Professional Documents
Culture Documents
Proiect de Absolvire
Proiect de Absolvire
PROECT DE ABSOLVIRE
Îndrumator:
Prof. Hoștinariu Monica
Absolvent :
Adumitroaei Manuel Bogdan
-2022-
Ministerul Educației Naționale
Liceul cu Program Sportiv Vaslui
Școala Sanitară Postliceală Vaslui
Specializare : Asistent Medical Generalist
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU
BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ
Îndrumător:
Prof. Hoștinariu Monica
Absolvent :
Adumitroaei Manuel Bogdan
-2022-
Motivul lucrării
“ Prefer mai de grabă să se spună despre mine << a trăit cu folos >> , decât << a murit
fără nicun scop >> . “ ~ Benjamin Franklin
Elaborarea unui proect de apsolvire , pentru unele persoane , poate fii un proces greoi
și , uneori , imposibil datorită factorilor indisponibili precum lipsa de materiale informaționale
, lipsa unor modele de proecte , lipsa răbdări , sau alte motive care pot să apară în mintea
oricărui student pentru ca acesta să se abată de la creearea sau redactarea acestuia . Astfel ,
prezența motivațiilor , în orice domeniu , reprezintă combustibilul pe care îl consumă spațiul
mintal al oricărui om cu scopul de finalizare a sarcinilor posibile .
Din punctul meu de vedere , motivele redactării unei lucrărei de absolvire a unei școli
postliceale profesionale de asistenți medicali generaliști sunt multiple și pot să cuprindă diverse
aspecte motivaționale care să aparțină sferei personale a absolventului și să ajungă pană la sfera
cercetărilor de natură științifică .
Un prim motiv pe care îl aduc în discuție și care se legă de citatul lui Benjamin Franklin
de mai sus e reprezentat de faptul că orice om , indiferent de locul în care trăiește , de statutul
social pe care îl are și de nivelul de cunoștiințe pe care la acumulat în timp , își dorește să
contribuie , sub o formă sau alta , în mod pozitiv societății în care trăiește , deoarece fiecare
om vrea să existe bine în jurul său prin rezultatele muncii pe care o depune ; tot odată ,
menționez că oamenii își aplică amprenta existenținală mai mult atunci când se dedică unui
scop mai mare decât propria persoană .
De asemenea , un al doile motiv pe care vreau să-l menționez este reprezentat de dorința
mea de a deveni asistent medical , deoarece îmi place foarte mult să ajut oameni și să contribui
, cu mult sau cu puțin , la vindecarea și / sau tratarea acestora . În același rând menționez :
pentru îndeplinire acestui scop trebuie să-mi însușesc cunoștiințele necesare creeări unei
modalități de tratare și vindecare a unui pacient ce prezintă anumite semne și simtome prezente
la un anumit tip de patologie , informații care pot fii însușite și prin redactarea unuei astfel de
lucrări , nu doar prin citit .
Un alt motiv pe care vreau să-l menționez și care se leagă de-al doilea motiv e
reprezentat de faptul că lucarea redactată este o lucrare de tip cercetare științifică , deoarece pe
tot parcursul acesteia se pot găsi definiții ale patologiilor menționate , semne și simtome ce
însoțesc patologiile respective , planuri de îngrijire și metode de tratament pentru pacienții care
prezintă simtomatologiile respective și care se află internați , aspecte clinice ale aparatului
anatomic descris .
Cuprins
Capitolul I : DATE GENERALE DESPRE BOALĂ 5
1.1Prezentarea noţiunilor de anatomie şi fiziologie ale aparatului respirator 5
1.1.1. Anatomia şi fiziologia aparatului ale aparatului respirator 7
1.2 Prezentarea teoretică a Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică 13
1. Definiție 13
2. Etiologie 13
3. Patogenie ( factorii de apariție ai BPOC ) 19
4. Diagnostic clinic ( simptomatologia ) 22
5. Diagnostic paraclinic 23
6. Diagnostic diferențial 25
7. Evoluție şi prognostic 26
8.Tratament 34
Capitolul II : ÎNGRIJIRI GENERALE 43
2.1. Internarea pacientului în spital 43
2.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare 45
2.3. Asigurarea condiţiilor igienice pacienţilor internaţi : 45
• Pregătirea patului şi accesoriilor lui 45
• Schimbarea lenjeriei de pat 46
• Asigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare a pacientului 46
• Efectuarea toaletei generale şi pe regiuni a pacientului imobilizat 46
• Observarea poziţiei pacientului 49
• Schimbarea poziţiei şi imobilizarea pacientului 50
• Captarea eliminarilor 50
2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative 51
2.5. Alimentaţia bolnavului 52
2.6. Administrarea medicamentelor 53
2.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice 53
2.8. Pregătirea pacientului pentru investigaţii paraclinice 54
2.9. Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii 54
2.10. Educaţie pentru sănătate ( profilaxia bolii ) 56
2.11. Externarea pacientului 57
Capitolul III : ÎNGRIJIRI SPECIFICE 58
• Cazul 1 - Plan de îngrijire 58
• Cazul 2 - Plan de îngrijire 67
• Cazul 3 - Plan de îngrijire 77
Capitolul IV : CONCLUZII 89
Concluzii generale 89
BIBLIOGRAFIE 89
Capitolul I
DATE GENERALE DESPRE BOALĂ
2) Respirația celulară :
Reprezintă totalitatea proceselor metabolice intracelulare, în urma cărora este obținută
energie necesară funcționării celulei, formată în urma proceselor chimice de oxido-reducere
din citoplasmă. Sediul celular al respirației este mitocondria.
Bariera alveole-capilare constă din următoarele elemente:
→ surfactant;
→ apa;
→ peretele alveolar (pneumocitele de tip I);
→ membrana bazală a peretelui alveolar;
→ membrana bazală a peretelui capilar;
→ peretele capilar (având epiteliu simplu scumaous).
Forțele de recul sunt deosebit de importante în fiziologia respirației. Aceste forțe sunt
reprezentate de:
• cutia toracica (foița parietală a pleurei);
• plămâni (foița viscerală a pleurei);
• volumul de repaus elastic al cutiei toracice;
• volumul de repaus elastic al plămânilor;
• inegalitatea vidului pleural (la plămânul vertical, clinostatism).
Un alt indice important este complianța: toracică, pulmonară, statică, dinamică,
specifică. Ideea este că această complianță scade sau crește în diferite patologii (scade în boli
restrictive și crește în boli obstructive) .
Un alt indice este distribuția rezistenței în căile respiratorii, astfel :
➢ în căile respiratorii superioare este de 80%, curgerea fiind turbulentă;
➢ în căile respiratorii inferioare este de 20 %, curgerea fiind laminară.
Toți acești indici au formule exacte de calcul și sunt deosebit de importanți pentru
investigarea funcționării fiziologice a sistemului respirator.
În reglarea respirației este implicat sistemul nervos central (SNC), la nivelul căruia se
găsește centrul respirator, dar și hormoni precum progesteronul (în sarcină) sau eritropoietina
cu efect asupra receptorilor periferici.
Vascularizația pulmonară cuprinde :
❖ circulația nutritivă;
❖ circulația funcțională;
❖ este realizată de vase extra-parenchimatoase și vase intra-parenchimatoase, iar
fluxul sanguin variază în funcție de fazele de respirație.
Patologii asociate sistemului respirator:
♦ hipoxia (hipoxica, anemica, stagnanata sau histotoxica);
♦ infecții respiratorii (bronșiolita acută, pneumonie, tuberculoza s. a. );
♦ boli fungice ale plămânilor (Histoplasmoza, criptococoza s. a. );
♦ boli pulmonare cronice(Boala Pulmonară Obstructivă Cronică);
♦ cancer pulmonar;
♦ boli profesionale.
2. Etiologia BPOC :
Boala pulmonară obstructivă cronică este o boală pulmonară abreviată uzual prin
BPOC. "Cronic" se referă la faptul că durează toată viața, iar "obstructivă" înseamnă că
circulația normală a aerului este parțial blocată din cauza îngustării căilor respiratorii care,
asociind cu informațiile explicate în anterior, au rolul de a transporta aerul la plămâni. Ele se
ramifică progresiv și devin din ce în ce mai mici, asemănătoare cu ramurile unui copac. La
sfârșitul fiecărei ramuri terminale există o multitudine de pungi umplute cu aer, asemănătoare
baloanelor , denumite biologic alveole pulmonare. La persoanele sănătoase, toate căile
respiratorii sunt libere, deschise. Aceasta permite, în mod normal, fiecărui săculeț să se umple
complet cu aer în timpul inspirului, iar în expir aerul să fie rapid eliminat din plămâni.
Când un pacient are boala pulmonară obstructivă cronică prezintă dificultate în
respirație. Acest lucru rezultă din îngustarea căilor respiratorii , iar concentrația de aer pătrunsă
la acest nivel este mai mică deoarece :
• pereții căilor respiratorii sunt îngroșați;
• pereții căilor respiratorii sunt comprimați de mușchii din jurul lor;
• căile respiratorii produc mucus în exces care este eliminat prin tuse.
BPOC nu este o boală contagioasă. Majoritatea pacienților cu BPOC sunt fumători sau
au fost fumători. De aceea , adulții suferă de BPOC, copiii niciodată. Orice tip de fumat (chiar
și pasiv) poate duce la bronhopneumopatie cronică obstructivă.
Unii pacienți cu boala pulmonară obstructivă cronică locuiau în apartamente cu fum
produs de aragaz sau sobe folosite pentru încălzirea casei. Iar, pe de altă parte, alți pacienți cu
boala pulmonara obstructiva cronica au lucrat timp de mai multi ani in zone (locuri) cu mult
fum sau praf. Astfel ,suspiciunea de BPOC este ridicată pe baza următorilor parametri :
− vârsta ( > 35 - 40 ani ) ;
− simptome în BPOC ;
− factori de risc pentru BPOC ;
− examenul fizic .
Simptome în BPOC :
•
cronică: minim trei luni pe an, doi ani consecutiv + diagnostic de
bronşită cronică;
• deseori productivă, cu spută mucoasă şi uneori mucopurulentă;
1. Tusea:
• predominant matinală ("toaleta bronşică");
• poate fi absentă;
• poate fi primul semn de BPOC.
• simptomul central în BPOC;
2. Dispneea : • apare inițial la eforturi mari: alergat, cărat greutăți mari,
muncă fizică grea; pacientul nu mai poate face aceleaşi
eforturi ca persoanele de aceeaşi vârstă cu el.
• este un alt simptom frecvent în BPOC;
3. Expectoraţia de mucus • cel mai frecvent, flegma nu are culoare;
(flegmă, spută) în
• când culoarea se schimbă semnalează, de
cantitate mare :
obicei, o infecţie pulmonară.
4. Este lent progresivă (în ani) de la eforturi mari la eforturi minime (vorbit) şi chiar
în repaus.
5. Uneori poate apare şi în crize diurne sau nocturne, uneori însoțite de wheezing.
6. NU este proporțională cu gradul afectării funcției ventilatorii (spirometrie).
! ATENȚIE : fumătorii au tendința de a minimaliza simptomele şi de a le considera normale
pentru un fumător de o anumită vârstă.
Factori de risc pentru BPOC :
• fumatul de țigarete este principalul factor de risc; este cuantificat în pachete-an ;
• riscul de BPOC apare după un istoric de fumat de peste 20 pachete-an ;
• expunerea profesională la pulberi sau gaze .
Examenul fizic :
! ATENȚIE : examenul fizic poate fi normal în formele ușoare ale boali .
În BPOC pot fi întâlnite următoarele anomalii :
• obezitate sau hipoponderalitate ;
• semne de obstrucție: expir prelungit (durata auscultatorie a expirului este egală sau mai
lungă decât a inspirului), raluri sibilante şi ronflante, expir cu buzele țuguiate ;
• semne de hiperinflație: torace "în butoi" (diametru anteroposterior mărit),
hipersonoritate la percuție, diminuarea murmurului vezicular, atenuarea zgomotelor
cardiace ;
• semne de cord pulmonar cronic: galop drept, edeme gambiere (până la anasarcă),
hepatomegalie de stază , jugulare turgescente ;
• semne de insuficiență respiratorie: cianoză centrală, flapping tremor, alterarea stării de
constiență .
Tabloul clinic al BPOC ( istoric + examen fizic ) este relativ nespecific , mai ales în
formele uşoare şi moderate de boală .
De aceea este necesară confirmarea diagnosticului prin spirometrie, care permite în plus
şi stadializarea bolii .
În absența spirometriei diagnosticul de BPOC este incert .
5. Diagnostic paraclinic :
6. Diagnostic diferențial :
7. Evoluție şi prognostic :
>=2
GOLD 3
>=2 sau >=1 -
conducere la
GOLD 2 spitalizare
1
GOLD 1
1-nu duce la
spitalizare
0
Scor CAT < 10 Scor CAT >=10
mMRC 0-1 mMRC >=2
• B – BMI ( IMC ) - Indicele de masă corporală indică masa corporală, un calcul realizat
prin compararea înălțimii cu greutatea.
• O - Obstrucția căilor respiratorii - Obstrucția căilor respiratorii se măsoară prin
evaluarea FEV1 - cantitatea de aer care poate fi expirată forțat în 1 secundă după o
respirație profundă.
• D - Dispneea - Dispneea se referă la gradul de respirație pe care o trăiește cineva în
timp ce trăiește cu BPOC.
• E - Toleranța la exerciții - Testarea exercițiilor se referă la cât de bine o fac unii pe un
test de mers pe jos de 6 minute.
Să analizăm fiecare dintre aceste măsuri separat și apoi să le punem împreună în
măsurarea indicelui BODE.
B - Indicele de masa corporala ( IMC/BMI )
IMC este un calcul care se face prin compararea înălțimii în metri în greutate în
kilograme. Există calculatoare pentru determinarea IMC, precum și tabelele IMC este o
estimare a modului în care o persoană este supraponderală sau subponderală.
În cazul BPOC, subponderiul sau subnutriția este un semn proastă atunci când vine
vorba de prognostic.
O - Obstrucția căilor respiratorii
FEV1 (volumul expirator forțat la o secundă) este o măsură a cantității de aer care poate
fi expirată forțat în 1 secundă. FVC reprezintă o capacitate vitală forțată, care este cantitatea de
aer care poate fi expirată în totalitate după o respirație profundă.
Raportul FEV1 / FVC , prin urmare, reprezintă procentul din aerul total care poate fi
expirat în 1 secundă peste tot aerul care poate fi expirat. În mod normal, acest raport este de
aproximativ 1, ceea ce înseamnă că expirăm majoritatea aerului în prima secundă de expirație.
Dacă există o obstrucție a căilor respiratorii care încetinește sau împiedică această expirare
rapidă a aerului, raportul scade.
D - dispnee
Dispneea este termenul care se referă la senzația fizică de scurtă durată a respirației sau
de respirație. Doctorii pot face distincții pe baza a ceea ce poate fi nevoie să facă cineva - cât
de activ sunt - înainte de a nu fi respirați. La început, o persoană poate deveni fără suflare doar
dacă merge la 5 mile. Mai tarziu, in BPOC o persoana poate observa lipsa de respiratie cu orice
miscare. Simptomul dispneei este obiectivizat printr-o măsurătoare denumită indicele de
dispnee din MRC modificat . În această măsurare, respirația este măsurată pe o scară de la 0 la
4 , cacest lucru fiind reprezentat în scara evoluției severității dispneei mMRC.
E - Toleranța exercițiilor
Exercitarea toleranță se referă la modul în care cineva activă este în măsură să fie cu
restricțiile pusă de boala lor pulmonare. Un test numit test de mers pe jos de 6 minute este
folosit pentru a obține valoarea pentru indicele BODE.
Valori :
Următoarele valori sunt cele care pot fi atribuite pentru a determina indicele BODE.
Rețineți că un scor poate varia de la 0 la 10 total, în funcție de modul în care acestea se adaugă
.
B - Valorile indicelui de masă corporală
• 0 puncte pentru un IMC mai mare de 21
• 1 punct pentru un IMC mai mic de 21
O - Valorile de obstrucție a căilor respiratorii
• 0 puncte pentru un FEV1 mai mare de 64%
• 1 punct pentru FEV1 de 50-64%
• 2 puncte pentru FEV1 de 36-49%
• 3 puncte pentru un FEV1 de mai puțin de 36%
D - Valori ale dispnee
• 0 puncte pentru indicele de dispnee de 0-1
• 1 punct pentru un indice de dispnee de 2
• 2 puncte pentru un indice de dispnee de 3
• 3 puncte pentru un indice de dispnee de 4-5
E - Valori de toleranță la exerciții
După obținerea unui indice BODE, se poate anticipa mortalitatea. Rețineți că există
mulți alți factori care pot afecta mortalitatea la persoanele cu BPOC, iar acest test nu este
perfect. Cineva cu un scor foarte mare ar putea să trăiască de zeci de ani, iar cineva cu un scor
scăzut ar putea trece mâine. Testele de acest gen sunt bune pentru a face previziuni generale și
pentru a evalua statisticile, dar ele nu oferă neapărat informații predictive pentru persoanele
individuale .
Ratele de supraviețuire aproximativ 4 ani se calculează după cum urmează :
→ 0-2 puncte - 80% ;
→ 3-4 puncte - 67% ;
→ 5-6 puncte - 57% ;
→ 7-10 puncte - 18% .
Indicele BODE este o măsurătoare generalizată, dar supraviețuirea variază foarte mult
atunci când vorbim despre persoane individuale. Aflați despre câțiva dintre factorii care
influențează speranța COPD împreună cu ce puteți face pentru a vă îmbunătăți șansa de
supraviețuire personală. Dacă boala dvs. se înrăutățește, puteți dori să învățați și despre ceea
ce vă puteți aștepta la BPOC în stadiu final .
Testul de reversibilitate a obstrucţiei bronşice :
Testul de reversibilitate a obstrucţiei bronşice prevede examinarea funcţiei respiratorii
înainte şi după administrarea unui bronhodilatator inhalator precum :
1. β2-AM de scurtă durată ( Salbutamolum 400 mcg sau Fenoterolum 400 mcg ) .
Evaluarea rezultatului se efectuează peste 10 - 15 minute .
2. M-CB ( Ipratropii bromidum 60 mcg ) . Evaluarea rezultatului se efectuează peste 30
- 45 minute .
3. preparate bronhodilatatoare combinate ( Ipratropii bromidum 20 mcg + Fenoterolum
50 mcg - 4 doze) . Evaluarea rezultatului se efectuează peste 30-45 minute .
În majoritatea cazurilor creşterea VEMS1 ( FEV1 ) se calculează în raport la valorile
VEMS1 ( FEV1 ) prezise de formula :
VEMS1 posttest1 – VEMS1 pretest2
∆ VEMS1 % = —————————————— ×100%
VEMS1 pretest6
În cazul când spirometria este inaccesibilă, evaluarea testului se efectuează identic cu
ajutorul PEF-metriei , obținând astfel ∆PEF %.
Pentru evitarea obţinerii rezultatelor false şi efectuarea corectă a testului cu
bronhodilatatoare este necesară anularea remediilor medicamentoase pe o durată scurtă în
conformitate cu proprietăţile lor farmacodinamice :
♦ β2-AM de scurtă durată cu 6 ore până la efectuarea testului,
♦ β2-AM de lungă durată cu 12 ore,
♦ Theophyllinum cu 24 ore.
Creşterea valorilor VEMS1 sau PEF cu peste 12% pledează pentru reversibilitatea
obstrucţiei. Pentru BPOC este caracteristică obstrucţia bronşică ireversibilă sau parţial
reversibilă (creșterea VEMS1 cu mai puţin de 12%) .
Testul de mers de 6 minute :
Este o testarea standardizată. Pacienţilor instruiţi despre scopul testului, li se propune
să meargă în mod obişnuit pe parcursul unei distanţe cunoscute, încercând să parcurgă o
distanţă maximă în timp de 6 minute. În timpul testului se permite de a face pauze pentru odihnă
şi de a reveni la efort când este posibil.
La începutul şi la finele testului se apreciază dispneea după scala Borg (0-20 puncte),
SaO2 şi pulsul .
Testul se întrerupe în caz de dispnee pronunţată, toracalgii, vertij, dureri în membrele
inferioare şi la scăderea SaO2 până la 86%, măsurată în timpul testului.
Normativele testului de efort :
• 6 MWD ( 6 minute walking distance ) ;
• (i) – indicele prezis.
IMC =greutatea/înălţimea2 (kg/m2)
1. Calcularea valorilor normale individuale la bărbaţi :
6 MWD(i) = (7,57×înălţimea, cm)–(5,02×vârsta, ani) – (1,76×masa, kg) – 309(m)
sau
6 MWD (i) =1140(i) – (5,61×IMC, kg/m2) – (6,94×vârsta, ani)
Limita de jos a normei : 6MWD(i) = 153 m .
2. Calcularea valorilor normale individuale la femei :
6 MWD (i)=(2,11×înălţimea, cm) – (2,29×vârstă, ani) – (5,78×masa, kg) + 667(m)
sau
6MWD(i)=1017(i) – (6,24×IMC, kg/m2) – (5,83×vârstă, ani)
Limita de jos a normei: 6MWD(i) = 139m .
Peak-flow-meter :
În anumite situaţii, destul de numeroase, este foarte utilă măsurarea funcţiei respiratorii
zilnice. Acest lucru se poate realiza acasă cu ajutorul unui dispozitiv simplu numit peak-flow-
meter.
Acest aparat permite măsurarea debitului expirator de vârf (PEF), din timpul unui expir
forţat, parametru care reflectă foarte fidel gradul obstrucţiei bronşice (cu cât bronşia este mai
spastică, cu atât PEF-ul va fi mai mic).
PEF-ul se utilizează :
• în perioada stabilirii diagnosticului , pentru aprecierea severităţii astmului ;
• pentru controlul astmului – scăderea PEF-ului anunţă agravarea bolii şi se dă
posibilitatea interveniţiei cu medicaţia adecvată într-un timp optim ;
• când se introduce un nou medicament, pentru a evalua răspunsul la acest nou tratament
;
• la pacienţii cu forme instabile de boală.
Există trei tipuri de aparate :
• peak-flow-meter-ul Glaxo ( cilindric, cu inel ) ;
• peak-flow-meter-ul cu cursor ( mult mai exact ) ;
• peak-flow-meter electronic AM1 , mult mai complex , care poate înregistra , alături de
valoarea PEF-ului şi simptomele pe care le prezentaţi ( dificultate respiratorie , tuse ,
wheezing ) , răspunsul la tratament , pe o perioadă de 30 zile ( citirea şi analiza datelor
făcându-se cu ajutorul unui calculator ) .
Tehnica de măsurare cu un PEF cu cursor ( puteți vedea utilizarea tehnicii în imaginea
16 situată mai jos ) :
1.Pacientul va sta relaxat, pe un scaun, cu aparatul in mâna dreaptă, în poziţie orizontală
;
2.Se deplasează cursorul ( săgeata ) în poziţia ,, 0 ” ;
3.Pacientul va trage aer adânc în piept ( plămânii la debitul maximum cu aer ) ;
4.Pacientul va lipi bine buzele pe piesa cilindrică a aparatului, fără ca limba să intre în
tub ;
5.Se suflă aerul cu toată puterea, cât mai repede ;
6.Se scoate aparatul din gură şi se noteaza valoarea la care s-a oprit cursorul ( săgeata )
;
7.Se repeta manevra de trei ori ; din cele trei valori obţinute , se noteaza pe fişă doar
valoarea cea mai mare ( care reprezintă PEF-ul din acel moment al zilei ) ;
Scala Borg :
Scala Borg ( Borg scale sau RPE = rate of perceived exertion ) reprezintă un instrument
valid şi demn de încredere de evaluare subiectivă a intensităţii efortului , fără ajutorul căruia
nu se recomandă să lucrăm în principal cu bătrânii , mai cu seamă în primele săptămâni / luni
de activitate . Ea poate fi folosită atât când se lucrează individual cât şi când se lucrează în grup
, şi permite subiecţilor angrenaţi în efort „ să-şi asculte corpul ” , să asculte ce le spune , ce le
transmite propriul organism .
Scala Borg în mod semicantitativ ( în puncte ) determină intensitatea dispneei , se
apreciază pre- şi post- efort fizic . Potrivit acestei scale , efortul poate fi perceput ca încadrându-
se într-una dintre următoarele gradaţii :
Tabelul 5 : scala Borg
Tipul de efort Punctaj/gradaj
Efortul cel mai uşor posibil 0-5
Efort foarte , foarte uşor 6-7
Efort foarte uşor 8-9
Efort uşor 10-11 Zona de antrenare , în cazul
Efort cam greu ( greuţ ) 12-13 efortului de rezistenţă .
Efort greu 14-15 Zona de antrenare , în cazul
Efort foarte greu 16-17 efortului de forţă .
Efort foarte , foarte greu 18-19
Efort maximal 20
Pentru ca scala Borg să dea rezultate, este necesar ca persoanele cu care lucrăm să fie
bine familiarizate cu ea şi să dorească să fie sincere în apreciere; adică nici să nu braveze,
minimalizând „semnalele” trimise de organism, dar nici să nu exagereze, indicând o
intensitatea mai mare decât cea sugerată de propriu-i corp. Uneori este nevoie să verificăm
dacă subiectul nostru are capacitatea de a aprecia subiectiv intensitatea solicitării, pentru asta
în timpul efortului cerându-i să indice o gradatie de pe scală si, în acelaşi timp, luându-i
frecvenţa cardiacă.
Aşa cum vedem mai sus, pe scala Borg sunt menţionate două zone de lucru,
recomandabile pentru populaţia vârstnică. Asta înseamnă că atunci când lucrăm pentru
îmbunătăţirea capacităţii aerobe (folosind eforturi continue şi prelungite), subiectul/subiecţii
trebuie să perceapă efortul ca având intensitatea corespunzătoare gradaţiei 11 –13. Dacă
subiecţii percep efortul ca având un indice mai mic de 11, asta înseamnă cam pierdere de vreme,
iar dacă ei desemnează un indice mai mare de 13 – 14, înseamnă o solicitare care nu-şi atinge
scopul, iar efortul fie nu poate fi menţinut măcar 20 – 30 de minute, cum se recomandă, fie, în
unele cazuri, poate fi chiar periculos. În schimb, în timpul lucrului pentru forţă, intensitatea
percepută subiectiv poate fi mai mare, corespunzând indicilor Borg 15 – 17.
8. Tratament :
Tratamentul în boala pulmonară obstructivă cronică are ca scop încetinirea proceselor
inflamatorii și fibrozante la nivel pulmonar și îmbunătățirea simptomatologiei și calității vieții
pacientului prin administrarea de medicamente bronhodilatatoare cu acțiune pe termen scurt
sau lung, corticoterapia, terapia cu oxigen neinvaziv și medicația antibiotică în cazul
suprainfecțiilor bacteriene. Alte medicamente care pot fi utilizate la pacienții care au
expectorații vâscoase care sunt dificil de expectorat sunt reprezentate de agenți mucolitici și
antioxidanți.
Tratamentul chirurgical sau endoscopic al pacienţilor cu boala pulmonară obstructivă
cronică are ca scop reducerea volumelor pulmonare în cazul in care funcția pulmonară nu este
nu este imbunatatita prin administrararea tratamentelor medicamentoase mentionate anterior.
Altfel spus , pentru tratarea unui pacient ce prezintă BPOC se pot instaura , din punct
de vedere clinic , tratamente precum tratamentul igieno-dietetic , tratamentul medicamentos și
tratament chirurgical . Tot o data , în timpul procesului de tratare a pacientului asistenta
medicală împreuna cu echipa sa are datoria de a monitoriza evoluţia și schimbările pe care le
are organismul pacientului .
Obiectivele managementului BPOC sunt reprezentate de:
→ reducerea simptomelor ;
→ prevenirea progresiei bolii ;
→ creşterea toleranţei la efort ;
→ creşterea calităţii vieţii ;
→ prevenirea şi tratamentul complicaţiilor ;
→ prevenirea şi tratamentul exacerbărilor ;
→ reducerea mortalităţii ;
→ prevenirea şi reducerea efectelor adverse produse de tratament .
Managementul BPOC-ului stabil trebuie bazat pe următoarele principii :
→ determinarea severităţii bolii ţinând cont de simptomele pacientului , gradul de
obstrucţie , frecvenţa şi severitatea exacerbărilor, complicaţii , prezenţa insuficienţei
respiratorii , comorbidităţi şi statusul general al pacientului .
→ implementarea unui plan de tratament în trepte care să reflecte evaluarea
gradului de severitate .
→ alegerea tratamentului adaptat recomandărilor naţionale şi culturale,
preferinţelor şi îndemânării pacientului şi medicaţiei existente la nivel local .
Managementul BPOC se face în funcţie de stadiul bolii .
Oprirea fumatului şi evitarea noxelor respiratorii (profesionale sau ambientale) este
recomandată tuturor pacienţilor cu BPOC .
Sfatul minimal pentru renunţarea la fumat trebuie acordat de către toţi medicii de
familie. Chiar şi o consultaţie minimă de 3 minute poate fi eficientă şi să determine un fumător
să renunţe la fumat. Aceasta trebuie aplicată fiecărui pacient şi susţinută de întreg personalul
sanitar .
Consilierea pentru sevrajul tabagic poate fi acordată de către medicul de familie cu
competenţă în domeniu sau de către medicul specialist pneumolog .
Tratamentul farmacologic ( terapia de substituţie cu nicotină, bupropionul/nortriptilina
şi/sau vareniclina ) este recomandat atunci când consilierea nu este eficientă .
Vaccinarea antigripală anuală este recomandată tuturor pacienţilor cu BPOC .
Vaccinarea antipneumococică este recomandată pacienţilor cu BPOC cu vârsta > 65 ani sau
VEMS < 40 % .
a) Tratamentul igieni-dietetic :
b) Tratamentul medical :
Tratamentul farmacologic sau medicamentos în BPOC poate controla şi preveni
simptomele , reduce frecvenţa şi severitatea exacerbărilor , ameliorează calitatea vieţii
pacientului şi toleranţa la efort . Terapia inhalatorie este de preferat pentru tratamentul pe
termen lung al BPOC datorită acţiunii topice , locale şi datorită efectelor adverse sistemice
reduse .
Se pot utiliza urmatoarele tipuri de medicamente :
1) Bronhodilatatoare :
Bronhodilatatoarele sunt elementul central al tratamentului simptomatic în BPOC .
Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acţiune ( BADSA ) se administrează la nevoie
pentru ameliorarea simptomelor şi relativ regulat în exacerbări . Acestea sunt reprezentate de:
• beta 2-agonist cu acţiune rapidă inhalator: salbutamol , terbutalină , fenoterol ; durata
de acţiune este de 4 - 6 ore ;
• anticolinergic inhalator : bromură de ipratropium ; durata de acţiune este de 6 – 8 ore;
• se pot administra şi combinat în acelaşi inhalator ;
Bronhodilatatoare cu durată lungă de acţiune (BADLA - anticolinergice şi beta 2-
adrenergice) se administrează regulat pentru prevenirea simptomelor şi a exacerbărilor şi
ameliorarea calităţii vieţii . Tratamentul regulat cu bronhodilatatoare de lungă durată este mai
eficient şi mai convenabil decât cel cu bronhodilatatoare de scurtă durată , iar acestea sunt
reprezentate de :
• Anticolinergic inhalator cu durată lungă de acţiune: tiotropium 18 micrograme x 1/zi;
durata de acţiune este de 24 de ore
• Beta 2-agonist cu durată lungă de acţiune inhalator (BADLA) : salmeterol 50
micrograme x 2/zi, ormoterol 18 micrograme x 2/zi; durata de acţiune este de 12 ore
• Teofilina retard : 8 - 10 mg/kg corp/zi, maxim 600 mg/zi, la 12 ore
Toxicitatea teofilinelor este direct proporţională cu doza administrată . Indexul
terapeutic este scăzut , beneficiile devenind vizibile doar în cazul administrării dozelor mari ,
apropiate de doză toxică .
Deoarece este necesară monitorizarea concentraţiilor plasmatice şi a interacţiunilor
medicamentoase se recomandă prescrierea teofilinei numai după ce s-a încercat un tratament
cu bronhodilatoare inhalatorii .
Se recomandă precauţie la pacienţii vârstnici .
Pot fi necesare asocieri de mai multe tipuri de bronhodilatatoare cu mecanisme de
acţiune diferite pentru a obţine un grad superior de bronhodilataţie . Se reduc astfel efectele
secundare comparativ cu creşterea dozei unui singur bronhodilatator .
2) Glucocorticosteroizi :
Se recomandă tratament regulat cu glucocorticosteroizi inhalatori la pacienţii
simptomatici cu BPOC cu VEMS < 50%, care au exacerbări repetate ( exacerbări în ultimii 3
ani) .
Prescrierea acestei medicaţii la pacientul cu BPOC este apanajul medicului specialist.
Tratamentul pe termen lung , cu glucocorticoizi orali nu este recomandat .
3) Terapie combinată dintre BADLA şi CSI :
Asocierea dintre un bronhodilatator cu durată lungă de acţiune ( BADLA ) şi un
glucocorticosteroid inhalator s-a dovedit mai eficientă decât administrarea în monoterapie a
componentelor în reducerea exacerbărilor , îmbunătăţirea funcţiei pulmonare şi a calităţii vieţii
.
Conform evidenţelor recente , combinaţia dintre salmeterol şi fluticazonă propionat
reprezintă una dintre opţiunile terapeutice pentru pacienţii cu BPOC moderat spre sever cu
VEMS </= 60% din prezisă , care rămân simptomatici sub tratament cu bronhodilatatoare şi
cu istoric de exacerbări .
4) Antibiotice :
Nu sunt recomandate de rutină . Îşi găsesc utilitatea în cazul exacerbărilor infecţioase
sau a altor infecţii bacteriene .
5) Agenţi mucolitici ( mucochinetic , mucoregulator ) :
Nu este recomandată utilizarea de rutină şi profilactic . Pacienţii cu spută vâscoasă pot
beneficia de mucolitic . Se continuă terapia dacă simptomele se atenuează la această categorie
de pacienţi .
6) Antitusive :
Utilizarea regulată de antitusive este contraindicată la pacienţii cu BPOC .
De asemenea , pe lângă tratamentul farmacologic utilizat în tratarea BPOC, se utilizează
și un tratament non-farmacologic care include :
• Reabilitare ;
• Oxigenoterapia ;
• Intervenţiile chirurgicale sau endoscopice pentru reducerea volumelor
pulmonare ;
Reabilitarea pulmonară, oxigenoterapia de lungă durată la domiciliu şi indicaţia
chirurgicală sunt modalităţi terapeutice speciale care necesită o evaluare complexă a
pacientului , costuri ridicate şi uneori riscuri . Din aceste motive prescrierea acestor metode
terapeutice este apanajul medicului specialist .
Reabilitarea pulmonară :
Programele de reabilitare ar trebui să cuprindă un număr minim de elemente : pregătire
fizică , consiliere nutriţională şi educaţie .
Scopul reabilitării este de a reduce simptomele , îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea
participării pacientului la rutina zilnică .
Oxigenoterapia :
Oxigenoterapia de lungă durată (> 15 ore/zi) este recomandată pacienţilor cu
insuficienţă respiratorie cronică, cărora le creşte supravieţuirea prin îmbunătăţirea
hemodinamicii şi mecanicii pulmonare, a statusului mental şi capacităţii de efort şi scăderea
policitemiei .
Scopul oxigenoterapiei de lungă durată este acela de a creşte valoarea PaO2 la cel puţin
60 mmHg (8.0 kPa) şi/sau obţinerea unei SaO2 >/= 90% care asigură o cantitate suficientă de
oxigen necesară conservării funcţiilor vitale .
Oxigenoterapia poate fi iniţiată la pacienţii cu BPOC foarte sever (Stadiu IV) dacă:
− PaO2 </= 55 mmHg ( 7.3 kPa ) sau SaO2 </= 88% cu sau fără hipercapnie ;
− PaO2 între 55 mmHg ( 7.3 kPa ) şi 60 mmHg ( 8.0 kPa ) sau SaO2 = 88% dacă există
semne de hipertensiune pulmonară, edeme periferice în cadrul unei insuficienŃe
cardiace congestive sau policitemie ( hematocrit > 55% ) .
c) Tratamentul chirurgical :
Bulectomia, transplantul pulmonar , reducerea de volume pulmonare pe cale
endoscopică trebuie recomandate , cu atenţie , în cazuri selecţionate de pacienţi cu Stadiu IV
de BPOC foarte sever . Nu există încă dovezi suficiente privind recomandarea de rutină a
chirurgiei de reducţie pulmonară sau a intervenţiilor endoscopice pentru reducerea de volume
pulmonare în BPOC .
Manageamentul exarcerbărilor in BPOC :
Exacerbarea BPOC este definită ca fiind orice eveniment apărut în evoluţia naturală a
bolii caracterizată prin modificarea gradului de dispnee , a tusei şi/sau expectoraţiei pacientului
, în afara variaţiilor zilnice.
Exacerbarea este un eveniment acut şi poate necesita o modificare a medicaţiei
pacientului cu BPOC . Cele mai frecvente cauze de exacerbare sunt infecţiile traheobronşice şi
poluarea atmosferică , dar în aproximativ 1/3 din cazuri acestea nu pot fi precizate .
Nu există reguli precise şi validate pentru decizia de internare sau de tratament în
ambulator a pacienţilor cu exacerbări BPOC , această decizie fiind responsabilitatea medicului
care examinează pacientul .
În caz de dubiu pacientul va fi trimis la UPU pentru a fi evaluat , urmând ca la acest
nivel să fie luată decizia de internare sau din contră, de tratament în ambulator .
Ca regulă generală vor fi trimişi la UPU pentru a fi evaluaţi şi eventual internaţi
pacienţii cu exacerbare severă :
• dispnee importantă de repaus ;
• tulburări de conştienţă ( scăderea vigilenţei până la somnolenţă) ;
• cianoză agravată sau nou instalată ;
• folosirea muşchilor accesori ;
• mişcări paradoxale abdominale ;
• semne de insuficienţă cardiacă dreaptă ( edeme gambiere , hepatomegalie ,
turgescenţă jugulară ) ;
• instabilitate hemodinamică ;
• FR > 25/min ;
• AV > 110/min ;
• SaO2 < 90% .
De asemenea, vor fi trimişi la UPU pentru a fi evaluaţi , şi eventual internaţi , şi pacienţii
cu :
• vârstă înaintată ;
• boală severă de fond ( stadiul IV ) ;
• comorbidităţi semnificative ;
• lipsa suportului la domiciliu ;
• diagnostic incert ;
• opţiunea pacientului .
1 ) Tratarea exacerbării BPOC în spital :
Investigaţii :
− radiografie toracică ;
− SaO2 ;
− gazometrie - dacă este posibil ;
− ECG ;
− hemoleucograma, uree, electroliţi ;
− determinare teofilinemie ( dacă este accesibilă ) dacă pacientul era în tratament cu
teofilină la internare ;
− examen microscopic ( frotiu gram ) din spută şi cultură din spută dacă aceasta este
purulentă ;
Tratament non-farmacologic :
− se administrează oxigeno-terapie pentru a menţine SaO2 > 90% (se repetă gazometria
la 30 - 60 min) ;
− se evaluează necesitatea ventilaţiei non-invazive - dacă este accesibilă - trebuie folosită
ca tratament de elecţie pentru insuficienţa ventilatorie persistent hipercapnică din
timpul exacerbărilor care nu răspund la tratament medicamentos, ori de câte ori este
posibil ;
− trebuie efectuată de personal calificat ;
Tratament farmacologic :
Bronhodilatatoare
− se preferă BADSA (salbutamol) ;
− se cresc dozele şi/sau frecvenţa administrărilor ;
− se pot combina beta 2 agonişti cu anticolinergice ;
− se recomandă utilizarea spacerelor sau nebulizatoarelor ;
− se poate încerca administrarea de teofiline în cazul unui răspuns insuficient sau
inadecvat la BADSA ; deşi sunt utilizate pe scară largă, rolul teofilinelor în tratamentul
exacerbărilor din BPOC rămâne controversat .
Glucocorticosteroizi :
− se administrează oral sau IV ca terapie asociată la bronhodilatatoare ;
− 30 - 40 mg/zi echivalent prednisolon oral pe o durată de 7 - 10 zile .
Antibioticele se recomandă în caz de :
− agravarea dispneei ;
− intensificarea volumului sputei ;
− creşterea purulenţei sputei ;
− administrarea pe cale orală şi IV depinde de pacient şi de farmacologia antibioticului;
− administrarea orală este preferată; dacă este necesară administrarea IV se recomandă
trecerea la administrarea orală imediat ce pacientul este stabilizat ;
− uzual terapia antibiotică în exacerbările BPOC se recomandă empiric ;
− cultura şi antibiograma din spută sau/şi din aspiratul bronşic este recomandată ;
− numai în cazurile cu exacerbări severe sau dacă terapia antibiotică iniţială recomandată
empiric nu a dat rezultate ;
− antibiotice recomandate empiric :
• exacerbări uşoare : beta-lactamine, tetracicline, biseptol ;
• exacerbări moderate : beta-lactamine, tetracicline , biseptol ( amoxicilină + acid
clavulanic ) ;
• exacerbări severe : beta-lactamine, tetracicline , biseptol (amoxicilină + acid
clavulanic ) , cefalosporine generaţia II şi III/fluorochinolone ;
Alte recomandări:
− se monitorizează echilibrul hidro-electrolitic şi starea de nutriţie a pacientului ;
− se ia în considerare administrarea subcutanată de heparine cu greutate moleculară mică
;
− se identifică şi se tratează comorbidităţile asociate ( insuficienţă cardiacă , aritmii ) ;
− se monitorizează atent evoluţia bolii pe toată perioada internării ;
− se stabilesc recomandările şi schema de tratament de urmat la domiciliu ;
− se are în vedere consult multidisciplinar dacă este cazul .
2 ) Tratamentul exacerbării BPOC în ambulator :
O proporţie considerabilă a pacienţilor cu BPOC şi exacerbări pot fi trataţi la domiciliu
. Reperele pentru tratamentul în ambulator al unei exacerbări BPOC sunt următoarele:
a. Începerea sau intensificarea tratamentului bronhodilatator ;
b. Antibiotic ;
c. Evaluarea răspunsului la tratament ;
d. Corticosteroid oral .
a) Începerea sau intensificarea tratamentului bronhodilatator :
− salbutamol inhalator la 4 - 6 ore ( prima doză în cabinet ) ;
− 2 pufuri prin cameră de inhalare sau nebulizare 2,5 mg în 2 mL ( dacă pacientul are
nebulizator personal ) ;
− asociere bromură de ipratropium 2 - 6 pufuri la 6 ore .
b) Antibiotic :
− indicaţie : spută purulentă plus accentuarea dispneei şi/sau creşterea volumului sputei;
− cale administrare : per os ; administrare parenterală de excepţie la cei cu intoleranţă
digestivă ;
− fără factori de risc pentru germeni rezistenţi :
• de primă intenţie : - amoxicilină 1 g x 3/zi per os ;
• alternativă : - amoxicilină + acid clavulanic 1 g x 2/zi ;
- cefuroxim axetil 500 mg x 2/zi ;
- macrolide de generaţie nouă : claritromicină 500 mg x 2/zi ;
− cu factori de risc pentru germeni rezistenţi ( comorbidităţi , BPOC severă , > 3
exacerbări/an , tratament antibiotic în ultimele 3 luni ) :
• de primă intenţie : - amoxicilină + acid clavulanic cu eliberare prelungită/SR 2
g x 2/zi ;
• alternativă : cefuroxim axetil 500 mg x 2/zi ;
− fluorochinolone respiratorii ( levofloxacină 500 mg/zi sau moxifloxacină 400 mg/zi )
în alergia la penicilină ;
− durata tratamentului : 5 - 7 zile .
c) Evaluarea răspunsului la tratament :
− la interval de 24 - 48 h , la cabinet sau domiciliu , în funcţie de context ;
− ameliorarea simptomelor ( dispnee , tuse , expectoraţie ) , continuă tratamentul,
reevaluare peste 7 zile ;
− fără ameliorarea simptomelor, corticosteroid oral sau dacă a luat deja corticosteroid oral
trimitere UPU ;
− semne de severitate : trimitere UPU .
d) Corticosteroid oral :
− cale de administrare : per os ; prin excepţie parenteral la cei cu intoleranţă digestivă ;
− doză : 30 - 40 mg prednison sau 24 - 32 mg metilprednisolon în doză zilnică unică
dimineaţa ;
− durată : 7 - 10 zile ;
− se asociază pe perioada administrării regim hiposodat şi eventual omeprazol 40 mg
seara la cei cu antecedente recente de ulcer gastroduodenal ;
− principalul efect advers : creşterea glicemiei .
Capitolul II
ÎNGRIJIRI GENERALE
În condiţiile spitalizării patul reprezintă pentru fiecare pacient mobilierul cel mai
importat din salon , aici petrecânduşi majoritatea timpului de boală şi convalescenţă .
Patul trebuie să fie comod , de dimensiuni portivite , pentru a satisface atât condiţiile de
odihnă ale pacientului , cât şi pentru manipularea lui de către personalul de îngrijire ( uşor de
manipulat şi uşor de curăţat ) .
Accesoriile patului sunt :
− salteaua ;
− 1-2 perne ;
− pătura ;
− lenjeria de pat ;
− o muşama ;
− o aleză ;
Atât patul , cât şi accesoriile , lui vor fi păstrate în condiţii de perfectă curăţenie .
Schimbarea lenjeriei de pat are ca scop asigurarea condițiilor igienice și de confort ale
pacienților . Schimbarea lenjeriei de pat se face deobicei dimineața , înante de curățenia și
dezinfecția salonului , dar după efectuarea măsurăturilor funcțiilor vitale și efectuarea toaletei
. Dacă , însă , în cursul zilei se murdărește , lenjeria se schimbă imediat , indiferent de orar și
la nevoie de mai multe ori pe zi . Periodicitatea schimbării lenjeriei este la un interval de
maximum 3 zile și ori de câte ori este nevoie .
Prin definiție , toaleta pacientului face parte din îngrijirile de baza ale asistentei
medicale și are drept scop controlul și igiena bolnavului . Ea constituie una dintre condițiile
indispensabile ale procesului de vindecare . Deși , spre exemplu , un pacient care prezintă
hemoragie cerebrală se imobilizează cu multă atenție trebuie să beneficieze de toaleta zilnică
la pat , pe regiuni .
Pe scurt , scopul toaletei generale și pe regiuni a pacientului imobilizat este reprezentat
de :
→ se apreciază starea de bine a bolnavului pentru a evita o toaletă prea lungă / obositoare
;
→ se verifică temperatura ambiantă , pentru a se evita răcirea pacientului ;
→ se evită curenții de aer prin închiderea ușilor , ferestrelor ;
→ se izolează bolnavul printr-un paravan ;
→ se pregătesc în apropiere materialele necesare toaletei , schimbări lenjeriei patului și a
bolnavului și pentru prevenirea escarelor .
Baia parțială la pat constă în spălarea întregului corp pe regiuni , descoperind progresiv
numai partea care se va spală după ce pacientul a fost dezbrăcat complet și acoperit cu un
cearșaf și cu o pătură . Asistenta va avea grijă ca temperatura în salon să fie de cel puțin 20 de
grade Celsius iar temperatura apei de 37 grade Celsius ; se va controla cu un termometru de
baie sau cu cotul . Apa caldă trebuie să fie din abundență și se va schimba de câte ori este
nevoie .
Toaleta se face respectând o anumită ordine și se va începe întodeauna cu fața , apoi
gâtul , membrele superioare , partea anterioară a toracelui , abdomenul , partea posterioară a
toracelui , regiunea sacrală , coapsele , membrele inferioare , organele genitale și în sfârșit
regiunea perianală . Mușamaua și aleza de protecție se mută în funcție de regiunea pe care o
spălăm iar la sfârșit se face toaleta părului , toaleta cavități bucale .
Înainte de a începe baia pe regiuni se vor colecta date medicale cu privire la starea
pacientului : puls , tensiune , respirația , ce mobilizare i se permite în ziua respectivă , dacă se
poate spăla singur , pe care parte a corpului .
Asistenta pregătește psihic bolnavul cu hemoragie cerebrală , dacă acesta este conștient
, explicându-i manevrele pe care le va face cu foarte mare atenție la mișcarea capului și cerând
cooperarea dacă este posibil .
Materialele necesare pentru efectuarea toaletei pe regiuni sunt următoarele :
▪ mănuși de unică folosință , mănuși de baie , mănuși de cauciuc ;
▪ mușama , aleză , cearșaf ;
▪ proasoape , tampoane tifon , comprese ;
▪ taviță renală ;
▪ recipient pentru apă , săpun , ploască ;
▪ paravan , bazinet .
Efectuarea tehnici :
1. Spălarea feței : începe cu îngrijirea ochilor . Se îndepartează secrețiilor oculare cu
un tampon steril , de la comisura externă spre cea internă . Se spală ochii cu mâna acoperită cu
mănușă , se limpezește și se șterge prosopul curat . La pacientul inconștient pentru a menține
supleta corneei se picură “ lacrimi artificiale ” în fiecare ochi , iar dacă ochiul ramâne deschis
se aplică comprese îmbibate în ser fiziologic și se îndepărtează periodic secrețiile oculare . Se
continuă apoi cu fruntea de la mijloc spre tâmple , se spală cu mișcări circulare regiunea
periorală și regiunea perinazală . Se curăță fosele nazale fiecare cu câte un tampon umezit în
ser fiziologic . Dacă pacientul prezintă o sondă se dezlipește romplastul cu care este fixat , se
extrage 5-6 cm , se curăță tubul cu un tampon , se îndepartează de pe mucoasă nazală cu un
tampon umezit în apă oxigenată diluată , se reintroduce sonda și se fixeaza . Sonda pentru
oxigenoterapie se poate introduce în cealaltă fosă nazală . Se controlează funcționarea sondelor
, se controlează respirația pacientului .
2. Spalărea gâtului și a membrelor superioare : se face cu mișcări circulare începand
de la umăr spre capul distal ștergându-se imediat . Se va insista la axile tamponându-le până la
perfecta uscare . Dacă pacientul se poate întoarce în decubit lateral spălarea celelaltei mâini se
face în aceeași poziție .
3. Toaleta părți anterioare a toracelui : se face insistânt la femei cu pliuri submamare
. Se săpunește și se clătește cu o mană fermă , fără brutalitate se va avea grijă la ombilic , iar
depozitul de murdărie din acesta se va curăța cu un tampon înmuiat . Pentru a evita irițaiile se
unge pielea cu vaselină .
4. Spatele bolnavului : este bine să se spele în decubitul lateral dacă nu este posibil în
șezut . La pacienții cu hemoragie cerebrală capul se va susține tot timpul și se va mișca cât mai
puțin posibil .
5. Toaleta părții inferioare a corpului : se face ca și la toaleta membrelor superioare
cu atenția deosebită la spațiile inerdigitale .
6. Toaleta organelor genintale și a regiunii perianale : se face după ce pacientul este
informat și i se asigură intimitate . Se servește pacientul cu bazinet pentru a-și goli vezica
urinară și se înlocuește cu unul curat , pacientul rămâne în poziție ginecologică . Se îmbracă
mănușa de cauciuc , apoi cea de baie și se spală regiunea dinspre simfiza pubiană spre anus ;
se limpezește abundent . Se scoate bazinetul și se usucă regiunea genitală anală , iar pliurile se
pudrează cu talc . Se îndepartează materialele și se așează patul , iar pacientul este așezat comod
.
7. Toaleta cavității bucale : la pacientul cu hemoragie cerebrară – conștient se face
cerând bolnavului să deschidă gura : se șterg limba , bolta paladină , suprafața internă și externă
a arcadelor dentare cu glicerină baroxată , cu mișcări dispre înăuntru înspre afară și se șterg
dinții cu un alt tampon , la sfârșit se șterg buzele . La pacientul inconștient se va folosi
deschizătorul de gură introdus în arcadele dentare și se va scoate proteza dentară , dacă este
cazul . Se va evită contactul mâinilor cu secrația salivară a pacientului sau cu materialul folosit
.
8. Îngrijirea unghiilor : se face prin tăierea la nivelul degetului , cu atenție . Mâna sau
piciorul se așează cu atenție pe un prosop unde se colectează fragmentele tăiate . Se
dezinfectează instrumentele după utilizare . Se evită lezarea țesuturilor adiacente ( risc de
infecție – panariții mai ales la diabetici ) .
9. Îngrijirea părului : spălarea părului se contraindică la pacienții cu hemoragie
cerebrală , cu fracturi ale craniului , traumatisme mari , pacienții cu stare generală afectată ,
febrili , cu boli ale pielii capului . La aceștia se face zilnic perierea și pieptănarea părului .
În final după spălarea integrală a corpului , pentru activitatea circulară sanguină a
bolnavului se va fricționa cu alcool mentolat ( îndeosebi regiunile predispuse la escare ) . Este
de evitat la pacientul imobilizat la pat , udarea patului , a materialului gipsat în timpul băii pe
regiui .
Toaleta pacientului imobilizat la pat oferă informații despre starea tegumentelor ,
modificările acestora fiind foarte importante în munca cu bolnavul . Bolnavii cu hemoragie
cerebrală , adinamici , în stare gravă , inconștienți , cu paralizii care nu au posibilitatea de a-și
schimba singuri poziția în pat sunt mai predispuși la escare . Prevenirea acestora , urmărirea
stării tegumentelor este foarte importantă în evoluția bolii și prevenirea complicațiilor .
Înroșirea pielii in regiunile predispuse escarelor ( regiunea occipitală , a omoplatului , sacrată
, călcâiele , creasta iliacă , partea internă și externă a genunghilor și regiunea maleolară )
precum și o senzație dureroasă la presiune sunt primele semne ale escarelor . Poziția pacientului
se va schimba fregvent ( o dată la 2 ore ) , la pacientul cu hemoragie cerebrală , cu multă grijă
la mișcarea capului – acesta se va susține de către o asistentă . Mai pot apareă și alte modificării
ale tegumentelor : edeme , cianoze , erupții cutanate , descuamații , observate în timpul
efectuării toaletei pacientului care trebuie semnalate de urgență medicului.
Dacă pacientul menţine timp îndelungat aceeasi poziţie , acesta este predispus la apariţia
unor complicaţii ( escare de decubit , tromboze , embolii ) care îi împiedică procesul de
vindecare. Pentru prevenirea apariţiei acestor se recomandă schimbarea poziţiei pacientului şi
mobilizarea lui cât mai precoce .
Pacientul va fii încurajat să se mişte în pat , să se întoarca singur de pe o parte pe alta ,
să-şi mişte picioarele , mâinile , să se ridice în poziţia semişezând pentru a pregăti sculatul din
pat precoce .
• Captarea eliminărilor :
Captarea dejecţiilor este importatantă atât pentru menţinerea în perfectă stare de igienă
a pacienţilor , cât şi în vederea îmbogăţirii datelor necesare în vederea stabilirii diagnosticului
.
În vederea captării dejecţiilor , patul se protejează cu muşama şi aleză , iar în caz de
murdărire vor fii schimbate ulterior .
1. Captarea fecalelor :
Materialele fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de digestie şi eliminate din
organism prin defecaţie . Captarea lor se face în ploscă sau bazinet . După fiecare utilizare
aceasta se curaţă şi se dezinfectează . În cazul pacienţilor imobilizaţi se recomandă purtarea
pampersului , pentru comfortul pacientului . La nevoie , materiile fecale se arată medicului ,
pentru a li se aprecia aspectul şi culoarea .
2. Captarea urinei :
Urina este o soluţie apoasă prin care sunt eliminate substanţele inutile şi toxice rezultate
din metabolism . Colectarea urinei se face în vase speciale numite urinare . Se mai poate folosi
şi ploasca . După fiecare utilizare , aceasta se curaţă şi dezinfectează . În cazul în care este
necesară captarea urinei în 24 de ore , pentru unele analize de laborator , aceasta se face în vase
speciale care permit măsurarea cantităţii de urine eliminate . În cazul pacienţilor imobilizaţi ,
la indicaţia medicului curant , se poate monta sonda urinară , favorizând astfel menţinerea
uscată a tegumentelor şi prevenirea escarelor , precum şi monitorizarea diurezei acolo unde
aceasta este impusă de afecţiune .
3. Captarea vărsăturilor :
Prin vărsătură se înţelege evacuarea conţinutului stomacal din căile digestive pe gură .
În timpul vărsăturilor , pacientul va fi susţinut . În cazul în care este în decubit dorsal capul va
fii întors spre partea dreaptă şi i se va oferi o tăviţă renală . Se va determina cantitatea de
vărsătură şi nu se va arunca până când medicul nu va fi informat .
Regimul dietetoc al pacientului trebuie să fie astfel alcătuit încât să satisfacă atât
necesităţile cantitative cât şi necesităţile calitative ale organismului , iar în acelasi timp se
adaugă o contribuţie la tratarea pacientului , prin alimentele ingerate . Pe parcusul internării ,
pacientul va primi o alimentaţie corespunzătoare afecţiunilor pe care le prezintă ( hiposodat ,
hipoglucidic , hipolipidic , de cruţare hepatică , gastrică ) regimurile elimentare ale pacienţilor
internaţi se asigură de spital în urmă copletărilor zilnice a foii de mişcare a pacienţilor internaţi
.
1) Pregătirea preoperatorie :
Pregătirea generală preoperatorie constă în examenul clinic şi paraclinic , pregatirea
psihică , îngrijiri igienice , urmărirea funcţională , vitală şi vegetativă , precum şi observarea
schimbării în starea bolnavului şi regimul dietetic preoperator .
A) Examenul clinic :
Acesta este efectuat de către medicul chirurg , ajutat de cadrul mediu sanitar şi pune în
evidenţă starea fiziologică a bolnavului dând totodată posibilitatea depistării unor deficienţe
ale organismului şi ale unor boli însoţitoare . El este completat de examinări paraclinice .
B) Pregătirea psihică :
Bolnavul este informat despre necesitatea intervenţiei chirurgicale, riscul, eventualele
mutilări şi i se cere consimţămantul . Se fixează data aproximativă a intervenţiei . Bolnavul
este încurajat cu solicitudine şi atenţie . Se suprimă tot ceea ce ar putea produce bolnavului
starea de nelinişte . Bolnavului i se crează a stare de canfort psihic, oferindu-i-se un mediu
ambiant plăcut . I se asigură legătura cu aparţinătorii .
C) Îngrijiri igienice :
Dacă starea bolnavului o permite zilnic , bolnavul va fi îndrumat , ajutat să facă baie
sau duş , urmat de igiena cavităţii bucale , îngrijirea părului , tăierea unghiilor .
Asanarea focarului de infecţie . Se efectuează controlul stomatalogic la indicaţiile
medicului şi dacă este cazul, se efectuează control stomatalogic .
D)Urmărirea funcţiilor vitale :
➢ măsurarea şi notarea temperaturii ;
➢ măsurarea şi notarea pulsului ;
➢ observarea şi notarea respiraţiei ( la indicaţia medicului ) ;
➢ măsurarea şi notarea tensiuni arteriale ;
➢ observarea diurezei ;
➢ observarea scaunului .
2. Pregătirea din preziua operaţiei :
A ) Pregătirea generala :
Cazul 1
Date fixe :
Nume : A.
Prenume : M.
Vârsta : 63 ani
Sex : masculin
Naționalitate : romană
Religie : ortodoxă
Greutate : 70 kg
Înălțime : 1,75 m
Grupă sanguină si Rh : O - I pozitiv
Ocupaţie : lucrează în industria materialelor plastice
Stare civilă : căsătorit
Condiţii de viaţă : corespunzătoare
Alergi : bolnava nu se știe alergic la medicamente
Igiena : - cavitatea bucală : 3 ori / săptămână
- duş : de 3 ori / zi
- baie generală : de 2 ori / zi
Obiceiuri : - alcool : 100 ml vin / săptămână , 100 ml ţuică /
săptămână , o cană de cafea / zi
- fumat : fumător de 20 de ani şi fumează 5 - 6 ţigări / zi
Date variabile :
Domiciliu : comuna Ștefan cel Mare , Județul Vaslui
Data internări : 1.05.2022
Data externări : 6.05.2022
Tensiunea : 150 / 100 mmHg
Temperatura : 39o C
Puls : 85 bat / min
Somn : 6h / noapte + 2h / ziua
Alimentație : 2 mese principale / zi + 2-3 gustări
Eliminare : 5-6 micţiuni / zi , 1 scaun / zi
Stare psihică : anxietate din cauza spitalizării
Diagnostic medical de internare : BPOC
Antecedente heredocolaterale : nu prezintă
Antecedente personale : bolile copilăriei
Antecedente personale fiziologice : pacientul prezintă încă din 2018 simtomatologia
BPOC
Manifestări de dependenţă : - tuse seacă ;
- dispnee de efort ;
- febră moderată (39°C) ;
- transpiraţii ;
- fatigabilitate ;
- anxietate .
Istoricul bolii : pacientul A. M. , în vârsta de 63 de ani , domiciliat în comuna Ștefan
cel Mare , Județul Vaslui , este intrnat , pe baza biletului de trimidere al medicului de familie ,
în cadrul spitalului Clinic Juddețean Vaslui pe data de 1. 5. 2022 acuzând durere în timpul
respirației la efort , diaforeză , oboseală resimțită în timpul efortului , tuse fără expectorații şi
stării de agitație şi nelinişte . Astfel , în urma investigatiilor prezente la pacientul A. M. se pot
constata următoarele semne şi simtome : tuse seacă , dispnee de efort , febră moderată ( 39° C
) , transpiraţii , fatigabilitate , anxietate . În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit
diagnosticul de BPOC .
Analize de laborator
VALORI
EXPLORAREA VALORI NOLMALE
DETERMINATE
TGP 45 U/ l 7-56 U/ l
TGO 35 U/ l 5 - 40 U/ l
VSH 12 mm / h 3 - 10 mm / h
VEMS / CV 65 % 70 – 80 %
PaO 98 mm Hg 80 - 100 mm Hg
PaCO 40 38 - 42 mm Hg
UREA SANGUINĂ 35 / mg / dl 14 – 45/ mg / dl
Ht 52 % 42 – 52 %
Hb 17 g % 14,18 – 16,1 g %
Alte explorări : Radiografie toracică , EKG , Radiografie pulmonară , spirometrie .
Supraveghera funcţiilor vitale
Data Tensiunea Puls Respiraţia Temperatura Diureza Scaun
150 / 100 85 bat 1900 ml /
01.05.2022 34 / minut 39,0–38,0 o C normanl
mmHg / min 24 h
145 / 90 90 bat 1850 ml /
02.05.2022 31 / minut 38,1–38,5 o C normanl
mmHg / min 24 h
140 / 85 89 bat 1800 ml /
03.05.2022 30 / minut 37,5–37,6 o C normanl
mmHg / min 24 h
130 / 80 85 bat 1750 ml /
04.05.2022 30 / minut 37,0–37,2 o C normanl
mmHg / min 24 h
120 / 80 84 bat 1600 ml /
05.05.2022 28 / minut 37,3–37,0 o C normanl
mmHg / min 24 h
125 / 90 80 bat 1700 ml /
06.05.2022 25 / minut 37,1–37,1 o C normanl
mmHg / min 24 h
120 / 80 75 bat 1650 ml /
07.05.2022 25 / minut 37,2–37,0 o C normanl
mmHg / min 24 h
Alimentaţia pacientului
Perioada Alimente permise Alimente interzise
01.05.2022 - fructe , legume , supe , ceaiuri , carne - grăsimi animale ;
salabă de pasăre fără piele , carne de vacă / - apă carbogazoasă ;
viţel slabă , șuncă , pește slab , ouă , pâine , - băuturi alcoolice , cafea ;
sosuri , ciorbe , supe de legume , carne fiartă - băuturi carbogazoase ;
, smântână , lapte , sucuri de legume și - unt , uleiuri vegetale
fructe , brânză de vaci ; bogate în grăsimi ;
- carne de porc , raţă ;
- dulciuri ;
02.05.2022 - se întrerupe alimentaţia pentru investigaţii
paraclinice ;
03-07.05.2022 - fructe , legume , supe , ceaiuri , carne - grăsimi animale ;
salabă de pasăre fără piele , carne de vacă / - apă carbogazoasă ;
viţel slabă , șuncă , pește slab , ouă , pâine , - băuturi alcoolice , cafea ;
sosuri , ciorbe , supe de legume , carne fiartă - băuturi carbogazoase ;
, smântână , lapte , sucuri de legume și - unt , uleiuri vegetale
fructe , brânză de vaci ; bogate în grăsimi ;
- carne de porc , raţă ;
- dulciuri ;
Investigaţii paraclinice
Examenul
Data Pregătirea pentru examen Îngrijiri după examen
curent
radiografie Pregătim fizic și psihic pacientul Se acorda îngrisjiri în
toracică , , explicandu-i în ce constă tehnica funcţie de starea
02.05.2022
radiografie și poziţionadu-l in decubit dorsal generală a pacientului și
pulmonară . Tot o dată , oprim alimentaţia
pacientului în ziua examinări și îl de afecţiunile pentru
însoţim la secţia de radiografie care este spitalizat .
din cadrul spitalului Judeţean
Vaslui .
Pregătim fizic și psihic pacientul Se acorda îngrisjiri în
, explicandu-i în ce constă tehnica funcţie de starea
și poziţionadu-l in decubit dorsal generala a pacientului și
. Tot o dată , oprim alimentaţia de afecţiunile pentru
EKG
pacientului în ziua examinări și îl care este spitalizat .
însoţim la secţia de radiografie
din cadrul spitalului Judeţean
Vaslui .
Nu necesită o pregătire fizica a Se acorda îngrisjiri în
pacientului , doar se explică în ce funcţie de starea
consta thnica pacientului și îl generala a pacientului și
spirometrie
însoţim pe pacient la secţia TBC de afecţiunile pentru
din cadrul spitalului Judeţean care este spitalizat .
Vaslui .
Tratament medicamentos
Data Medicamente Cale de administrare , doza si orarul
01-03.05.2022 Gentamicină 1 fiolă , 80 mg la 8 ore , intra venos
Piafen 1 fiolă la nevoie
Aprazolam 0,5 mg 0-0-1
Eurespal 80 mg 1-0-1
Fenobarbital 0-0-1 pe cale orală
Paracetamol 1 tabletă 1-1-1
Axetin 1 fiolă la 6 ore administrat intravenos
Diazepan 2 mg 1-0-1
bronhodilatatoare HHC 1 fiolă pe zi intra-venos
oxigen 6 litri / min pe mască
ser fiziologic 500 ml prin perfuzie
EVALUAREA CAZULUI
Cazul 2
Date fixe :
Nume : M.
Prenume : N.
Vârsta : 75 ani
Sex : masculin
Naționalitate : română
Religie : ortodoxă
Greutate : 67 kg
Înălțime : 1,60 m
Grupă sanguină si Rh : B – II , negativ
Ocupaţie : pensionar
Stare civilă : divorţat
Condiţii de viaţă : pacientul e divorţat de 8 ani de zile , locuieşte singur într-o
garsonieră , încăperea fiind plină cu praf şi gândaci .
Alergi : bolnava nu se știe alergic la medicamente
Igiena : - cavitatea bucală : 1/ săptămână ;
- duş : 1/ săptămână ;
- baie generală : 1 la două săptămâni cu ajutor ;
Obiceiuri : - alcool : consumator de cafea , câte o cană pe zi , de 15
ani , iar alcool nu mai consumă de 20 de ani ;
- fumat : de 10 ani nu mai fumează .
Date variabile :
Domiciliu : Negreşti , Judeţul Vaslui
Data internări : 10.05.2022
Data externări : 16.05.2022
Tensiunea : 130 / 80 mmHg
Temperatura : 37° C
Puls : 110 batai / minut
Somn : 6h / noapte + 2h / ziua
Alimentație : o dată pe zi + 1 gustare
Eliminare : micţiuni fiziologice normale , un scaun / zi
Stare psihică : orientare temporo-spaţială
Diagnostic medical de internare : BPOC acutizat
Antecedente heredocolaterale : mama boală ischemică , tatăl TBC pulmonar ;
Antecedente personale : bolile copilăriei
Antecedente personale fiziologice : bronşită acută în 2018 , BPOC din 2020 ;
Manifestări de dependenţă : - dispnee cu whezing ;
- tuse cu expectoraţie ;
- ameţeli , tahicardie ;
- cianoză difuză ;
- durere in timpul tusei ;
- anorexie;
- astenie ;
- cunoştinţe insuficiente .
Istoricul bolii : pacientul M. N. , în vârstă de 75 de ani , domiciliat în judeţul Vaslui ,
Negreşti , în condiţii precare , cu atecedetele heredocolaterale şi personale fiziologice
prezentate mai sus , s-a prezentat de urgenţă la spitalul Clinic Judeţean Vaslui cu acuzele :
dispnee de tip şuerătoare , tuse cu expectoarţie şi cu durere in timpul exarcerbării acesteia ,
ameteli , tahicardie , cianoză difuză , anorexie şi astenie . În urma investigaţiilor clinice şi
paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC .
Analize de laborator
VALORI
EXPLORAREA VALORI NOLMALE
DETERMINATE
TGP 31 U/ l 7-56 U/ l
TGO 48 U/ l 5 - 40 U/ l
VSH 13 mm / h 3 - 10 mm / h
VEMS / CV 42 % 75 – 80 %
PaO 115 mm Hg 80 - 100 mm Hg
PaCO 43 38 - 42 mm Hg
UREA SANGUINĂ 55/ mg / dl 14 – 45/ mg / dl
Ht 55 % 42 – 52 %
Hb 18 g % 14,18 – 16,1 g %
K 3.1 mmoli / l 3.5 – 4.5 mmoli / l
Na 125 mmoli / l 132 – 144 mmoli / l
Cl 102 mmoli / l 96 – 105 mmoli / l
Alte explorări : Bronhoscopie , Spirometrie , EKG , Ecocardiografie .
Investigaţii paraclinice
Examenul
Data Pregătirea pentru examen Îngrijiri după examen
curent
11.05.2022 Pregătim fizic și psihic pacientul Se acorda îngrisjiri în
, explicandu-i în ce constă tehnica funcţie de starea
și poziţionadu-l in decubit dorsal generală a pacientului și
radiografie . Tot o dată , oprim alimentaţia de afecţiunile pentru
toracică pacientului în ziua examinări și îl care este spitalizat .
însoţim la secţia de radiografie
din cadrul spitalului Judeţean
Vaslui .
Pregătim fizic și psihic pacientul Se acorda îngrisjiri în
, explicandu-i în ce constă tehnica funcţie de starea
și poziţionadu-l in decubit dorsal generala a pacientului și
. Tot o dată , oprim alimentaţia de afecţiunile pentru
EKG
pacientului în ziua examinări și îl care este spitalizat .
însoţim la secţia de radiografie
din cadrul spitalului Judeţean
Vaslui .
Nu necesită o pregătire fizica a Se acorda îngrisjiri în
pacientului , doar se explică în ce funcţie de starea
consta thnica pacientului și îl generala a pacientului și
Spirometrie
însoţim pe pacient la secţia TBC de afecţiunile pentru
din cadrul spitalului Judeţean care este spitalizat .
Vaslui .
Pregătim fizic și psihic pacientul Se acorda îngrisjiri în
, explicandu-i în ce constă tehnica funcţie de starea
și poziţionadu-l in decubit dorsal generală a pacientului și
. Tot o dată , oprim alimentaţia de afecţiunile pentru
pacientului în ziua examinări și îl care este spitalizat . Se
însoţim la sala pentru alimentează pacientul
Bronhoscopia
bronhoscopie din cadrul după o oră de la
spitalului Judeţean Vaslui . examinare cu alimente
semisolide . Se
administrează
medicamentele conform
prescripțiilor medicale .
Tratament medicamentos
Data Medicamente Cale de administrare , doza si orarul
10-11`.05.2022 Tetraciclină 2g pe zi , intra-venos
Eurespal 80 mg 1-1-1
Predninson 20 mg / zi 1-1-1 a 5 mg
10-15.05.2022 Ipratropium inhalator , de 3ori pe zi
hemisuccinat de
200 mg
hidrocortizon
Mucosolvan tableta 0-1-1
Bromhexin de 3 ori pe zi
Diazepan tablete 0-0-1 pentru bronhoscopie
Biseptol 1-1-1
oxigen 3-4 litri / minunt
ser fiziologic 500 ml prin perfuzie
ser gucozat 5% 500 ml prin perfuzie
Miofilin 2 fiole intravenos prin perfuzie
Algocalmin 1 filolă intravenos
KCI 2g
NaCI 4 g cu un debit de 28 pic/ min
Vitamina B6 1 fiolă
Vitamina C 1 fiolă
EVALUAREA CAZULUI
Cazul 3
Date fixe :
Nume : F.
Prenume : C.
Vârsta : 70 ani
Sex : masculin
Naționalitate : română
Religie : ortodoxă
Greutate : 51 kg
Înălțime : 1,63 m
Grupă sanguină si Rh : B – II , pozitiv
Ocupaţie : pensionar
Stare civilă : căsătorit
Condiţii de viaţă : locuieşte la ţară , într-o casă de chirpici cu igrasie .
Alergi : neagă .
Igiena : - cavitatea bucală : 2 / săptămână ;
- duş : 3 / săptămână ;
- baie generală : 1 la săptămână ;
Obiceiuri : - alcool : 2 litri de vin pe săptămână , consumator a 2 căni
pe zi de cafea ;
- fumat :1 pachet de ţigări pe zi ;
Date variabile :
Domiciliu : Bogdana , Judeţul Vaslui
Data internări : 02.06.2022
Data externări : 07.06.2022
Tensiunea : 150/90 mmHg
Temperatura : 37° C
Puls : 130 batai / minut
Somn : 7 h / noapte şi 3 h /zi ;
Alimentație : mic dejun + o masă la prânz + 1 gustare seara ;
Eliminare : micţiuni fiziologice normale , un scaun / zi ;
Stare psihică : apatie , orientare tempo-spaţială .
Diagnostic medical de internare : BPOC acutizat .
Antecedente heredocolaterale : mama boală ischemică , tatăl TBC pulmonar .
Antecedente personale : insuficienţă respiratorie acută în anul 2020 .
Antecedente personale fiziologice : operat în 2018 de adenom de prostată .
Manifestări de dependenţă : - dispnee cu polipnee ;
- cefalee ;
- hipertensiune arterială ;
- tahicardie ;
- hipoxemie , hipercapnie ;
- transpiraţii abundente ;
- vărsături ;
- scădere în greutate ;
- apatie ;
- incapacitate de a se spăla singur .
Alimentaţia pacientului
Perioada Alimente permise Alimente interzise
02.06.2022 - fructe , legume , supe , ceaiuri , carne - grăsimi animale ;
salabă de pasăre fără piele , carne de vacă / - apă carbogazoasă ;
viţel slabă , șuncă , pește slab , ouă , pâine , - băuturi alcoolice , cafea ;
sosuri , ciorbe , supe de legume , carne - băuturi carbogazoase ;
fiartă , smântână , lapte , sucuri de legume - unt , uleiuri vegetale
și fructe , brânză de vaci , salate ; bogate în grăsimi ;
- carne de porc , raţă ;
- dulciuri ;
- alimente de faste-food ;
- alimente bogate in
proteine ;
03.06.2022 - se întrerupe alimentaţia pentru investigaţii
paraclinice ;
04-07.06.2022 - fructe , legume , supe , ceaiuri , carne - grăsimi animale ;
salabă de pasăre fără piele , carne de vacă / - apă carbogazoasă ;
viţel slabă , șuncă , pește slab , ouă , pâine , - băuturi alcoolice , cafea ;
sosuri , ciorbe , supe de legume , carne - băuturi carbogazoase ;
fiartă , smântână , lapte , sucuri de legume - unt , uleiuri vegetale
și fructe , brânză de vaci , salate ; bogate în grăsimi ;
- carne de porc , raţă ;
- dulciuri ;
- alimente de faste-food ;
- alimente bogate in
proteine ;
Investigaţii paraclinice
Examenul
Data Pregătirea pentru examen Îngrijiri după examen
curent
03.06.2022 Pregătim fizic și psihic pacientul Se acorda îngrisjiri în
, explicandu-i în ce constă tehnica funcţie de starea
și poziţionadu-l in decubit dorsal generală a pacientului și
radiografie . Tot o dată , oprim alimentaţia de afecţiunile pentru
toracică pacientului în ziua examinări și îl care este spitalizat .
însoţim la secţia de radiografie
din cadrul spitalului Judeţean
Vaslui .
Pregătim fizic și psihic pacientul Se acorda îngrisjiri în
, explicandu-i în ce constă tehnica funcţie de starea
și poziţionadu-l in decubit dorsal generala a pacientului și
. Tot o dată , oprim alimentaţia de afecţiunile pentru
EKG
pacientului în ziua examinări și îl care este spitalizat .
însoţim la secţia de radiografie
din cadrul spitalului Judeţean
Vaslui .
Nu necesită o pregătire fizica a Se acorda îngrisjiri în
pacientului , doar se explică în ce funcţie de starea
consta thnica pacientului și îl generala a pacientului și
Spirometrie
însoţim pe pacient la secţia TBC de afecţiunile pentru
din cadrul spitalului Judeţean care este spitalizat .
Vaslui .
Pregătim fizic și psihic pacientul Se acorda îngrisjiri în
, explicandu-i în ce constă tehnica funcţie de starea
și poziţionadu-l in decubit dorsal generală a pacientului și
Bronhoscopia
. Tot o dată , oprim alimentaţia de afecţiunile pentru
pacientului în ziua examinări și îl care este spitalizat . Se
însoţim la sala pentru alimentează pacientul
bronhoscopie din cadrul după o oră de la
spitalului Judeţean Vaslui . examinare cu alimente
semisolide . Se
administrează
medicamentele conform
prescripțiilor medicale .
Tratament medicamentos
Data Medicamente Cale de administrare , doza si orarul
Metoclopramid 15 mg 1 fiolă intravenos de 2 ori / zi
02-03.06.2022 Enap tabletă 1-1-1
Furosemid 1/2 fiolă intravenos
hemisuccinat de
200 mg prin perfuzie
hidrocortizon
cloramfenicol
1 g prin perfuzie
hemisuccinat
Deslanosid 1 fiolă
04-06.06.2022 Ampicilină 2-3 g intr-un flacon / zi
oxigen 1-2 litri / minunt
ser fiziologic 500 ml prin perfuzie
ser gucozat 5% 500 ml prin perfuzie
Vitamina B6 2 fiole
Vitamina C 1 fiolă
EVALUAREA CAZULUI
Concluzii generale
BIBLIOGRAFIE
1. https://www.spitalbuhusi.ro/wp-content/uploads/2015/11/Procedura-
privind-toaleta-pacientului-imobilizat-la-pat-..pdf
2. https://spitalbuhusi.ro/wp-content/uploads/2018/09/procedura-privind-
supravegherea-pacientului-din-momentul-internarii-pana-la-externare-si-
efectuarea-tehnicilor-impuse-de-afectiune.pdf
3. https://www.medicover.ro/despre-sanatate/boala-pulmonara-cronica-
obstructiva-bpoc-cauze-simptome-si-tratament,699,n,295
4. https://www.spitalul-municipal
timisoara.ro/data_files/content/sectii/compartiment-geriatrie-si-
gerontologie/07-pneumologie/Ghid-local-BPOC.pdf
5. https://www.medicinasportiva.ro/medicina%20sportiva/articole/Batranete
a_si_activitatea_fizica_scala_Borg_8.html
6. https://ccdtulcea.ro/wp/wp-content/uploads/revista/13/24-Romascu-
Dan_Scala-Borg---metod%C4%83-subiectiva-de-apreciere-a-intensitatii-
efortului-fizic.pdf
7. https://ro.approby.com/indicele-bode-pentru-prezicerea-supravietuirii-cu-
bpoc/
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Spirometrie
9. https://koaha.org/wiki/Apparato_respiratorio
10. https://www.srp.ro/ghiduri/GOLD%202017%20pocket%20guide%20-
%20%20%20%20%20romana.pdf
11. https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/bpoc-5-etape-importante-in-
diagnostic-si-tratament-id-320-cmsid-51
12. https://blog.oxigen24.ro/2020/02/20/factorii-de-risc-pentru
bronhopneumopatia-obstructiva-cronica-bpoc/
13. https://es.wikipedia.org/wiki/Enfisema_pulmonar
14. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bron%C8%99it%C4%83
15. https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2021/02/PCN-18-BPOC.pdf
16. https://www.scribd.com/document/407834158/Plan-de-Ingrijire-BPOC
17. http://www.umfcv.ro/files/r/e/RESPIRATIA.pdf
18. https://anatomie.romedic.ro/sistemul-respirator
19. https://ro.wikipedia.org/wiki/Aparatul_respirator
20. https://www.umft.ro/wp-
content/uploads/2021/10/Curs_de_pneumologie_pentru_studenti_ebook.pd
f
21. https://www.romedic.ro/bpoc
22. https://www.cardioiliescu.ro/doc/Ghid%207_8292_6000.pdf
23. https://www.srp.ro/bpoc.aspx