ro nuceRE Nuvela. Definirea conceptului me ie.a epicii m rns erat reat me Ruvela a fost cultivata cu predilectie in secolele 0 4 XX, ei c ere 7 : Xe eae mite derapa a concentriri €pice mai accentuate decat a romanu- pete ra form Petron Principiul ordondrii, concentrarii, profunzimii” zon Viad, Aven ee Un Spatiu diegetic relativ restrans, nuvela urmareste ‘til unui ae ete = ae surprins in Imprejurari semnificative din existenta sa. ope deosebire = : an, : uve . are un singur plan narativ, deci un singur fir epic, dina- im insa de conflicte puternice. Acestea sunt conduse riguros spre un punct de culmi- patie SSP deznodamant. Actiunea este, asadar, concentrata, intregul sistem referential tnuvelei find focalizat asupra personajelor. . anu (UPRINS: wee . gzilustrarea a dous caracteristici ale specie’ literare nuveld existente iterara studiata tem , stente in opera literara studiata Cqractersticile acestei speeii sunt ilustrate riguros de "P nuvela Moara cu noroc de loan Slavici. Primul mare scriitor modern al Transilvaniei, Igan Slavici, consolideaza dimen- signea realist-obiectiva a viziunii artistice asupra universului existential al satului si al tgrgului de provincie, operand o remarcabila deschidere a prozei romanesti spre psiho- logic. O dovada stralucita este nuvela Moara cu noroc, publicata in 1881 (volumul Novele Jin popor). Capodopera lui Toan Slavici este o nuvela psihologica, remarcabila nu numai » pan complexitatea personajului principal, ci si prin realismul viziunii artistice. Aceasta ’ se intemeiaza pe observatie sociala si psihologica, concretizandu-se intr-o imagine veri- Gica a unei lumi din Transilvania sfarsitului de veac XIX. ~ Particularitati ale nuvelei realist-psihologice, care pastreaza o relatie stransa intre rea- ltate si fictiunea artistica, sunt ilustrate prin tema degradarii morale provocate de pa- tima fnavutirii, prin naratiunea heterodiegetica si prin perspectiva narativa omniscienta. Structural, ,propunerea de realitate” a nuvelistului se organizeaza pe doua planuri dinamizate de conflicte puternice si pe un plan-cadru. Planul realitatii exterioare este de §p narativ, evidentiind un singur fir epic — element definitoriu pentru specia nuvelei. Aldoilea plan este de tip analitic: planul interior, in care sunt urmarite dilemele morale simiscarile sufletesti ce motiveaza actele personajelor; conflictul psihologic si conflictul care se amplifica treptat in constiinta lui Ghita contribuie la crearea unui personaj complex - instant narativa pe care este centraté nuvela. Planul descriptiv schit intro viziune realist, lumea aspra si existenta sociala a eroilor. aza, Item 2: prezentarea, prin referire la nuv cturé si de compozitie la studiata, a patru eleme Subiectul nuvelei este construit in maniera unei actiuni trepidante, cu momente de mare tensiune, generate de conflicte puternice de interese (care il opun pe Ghita lui Lica) si de valori morale (configurand doua triunghiuri: Ghita — Licd ~ Pintea/ Ana — mama ei - fereia in negru). Viziunea artistica asupra evenimentelor narate se dezvolta prin subiectul Ce Insumeaza secvente narative inlantuite logic si cronologic. Acestea sunt relatate nu Tumai de catre narator, ci si de catre alte instante narative. Astfel, incipitul de tip enun- "2tiv se formuleaza ca un discurs etic al unui personaj-reflector: mama Anei, care este Sunita simbolic , batrana”. Cugetarea ei reprezinta in acelasi timp 0 avertizare asupra fortelor conflictuale, avand rol moralizator: Omuil si fie multumit cu sardcia sa, caci, dace Porba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit. Dupa principiul simetriei, finalul se Sonstituie tot ca discurs direct al personajului-reflector: Simfeam eu cit mu are si iasit bine; asa le-a fost data. Naratiunea este astfel construita in ,rama” cugetarilor batranei.se exprima mentalitatea unei lumi morale '$i Aceasta reprezinta 0 ,,voce” prin care intemeiaza existenta pe valori autentice ft , prima viziunea scriitorului asupra lumii si asupra existenfe! uman® ~ Actiunea nuvelei este situata intr-un spajit geografic real, in pusta arddeana Fund, reni, Ineu, Oradea sunt toponime reale), intr-o zona de rascruce, sdlbatica, pling 4, mister, Evenimentele se desfasoard pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dubia de un timp simbolic, ,saptimanii luminate a Pastelui” fi corespunde, contrapunct; ~ durat) malefic’, un timp simbolic al ,,tarziului” (era farziu, intr-un tarziu, tarziy digg miezul noptii). Nu intamplator, jaful, crima, tradarea, uciderea Anei $i sinucidereg a petrec noaptea, intr-un timp al stihiilor dezlantuite, It identierea relatiil ud personaje reprezentative pentru nuvela studiata si pe credinta in soarta. In acelasi timp, ¢ Item 3: evidentierea relatiilor dintre do Ghitd, este centrul de iradiere a semnificafiilor, destinul sau jjy., : teza morala” a textului. Froul lui Slavic; prezentarea omului care se lass Protagonistul nuvelei, trand viziunea despre existenta a autorului si ,teza) este un personaj complex, dilematic, de mare forta in re a omu dominat de slabiciunea sa. Devenirea sa tragica se adanceste prin ,,cdderea” dint. ipostaza in alta, dinspre omul moral spre Cel imoral. Cand linistea familiei sale este tulburata de aparitia lui Lica Sdmaddul, Ghita incearca sa i se impotriveasca ferm 5 demn. Numai ca prima eroare - aceea de a nu renunta la arenda hanului cand intelege cA nu poate ramane acolo impotriva vointei lui Lica - declanseaza situatia de criza, Tentativa esuata de a se impotrivi lui Lica e urmata de alunecarea treptata sub influenta samadaului, de acceptarea compromisului moral. Intre cei doi barbati se naste un conflict~ de interese si o confruntare de vointe si orgolii barbatesti. : Autorul surprinde, dintr-o dubla perspectiva — cea a naratorului omniscient si cea a personajului insusi - framantarile lui Ghita, oscilatiile de lumina si umbra, momentele de insingurare, dar si cele de omenie, cand isi aduce aminte de nevasta si de copii, miacinat de remuscari. Scena procesului (cap. X!) reprezinté un moment-cheie in deve- nirea personajului, un moment de culminatie a crizei morale. Desi convins ca samadaul e vinovat de jefuirea arendasului si de crima din padure, Ghita depune marturie fals, contribuind la disculparea Jui Lica si la condamnarea lui Sailé Boarul sia lui Buza-Rupta Optiunea eroului este determinata nu de fricd, ci de constiinta faptului cd Lica are stapani puternici care il protejeaza: (Lica) nu e om singur, ci un intreg rand de oameni din care unii se rézbund pe altii. Ghita este astfel nu numai victima patimei de imbogatire, ci si invinsul unui destin tragic. In final, el va hotari sa-i aduca lui Pintea dovezile vinovatiei sima- daului. Deci optiunea finala a protagonistului este aceea de a se situa, cu sacrificiul suprem, de partea Legii. Ultimele scene ~ puternic impregnate de viziunea folclorica a predestinarii — sunt de un intens dramatism. Intelegand ca si-a distrus iremediabil cas- nicia $i viata, Ghita renunta la jocul dublu si la disimularea geloziei si-a uri, actionand intaia oard cu fermitate, Revenirea la valorile morale autentice nu mai este insa cu pu- tinta si eroii vor plati cu viata abaterea de la norma etica. Destinele celor trei personaje, Ghita, Ana si Lica, se inscriu sub Semnul unei fascinatii a raului, ca drame ale abdicarii de la demnitate si moralitate, drame ale izolarii si insinguraril, ca eyecuri existentiale generate de slabiciuni si vanitate, de ambitii fare masurd. Ttem 4: sustinerea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema in nuvela pentu Greaioptat Surprinzand existenta lumii contemporane lui, Slavici creeaza personaje complexe si verosimile ale céror destine ilustreaz4 viziunea realista asupra existentei umane. Consider ca prin aceste destine tema erodarii fondului uman prin patima imbogatitiiccte dezvoltatd pe baza convingerii scriftorului ca literatura trebuie <@ alba o finalitate stfel, mi se pare evident faptul <& dernodamantal navel are accent, a toti eroii care incalca principiile morale sunt sanc- “ pru in tinal. Mai mult, destinul lui Ghita si al Anei demonstreazé convingétor tema principala a nuvelet si forta determinanta a intamplarilor vietii, a circumstantelor, amediului ce exercitd puternice influente asupra omului. Slavici surprinde cu adevaraté arta instalarea gradata a crizei sufletesti si evol fata deznodamantului implacabi JNCHEIERE Sintetizand, se poate afirma c4, intre marii clasici ai literaturii romane, Slavici ramane jar Moara cut noroc este dovada cea mai straluc a criticul Eugen Todoran.