap si pentru familiile lor, asa cum creaysera ci va fi (ANITP, 2011). Exploatarea victime| prin muncé ilegala presypune folosirea acesteia in activititi din domeniul fraudulos,. cum ar fi incorporarea forfati a barbafilor in armati pentru participarea in conflicfe armate, exploatarea in activititi pornografice sau se1 sexualé, exploatarea pentru crearea de bunuri ilegale (dro, arme, piuturi alcoolice nelicentiate) si exploatarea abilitajilor intelectpale. Exploatarea’ prin mune se petrece din cauza expansiznii economiei subterane, coroboraté cu un g[ab control al normeldr. de incadrare 7 cea’ ce’ face! lentificarea victimejor si pedepsirea traficanfilor si fie dificili granifei se’ face in mod legal, iar’ mijlocul de des folosit pe teritoriul firii este autocarul, le persoant presupune controlul victimei dupa livrarea acesteia patronuluj, adic& celui care a ct parat-o. Cele mai dese tipuri de al suferite pe perioada thtfeuli synt indatorarea/ penalizarea financiara si abuzul emotional (sm, E.J., Wheaton, M.E., 2006, p. 15). Asistenta si reintegraea social a victimelortraficului de persoane 49 ee in Romania exploatarea prin munc§ a cunoscut 0 crestere fntr-un ritm accelerat incepand cu anul 2007, Iucru ce a coincis cu intrarea in Uniunea Europeana. in anul 2010, 503 victime au fost exploatate prin obligarea la munci forfata, cifrd ce reprezinti 43% din totalul populatiei de victime gi se aflA pe primul loc in ierarhia tipurilor de exploatare. Din totalul victimelor identificate in 2010, 40,5% au fost impli trafic in acelasi an, in timp ce pentru estul victimelor traficarea a avut loc in anii anteriori. In proportie de 97% victimele exploatate prin munca au fost persoane adulte, iar 78% dintre acestia au fost barbati (ANITP, 2011), adult 97% m minori 3% Figura nr. 5 Sursa datelor: ANITP, Evalua foi trafcului de persoane Jin Roménia in anul 2010, Bucuresti, 2011 in ceea ce priveste localititile de unde provin victimele exploatate prin munci se remarcé o diferenfa intre anul 2009 si anul 2010. Astfel, dac& in 2009 principalele judete de provenienta erau Botosani, Maramures, Teleorman, Mures, Bactu, Prahova si Iasi, in 2010 pe primele locuri se afl& judetele: Bihor (65 victime), Bucuresti, (34 victime), Satu-Mare (31 victime), Maramures (30 victime) si Arad (27 victime). Se poate constata astfel cA toate0 7 9380) UT U8 op orertTe' “d ‘E002 “CL ‘Suonsy) aprruswop : seo goae onan en odin a on Foes come sige op SEE TIE WNONA © Fete ay ee = = ae ‘varaieo od. IS MURO |e UsUIOTAY : id yzvazeq as wisi muy 2g ‘sopHieqieq varato0 0 an 7 pales teo[dxe nquad ndoos wy auvosiad op noyes, Tenxas ereywopdxe emp, < “yfnong soe nue uy pwc : dvecnnd op gear ory seep ung Lau Dandy = OL0z Inue u gounw Ud areqeoidxe JojoWIHOIA B UequN-jeand eFINgIySIG “(1102 /aLINV) ‘9 9 “gonyjod ‘goruouose ‘gyeroos areuuoyut ap ysdr, ud rezpsrer ae Immpout Jopiguemonred yuoyep 1S atreseura te

qoone wy 4 idxo nuquod rousey op jnoyen ‘uy 16 Hoqueg op jnoyen, eae Imogen oq « 2uv10 9p vowaspoig areur uy 3eyU—z03 i = ca ce 27eI00§ onnEMIAITY eIfeIDOsy “Sy eden ‘areaud ajumnoo] wp nes ouzedeur usp ‘s1eunzng upp umamy op jeioosy) auef¥o youn TIpUOP voxOpoA UL ae ee HRe9 ojfnu YoU 290 ur 1qion wioqnd ‘opfaeoyen jnsojoy uw nowy 18 yzvapoo yum utp 9[90 uy “oxeus oo ane On 2 ssnt09 yuniseg 9p apumdn oxfoarad 40 os uy vourusord ser ‘equin] ‘{n90} puyaso 7 ep iuud ye ap jnosu no sone wre amsunoop tg tes poker one 15 pate a ap ‘weaio un e] ofumuas ys angen vemnacs aise 9] JojEWONA ‘orfeunsep v{ sunfe ne 20 y ic oe W80f ne ovo nuquod jexeAope Indoos ee ato ses inns sal lates aye clase a ‘ung teur ren inun ejuesads uy “yoyo samen 3 j0ex9 opumose 9$ 09 YOSUIMUGA NU YS waISODR IOUT pps spat at a wine 91 ‘sojaumora te wo Wuvoyery, “[eBop Teuad epundser rue 9 9p eisiga 98 10jgoa|d wayeyUOfeuT 99} : mp op ometonen> AojeUTMOIA osaqy[d|oy WHuwoyEN ‘mopaxouy yonse fundseayay 9P varayWOD By vare8y go upd wewoldxa wi 6S ‘aueosied ap ynjnaqjen 0jau21a © gjelDos earesBayuin # eluarss | Maanveawy viuNwm voINow 9p injnayjen 30} iCAPITOUL III MINORUL VICITIMA A TRAFICULUI DE PERSOANE ' . Modalitati de exploatare a minorilor Traficul de minori reprezinti una din cele maj grave forme de violare a drepturilor copilor, care pune in pericol viata precum i dezvoltarea si viitoral copiilor. Acesta presupune controlarea si exploatarea copiilor altora sau a propriilor copii cu scopul de a obfine foloase financiare. Rebelusi si preadolescentij sunt traficati Pentru adopfie, in schimb majoritatea adolescentilor sunt traficaf pentru oferirea de servicii sexuale si muneij forfate, Protocolul de la Falerpo diferentiazi traficul de persoane adulte de traficul de Copii: orice tip de recrutare a copiilor cu scopul exploatirii este Considerat trafic, indiferent de metoda de constrangerp, de metoda de recrutare sau alte vulnerabiltii ale adultului” (Sector Project against Trafficking in Women, 2005, 50). ' in general, copiii sunt exploatafi cu scopul de a fi folositi la muncile fasnice sau agricole, la cersit, furat, cu scopul de a fi exploatal{ sexual, pentru a fi dati ilegal spre adopti sau pentru transplant de organe. Muncd usoara este recunoscuti global ca 0 activitate ce poate fi intreprinsi de copii, in schimb muncile grele 51 in special munca fortata fac parte din elementele traficului de Petsoane. Vanzarea si munca forfati a copiilor este consideratz trafic de persoane indiferent de locatia unde se petrece exploatarea, Jintegrarea sociala a victimelor icului de persoane 61 O alti forma grava de exploatare o reprezinti copii recrutati fortat ca si serveasca drept soldai in zonele conflictuale sau ca sclavi sexuali, Cu toate c& majoritatea copiilor soldati au varste cuprinse intre 15-17 ani, exist numerosi copii de 7-8 ani. UNICEF estimeaz ch mai mult de 300,000 de copii sub 18 ani sunt exploatafi in cadrul conflictelor armate in lume (Global Initiative to Fight Human Trafficking, 2009, 21). Dezvoltarea personal a suferind traume de nedescris. in Roménia a fost identificat un numar de 307 minori victime ale traficului de persoane in anul 2010, cifra reprezenténd 2 totalul victimelor jdentificate. Din picate procentajul mino: victime se afld in crestere fati de aceeasi perioada a anul cand minorii reprezentau 22,5% din populatia total a victimelor identificate. Rata de traficare a minorilor in acest an a fost de 75%, procentul semnaland identificarea rapidi a minorilor traficafi si petrecerea unui timp din ce in mai scurt in trafic de c&tre acestia (ANITP, 2011). Pentru anul 2010, odati cu cresterea numericd a victimelor minori se constati gi exploatarea acestora din ce in ce mai mult trafic intem (217 minori), reprezentind un procent di totalul victimelor minore. In cea ce priveste destina urmitoarele fri au ficut obiectul exploatirii mino victime), Spania (20 victime), Germania (9 victime), Au: viotime), Grecia (3 victime), Franta (3 victime), Ungaria (3 vi Portugalia (2 victime), Olanda (2 victime), Danemarca (1 ‘Marea Britanie (1 vjctima) si Suedia (1 vietima) (ANITP, 2011) le de exploatare a minorilor in anul 2010 au fost diverse, de la exploatarea sexual (240 victime), care s-a petrecut fin locuinfe private, pe stradi, hoteluri sau bordeluri, pani la