Teste Examen PENTRU FACULTATE ASISTENTI CU STUDII SUPERIOARE 2019

1
Alina Păunescu Cristina Ponepal Man George Mihail Sorina Honţaru

Stocheci Cristina
BIOLOGIE
Teste pentru examenul de admitere

la specializarea
ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ
-ediţia a 3-a, revizuită şi adăugită-

Editura Universităţii din Piteşti 2019
2
Editura Universităţii din Piteşti
Slr. lărgii din Vale, nr. 1, I 10040, Piteşti, jud. Argeş
tel/fax: 40348 45.31.23
Copyright © 2018 - Editura Universităţii din Piteşti
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate
Editurii Universităţii din Piteşti.
Nicio parte din acest volum nu poate fi reprodusă
sub orice formă, fără permisiunea scrisă a autorilor.
[Iilor: lector univ. dr. Sorin FIANU
eferenţi ştiinţifici:
oonf. univ. dr. Aurel POPESCU COllf. univ. dr. Liliana Cristina SOARE
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Biologie: teste pentru examenul de admitere la specializarea Asistenţă Medicală
Generală / Alina Păunescu, Cristina Ponepal, (ieorge Mihail Man,.... - Ed. a 2-a, reviz. şi
adaug.. - Piteşti: Editura l Iniversităţii din Piteşti, 2018
Conţine bibliografie
Index
ISBN 978-606-560-571-8
I. Păunescu, Alina
II. Ponepal, Cristina
III. Man, George Mihail
3
PREFAŢĂ
Instruirea minţii este la fel de necesarii

ca hrana pentru corp "
MARCUS TULLIUS CICERO
Această culegere de Teste pentru examenul de admitere la specializarea Asistenţă
medicală este o ediţie revizuită şi completată faţă de ediţia din 2017.
Testele au fost elaborate de un grup de cadre didactice ale Facultăţii de Ştiinţe, Educaţia
fizică şi Informatică cu ore de predare în domeniul Anatomiei şi fiziologiei omului, pe baza
manualului "Biologie - Manual pentru clasa a Xl-a" aprobat de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, autori: Dan Cristescu, Carmen Sălăvăstru, Bogdan Vasilescu, Cezar Th. Niculescu,
Radu Cârmaciu, Editura Corint. Au fost excluse subcapitolele: Lucrări practice; Teme şi
aplicaţii; Autoevaluare, Noţiuni de igienă şi patologie; Disfuncţii endocrine (pag. 61).
Aceste teste se doresc a fi instrumente de verificare a cunoştinţelor dobândite de
candidaţii la admiterea în învăţământul universitar
Proba de concurs se desfăşoară pe baza Metodologiei elaborată şi aprobată de Facultatea
Ştiinţe, Educaţia fizică şi Informatică publicată şi a subiectelor elaborate de Comisia de
concurs. La concurs se vor folosi aceste teste sau unele asemănătoare, dar nu în mod
obligatoriu identice.
Le dorim succes tuturor candidaţilor !
Autorii
4
CUPRINS
ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN. CELULA. ŢESUTURI.................... 7
Răspunsuri................................................................................. 21
SISTEMUL NERVOS......................................................................... 22
Răspunsuri................................................................................. 55
ANALIZATORI................................................................................ 57
Răspunsuri................................................................................. 69
GLANDE ENDOCRINE..................................................................... 70
Răspunsuri................................................................................. 79
SISTEM LOCOMOTOR.............................................................................80
Răspunsuri................................................................................. 89
DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA............................................................... 90
Răspunsuri................................................................................. 108
CIRCULAŢIA.................................................................................. 109
Răspunsuri................................................................................. 122
RESPIRAŢIA................................................................................. 123
Răspunsuri................................................................................. 133
EXCREŢIA...................................................................................... 134
Răspunsuri................................................................................. 144
SISTEM REPRODUCĂTOR............................................................ 145
Răspunsuri................................................................................. 161
METABOLISM.............................................................................. 162
Răspunsuri................................................................................. 179
5
5
6
I. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN. CELULA. ŢESUTURI
1. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la axul sagital:
a) este axul grosimii corpului
b) mai este numit ax medio-sagital
c) este axul metameriei corpului
d) este inclus în planul frontal
2. In structura membranei celulare, lipidele sunt reprezentate de:
a) acizi graşi
b) aminoacizi
c) fosfolipide cu grupare acidofilă
d) fosfolipide cu grupare hidrofobă
3. Despre localizarea proteinelor membranare este adevărat că sunt situate:
a) pe faţa externă a citoplasmei
b) în citoplasmă
c) transmembranar
d) în nucleu
4. Pe lângă lipide şi proteine în membrană se mai găsesc:
a) lipoproteine c) fosfolipide cu grupare hidrofilă
b) fosfolipide cu grupare hidrofobă d) glicolipide
5. Proteinele membranare nu sunt uniform distribuite în structura lipidică şi formează
modelul:
a) mozaic fluid
b) mozaic semifluid
c) mozaic solid
d) mozaic gazos
6. Despre planul frontal este corect să se afirme:
a) este denumit planul metameriei
b) împarte corpul într-o parte anterioară (ventrală) şi o parte posterioară (dorsală)
c) mai este numit planul simetriei bilaterale
d) împarte corpul într-o jumătate stângă şi una dreaptă
7
7. Citoplasmă:
a) are o parte structurată - hialoplasma
b) este masa celulară intranucleară
c) are o parte structurată - organitele celulare
d) este o masă extracelulară
8. în structura nucleului:
a) se găseşte o membrană nucleară simplă
b) unul sau mai mulţi centrozomi
c) un spaţiu perinuclear
d) organite specifice
9. Despre nucleu putem afirma:
a) conţine numeroase miofibrile
b) conţine filamente subţiri numite neurofîbrile
c) conţine citoplasmă şi unul sau mai mulţi nucleoli
d) are în structura sa hialoplasma
10. Din cromatină se formează:
a) la începutul diviziunii, nucleolii
b) incluziuni citoplasmatice
c) cromozomi alcătuiţi din ADN şi ARN cromozomial
d) fusul de diviziune
11. Ovulul:
a) are o garnitură diploidă 2n= 46
b) are o garnitură haploidă n=22 + y
c) în structura sa se găseşte membrana vitelină şi membrana pellucidă
d) este lipsit de nucleu
12. Spermatozoidul:
a) se formează în ovar
b) se formează în tubii seminiferi ai testiculului
c) mai este denumit spermatidă
d) are garnitură cromozomială diploidă
8
13. Mecanismele pasive de transport transmembranar:
a) sunt difuziunea şi osmoza
b) necesită prezenţa unor transportori - cărăuşi
c) sunt fagocitoza şi pinocitoza
d) sunt consumatoare de energie
14. Prin osmoză:
a) apa trece din compartimentul cu soluţie diluată în cel cu soluţie mai concentrată
b) apa trece din compartimentul cu soluţie mai concentrată în cel cu soluţie diluată
c) nu trece apa
d) trece glucoza
15. Forme particulare de endocitoză sunt:
a) fagocitoza c) osmoza
b) difuziunea d) transportul activ
16. Pompa de Na+ / K+:
a) reintroduce în celulă Na+ difuzat la exterior
b) expulzează K+ intrat în celulă
c) expulzează Na intrat în celulă
d) nu expulzează şi nu introduce Na+ şi K+
17. Potenţialul de acţiune:
a) se propagă într-un singur sens din locul apariţiei în membrană
b) se datorează canalelor ionice voltaj dependente
c) nu se datorează unor curenţi electrici care apar în membrană
d) prezintă o pantă ascendentă datorată ieşirii K+ din celulă
18. Unele celule s-au specializat pentru producerea de substanţe pe care le exportă în
mediul:
a) intern - secreţie exocrină
b) intern - secreţie endocrină
c) extern - secreţie endocrină
d) nici un răspuns corect
9
19. Cavitatea abdominală prezintă următoarele subdiviziuni superioare:
a) cavitatea pleurală
b) cavitatea pericardiacă
c) hipocondru drept
d) hipogastru
20. Despre axul sagital este adevărat că orientează:
a) cranial-caudal
b) superior-inferior
c) lateral-medial
d) anterior-posterior
21. Termenul proximal desemnează o structură:
a) la nivelul unei centuri a membrelor
b) situată cel mai departe de o structură
c) întotdeauna superior de centură
d) mai aproape de o centură
22. Cavităţii toracice îi corespund:
a) epigastru c) hipogastru
b) mediastinul d) hipocondru drept
23. Despre diafragma perineală este adevărat că:
a) aparţine toracelui
b) separă cavitatea toracică de cea abdominală
c) aparţine abdomenului
d) aparţine trunchiului
24. Extremitatea cefalică a corpului omenesc este formată din:
a) pelvis c) bazin
b) cap d) trunchi
25. Următoarele afirmaţii sunt false:
a) diafragma limitează inferior cavitatea toracică
b) diafragma perineală separă cavitatea abdominală de cea pelvină
c) rinichii sunt localizaţi în cavitatea abdominală
d) trunchiul prezintă trei cavităţi
10
26. Prin axul longitudinal trec următoarele planuri, cu excepţia:
a) sagital
b) transversal
c) frontal
d) medio-sagital
27. Selectaţi care dintre următoarele celule este mai mare:
a) limfocitul
b) ovulul
c) celula cartilaginoasă
d) fibra musculară striată
28. Membrana celulară reprezintă o barieră pentru difuziunea:
a) dioxidului de carbon
b) glucoza
c) uree
d) etanol
29. în structura canalelor de secreţie şi excreţie a glandelor exocrine găseşte următoarea
variantă de ţesut:
a) conjunctiv
b) epiteliu cubic şi cilindric stratificat
c) epitelii pavimentoase
d) epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat
30. Epiteliilor pseudostratificate se găsesc în următoarele structuri, excepţia:
a) piele
b) trahee
c) bronhii
d) mucoasă respiratorie
31. Următoarele glande sunt de tip exocrin, cu excepţia:
a) glanda mamară
b) tiroida
c) glanda lacrimală
d) glanda salivară
11
32. Următoarele structuri sunt glande endocrine, cu excepţia:
a) hipofiza
b) pancreas
c) paratiroidele
d) epifiza
33. Epiteliile senzoriale intră în structura:
a) segmentelor periferice ale analizatorilor
b) segmentelor intermediare ale analizatorilor
c) segmentelor centrale ale analizatorilor
d) sistemului nervos vegetativ
34. Ţesutul conjunctiv moale fibros se găseşte în structura:
a) discuri intervertebrale
b) oase lungi
c) meniscuri
d) ligamente
35. Ţesutul conjunctiv reticulat se găseşte în structura:
a) splinei, ganglionilor limfatici
b) pereţilor arterelor şi venelor mari
c) rinichilor şi căilor urinare
d) hipodermului
36. în diafiza osului lung se găseşte:
a) ţesut conjunctiv semidur c) ţesut osos compact
b) ţesut osos spongios d) ţesut conjunctiv fluid
37. Despre uroteliu este adevărat că:
a) se găseşte în structura vaselor de sânge
b) este epiteliu pluristratificat
c) este format dintr-un singur rând de celule
d) este epiteliu unistratificat
38. Organitele contractile ale fibrei musculare sunt:
a) neurofibrilele c) microfilamentele
b) miofibrilele d) reticulul sarcoplasmatic
12
39. Ţesutul muscular neted se găseşte în structura:
a) bicepsului
b) vezicii urinare
c) miocardului
d) pielii
40. Alegeţi afirmaţiile corecte:
a) striaţiile sunt prezente numai în fibra musculară striată
b) fibra musculară netedă este o celulă fusiformă
c) fibra musculară striată de tip cardiac prezintă 100 nuclei dispuşi central
d) fibra striată este fusiformă
41. Ţesutul nervos este alcătuit din:
a) neuroni şi celule gliale
b) neuroni şi fibroblaste
c) condrocite şi condroblaste
d) neuroni şi celule musculare netede
42. Principalele caracteristici ale nevrogliilor sunt următoarele, cu excepţia:
a) asigură sinteza de ARN pentru neuroni
b) sunt bogat ramificate
c) au un număr mare de axoni
d) au proprietatea de a se divide
43. Neuronii sunt prevăzuţi cu:
a) centrozom
b) nevroglii
c) prelungiri celulare
d) fibre de colagen
44. Neurilema este:
a) învelişul membranar al corpului celular al neuronului
b) învelişul membranar al fibrei musculare
c) învelişul membranar al nucleului
d) aparatul fibrilar al neuronului
13
45. Neurofibrilele au rolul:
a) de contractilitate
b) transportă substanţele sintetizate în corpul neuronal
c) furnizează energia necesară celulei
d) protejează şi hrănesc neuronul
46. Teaca de mielină are următoarele proprietăţi, cu excepţia:
a) protejează şi hrăneşte axonul
b) izolează fibrele nervoase
c) înconjoară dendrita neuronului multipolar
d) este sintetizată de nevroglii
47. Teaca Schwarm este formată din:
a) nevroglii c) fibre conjunctive
b) celule conjunctive d) mielină
48. Teaca Schwann are următoarele roluri, cu excepţia:
a) protecţie
b) trofic
c) de sinteză a mielinei
d) de conducere saltatorie a impulsului nervos
49. Neuronii intercalări:
a) reprezintă stratul intermediar al cerebelului
b) recepţionează informaţia şi o trimit spre sistemul nervos central
c) fac legătura dintre diferite tipuri de neuroni
d) trimit mesaje către efectori
50. Teaca Henle este formată din:
a) fibre conjunctive c) celule nevroglice
b) fibre musculare d) neuroni
51. Valoarea prag este:

a) valoarea minimă a unui stimul capabilă să producă un impuls nervos
14
b) diferenţa de potenţial electric dintre mediul extracelular şi interiorul celulei
c) reacţia de răspuns la acţiunea unui stimul
d) timpul cât trebuie aplicat un stimul
52. Potenţialul de acţiune se datorează:
a) pompei de Na+/K+
b) pătrunderii ionilor de Na+ în celulă
c) pătrunderii ionilor de K+ în celulă
d) potenţialului de repaus
53. Difuziunea facilitată presupune:
a) nu necesită proteine cărăuşi
b) transport transmembranar pasiv
c) consumă energie obţinută din degradarea ATP
d) toate răspunsurile adevărate
54. Despre transportul activ este adevărat că, cu excepţia:
a) este nesaturabil
b) necesită proteine cărăuşi
c) se desfăşoară cu consum de energie
d) există competiţie între moleculele de transportat
55. Pompa ionică are rolul de a :
a) scoate Na+ din celulă
b) scoate K din celulă
c) reintroduce Na+ în celulă
d) reintroduce CI" în celulă
56. Proprietatea de a conduce la distanţă potenţialul de acţiune se numeşte:
a) excitabilitate c) conductibilitate
b) contractilitate d) extensibilitate
57. In fibrele amielinice propagarea potenţialului de acţiune se face:
a) din nod în nod
b) din aproape în aproape
c) saltatoriu
d) de la o strangulaţie Ranvier la alta
15
58. In fibrele mielinice conducerea potenţialului de acţiune se face:
a) pas cu pas
b) din aproape în aproape
c) saltatoriu
d) toate variantele sunt corecte
59. Sinapsa este legătura dintre:
a) celulele gliale
b) celulele osoase
c) celulele epiteliale
d) neuroni
60. Din structura unei sinapse fac parte următoarele elemente, cu excepţia
a) componenta presinaptică c) componenta sistolică
b) componenta postsinaptică d) fanta sinaptică
61. Sunt organite citoplasmatice specifice:
a) neurofibrile, centru celular, ribozomii
b) miofibrile, aparat Golgi, corpii Nissl
c) corpii Nissl, centrul celular, neurofibrile
d) miofibrile, neurofibrile, corpii Nissl
62. Precizaţi localizarea aparatului Golgi într-o celulă:
a) pe crestele mitocondriale
b) în apropierea membranei celulare
c) în apropierea nucleului
d) în interiorul nucleului
63. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:
a) centriolii aparţin nucleului
b) membrana celulară este semipermabilă
c) carioplasma este citoplasmă nucleului
d) crestele mitocondriale conţin enzime
64. Microvilii se găsesc în structura următoarelor epitelii:
a) tubilor uriniferi c) laringelui
b) traheei d) esofagului
16
65. Perioada refractară absolută se caracterizează prin:
a) inactivarea canalelor de K
b) posibilitatea apariţiei unui nou potenţial de acţiune
c) inactivarea canalelor de Na
d) toate răspunsurile sunt adevărate
66. Structurile ce solidarizează celulele epiteliale sunt reprezentate de:
a) corpusculi Nissl c) corpusculi Meissner
b) corpusculi Vater-Pacini d) desmozomi
67. Corpusculii lui Palade:
a) sunt organite citoplasmatice specifice
b) conţin enzime hidrolitice
c) sunt ataşaţi membranei nucleare externe
d) furnizează cantităţi mari de ATP
68. Potenţialul de repaus are o valoare de:
a) 65mV până la 85mV
b) apropiată de cea a potenţialului de echilibru pentru Na
c) -55mV până la -65mV
d) apropiată de cea a potenţialului de echilibru pentru K
69. Următoarele celule sunt polinucleate:
a) fibra intrafusală c) hepatocitul
b) hematia d) celula musculară netedă
70. Despre incluziunile citoplasmatice putem afirma, cu excepţia:
a) au caracter temporar
b) sunt reprezentate de incluziuni de glicogen
c) sunt organite comune
d) sunt reprezentate de granule de pigment
71. Următoarea afirmaţie despre prelungirile citoplasmei este falsă:
a) sunt frecvente în leucocite
b) sunt acoperite de membrană
c) cilii se găsesc în structura epiteliului traheal
d) desmozomii sunt prelungiri cu caracter temporar
17
72. Nucleul ocupă o poziţie excentrică în următoarele celule:
a) hepatocite
b) hematii
c) adipoase
d) fibra musculară striată de tip cardiac
73. Miezul hidrofob al membranei permite pasajul liber al:
a) oxigenului
b) glucozei
c) ionilor de Ca
d) ionilor de Fe
74. Despre aponevroze este adevărat să se afirme că:
a) se găsesc la nivelul muşchilor mari dorsali
b) sunt alcătuite din epitelii
c) în structura lor se găseşte ţesut cartilaginos fibros
d) se găsesc în vasele de sânge
75. Identificaţi afirmaţia corectă despre canalele membranare:
a) sunt nespecifice
b) sunt vizibile cu ochiul liber
c) au o structură proteică
d) sunt în permanenţă deschise
76. Partea structurată a citoplasmei este reprezentată de:
a) hialoplasmă c) matricea nucleară
b) organite celulare d) niciun răspuns corect
77. Alegeţi afirmaţia falsă despre stimulii supraliminari:
a) pot reduce valoarea potenţialului până la un nivel critic
b) determină deschiderea unor canale voltaj dependente
c) induc o reacţie mai amplă decât stimulii prag
d) au o intensitate mai mare decât valoarea prag
78. In următoarele structuri se găseşte ţesut reticulat:
a) splină
b) măduvă galbenă
18
c) ganglioni spinali
d) sunt corecte variantele a şi c
79. Glucidele membranare:
a) sunt ataşate feţei interne a membranei
b) realizează modelul mozaicului fluid
c) sunt puternic încărcate pozitiv
d) se leagă de proteine formând glicoproteine
80. In următoarele structuri se găseşte ţesutul glandular de tip endocrin folicular:
a) ovar c) timus
b) tiroidă d) pancreas
81. Următoarele celule pot avea formă variabilă:
a) neutrofilele
b) osteoblastele
c) fibra musculară striată
d) fibra musculară netedă
82. Alegeţi afirmaţia corectă:
a) ţesutul conjunctiv lax formează parenchimul glandelor
b) ţesutul elastic se găseşte în tunica medie a arterelor
c) ţesutul reticulat se află în structura măduvei spinării
d) ţesutul cartilaginos fibros formează tendoane, aponevroze
83. Forma neuronului depinde de:
a) numărul de nuclei
b) localizarea neuronului
c) funcţia pe care o îndeplineşte
d) numărul de prelungiri ce pornesc de pe pericarion
84. Despre dictiozomi se poate afirma:
a) lipsesc în celula nervoasă, care nu se divide
b) asigură legătura dintre celulele epiteliale
c) sunt formaţi din micro şi macrovezicule
d) au rol de absorbţie
19
85. Alegeţi asocierea corectă:
a) mitocondrie - sinteză de ADP
b) lizozomi - enzime lipolitice
c) ribozomi - sinteză lipidică
d) nucleu - coordonează procese biologice fundamentale
86. Următoarele celule au formă fusiformă, cu excepţia:
a) fibra musculară netedă
b) neuronii bipolari
c) fibra intrafusală
d) neuroni unipolari
87. Centrozomul lipseşte din structura:
a) celulelor gliale
b) neuronului
c) celulei epiteliale
d) celulei musculare
88. Care dintre organitele citoplasmatice reprezintă un sistem circulator
intracitoplasmatic?
a) ergastoplasma
b) reticulul endoplasmatic neted
c) aparatul Golgi
d) centrozomul
89. Neuronul nu are ca proprietăţi:
a) excitabilitatea
b) conductibilitatea
c) sinteza proteică
d) reproducerea celulară
90. Alegeţi asocierea corectă:
a) corpi carotidieni - mecanoreceptori
b) receptorul olfactiv - receptor tonic
c) termoreceptori - terminaţii nervoase libere
d) fotoreceptori - receptori fazici
20
RĂSPUNSURI
l.a 31.b 61.d
2.d 32.b 62.c
3.c 33.a 63.a
4.d 34.d 64.a
5.a 35.a 65.c
6.b 36.c 66.d
7.c 37.b 67.c
8.d 38.b 68.d
9.c 39.b 69.a
lO.c 40.b 70.c
ll.c 41.a 71.d
12.b 42.c 72.c
13.a 43.c 73.a
14.a 44.a 74.a
15.a 45.b 75.c
16.c 46.c 76.b
17.b 47.a 77.c
18.b 48.d 78.a
19.c 49.c 79.d
20.d 50.a 80.b
21.d 51.a 81.a
22.b 52.b 82.b
23.d 53.b 83.d
24.b 54.a 84.c
25.b 55.a 85.d
26.b 56.c 86.d
27.d 57.b 87.b
28.b 58.c 88.b
29.b 59.d 89.d
30.a 60.c 90.c
21
//. SISTEMUL NERVOS
1. Reglarea activităţii musculaturii viscerale şi a glandelor este asigurată de:
a) sistemul nervos somatic
b) sistemul nervos vegetativ
c) sistemul excretor
d) sistemul circulator
2. Funcţia fundamentală a unui organ nervos este:
a) funcţia senzitivă
b) funcţia secretorie
c) funcţia de apărare
3. Despre receptor putem afirma că:
a) transmite comenzi la efector
b) transformă energia stimulului în impuls nervos
c) primeşte comenzile de la centrul nervos
d) analizează informaţia primită
4. Au funcţie receptoare:
a) celulele gustative, auditive, vestibulare
b) celulele secretoare
c) celulele glandulare
d) neuronii Purkinje
5. Corpusculii senzitivi:
a) sunt formaţi din fibre musculare
b) sunt formaţi din celule glandulare
c) conţin fibre conjunctive şi terminaţii nervoase dendritice
6. Deformările mecanice sunt detectate de:
a) chemoreceptori c) mecanoreceptori
b) nociceptori d) baroreceptori
22
7. Lumina este detectată de:
a) nociceptori
b) fotoreceptori
c) termoreceptori
d) receptorii termici
8. Despre receptorii fazici este adevărat, cu excepţia:
a) se adaptează
b) işi manifestă acţiunea pe toată durata de acţiune a stimulului
c) din categoria lor fac parte receptorii olfactivi
9. Sunt chemoreceptori:
a) mugurii gustativi şi epiteliul olfactiv
b) receptorii pentru presiune, tact, durere
c) celulele cu conuri şi bastonaşe
d) celulele mitrale
10. Arcul reflex este format din următoarele elemente, cu excepţia:
a) un neuron senzitiv c) un neuron intercalar
b) un neuron de asociaţie d) mai mulţi nervi de asociaţie
11. Calea eferentă vegetativă este formată din:
a) doi neuroni senzitivi
b) axonul motoneuronului p
c) doi neuroni de asociaţie
d) neuroni vegetativi preganglionari şi postganglionari
12. Pe calea eferentă a reflexelor medulare se află:
a) un neuron de asociaţie c) un neuron motor somatic
b) un neuron senzitiv d) un neuron interca
13. Pe calea efectoare a reflexului vegetativ se găseşte:
a) un motoneuron a
b) un neuron preganglionar
c) un neuron somatomotor
23
d) un neuron senzitiv
14. Limita superioară a măduvei:
a) este vertebra C2
b) corespunde emergenţei primului nerv spinal
c) corespunde vertebrei L2
d) corespunde vertebrei L4
15. Limita inferioară a măduvei este:
a) vertebra L4 c) vertebra C1
b) vertebra L2 d) vertebra C2
16. Neuroni de formă stelată se găsesc la nivelul:
a) ganglionului spinal
b) retinei
c) ganglionilor Corti şi Scarpa
d) mucoasei olfactive
17. Substanţa reticulată a măduvei spinării este situată:
a) între coarnele anterioare şi cele laterale
b) între coarnele anterioare şi cele posterioare
c) între coarnele posterioare şi cele laterale în substanţa cenuşie
d) în jurul canalului ependimar pe toată lungimea măduvei
18. Următoarele organe nu au inervaţie parasimpatică:
a) glanda lacrimală
b) muşchiul neted erector al firului de păr
c) pancreasul
d) glandele gastrice
19. Rădăcinile posterioare ale nervilor spinali:
a) prezintă fibre amielinice
b) conţin axoni ai neuronilor somatomotori
c) sunt formate din dendritele neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal
d) conţin dendrite ale neuronilor somatomotori
20. Arahnoida este separată de dura mater prin:
a) spaţiul subdural
24
b) spaţiul subarahnoidian
c) spaţiul epidural
d) spaţiul cefalorahidian
21. Piamater
a) este o membrană conjunctivo - vasculară
b) se găseşte la exterior
c) este separată de dura mater prin spaţiul subdural
d) este o membrană elastică
22. Substanţa cenuşie a măduvei spinării este:
a) formată din cordoane
b) formată din corpii neuronilor
c) constituită din fibre nervoase
d) formată din prelungirile neuronilor
23. în substanţa cenuşie se găsesc:
a) cordonul posterior
b) comisura cenuşie
c) fasciculele ascendente
d) cordonul lateral
24. In comisura cenuşie se află canalul ependimar cu:
a) limfă
b) LCR (lichid cefalorahidian)
c) umoarea apoasă
d) umoarea vitroasă
25. Coarnele anterioare conţin:
a) neuroni senzitivi
b) neuroni de asociaţie
c) dispozitivul somatomotor
d) neuroni visceromotori
26. Coarnele laterale ale substanţei cenuşii medulare conţin:
a) neuroni somatomotori b) neuroni vegetativi simpatici
preganglionari
25
c) neuroni a d) neuronii y
27. Coarnele posterioare conţin:
a) neuroni vegetativi
b) deutoneuroni ai căilor senzitive
c) motoneuroni y
d) motoneuroni a
28. Substanţa reticulată a măduvei se află între:
a) coarnele laterale şi posterioare
b) coarnele laterale şi anterioare
c) coarnele anterioare
d) coarnele anterioare şi cordoanele anterioare
29. Cordoanele de substanţă albă conţin fascicule:
a) ascendente senzitive
b) descendente senzitive
c) ascendente motorii
30. Sunt situate în imediata vecinătate a substanţei cenuşii
a) descendente c) de asociaţie
b) ascendente d) ale motilităţii
31. în cordoanele posterioare se găsesc fasciculele:
a) gracilis şi cuneat c) extrapiramidale
b) piramidale d) Flechsig şi Gowers
32. Fasciculele piramidale:
a) controlează motilitatea involuntară
b) îşi au originea în mezencefal
c) controlează motilitatea voluntară
d) îşi au originea în măduvă
33. Fasciculele piramidale:
a) îşi au originea în scoarţa cerebrală
b) controlează motilitatea involuntară
c) controlează sensibilitatea corpului
26
d) îşi au originea în mezencefal
34. Fasciculele extrapiramidale:
a) au origine subcorticală
b) controlează motilitatea voluntară
c) îşi au originea în scoarţa cerebrală
35. îşi are originea în mezencefal fasciculul:
a) vestibulospinal medial
b) tectospinal
c) spinocerebelos
d) reticulospinal
36. Fac parte din fasciculele extrapiramidale:
a) fasciculele gracilis şi cuneat
b) fasciculul vestibulospinal medial
c) fasciculul spinotalamic lateral
d) fasciculul spinotalamic anterior
37. în cordoanele laterale se găsesc fasciculele:
a) ascendente Flechsig şi Gowers
b) descendente Flechsig şi Gowers
c) gracilis şi cuneat
38. Fasciculul spinotalamic lateral este format din axonul:
a) deutoneuronului din cornul posterior
b) protoneuronului din cornul posterior
c) protoneuronului din cornul anterior
d) deutoneuronului din cornul lateral
39. Fasciculul spinocerebelos dorsal trece în:
a) cordonul lateral opus
b) cordonul lateral de aceeaşi parte
c) cordonul posterior
d) cordonul anterior
40. Face parte din căile extrapiramidale fasciculul:
27
a) spinotalamic lateral c) spinotalamic anterior
b) reticulospinal d) spinocerebelos
41. Sunt fascicule descendente:
a) fasciculul rubrospinal cu originea în oliva bulbară
b) fasciculul olivospinal cu originea în nucleul roşu
c) fasciculul rubrospinal cu originea în nucleul roşu
d) fasciculul olivospinal cu originea în formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral
42. Coarnele laterale sunt vizibile în:
a) regiunea cervicală superioară
b) regiunea lombară inferioară
c) regiunile cervicală inferioară, toracală şi lombară superioară
d) regiunea sacrală
43. Căile extrapiramidale sunt:
a) ascendente
b) descendente
c) de asociaţie
d) intercalare
44. Calea sensibilităţii termice şi dureroase este fasciculul spinocerebelos
a) încrucişat
b) direct
c) lateral
45. Deutoneuronul căilor sensibilităţii termice şi dureroase se găseşte în:
a) talamus
b) cornul posterior al măduvei
c) ganglionul spinal
d) cornul anterior al măduvei
46. Neuronul talamic proiectează informaţiile în:
a) scoarţa cerebeloasă aria somestezică II
b) scoarţa cerebrală aria somestezică I
c) scoarţa cerebrală aria motoare
28
d) scoarţa cerebrală aria de asociaţie
47. Neuronul talamic al sensibilităţii termice proiectează informaţiile:
a) pe scoarţa cerebrală în aria somestezică I
b) în lobul frontal
c) în lobul occipital
d) în lobul temporal
48. Deutoneuronul căii sensibilităţii protopatice se găseşte în:
a) cornul posterior medular
b) talamus
c) cornul anterior medular
d) metatalamus
49. Fasciculul spinocerebelos dorsal:
a) străbate bulbul, puntea şi mezencefalul
b) străbate numai bulbul
c) nu trece prin bulb
d) nu trece prin cerebel
50. Fasciculul spinocerebelos dorsal:
a) se duce prin cordonul lateral de partea opusă
b) se încrucişează şi ajunge în cordonul lateral de partea opusă
c) se duce în cordonul lateral de aceeaşi parte
d) se încrucişează şi ajunge în cordonul anterior
51. Sensibilitatea interoceptivă este deservită de:
a) fasciculul spinocerebelos direct
b) fasciculul spinocerebelos încrucişat
c) calea multisinaptică
d) fasciculul spinotalamic anterior
52. Fasciculul piramidal are originea în:
a) aria somestezică I c) aria vizuală
b) ariile motorie şi premotorie d) aria de asociaţie
53. Din fasciculul piramidal se încrucişează:
a) 70% din fibre b) 80% din fibre
29
c) 75% din fibre d) 30% din fibre
54. Fibrele piramidale care se încrucişează formează:
a) fasciculul piramidal direct c) fasciculul corticospinal anterior
b) decusaţia piramidală d) fasciculul corticospinal posterior
55. La nivelul măduvei spinării se încrucişează fasciculul:
a) gracilis
b) cuneat
c) spinotalamic anterior
d) spinotalamic posterior
56. Prin căile descendente, centrii encefalici exercită:
a) controlul voluntar asupra musculaturii scheletice
b) controlul sensibilităţii generale
c) controlul automat asupra musculaturii netede
d) controlul sensibilităţii viscerale
57. Nervii spinali sunt:
a) 12 în regiunea toracală c) 7 în regiunea coccigiană
b) 7 în regiunea lombară d) 8 în regiunea sacrală
58. Rădăcina anterioară a nervului spinal conţine axonii neuronilor:
a) somatosenzitivi
b) somatomotori din cornul anterior
c) viscerosenzitivi din cornul lateral
d) de asociaţie
59. Rădăcina posterioară a nervului spinal:
a) conţine axonii neuronilor somatomotori
b) are pe traseul său un ganglion spinal
c) intră în trunchiul cerebral
d) conţine axonii neuronilor visceromotori
60. Neuronii viscerosenzitivi din ganglionii spinali au:
a) dendrită scurtă ce ajunge la viscere
b) axon lung care ajunge la muşchii scheletici
c) axonii care intră în măduvă prin rădăcina posterioară
30
d) dendrită lungă ce ajunge la muşchii scheletici
61. Fibrele vegetative ale nervului spinal formează:
a) ramura comunicantă albă c) rădăcina posterioară
b) ramura comunicantă roşie d) rădăcina anterioară
62. Trunchiul nervului spinal formează ramura:
a) meningeală
b) comunicantă cenuşie
c) vertebrală
d) toracală
63. Ramurile ventrale ale nervilor spinali:
a) se distribuie la pielea şi muşchii spatelui
b) formează plexurile cervical şi toracal
c) se distribuie pe vasele de sânge
d) formează plexurile cervical, lombar, sacral şi coccigian
64. Ramura comunicantă albă conţine fibra:
a) preganglionară amielinică
b) preganglionară mielinică
c) postganglionară amielinică
d) nu conţine fibre preganglionare
65. Reflexul miotatic constă în contracţia bruscă a muşchiului ca răspuns la:
a) întinderea sa
b) relaxarea sa
c) denervarea sa
66. Reflexele monosinaptice au:
a) calea aferentă un neuron senzitiv proprioceptiv
b) calea aferentă un neuron motor
c) calea eferentă formată dintr-un neuron senzitiv
d) un număr mare de neuroni de asociaţie
67. Receptorii reflexelor monosinaptice sunt:
a) exteroceptori b) proprioceptori
31
c) visceroceptori d) baroreceptori
68. Centrul reflexului miotatic este sinapsa dintre:
a) doi neuroni senzitivi
b) un neuron senzitiv şi unul motor
c) trei neuroni
d) patru neuroni
69. Reflexele miotatice au rol în:
a) menţinerea atenţiei c) menţinerea poziţiei corpului
b) învăţare d) stimularea dureroasă
70. Reflexele nociceptive:
a) sunt monosinaptice
b) au centri polisinaptici
c) apar prin întinderea tendonului unui muşchi
d) apar prin relaxarea tendonului unui muşchi
71. Receptorii reflexelor nociceptive sunt:
a) corpusculii Ruffini
b) terminaţii nervoase libere
c) fusuri neuromusculare
d) corpusculii Krause
72. în măduva toracală se găsesc:
a) centrul reflexului de micţiune
b) centrul reflexului de defecaţie
c) centrii reflexelor pupilodilatator şi cardioaccelerator
d) nu se găseşte nici un centru reflex
73. Centrii reflexelor vegetative sunt neuronii vegetativi:
a) simpatici din coarnele anterioare
b) din ganglionii spinali
c) parasimpatici din coarnele laterale
74. Efectorul reflexelor vegetative este:
a) muşchiul scheletic b) ficatul
32
c) celulă epitelială secretoare d) celulă din epiteliul epidermei
75. Trunchiul cerebral este format din:
a) bulbul şi măduva spinării
b) măduva prelungită şi mezencefal
c) bulb, puntea lui Varolio şi mezencefal
d) cerebel
76. Mezencefalul este format din:
a) cohculi cvadrigemeni, pedunculi cerebrali şi cerebel
b) cohculi cvadrigemeni şi măduva prelungită
c) cohculi cvadrigemeni, pedunculi cerebrali şi o porţiune mijlocie unde se află nucleul roşu
şi substanţa neagră
d) talamus, metatalamus
77. Prin picioarele pedunculilor cerebrali trec:
a) nucleul roşu şi substanţa neagră
b) căile extrapiramidale
c) căile piramidale
d) olivele bulbare
78. Faţa ventrală a trunchiului cerebral cuprinde etajele:
a) medular, pontin şi cerebelar
b) bulbar, pontin şi peduncular
c) peduncular, pontin şi cerebelar
d) nici o variantă corectă
79. Limita inferioară a bulbului este:
a) şanţul bulbopontin
b) şanţul pontopeduncular
c) decusaţia piramidală
d) şanţul lateral
80. în şanţul bulbopontin se găseşte originea:
a) nervilor VI, VII, VIII c) nervilor V, VI, VII
b) nervilor VII, VIII, IX d) nervilor III, IV
81. Limita superioară a bulbului este şanţul:
33
a) pontopeduncular
b) central
c) bulbopontin
d) Rolando
82. Fibrele corticonucleare asigură inervaţia următorilor muşchi, cu excepţia:
a) muşchilor masticatori
b) muşchilor mimicii
c) muşchilor limbii
d) muşchilor coapsei
83. Despre sinapsele chimice este adevărat, cu excepţia:
a) receptorii pentru mediatorul chimic se găsesc în componenta postsinaptică
b) mediatorul chimic este eliberat în fantă sub acţiunea impulsului nervos
c) se găsesc în sistemul nervos vegetativ
d) conduc bidirecţional
84. în şanţul retroolivar se găsesc originile aparente ale :
a) nervului VII
b) nervilor IX, X şi XI
c) nervilor VII, VIII, IX, X
d) nervilor I, II
85. Oliva bulbară prezintă un şanţ preolivar cu originea aparentă a:
a) nervului IX c) nervilor IX, X şi XI
b) nervului XII d) nervului II
86. Etajul pontin este limitat:
a) superior de şanţul ponto - mezencefalic
b) superior de şanţul bulbopontin
c) inferior de decusaţia piramidală
d) superior de şanţul median
87. Despre nervul trigemen putem afirma, cu excepţia:
a) este nerv mixt
b) inervează senzitiv tegumentul feţei
c) fibrele senzitive îşi au originea în ganglionul trigeminal
34
d) prezintă fibre senzoriale ce se distribuie receptorilor gustativi
88. Pedunculii cerebeloşi inferiori fac legătura între:

a) cerebel şi mezencefal
b) măduvă şi cerebel
c) bulb şi cerebel
d) punte şi cerebel
89. Mezencefalul prezintă următoarele limite:
a) inferior - şanţul ponto-mezencefalic
b) superior - şanţul ponto-mezencefalic
c) inferior - chiasma optică
d) nu prezintă o delimitare precisă
90. Muşchii intrinseci ai globului ocular sunt inervaţi de nervul
a) facial c) vag
b) glosofaringian d) oculomotor
91. Ganglionul geniculat aparţine nervului cranian:
a) trigemen c) facial
b) vag d) glosofaringian
92. Nu prezintă ganglion pe traseul său nervul:
a) vag c) glosofaringian
b) trigemen d) trohlear
93. Pe faţa posterioară a mezencefalului se observă:
a) corpii geniculaţi
b) doi coliculi cvadrigemeni superiori cu hipofiza
c) doi coliculi cvadrigemeni superiori cu epifiza
d) doi coliculi cvadrigemeni inferiori cu epifiza
94. Apeductul Sylvius face comunicaţia între:
â) ventriculul IV şi ventriculul I
b) ventriculul III şi ventriculul IV
35
c) ventriculul III şi canalul ependimar
d) ventriculul III şi ventriculul I
95. La nivelul tectumului îşi are originea aparentă nervul:
a) V - trigemen c) III - oculomotor
b) IV-trohlear d) II - optic
96. Fibrele gustative ascendente începe de la:
a) nucleul solitar şi urcă la cerebel
b) nucleul solitar şi urcă la talamus
c) nucleul cohlear şi urcă la talamus
d) mucoasa linguală
97. Străbat toate etajele trunchiului cerebral:
a) fasciculul olivospinal
b) fasciculul vestibulospinal
c) fasciculele rubrospinal, nigrospinal, tectospinal
98. Nucleii senzitivi bulbari sunt:
a) nucleul hipoglosului
b) nucleul nervului cranian V
c) nucleul ambiguu
d) nucleul dorsal al vagului
99. Nucleii vegetativi bulbari sunt:
a) nucleul ambiguu
b) nucleul dorsal al vagului
c) nucleul tractului solitar
d) nucleul trigemenului
100. Fac parte din nucleii bulbului rahidian:
a) nucleul lacrimal
b) nucleii gracilis şi cuneat
c) nucleii cohleari
d) nucleul salivator superior
36
101. Sunt nuclei pontini:
a) nucleul solitar inferior
b) nucleii motori ai nervilor V, VI, VII
c) nucleul tractului solitar
d) nucleul gracilis
102. Se găsesc în punte:
a) substanţa neagră c) nucleul dorsal al vagului
b) nucleul salivator superior d) olivele bulbare
103. Nucleii vegetativi din punte sunt:
a) nucleul tractului solitar
b) nucleul lacrimal
c) nucleul pontin al trigemenului
d) nucleul salivator inferior
104. Următoarele asocieri sunt corecte:
a) nerv oculomotor - nucleul vegetativ din punte
b) nerv facial - nucleu salivator superior din bulb
c) nerv vag - nucleu dorsal al vagului din bulb
d) nerv glosofaringian - nucleu salivator inferior din punte
105. Sunt nuclei mezencefalici:
a) nucleul olivar
b) nucleul nervului III
c) nucleul nervului V
d) nucleul cuneat accesor
106. Nucleii motori ai mezencefalului sunt:
a) nucleul mezencefalic al trigemenului c) nucleul trohlearului
b) nucleul vagului d) nucleul roşu
107. Reflexe digestive sunt:
a) oculocardiac
b) oculocefalogir
c) de deglutiţie
37
d) sinocarotidiene
108. Reflexele digestive din bulb sunt:
a) reflexul cardioinhibitor
b) reflexul pancreatosecretor cu centrul în nucleul salivar inferior
c) reflexul pancreatosecretor cu centrul în nucleul dorsal al vagului
d) reflexul salivator al glandei tiroide
109. Sunt reflexe respiratorii:
a) reflexul oculocardiac
b) reflexul de excreţie a bilei
c) reflexele de tuse şi strănut
d) reflexele salivare
110. Paleocerebelul aparţine lobului:
a) anterior c) lateral
b) posterior d) floculonodular
111. Ridicarea pleoapelor este asigurată de:
a) reflexul de clipire cu centrul în mezencefal
b) reflexul auditiv de clipire cu centrul în mezencefal
c) reflexul auditiv de clipire cu centrul în punte
d) reflexul corneean de clipire cu centrul în punte
112. Reflexul pupilar fotomotor:
a) are centrul în bulb
b) centrul este nucleul accesor al oculomotorului
c) are centrul în punte
d) asigură întoarcerea capului
113. Reflexul pupilar de acomodare la distanţă asigură:
a) întoarcerea ochilor
b) bombarea cristalinului
c) întoarcerea capului spre sursa sonoră
d) micşorarea pupilei (midriază)
114. îşi au centrul în mezencefal reflexele:
a) de acomodare b) salivator superior
38
c) de deglutiţie d) salivator inferior
115. Care din aceste reflexe nu aparţin mezencefalului:
a) reflexul de deglutiţie
b) reflexul de acomodare
c) reflexul static
d) reflexul pupilar fotomotor
116. Au centrii în mezencefal reflexele:
a) gastrosecretor c) motilităţii gastrointestinale
b) pupilar fotomotor d) de vomă
117. Nervii cranieni:
a) au dispoziţie metamerică
b) sunt 31 de perechi
c) sunt 12 perechi
d) au în structura lor două rădăcini
118. Care nervi cranieni sunt senzoriali:
a) nervii I şi II
b) nervii III şi IV
c) nervii XI şi XII
d) nervul X
119. Care din nervii cranieni nu aumielsâ in huJh:
a) nervul trohlear
b) nervul glosofaringian
c) nervul vag
d) nervul accesor
120. Găsiţi afirmaţia corectă:
a) nervi motori I, II, VIII
b) nervi senzoriali III, IV
c) nervi senzoriali I, II, VIII
d) nervi senzitivi XI, XII
121. Conţin fibre parasimpatice:
a) nervii IV, VI b) nervii III, VII
39
c) nervii I, II d) nervii VIII, XI, XII
122. Nervul olfactiv:
a) se compune din axonii celulelor multipolare din retină
b) conduce informaţiile legate de gust
c) are originea reală în celulele bipolare
d) este format din axonii celulelor vestibulare
123. Nervul III:
a) are originea în nucleul motor în bulb
b) fibrele sale parasimpatice pleacă din nucleul accesor al oculomotorului
c) este un nerv senzorial
d) este nerv mixt
124. Fibrele motorii somatice ale nervului III:
a) inervează muşchii drept intern, superior şi inferior ai globului ocular
b) îşi are originea în nucleul accesor al oculomotorului
c) inervează muşchiul oblic superior al globului ocular
d) merg la muşchiul coborâtor al pleoapei
125. Fibrele vegetative ale nervului III ajung la:
a) muşchii drepţi externi ai globului ocular
b) muşchiul oblic superior al globului ocular
c) fibrele circulare ale muşchiului ciliar
d) muşchii drepţi interni ai globului ocular
126. Nervul V conţine:
a) ramurile oftalmică şi maxilară motorii
b) ramura mandibulară senzitivă
c) ramurile oftalmică şi maxilară senzitive
d) ramura mandibulară motoare
127. Nervul V inervează:
a) prin fibrele senzitive muşchii masticatori
b) prin fibrele motorii pielea feţei
c) prin fibrele senzitive pielea feţei
d) prin fibrele motorii muşchii mimicii
40
128. Muşchiul drept extern al globului ocular este inervat de:
a) nervul III c) nervul IV
b) nervul VI d) nervul II
129. NervulVII:
a) este nervul facial şi este motor
b) este nervul trohlear şi este senzitiv
c) este nervul facial mixt
d) conţine fibre simpatice
130. Nervul VII conţine:
a) fibre parasimpatice cu originea în nucleul roşu
b) fibre parasimpatice cu originea în nucleul lacrimal
c) fibre parasimpatice cu originea în nucleul salivator inferior
d) fibre parasimpatice care inervează glandele parotide
131. Nervul VII inervează:
a) prin fibrele motorii muşchii mimicii
b) prin fibrele motorii muşchii drepţi interni
c) glanda tiroidă
d) prin fibrele motorii muşchii masticatori
132. Nervul VIII are componenta:
a) vestibulară având pe traseu ganglionul Corti
b) vestibulară având pe traseu ganglionul Scarpa
c) cohleară cu ganglionul Scarpa
d) cohleară cu ganglionul spinal
133. Nervul IX conţine fibre:
a) gustative ce ajung la nucleul solitar din bulb
b) parasimpatice cu originea în nucleul salivator superior
c) senzoriale pentru muşchii faringelui
d) motorii ce culeg excitaţii gustative
134. Nervul facial inervează:
a) muşchii masticatori b) glanda tiroidă
41
c) glandele sublinguală şi submandibulară d) glanda parotidă
135. Nervul glosofaringian:
a) conţine fibre motorii cu originea în nucleul ambiguu din bulb
b) conţine fibre parasimpatice pentru glanda tiroidă
c) este nerv motor
d) este nerv senzitiv
136. Nervul X conţine fibre:
a) motorii cu originea în nucleul ambiguu
b) parasimpatice cu originea în nucleul ambiguu
c) parasimpatice cu originea în nucleul dorsal al trigemenului
d) senzoriale pentru muşchii laringelui
137. Nervul X inervează:
a) musculatura limbii
b) musculatura laringelui şi faringelui prin fibre motorii
c) organele din torace şi abdomen prin fibre simpatice
d) glandele sublinguale şi submandibulare
138. Nervul XI inervează muşchii:
a) limbii c) sternocleidomastoidian şi trapez
b) masticatori d) mimicii
139. Nervul XII:
a) este nerv mixt
b) originea aparentă în şanţul preolivar
c) inervează musculatura laringelui
d) are originea reală în punte
140. Următorii lobi ai feţei bazale a emisferelor cerebrale sunt separaţi prin şanţul
lateral Sylvius:
a) frontal de parietal
b) frontal de temporal
c) temporal de occipital
d) orbital de temporo-occipital
141. Fibrele parasimpatice preganglionare îşi au originea în:
42
a) ganglioni extranervraxiali ataşaţi nervilor cranieni
b) nucleul parasimpatic sacrat
c) ganglioni intramurali
d) ganglioni previscerali
142. Cerebelul este format din:
a) emisferele cerebrale
b) vermis
c) bulbul rahidian
d) punte
143. Şanţurile adânci delimitează:
a) faliile
b) lobulii cerebelului
c) lobii cerebelului
d) lobii parietali
144. Pedunculii cerebeloşi leagă cerebelul de:
a) corpii striaţi
b) trunchiul cerebral
c) talamus
d) diencefal
145. Substanţa cenuşie a cerebelului formează:
a) fibrele aferente
b) fibrele eferente
c) scoarţa cerebeloasă
d) scoarţa cerebrală
146. Cerebelul este situat:
a) în fosa anterioară a craniului c) înapoia bulbului
b) în fosa mijlocie a craniului d) în fosa superioară a craniului
147. Plămânul drept este inervat parasimpatic de:
a) fibre postganglionare din ganglionii laterocervicali
b) nervul splanhnic mic
c) nervul splanhnic mare
43
d) nervul vag
148. Motricitatea voluntară de la nivelul muşchilor capului este controlată de:
a) oculomotor
b) trigemen
c) trohlear
149. Trece prin pedunculul cerebelos inferior:
a) fasciculul spinocerebelos încrucişat
b) fasciculul tectocerebelos
c) fasciculul spinocerebelos direct (Flechsig)
150. Pedunculul cerebelos mijlociu conţine:
a) fibre eferente
b) numai fibre aferente
c) fibre aferente şi eferente
d) fibre descendent
151. In pedunculul cerebelos superior se găsesc fibrele:
a) fasciculului spinocerebelos direct
b) fasciculului spinocerebelos încrucişat
c) fasciculului spinobulbar
d) fasciculului spinotalamic
152. Care dintre afirmaţiile cu privire la coliculii cvadrigemeni superiori le consideraţi
adevărate:
a) sunt în relaţie cu tractul optic
b) sunt în relaţie cu calea auditivă
c) aparţin punţii
d) aparţin bulbului
153. Cerebelul controlează:
a) echilibrul şi tonusul muscular
b) centrii hipotalamici
c) nucleii bazali
44
d) hipofiza
154. Extirparea globală a cerebelului produce:

a) alergie, afazie c) astenie, astazie, atonie
b) astenie, afazie, atonie d) alergie, analgie
155. Arhicerebelul:
a) este lobul anterior ce menţine echilibrul
b) este lobul floculonodular ce menţine echilibrul
c) este lobul posterior ce controlează tonusul muscular
d) are conexiuni cu nucleii roşii
156. Afecţiuni ale paleocerebelului determină:
a) mersul ebrios c) tulburări în reglarea ritmului respirator
b) dereglări de tonus muscular d) tremur intenţional
157. Neocerebelul:
a) menţine echilibrul
b) controlează mişcările comandate de scoarţă
c) este localizat în lobul anterior
d) are conexiuni cu hipotalamusul
158. Diencefalul:
a) este aşezat deasupra măduvei spinării şi sub mezencefal
b) este aşezat deasupra mezencefalului şi sub emisferele cerebrale
c) conţine în interior ventriculul V
d) conţine în interior ventriculul IV
159. Talamusul este un centru:
a) motor care are legături cu trunchiul cerebral
b) motor care are legături cu nervii cranieni
c) senzitiv care are legături cu scoarţa cerebrală şi cerebelul
d) motor care are legături cu scoarţa cerebrală şi cerebelul
160. Nu trec prin talamus:
a) căile exteroceptive
b) căile olfactive
45
c) căile interoceptive
d) căile sensibilităţii viscerale
161. Fac parte din metatalamus:
a) corpii striaţi
b) corpii geniculaţi laterali
c) corpii geniculaţi anteriori
162. Calea vizuală are releu în:

a) corpii geniculaţi mediali
b) corpii geniculaţi laterali
c) corpii geniculaţi mediali şi laterali
d) nu are staţie de releu în corpii geniculaţi
163. Calea auditivă face staţie în:
a) nucleii bazali
b) corpii striaţi
c) corpii geniculaţi mediali
d) corpii geniculaţi laterali
164. Care dintre următorii nervi cranieni senzitivi se pot observa pe faţa anterioară a
trunchiului cerebral:
a) trigemen
b) facial
c) acustico-vestibular
d) trohlear
165. Hipotalamusul:
a) formează podeaua ventriculului IV
b) formează podeaua ventriculului V
c) secretă vasopresină (ADH)
d) secretă epinefrină
166. Aparţin hipotalamusului următoarele grupe de nuclei:
a) anteriori ce secretă hormoni de stimulare şi inhibare a secreţiei adenohipofizei
46
b) posteriori ce secretă ADH
c) mijlocii ai căror neurohormoni sunt descărcaţi în sistemul port hipofizar
d) mijlocii legaţi prin tractul nervos cu neurohipofiza
167. Ramurile NS formează plexuri în unnătoarele regiuni, cu excepţia:
a) cervicală
b) lombară
c) toracală
d) sacrală
168. Legăturile hipotalamusului cu hipofiza sunt:
a) vasculare prin tractul hipotalamohipofizar
b) nervoase prin tractul hipotalamohipofizar
c) vasculare prin sistemul venos
d) nervoase prin sistemul porthipofizar
169. în hipotalamus se găsesc:
a) centrii foamei şi saţietăţii
b) centrii apneustic şi pneumotaxic
c) centrii salivatori superiori
d) centrul micţiunii
170. Despre segmentul receptor al arcului reflex sunt adevărate:
a) activitatea receptorilor tonici scade rapid chiar dacă se menţine aplicarea stimulului
b) receptorii fazici prezintă o activitate relativ constantă pe toată perioada aplicării stimulului
c) receptorii olfactivi sunt receptori tonici
d) nociceptorii pot fi chemoreceptori
171. Emisferele cerebrale:
a) sunt legate prin comisura cenuşie
b) sunt legate prin fibre comisurale
c) conţin în interior ventriculul III
d) conţin în interior ventriculul V
172. Substanţa cenuşie a emisferelor cerebrale formează:
a) corpul colos
b) nucleii bazali
47
c) scoarţa cerebeloasă
d) trigonul cerebral
173. Corpii striaţi sunt:
a) aşezaţi anterior de talamus
b) reprezentaţi de nucleii dinţaţi
c) mase de substanţă cenuşie
d) pe traseul căilor piramidale
174. Nucleii bazali:
a) trimit eferenţe la substanţa neagră
b) primesc aferente de la măduva spinării
c) primesc fibre de la talamus, scoarţă, nucleul roşu
175. Fibrele de proiecţie:
a) unesc cele două emisfere cerebrale
b) unesc scoarţa cu talamusul
c) leagă regiuni din aceeaşi emisferă
d) nici un răspuns nu este corect
176. Fibrele comisurale leagă:
a) scoarţa cu centrii subiacenţi c) regiuni din aceeaşi emisferă
b) cele două emisfere cerebrale d) nici un răspuns nu este corect
177. Substanţa albă a emisferelor cerebrale:
a) este formată din fibre de proiecţie, comisurale şi de asociaţie
b) formează neocortexul receptor
c) formează neocortexul de asociaţie
178. Aria somestezică se găseşte în:
a) girul precentral din lobul parietal
b) girul postcentral din lobul parietal
c) girul temporal inferior
d) girul occipital
179. Funcţiile neocortexului sunt următoarele, cu excepţia:
48
a) senzitive
b) mixte
c) motorii
d) de asociaţie
180. In girul temporal superior se află aria:
a) auditivă
b) gustativă
c) vizuală
d) olfactivă
181. Aria somatomotorie se găseşte în girul:
a) postcentral
b) precentral
c) parietal
d) occipital
182. Care dintre următoarele fascicule nu trec prin punte:
a) spinocerebelos încrucişat
b) piramidal direct
c) spinobulbar
d) piramidal direct
183. Paleocortexul are conexiuni cu:
a) talamusul
b) analizatorul vizual
c) hipotalamusul
184. Fac parte din paleocortex:
a) nervii optici c) girul parietal
b) girul hipocampic
185. Paleocortexul este:
a) alcătuit din 3 straturi celulare
b) sediul proceselor de memorie
49
c) sediul actelor de comportament instinctiv
d) sediul mişcărilor voluntare
186. Neocortexul:
a) este sediul proceselor de memorare, învăţare
b) este sediul comportamentului instinctiv
c) este format din două straturi
d) ocupă o zonă restrânsă a cortexului
187. Aria somestezică I poate aprecia atingerea fină a tegumentului gambei, datorită
impulsurilor conduse de:
a) fasciculul spinocerebelos Gowers
b) fasciculul cuneat
c) fasciculul spinocerebelos Flechsig
d) fasciculul gracilis
188. Nucleii bazali:
a) exercită acţiune stimulatoare asupra tonusului muscular
b) reprezintă staţii pe traseul căilor extrapiramidale
c) sunt mase de substanţă albă
d) reprezintă staţii pe traseul căilor piramidale
189. Sunt funcţii ale paleocortexului:
a) centrul cortical al analizatorului olfactiv
b) centrul analizatorului gustativ
c) centrul analizatorului vizual
d) centrul analizatorului auditiv
190. Sunt componente ale sinapselor, următoarele cu excepţia:
a) componenta presinaptică c) componenta postsinaptică
b) fanta sinaptică d) componenta parasimpatică
191. Reflexele condiţionate se închid:
a) la nivel cortical c) în talamus
b) în trunchiul cerebral d) în hipofiză
192. Reflexul condiţionat se stinge dacă:
a) stimulul condiţionat este asociat cu cel absolut
50
b) stimulul condiţionat nu este asociat cu cel absolut
c) stimulul condiţionat este întărit cu cel absolut
d) timpul dintre aplicarea celor doi stimuli creşte foarte mult
193. Inhibiţia externă poate fi:
a) de stingere
b) de protecţie şi inducţie negativă
c) de întârziere
194. Inhibiţia internă este:
a) de protecţie
b) de stingere, întârziere şi diferenţiere
c) supraliminară
d) subliminală
195. în cordonul anterior al măduvei spinării nu se află fasciculul:
a) spinotectal
b) piramidal direct
c) fundamental anterior
d) tectospinal
196. Sunt activităţi nervoase superioare:
a) instinctele
b) voinţa
c) învăţarea, memoria
d) somnul
197. Care dintre sensibilităţile enumerate nu se proiectează cortical:
a) tactilă fină
b) termică
c) proprioceptivă de control a mişcării
d) interoceptivă
198. Sunt componente ale SNC:
a) encefalul şi măduva spinării
b) nervii spinali
51
c) nervii cranieni
199. Paleocortexul deţine centrul cortical al analizatorului:
a) auditiv
b) vizual
c) olfactiv
d) vestibular
200. Receptorii din organele interne sunt:
a) baroreceptori, presoreceptori, c) fotoreceptori
chemoreceptori d) termoreceptori
b) proprioceptori
201. Receptorii din organele interne sunt:
a) dendrite ale neuronilor viscero - eferenţi
b) axoni ai neuronilor viscero - eferenţi
c) dendrite ale neuronului viscero - aferent din ganglionul spinal
202. Centrii parasimpatici se găsesc în:
a) măduva toracală c) măduva sacrală S2 - S4
b) măduva lombară d) măduva coccigiană
203. Sunt nuclei parasimpatici:
a) nucleul accesor al oculomotorului
b) nucleul roşu
c) nici un răspuns nu este corect
204. Organele genitale sunt inervate de:
a) nervul vag c) nervul glosofaringian
b) nervii pelvici d) nervii accesori
205. Aparţin parasimpaticului cranian:
a) nervii XI, XII
b) nervul XII
c) nervii III, VII, IX, X
52
d) nervul IV
206. Prin ramura comunicantă albă trece fibra:
a) preganglionară amielinică
b) preganglionară mielinică
c) postganglionară amielinică
207. Ramura comunicantă cenuşie conţine fibre:
a) preganglionare mielinice
b) preganglionare amielinice
c) postganglionare amielinice
d) postganglionare mielinice
208. Fibra simpatică preganglionară este:
a) amielinică
b) scurtă
c) lungă
d) situată după ganglionul vegetativ
209. Sinapsa dintre fibra pre- şi postganglionară din ambele sisteme nervoase
vegetative eliberează:
a) adrenalină
b) acetilcolină
c) adrenalină şi acetilcolină
d) serotonina
210. La contactul cu efectorul vegetativ fibra parasimpatică eliberează:
a) adrenalină c) noradrenalina
b) acetilcolină d) norepinefrină
211. La contactul cu efectorul vegetativ fibra simpatică eliberează:
a) acetilcolină c) adrenalină şi acetilcolină
b) adrenalină d) serotonina
212. Calea eferentă a arcului vegetativ este formată:
a) dintr-un neuron preganglionar
b) din doi neuroni preganglionari
53
c) dintr-un neuron preganglionar şi unul postganglionar
d) din 4 neuroni preganglionari
213. Fibrele preganglionare au originea în:
a) zona toracică şi lombară a măduvei pentru parasimpatic
b) trunchi cerebral şi măduva spinării pentru simpatic
c) trunchi cerebral şi măduva sacrală pentru parasimpatic
d) zona lombară şi coccigiană a măduvei pentru parasimpatic
214. Ganglionii vegetativi se găsesc în:
a) lanţurile prevertebrale pentru parasimpatic
b) lanţurile prevertebrale pentru simpatic
c) apropierea efectorilor pentru simpatic
d) sistemul limbic
215. Si sternul simpatic:
a) activează organismul pentru luptă şi apărare
b) eliberează acetilcolină prin fibrele postganglionare
c) eliberează secretină prin fibrele postganglionare
d) eliberează noradrenalina prin fibrele preganglionare
216. Simpaticul şi parasimpaticul au acţiune:
a) complementară în reglarea secreţiei ovariene
b) antagonică în reglarea secreţiei salivare
c) antagonică în reglarea diametrului pupilar
d) cooperantă în reglarea diametrului pupilar
217. Au inervaţie parasimpatică:
a) medulosuprarenala
b) glandele salivare
c) glandele sudoripare
d) muşchii erectori ai firului de păr
54
l.b 31.a 61.a 91.c 121.b
2.a 32.c 62.a 92.d 122.c
3.b 33.a 63.d 93.c 123.b
4.a 34.a 64.b 94.b 124.a
5.c 35.b 65.a 95.b 125.c
6.c 36.b 66.a 96.b 126.C
l.b 37.a 67.b 97.c 127.C
8.b 38.a 68.b 98.b 128.b
9.a 39.b 69.c 99.b 129.C
lO.d 40.b 70.b lOO.b 130.b
ll.d 41.c 71.b lOl.b 131.a
12.c 42.c 72.c 102.b 132.b
13.b 43.b 73.d 103.b 133.a
14.b 44.d 74.c 104.c 134.c
15.b 45.b 75.c 105.b 135.a
16.b 46.b 76.c 106.c 136.a
17.d 47.a 77.c 107.C 137.b
18.b 48.a 78.b 108.c 138.c
19.c 49.b 79.c 109.c 139.b
20.a 50.c 80.a llO.a 140.d
21.a 51.c 81.c lll.a 141.b
22.b 52.b 82.d 112.b 142.b
23.b 53.c 83.d 113.b 143.b
24.b 54.b 84.b 114.a 144.b
25.c 55.c 85.b 115.a 145.c
26.b 56.a 86.a 116.b 146.c
27.b 57.a 87.d 117.c 147.d
28.a 58.b 88.c 118.a 148.d
29.a 59.b 89.a 119.a 149.c
30.c 60.c 90.d 120.c 150.b
55
151.b 182.c 213.C
152.a 183.c 214.b
153.a 184.b 215.a
154.c 185.c 216.C
155.b 186.a 217.b
156.b 187.d
157.b 188.b
158.b 189.a
159.C 190.d
160.b 191.a
161.b 192.b
162.b 193.b
163.c 194.b
164.c 195.a
165.c 196.C
166.c 197.C
167.C 198.a
168.b 199.c
169.a 200.a
170.d 201.C
171.b 202.C
172.b 203.a
173.c 204.b
174.a 205.c
175.b 206.b
176.b 207.C
177.a 208.b
178.b 209.b
179.b 210.b
180.a 211.b
181.b 212.C
56
III. ANALIZATORI
1. Epidermul este format dintr-un epiteliu:
a) unistratificat pavimentos
b) pluristratificat pavimentos nekeratinizat
c) pluristratificat pavimentos keratinizat
d) pluristratificat cilindric
2. Corpusculii Krause sunt receptori care percep:
a) temperaturi scăzute
b) temperaturi ridicate
c) variaţii de presiune
d) vibraţii
3. în derm se găsesc următorii receptori, cu excepţia:
a) discurile Merkel
b) corpusculii Meissner
c) corpusculii Vater-Pacini
d) terminaţii nervoase libere
4. Hipodermul este format din:
a) ţesut conjunctiv lax
b) ţesut conjunctiv dens
c) epiteliu unistratificat pavimentos
d) epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat
5. Receptorii pentru durere sunt:
a) corpusculii Vater-Pacini
b) corpusculii Meissner
c) terminaţii nervoase libere
d) discuri Merkel
6. Mucoasa olfactivă se găseşte în:
a) cavitatea bucală *
b) cavitatea nazală
57
c) limbă
d) tegument
7. Receptorii olfactivi sunt:
a) baroreceptori
b) mecanoreceptori
c) chemoreceptori
d) nocireceptori
8. Deutoneuronii căii olfactive sunt:
a) un neuron bipolar
b) celule mitrale
c) celule caliciforme
d) un neuron pseudounipolar
9. Papilele linguale sunt următoarele, cu excepţia:
a) foliate
b) caliciforme
c) circumvalate
d) circumscrise
10. Papilele filifornie conţin:
a) receptori gustativi
b) axoni ai neuronilor din ganglionul nervului trigemen
c) dendrite ale neuronilor din ganglionul nervului trigemen
11. Receptorii gustativi sunt reprezentaţi de:
a) celule mitrale c) papile linguale
b) muguri gustativi d) muguri olfactivi
12. Receptorii gustativi fac parte din categoria:
a) chemoreceptori c) baroreceptori
b) mecanoreceptori d) nocireceptori
13. Papilele linguale lipsite de muguri gustativi sunt:
a) foliate
b) filiforme
58
c) circumvalate
d) caliciforme
14. Gustul acru este perceput pe:
a) marginile limbii
b) baza limbii
c) vârful limbii
d) partea anterioară a limbii
15. Fibrele anulospirale ale fusului neuromuscular:
a) sunt dendrite ale neuronilor senzitivi din cornul posterior medular
b) se distribuie în regiunea periferică a fibrelor cu lanţ nuclear
c) conduc impulsul nervos cu viteză mare
d) sunt dendrite ale neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal
16. Corpusculii neurotendinoşi Golgi:
a) conţin terminaţii senzitive ale neuronilor bipolari din ganglionii spinali
b) detectează creşterea tensiunii în tendoane în timpul contracţiei musculare
c) stimulează contracţia muşchilor striaţi prin sinapse cu motoneuronii alfa
d) semnalizează tensiunea la nivelul fibrei intrafusale în contracţie
17. Protoneuronul căii vizuale este reprezentat de:
a) neuronul bipolar
b) neuroni multipolari
c) neuroni pseudounipolari
d) neuroni apolari
18. Deutoneuronul căii vizuale este reprezentat de neuroni:
a) bipolari
b) multipolari
c) pseudounipolari
d) apolari
19. Nervul otic părăseşte globul ocular prin:
a) pta oarbă
b) pta galbenă
c) fwea centralis
59
d) pnctum remotum
20. Segmentl central al analizatorului vizual este localizat în lobul:
a) fiontal
b) prietal
c) ocipital
d) tmporal
21. Irisul arerolul de:
a) adarifica imaginea
b) aomodare
c) aproiecta imaginile pe retină
d) aregla cantitatea de lumină care pătrunde în ochi
22. Raza de curbură a suprafeţei anterioare a cristalinului se modilîcn contracţii
muşchilor:
a) cliari
b) extrinseci ai globului ocular
c) pipilari
d) airiculari
23. Punctum proximum:
a) e;te cel mai apropiat de ochi la care convergenţa crislaln e>te maximă
b) este cel mai îndepărtat de ochi de la care începe acomodau n
c) ru este influenţat de vârstă
d) ceste cu vârsta
24. Fovea caitralis este:
a) zona cu acuitate vizuală maximă
b) zma cu acuitate vizuală minimă
c) bcul pe unde nervul optic părăseşte globul ocular
d) omponentă a corneei
25. Vederea fotopică este:
a) vedere diurnă
b) vedere nocturnă
c) scotopici
60
d) difuză, neclară
26. Senzaţia de culcare neagră apare atunci când:
a) sunt stimulate inegal celulele cu conuri
b) sunt stimulate inegal celulele cu bastonaşe
c) nu există stimulare luminoasă
d) stimularea luminoasă este intensă
27. Timpanul are rolul de:
a) captare a undelor sonore
b) transformare a vibraţiei aerului în vibraţie de lichid
c) transformare a vibraţiei în impulsuri nervoase
d) rezonator
28. Contracţia muşchilor ciocanului determină:
a) amplificarea vibraţiilor prea slabe
b) diminuarea amplitudinii sunetelor puternice
c) captarea undelor sonore
d) transmiterea undelor sonore
29. Utricula şi sacula se găsesc în:
a) vestibulul membranos
b) vestibulul osos
c) melcul osos
d) melcul membranos
30. Columela este:
a) cavitate situată în stânca osului b) axul cohleei
temporal c) tub răsucit în spirală
d) cavitate situată în osul occipital
31. Unul dintre cele două compartimente ale cavităţii melcului osos este
a) utricula
b) sacula
c) rampa veslibulară
d) rampa bazală
32. în cele două compartinunte ale cavităţii melcului osos există un lichid numit:
61
a) limfă
b) endolimfă
c) perilimfă
d) hemolimfă
33. Despre membrana bazilară este adevărat:
a) la nivelul ei este situat organul Corti
b) prezintă în structura ei corzi fibroase
c) conţine fibre musculare
d) conţine fibre de rsticulină
34. Protoneuronul căii auditive este situat în:
a) ganglionul spinal
b) ganglionul spiral Corti
c) ganglionul vestibular S cârpa
d) ganglionul vegetativ
35. Deutoneuronul căii auditive este localizat în nucleii cohleari din:
a) bulb
b) punte
c) mezencefal
d) măduva spinării
36. Segmentul central al analizatorului auditiv este localizat în lobul:
a) frontal
b) temporal
c) parietal
d) occipital
37. Crestele ampulare sunt receptorii vestibulari pentru:
a) mişcarea circulară
b) mişcarea rectilinie
c) postură
d) echilibru
38. Aparatul otolitic se găseşte în:
a) cele trei canale semicirculare b) ampulă
62
c) saculă d) creasta ampulară
39. Protoneuronul căii vestibulare este reprezentat de:
a) dendritele neuronilor din ganglionul Corti
b) neuronul din ganglionul Scarpa
c) axonii neuronilor din ganglionul Corti
d) axonii neuronilor din ganglionul Scarpa
40. Deutoneuronul căii vestibulare este situat în:
a) nucleii vestibulari din bulb
b) nucleii vestibulari din punte
c) coliculii cvadrigemeni superiori
d) coliculii cvadrigemeni inferiori
41. Receptorii analizatorului kinestezic sunt localizaţi în următoarele structuri,
cu excepţia:
a) tendoane
b) ligamente
c) articulaţii
d) vase de sânge
42.Calea optică se caracterizează prin:
a) emite colaterale către formaţiunile pontine de origine a fasciculului tectospinal
b) este formată din axonii unor neuroni retinieni şi din radiaţii optice
c) conţine fibre care fac sinapsă cu neuroni din coliculii superiori şi inferiori
d) se termină prin tracturile optice în cortex, lob occipital
43.Maculele otolitice din saculă:
a) prezintă receptori care se adaptează foarte rapid
b) generează impulsuri care stau la baza senzaţiei de au/
c) conţin cristale microscopice de fosfat de calciu şi magneziu
d) înregistrează variaţiile acceleraţiei liniare
44. Axonii neuronilor bipolari din retină:
a) formează nervul optic, chiasma optică şi tractul optic
b) fac sinapsă cu deutoneuronul în coliculii superiori
c) fac sinapsă cu rnai multe celule cu bastonaşe
63
d) asigură convergenţa impulsurilor, cu excepţia foveei centralis
45. Identificaţi asocierea corectă dintre receptorii cutanaţi şi caracteristicile lor:
a) corpusculi Meissner - se găsesc în derm, sunt stimulaţi de atingeri puternice
b) discuri Merkel - recepţionează atingeri, se adaptează lent şi parţial
c) corpusculi Rufiini - se găsesc în derm, sunt stimulaţi de mişcări slabe, rapide
d) corpusculi Pacini - se găsesc în derm, recepţionează tracţiuni şi deformări
46. Transmiterea undelor sonore în urechea medie se face prin:
a) vibraţia endolimfei
b) vibraţia perilimfei
c) vibraţia membranei bazilare
d) lanţul de oscioare
47. In alcătuirea tractului optic stâng intră:
a) fibre senzoriale provenite de la retina nazală opusă
b) fibre temporale drepte, după încrucişarea chiasmatică
c) fibre care vor ajunge la coliculii cvadrigemeni inferiori
d) radiaţii optice care se termină în cortexul vizual
48. Terminaţiile nervoase libere sunt receptori pentru:
a) stimuli luminoşi
b) atingere
c) stimuli olfactivi
d) stimuli cu intensitate inferioară pragului
49. Stimulii tactili şi vibraţiile sunt recepţionate de:
a) visceroreceptori
b) interoreceptori
c) mecanoreceptori
d) toţi de mai sus
50. Limita dintre coroidă şi corpul ciliar se numeşte:
a) foveea centrali s
b) macula lutea
c) ora serrata
d) zonula Zinn
64
51. Rol important în reglarea cantităţii de lumină care ajunge la retină îl are:
a) cristalinul
b) irisul
c) corneea
d) corpul ciliar
52. Procesele ciliare secretă:
a) corp vitros c) umoare apoasă
b) pigment vizual d) melanină
53. Despre cristalin este adevărat că:
a) este organul activ al acomodării
b) este bine vascularizat
c) prezintă terminaţii nervoase libere
d) este ancorat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor
54. Receptorii echilibrului static şi dinamic sunt reprezentaţi de:
a) macule otolitice din ampule
b) maculele saculare
c) crestele ampulare din utriculă
d) crestele ampulare de la baza canalelor semicirculare
55. La care dintre oscioarele urechii medii există muşchi ataşaţi?
a) ciocan şi nicovală
b) nicovală şi scăriţă
c) scăriţă şi ciocan
d) numai nicovala
56. In structura muşchiului ciliar există fibre musculare netede:
a) cu dispoziţie circulară inervate simpatic
b) cu inervaţie somatică
c) implicate în reflexul de acomodare
d) implicate în reflexulpupilar fotomotor
57. Al doilea neuron al căii auditive este situat în:
a) bulb
65
b) punte
c) ganglion Corti
d) organ Corti
58. Pe peretele medial al urechii medii identificăm:
a) deschiderea trompei lui Eustachio
b) comunicarea cu urechea externă
c) comunicarea cu canalele semicirculare
d) fereastra rotundă şi ovală
59. Precizaţi localizarea receptorilor vestibulari:
a) labirint membranos
b) organ Corti
c) urechea medie
d) columelă
60. Deschiderea celor 3 canale semicirculare membranoase se face în:
a) utriculă
b) saculă
c) vestibul osos
d) canal cohlear
61. Următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia:
a) melcul osos se răsuceşte de 2 ori şi jumătate în imul helicotremei
b) canalul cohlear conţine perilimfă
c) în utriculă se deschide canalul cohlear
d) macula saculară este receptorul acceleraţiei liniare verticale
62. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la cornee:
a) conţine numeroase fibre nervoase
b) este puternic vascularizată
c) se află înapoia cristalinului
d) pe ea se insera muşchii extrinseci ai globului ocular
63. Identificaţi structurile aflate în epiderm:
a) glande sebacee
b) epiteliu pluristratificat cheratinizat
66
c) glande sudoripare
d) toate răspunsurile sunt corecte
64. Despre derm se poate afirma că:
a) este format dintr-o pătură conjunctivă densă
b) prezintă dermul papilar
c) dermul reticular se află spre hipoderm
65. Care dintre următorii receptori se adaptează puţin sau deloc în prezenţa stimulului?
a) terminaţiile nervoase libere
b) corpusculii Paccini
c) corpusculii Krause
d) discurile Merkel
66. Anexele cutanate ale pielii sunt reprezentate de:
a) firele de păr
b) muşchii striaţi
c) canalele glandelor exocrine
d) corecte sunt răspunsurile a) şi c)
67. Despre porţiunea centrală a fibrelor intrafusale este adevărat:
a) este contractilă
b) conţine nuclei
c) este inervată de axoni ai motoneuronilor gama din cornul anterior
d) este inervată de axoni ai neuronilor din ganglionii spinali
68. Receptorii vederii în culori sunt reprezentaţi de:
a) celule cu conuri
b) celule cu bastonaşe
c) celule pigmentare
d) celule cu conuri pentru culoarea albă
69. Mugurii gustativi sunt localizaţi în:
a) mucoasa nazală
b) mucoasa respiratorie
c) papile circumvalate
67
d) papile filiforme
70. Următoarele afirmaţii cu privire la ochiul emetrop sunt adevărate excepţia:
a) are retina situată la 17 mm în spatele centrului optic
b) se corectează cu lentile divergente
c) este ochiul normal
d) corneea nu prezintă mai multe curburi ale suprafeţei ei
68
RASPUNSURI
l.c 2.a 25.a 48.b
3.c 26.c 49.c
4.a 27.d 50.c
5.c 28.b 51.b
6.b 29.a 52.c
7.c 30.b 53.d
8.b 31.c 54.b
9.d 32.c 55.c
lO.c 33.a 56.c
ll.b 34.b 57.b
12.a 35.b 58.d
13.b 36.b 59.a
14.a 37.a 60.a
15.c 38.c 61.d
16.b 39.b 62.a
17.a 40.a 63.b
18.b 41.d 64.c
19.a 42.b 65.a
20.c 43.d 66.d
21.d 44.d 67.b
22.a 45.b 68.a
23.a 46.d 69.c
24.a 47.a 70.b
69
IV. GLANDE ENDOCRINE
1. Glandele endocrine îşi varsă produşii de secreţie în:
a) sânge şi limfă
b) cavitate
c) la exteriorul corpului
d) urină
2. Hipofiza este situată:
a) în regiunea anterioară a gâtului
b) la baza encefalului
c) în faţa traheei
d) între tuberculii cvadrigemeni superiori
3. Adenohipofiză este reprezentată de lobul:
a) posterior hipofizar
b) intermediar hipofizar
c) anterior şi intemediar hipofizar
d) lateral hipofizar
4. Principalii hormoni secretaţi de adenohipofiză sunt urni excepţia:
a) hormonul antidiuretic
b) hormonul de creştere
c) hormonii glandulari tropi
d) prolactina
5. Hiposecreţia de STH în perioada copilăriei duce la:
a) gigantism
b) piticism
c) acromegalie
d) cretinism
6. Acromegalia apare atunci când:
a) are loc hiposecreţie de STH în copilărie
b) are loc hipersecreţie de STH în copilărie
c) are loc hipersecreţie de STH după încetarea creşterii
70
d) nu se sintetizează S
7. TSH are ca efect:
a) inhibarea secreţiei tiroidiene
b) stimularea secreţiei tiroidiene
c) inhibarea secreţiei corticosuprarenalei
d) stimularea secreţiei corticosuprarenalei
8. Hormonul melanocitostimulant este secretat de:
a) adenohipofiză
b) lobul intermediar hipofizar
c) lobul posterior hipofizar
d) corticosuprarenala
9. Neurohipofiza este formată din:
a) lobul anterior hipofizar şi tija hipofizară
b) lobul posterior hipofizar şi tija hipofizară
c) lobul anterior hipofizar şi sistemul vascular
d) lobul posterior hipofizar şi sistemul vascular
10. Neuronii hipotalamici anteriori:
a) secretă ACTH
b) depozitează ADH şi ocitocina
c) secretă ADH şi ocitocina
d) nu au funcţii secretorii
11. Diabetul insipid este produs prin:
a) creşterea concentraţiei de glucoza din sânge
b) lezarea nucleilor anteriori hipotalamici
c) lezarea lobului anterior hipofizar
d) lezarea lobului intermediar hipofizar
12. Medulosuprarenală este formată din neuroni:
a) postganglionari simpatici d) preganglionari parasimpatici
b) preganglionari simpatici
c) postganglionari parasimpatici
13. Hormonii secretaţi de medulosuprarenală sunt:
71
a) cortizolul
b) aldosteronul
c) adrenalina
d) acetillcolina
14. Corticosuprarenala secretă următorii hormoni, cu excepţia:
a) adrenalină
b) aldosteron
c) cortizol
d) hormoni sexuali
15. în hiposecreţia corticosuprarenalei apare:
a) boala Addison
b) boala Cushing
c) gigantism
d) boala Basedow - Graves
16. Parathormonul are ca efect:
a) creşterea calcemiei
b) scăderea calcemiei
c) creşterea fosfatemiei
d) creşterea potasemiei
17. Secreţia de parathormon este reglată de:
a) hipotalamus c) hipofiză
b) variaţii ale calcemiei d) variaţii ale glicemiei
18. Tetania apare atunci când:
a) creşte concentraţia Ca sanguin
b) scade concentraţia Ca + sanguin
c) creşte glicemia
d) scade glicemia
19. Paratiroidele secretă următorii hormoni:
a) insulina
b) glucagon
c) tiroxina
72
d) calcitonina
20. Sunt hormoni tiroidieni următorii, cu excepţia:
a) calcitonina
b) parathormonul
c) tiroxina
d) triiodotironina
21. Hipotalamusul intervine în reglarea secreţiei tiroidei prin secreţie de:
a) testosteron
b) tirotropină
c) catecolamine
d) cortizol
22. Boala Basedow - Graves se datorează:
a) hipo secreţiei de tiroxina
b) hiposecreţiei de tirotropină
c) hipersecreţiei de tiroxina
d) hipersecreţiei de calcitonina
23. Nanismul tiroidian se manifestă prin:
a) dezvoltare somatică normală
b) dezvoltare psihică normală
c) întârziere mintală
24. Hiposecreţia de tiroxina la adult determină:
a) exoftalmie
b) scădere în greutate
c) stimularea catabolismului
d) mixedem
25. Celulele α ale pancreasului secretă:
a) glucagon c) secretină
b) insulina d) glicogen
26. Diabetul zaharat se caracterizează prin următoarele simptome cu excepţia:
a) poliurie
73
b) polidipsie
c) polifagie
d) hipoglicemie
27. Melatonina este un hormon secretat de:
a) pancreas
b) timus
c) epifiză
d) tiroidă
28. Vasotocina este secretată de:
a) tiroidă
b) glanda pituitară
c) glanda pineală
d) glandele parotide
29. Despre anatomia glandei medulosuprarenale este adevărat ca
a) este un ganglion simpatic format din neuroni cu num prelungiri
b) este un ganglion parasimpatic ce secretă catecolaminele
c) reprezintă porţiunea periferică a glandei suprarenale
d) este un ganglion simpatic format din neuroni care nu au prelungiri
30. Următoarele afirmaţii despre epifiză sunt adevărate, cu excepţia
a) este localizată între coliculii cvadrigemeni superiori
b) intră în componenţa hipotalamusului
c) secretă melatonina şi vasotocina
d) hormonii ei influenţează metabolismul mineral
31. Afirmaţia falsă despre acţiunea catecolaminelor este:
a) dilată bronhiile c) produc bradicardie
b) produc hiperglicemie d) produc hipertensiune arteria
32. Secreţia de prolactină nu este stimulată de:

a) supt
b) hiperglicemie
c) efort fizic
74
d) somn
33. Următorii hormani au acţiune frenatoare pe funcţia gonadelor, ci excepţia:
a) hormonul luteotrop
b) vasotocina
c) melatonina
34. Procesul de glicogenogeneză este stimulat de următorii hormoni:
a) insulina
b) glucagon
c) cortizol
d) adrenalină
35. Insulina stimulează următoarele procese, cu excepţia:
a) glicoliză musculară
b) sinteza enzimelor lipogenetice în ţesutul adipos
c) scade transportul de glucoza în celula hepatică
d) creşte sinteza proteinelor
36. Despre cortizol este adevărat că:
a) creşte absorbţia facultativă a apei în tubul contort distal al nefronului
b) este necesar pentru menţinerea integrităţii funcţiilor superioare din SNC
c) scade numărul de hematii
d) scade stabilitatea membranelor lizozomale
37. în condiţiile unui exces sau deficit de insulina este compromisă activitatea
sistemului:
a) cardiovascular
b) excretor
c) nervos
d) respirator
38. Următorii hormoni au acţiune pe forţa de contracţie a miocarduli excepţia:
a) ADH
b) tiroxina
c) glucagon
75
d) triiodotironina
39. Despre localizarea timusului este adevărat că se află:
a) superior de plămâni
b) în cavitatea toracică, în mediastin
c) între cele 4 glande paratiroide
d) inferior faţă de tiroidă, având raporturi anatomice şi funcţi cu aceasta
40. Neurosecreţia este un proces întâlnit la nivelul:
a) neurohipofizei
b) medulosuprarenalelor
c) adenohipofizei
d) rinichiului
41. Funcţia endocrină a testiculului este realizată la nivelul:
a) tubilor seminiferi
b) epiteliului spermatogenic
c) celulelor interstiţiale Leydig
d) LH
42. Cauza formării calculilor renali este:
a) hipersecreţia de PTH
b) hipersecreţia de calcitonină
c) hiposecreţia de PTH
d) hiposecreţia de calcitonină
43. în deficitul de insulina nu se produce:
a) polifagie c) hipoglicemie
b) glicozurie d) poliurie
44. Selectaţi afirmaţia corectă despre glanda pituitară:
a) face parte din diencefal
b) este localizată înapoia chiasmei optice
c) se află în partea superioară a diencefalului
d) se află între tuberculii cvadrigemeni superiori
45. Următorul hormon nu este glandulotrop:
a) luteotrop
76
b) corticotrop
c) tireotrop
d) foliculostimulant
46. Cauzele diabetului insipid pot fi următoarele, cu excepţia:
a) lezarea nucleilor hipotalamici anteriori
b) întreruperea sistemul port hipofizar
c) lezarea neurohipofizei
d) întreruperea tractului hipotalamo-hipofizar
47. După administrea următorilor hormoni nu are loc o creştere a concentraţiei
acizilor graşi liberi:
a) cortizol
b) somatotrop
c) insulina
d) epinefrină
48. Identificaţi hormonii cu acţiune antagonică pe metabolismul proteic:
a) testosteron - glucagon
b) somatotrop - insulina
c) tiroxină - prolactină
d) estrogeni - testosteron
49. Adrenalina îşi exercită acţiunea vasoconstrictoare la nivelul vaselor din:
a) muşchii striaţi c) piele
b) muşchiul striat de tip cardiac d) miocard
50. La nivelul sistemului nervos, hormonii tiroidieni exercită următoarele acţiuni:
a) inhibă diferenţierea neuronală
b) asigură dezvoltarea normală a sinapselor
c) inhibă procesul de mielinizare
d) toate afirmaţiile sunt adevărate
51. Asupra creşterii organismului acţionează următorii hormoni cu excepţia:
a) vasopresina
b) hormonii gonadali
c) insulina
77
d) hormonii tiroidieni
52. Despre tractul hipotalamo-hipofizar este adevărat că:
a) face legătura între regiunea mediană a hipotalamusului si adenohipofiză
b) conţine axonii neuronilor secretori din hipotalamusul anterior
c) transportă hormoni de stimulare şi inhibare
d) face legătura între hipotalamusul posterior şi adenohipofiza
53. Aldosteronul şi ADH-ul prezintă următoarele asemănări:
a) sunt neurohormoni
b) intervin în reglarea metabolismului mineral
c) acţionează asupra tubului contor distal al nefronului
d) sunt hormoni sterolici
54. In cazul secreţiei în exces a hormonilor glucocorticoizi se produce
a) hipotensiune
b) mixedem
c) acromegalie
d) hiperglicemie
55.Terapie cu hormoni de substituţie se administrează în cazul urmatoarelor boli:
a) mixedem
b) boala Basedow-Graves
c) acromegalie
d) sindrom Cushing
78
RĂSPUNSURI
1. a 29.d
2.b 30.b
3.c 31.c
4.a 32.d
5.b 33.b
6.c 34.a
7.b 35.c
8.b 36.b
9.b 37.c
lO.c 38.a
ll.b 39.b
12.a 40.b
13.c 41.c
14.a 42.a
15.a 43.c
16.a 44.b
17.b 45.a
18.b 46.b
19.d 47.c
20.b 48.a
21.b 49.c
22.c 50.b
23.c 51.a
24.d 52.b
25.a 53.c
26.d 54.d
27.c 55.a
28.c
79
V. SISTEMUL LOCOMOTOR
1. Sistemul locomotor este alcătuit din următoarele sisteme:
a) osos
b) circulator
c) respirator
d) nervos
2. Sistemul muscular nu asigură:
a) postura corpului
b) mişcarea părţilor corpului
c) protecţia organelor vitale
d) deplasarea corpului
3. Osul lung este format din următoarele elemente, cu excepţia
a) diafiză
b) hipofizar
c) epifiza
d) metafiza
4. Un os lung prezintă:
a) 2 diafize
b) 1 diafiză
c) 20 epifize
d) 1 epifiză
5. Cartilajul de creştere este situat între:
a) diafiză şi epifiză
b) canalele Havers
c) osteocite şi osteoplaste
d) osteoclaste şi osteoblaste
6. Periostul este:
a) situat la interiorul diafizei
b) membrană conjunctivă,
c) o grupare de osteoplaste
80
d) situat la periferia ţesutului conjunctiv
7. Despre rotulă se poate afirma că:
a) se articulează cu fibula
b) se articulează cu femurul
c) se articulează cu tibia
d) este un os triunghiular cu baza situată inferior
8. Unitatea structural-funcţională a ţesutului osos se numeşte:
a) osteon
b) lobul
c) acin
d) alveolă
9. Cartilajul articular este format din:
a) ţesut conjunctiv cartilaginos hialin
b) ţesut conjunctiv elastic
c) ţesut conjunctiv cartilaginos fibros
d) ţesut muscular
10. La periferia epifizelor se găseşte:
a) ţesut osos compact
b) ţesut osos spongios
c) ţesut adipos
d) ţesut epitelial
11. Despre femur sunt adevărate următoarele:
a) ia naştere prin osificare encondrală, fiind cel mai lung os al piciorului
b) la copii are rol în hematopoieză
c) epifiza lui distală se articulează cu baza rotulei
d) se articulează prin epifiza proximală cu extremitatea anterioară a osului coxal
12. Oasele antebraţului:
a) se articulează între ele prin epifizele lor
b) radiusul depăşeşte ulna prin epifiza proximală
c) ulna este situată median, în dreptul policelui
d) ambele oase se articulează cu metacarpienele
81
13. Sunt producătoare de ţesut osos:
a) osteocitele
b) osteoblastele
c) osteoplastele
d) osteoclastele
14. Creşterea în lungime a oaselor:
a) este caracteristică oaselor plate
b) se face prin cartilajul de creştere
c) se face prin periost
d) este continuă
15. Articulaţiile sunt elemente de legătură între:
a) oase
b) muşchi
c) vase sanguine
d) neuroni
16. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la neurocraniu aste falsa
a) protejează creierul
b) este format din 8 oase
c) cuprinde oasele feţei
d) articulaţiile dintre oase se numesc suturi
17. Este os pereche al neurocraniului:
a) temporal c) occipital
b) frontal d) etmoid
18. Viscerocraniul:
a) are un os mobil, maxilarul
b) are un os mobil, mandibula
c) are 2 perechi de oase - temporale şi parietale
d) protejează creierul
19. Aparţine neurocraniului osul:
a) etmoid
82
b) coxal
c) coccis
d) mandibula
20. Care dintre următoarele zone nu aparţine coloanei vertebrale:
a) cervicală
b) occipitală
c) coccigiană
d) sacrală
21. Despre atlas se poate afirma că:
a) face parte din structura neurocraniului
b) prezintă apofize transverse pentru articulaţia cu coastele
c) se articulează cu craniul
d) este a doua vertebră cervicală
22. Următoarele afirmaţii cu privire la axis sunt adevărate:
a) face parte din structura sacrumului
b) se articulează cu craniul
c) este a doua vertebră cervicală
d) se articulează cu prima vertebră toracală
23. Curburile antero-posterioare ale coloanei vertebrale sunt următoarele, cu
excepţia:
a) cervicală
b) toracală
c) abdominală
d) lombară
24. Lordozele coloanei vertebrale sunt:
a) scolioza
b) toracală
c) sacrală
d) lombară
25. Curburile cu convexitatea îndreptată anterior se numesc:
a) scolioze b) cifoze
83
c) lordoze d) pentoze
26. Deformările laterale ale coloanei vertebrale se numesc:
a) scolioze
b) cifoze
c) lordoze
d) artroze
27. Cutia toracică este formată din următoarele structuri, cu excepţia
a) coaste
b) stern
c) vertebre lombare
d) vertebre toracale
28. Centura care articulează membrul superior de trunchi este:
a) pelviană
b) lombară
c) scapulară
d) toracală
29. Muşchii organelor interne îndeplinesc următoarele funcţii cu excepţia:
a) realizează mişcările tractului digestiv
b) realizează mimica feţei
c) realizează golirea organelor cavitare
d) realizează contracţiile inimii
30. Dintre proteinele contractile ale fibrei musculare face parte:
a) actina
b) mioglobina
c) adenina
d) miogen
31. Tendoanele sunt formate din ţesut:
a) muscular striat c) conjunctiv fibros
b) muscular neted d) conjunctiv elastic
32. Epimisiumul este:
a) învelişul conjunctiv fibros al muşchiului
84
b) învelişul conjunctiv elastic al muşchiului
c) membrana celulară a fibrei musculare
d) învelişul muşchiului
33. Citoplasmă fibrei musculare se numeşte:
a) sarcolemă
b) sarcoplasmă
c) sarcomer
34. Perimisium înveleşte:
a) fibra musculară
b) exteriorul muşchiului
c) fascicule de fibre musculare
d) tendoanele
35. Organitele contractile ale fibrei musculare se numesc:
a) miofibrile
b) neurofibrile
c) gliofibrile
d) tonofibrile
36. Membrana Z străbate:
a) discurile întunecate c) discurile clare şi întunecate
b) discurile clare d) nici un răspuns corect
37. Sarcomerul este:
a) membrana fibrei musculare
b) citoplasmă fibrei musculare
c) unitatea contractilă a miofibrilei
d) mijlocul discului clar
38. Scurtarea fibrei musculare striate are loc datorită:
a) alunecării miofilamentelor de miogen printre cele de actină
b) alunecării miofilamentelor de actină printre cele de miozină
c) contracţiei actinei
d) contracţiei miozinei
85
39. Formarea complexului de actomiozină se realizează în prezenj ionului de:
a) Na+
b) K+
c) Ca2+
d) Mg2+
40. Febra musculară apare datorită acumulării în muşchi de:
a) glucoza
b) acid lactic
c) acid uric
d) glicogen
41. Muşchiul striat prezintă următoarele proprietăţi, cu excepţia
a) excitabilitatea
b) elasticitatea
c) plasticitate
d) contractilitatea
42. Tonusul muscular este:
a) proprietatea muşchiului de a-şi schimba forma
b) proprietatea muşchiului de a răspund e la stimuli
c) proprietatea muşchiului de a reveni la dimensiunile iniţiale
d) contracţia uşoară şi permanentă a muşchiului in repaus
43. Nu este un os lat:
a) omoplat
b) femur
c) stern
d) frontaL
44 Canalul medular :
a) este situat la nivelul epifizei
b) conţine măduva galbenă la făt
c) are rol hematogen la adult
d) conţine măduva galbenă la adult
86
45 Articulaţia dintre humerus şi radius este:
a) fixă
b) mobilă
c) semimobilă
d) în balama
46 Coloana vertebrală are un număr de:
a) 23-24 vertebre
b) 33-34 vertebre
c) 12 vertebre
d) 21-22 vertebre
47 Următoarele afirmaţii despre sfenoid sunt adevărate, cu excepţia:
a) se formează prin osificare endocondrală
b) nu se observă la exteriorul cutiei craniene
c) este os al neurocraniului
d) participă la formarea bazei craniului
48 Zona toracală a coloanei vertebrale are:
a) 4 vertebre
b) 7 vertebre
c) 12 vertebre
d) 5 vertebre
49 Face parte din centura pelviană:
a) clavicula c) scapula
b) omoplatul d) coxalul
50. Scheletul braţului este reprezentat de osul:
a) humerus
b) femur
c) fibulă
d) radius
51. Nu sunt oase ale mâinii:
a) carpiene b) metacarpiene
87
c) falange d) tarsiene
52. Osul coapsei este:
a) tibia
b) coxal
c) femur
d) radius
53. Nu este os al gambei:
a) fibulă
b) tibie
c) peroneu
d) femur
54. Oasele piciorului sunt următoarele, cu excepţia:
a) calcaneu
b) tarsiene
c) carpiene
d) falange
88
RĂSPUNSURI
l.a 28.c
2.c 29.b
3.b 30.a
4.b 31.c
5.a 32.b
6.b 33.b
7.b 34.c
8.a 35.a
(
).a 36.b
lO.a 37.c
ll.b 38.b
I2.a 39.c
I3.b 40.b
14.b 41.c
15.a 42.d
I6.c 43.b
17.a 44.d
18.b 45.b
19.a 46.b
20.b 47.b
21. c 48.c
22.c 49.d
23.c 50.a
24.b 51.d
25.c 52.c
26.a 53.d
27.c 54.c
89
VI. DIGESTIA şi ABSORBŢIA
1. Tunicile comune segmentelor tubului digestiv sunt:
a) mucoasa, submucoasa, musculara, adventicea
b) mucoasa, musculara, submusculara, adventicea
c) mucoasa, submucoasa, adventicea, seroasa
d) mucoasa, submucoasa, musculara, seroasa
2. Care afirmaţie referitoare la sistemul digestiv este adevărată:
a) gelatinaza acţionează la un pH alcalin
b) porţiunea inferioară a rectului este irigată de ramuri ale arterei iliace interne
c) glandele pilorice secretă factorul intrinsec
d) saliva conţine ca substanţe organice: mucină, lizozim, uree, HC03
3. Sucul pancreatic:
a) are pH acid
b) conţine colesterol-sintetaza
c) conţine amilaza pancreatică cu acţiune mai puternică decât cea salivară, descompunând
amidonul crud până la dizaharide
d) conţine un activator al tripsinogenului
4. In structura mucoasei stomacului nu se găsesc:
a) epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat
b) epiteliu cilindric simplu
c) glande cardiale
d) glande pilorice
5. Despre enzimele digestive se poate afirma:
a) produşii rezultaţi din acţiunea peptidazelor sunt dipeptidele si tripeptidele
b) alfa amilaza salivară se găseşte în bolul alimentar ce ajunge in stomac
c) izomaltaza transformă izomaltoza în glucoza şi fructoză
d) ptialina acţionează asupra amidonului preparat şi îl transforma in produşi absorbabili
90
6. Prin mecanism pasiv se absorb:
a) Cl
b) galactoză
c) maltoză
d) Na
7. Adventicea stomacului este alcătuită din:
a) ţesut conjunctiv fibros acoperit de seroasa peritoneală
b) epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat
c) ţesut conjunctiv lax
d) epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat
8. Mucoasa intestinului subţire nu conţine:
a) epiteliu cilindric simplu
b) epiteliu cilindric pluristratificat
c) plici circulare cu vilozităţi
d) glande cardiale
9. Digestia proteinelor se realizează prin acţiunea directă a:
a) fosfolipazei c) enterokinazei
b) pepsinogenului d) chimotripsinei
10. De ce masticaţia este un act reflex:
a) are căi nervoase exclusiv vegetative
b) are aferente somatice
c) nu are căi aferente şi eferente viscerale
d) are căi aferente şi eferente precum şi centrii nervoşi centrali
11. Localizaţi centrii masticaţiei:
a) nucleii pontini c) nucleii mezencefalici
b) nucleii bazali d) coarnele laterale ale măduvei cervicale
12. Următoarele afirmaţii referitoare la duoden sunt adevărate:
a) comunică cu stomacul la nivelul cardiei
b) este în raport cu corpul pancreasului
c) la nivelul său se absoarbe o parte din apă
91
d) conţine glandele Lieberkunn
13. Inervaţia motorie a muşchilor masticatori este asigurată de nervii cranieni:
a) V
b) VIII
c) XI
d) IV
14. Centrul nervos coordonator al activităţii motorii a musculaturii limbii este situat în:
a) măduva spinării
b) bulb
c) cerebel
d) coliculii cvadrigemeni
15. Comenzile motorii pentru musculatura buzelor pornesc din:
a) coliculii cvadrigemeni superiori
b) coliculii cvadrigemeni inferiori
c) punte
d) măduva spinării
16. Saliva este produsul de secreţie al glandelor:
a) parotide
b) cardiale
c) pilorice
d) sudoripare
17. Saliva conţine:
a) labferment
b) amilază
c) tripsină
d) gelatinază
18. Prin salivă se realizează excreţia:
a) virusului poliomielitei
b) virusul oreionului
c) săruri de mercur
92
19. Amilaza salivară transformă amidonul în:
a) aminoacizi
b) maltoză
c) gelatină
d) celuloză
20. Inervaţia motorie a glandelor submandibulare este asigurată de perechea de
nervi cranieni:
a) XI
b) XII
c) VII
d) III
21. Comenzile motorii din centrul salivator inferior ajung la glandele parotide prin
nervul cranian:
a) XII
b) IX
c) VII
d) X
22. Impulsurile aferente de la receptorii gustativi sunt conduse prin fibrele următorilor
nervi, cu excepţia:
a) XII c) IX
b) X d) VII
23. Stimularea simpatică a glandelor salivare are ca efect:
a) secreţie salivară redusă
b) salivă cu pH acid
c) salivă cu puţină amilază salivară
24. La inervaţia simpatică a glandelor salivare parotide participă:
a) ganglionul cervical superior
b) coarnele laterale ale măduvei toracice T6-T8
c) centrul salivator superior din punte
93
d) centrul salivator superior din bulb
25. Faza esofagiană a deglutiţiei asigură deplasarea bolului alimentar până la:
a) orificiul cardia
b) orificiul piloric
c) epiglotă
d) orificiul ileocecal
26. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă:
a) faza bucală a deglutiţiei este realizată prin eoni rac ţin musculaturii limbii
b) în timpul fazei faringiene a deglutiţiei, deplasarea bolului estl asigurată prin contracţia
muşchilor netezi circulari, constrictori şi ridicători ai faringelui
c) faza faringiană a deglutiţiei presupune închiderea căiloi respiratorii
d) faza esofagiană a deglutiţiei asigură deplasarea bolului pânfl li
orificiul cardia
27. Căile aferente ale deglutiţiei nu conţin fibre ale nervilor cranieni:
a) V
b) VII
c) XII
d) IX
28. Centrii deglutiţiei sunt situaţi în:
a) mezencefal
b) substanţa reticulată bulbo-pontină
c) măduva spinării
d) trunchiul cerebral
29. Următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia:
a) reflexul masticator este coordonat de centri nervoşi medulari
b) stratul muscular circular se găseşte profund faţă de cel oblic
c) saliva conţine 99% apă şi 1% reziduu uscat
d) masticaţia este un act reflex involuntar
30. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la fornix eslc falsă
a) este o porţiune a stomacului
b) este situat deasupra diafragmei
94
c) nu se umple cu alimente
d) este situat în cavitatea abdominală
31. Orificiul piloric face legătura între:
a) intestin şi duoden
b) esofag şi stomac
c) faringe şi stomac
d) stomac şi duoden
32. Glandele corpului gastric secretă:
a) pepsinogen
b) tripsinogen
c) chimotripsinogen
d) amilază
33. Inervaţia parasimpatcă a stomacului este asigurată de:
a) plexul celiac
b) glosofaringian
c) trigemen
d) vag
34. Glandele Brunner secretă:
a) peptidaze
b) mucus
c) dizaharidaze
d) lipază
35. Care este pH-ul sucului gastric:
a) 2,5-4
b) 1-2,5
c) 1,5-4
d) 1,5-2,5
36. Substanţele anorganice din sucul gastric sunt:
a) HCl
b) bicarbonaţi de Zn şi Mg
c) fosfaţi de amoniu
95
d) enzime
37. Sucul gastric nu conţine:

a) mucus
b) tripsină
c) pepsină
d) lipază
38. Ca rezultat al acţiunii pepsinei asupra proteinelor rezultă:
a) glicerol
b) acizi graşi
c) peptide
d) albumine
39. Nu este enzimă proteolitică:
a) amilaza
b) pepsina
c) tripsină
d) elastaza
40. Gelatinaza:
a) polimerizează gelatina c) este o vitamină
b) descompune melanină d) hidrolizează gelatina
41. Labfermentul:
a) acţionează asupra proteinelor din lapte
b) lichefiază gelatina
c) coagulează glicerina din lapte
d) hidrolizează grăsimile din lapte
42. Mucusul din sucul gastric:
a) protejează mucoasa gastrică de autodigestie
b) lichefiază gelatina
c) are rol în excreţia unor virusuri (poliomielită, turbare)
d) este produsul de secreţie al glandelor parotide
43. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la secreţia HCI este falsa
96
a) este stimulată de gastrină
b) este inhibată de somatostatină
c) asigură pH-ul scăzut al sucului gastric
d) are acţiune bactericidă
44. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la mucusul gastric este falsă:
a) are rol de protecţie mecanică
b) asigură protecţia anticorozivă a mucoasei gastrice
c) este secretat de celulele mucoase ale glandelor gastrice
d) intervine în digestia proteinelor
45. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la chimul gastric este falsă:
a) are consistenţă de pastă
b) are reacţie acidă
c) trece în duoden prin orificiul cardia, intermitent şi fracţionat
d) este neutralizat în duoden
46. Selectaţi răspunsurile corecte:
a) deglutiţia este un act reflex care se desfăşoară în 2 timpi: bucal şi esofagian
b) deglutiţia transportă bolul alimentar din cavitatea bucală în stomac
c) timpul necesar chimului pentru a trece de la pilor până la valvula ileo-cecală este de 2 ore
d) celulele endocrine ale pancreasului produc enzime
47. La nivelul ficatului:
a) se sintetizează colesterol din acizii biliari
b) gluconeogeneza este inhibată sub acţiunea insulinei
c) are loc circuitul enterohepatic al sărurilor biliare: ficat - duoden - jejun - colon - venă portă
- ficat
d) venele hepatice sunt afluenţi ai venei porte
48. Următoarele afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
a) glucoza şi galactoza se absorb activ Na dependent
b) dizaharidazele sunt secretate de glandele intestinale Brunner
c) la nivelul ficatului se intensifică lipogeneza sub acţiunea insulinei
d) stimularea simpaticului determină glicogenoliză hepatică
97
49. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la gastrină este falsă:
a) este un hormon secretat de celulele G
b) este secretată de mucoasa stomacului
c) secreţia ei este declanşată de distensia pereţilor stomacului
d) este secretată de mucoasa duodenală
50. Despre pancreas este adevărat:
a) are o secreţie exocrină alcalină
b) secretă glucagon
c) secretă lipaza
51. Sunt corecte următoarele afirmaţii despre hepatocite:
a) sintetizează glicogen sub acţiunea insulinei
b) sunt irigate şi de artera hepatica, ramură a trunchiului celiac
c) au o secreţie exocrină cu rol în emulsionarea lipidelor
52. Despre limbă sunt adevărate următoarele, cu excepţia:
a) este inervată senzorial de nervii cranieni VII, IX şi X
b) este inervată senzitiv de un nerv cu originea aparentă la nivel pontin
c) conţine la nivelul papilelor filiforme muguri gustativi
d) prezintă muculatură striată aflată sub controlul unui nucleu motor somatic bulbar
53. Secreţia de HC1 este inhibată de:
a) acetilcolină
b) gastrină
c) glucagon
d) nervul vag
54. La nivelul colonului sunt prezente:
a) tenii, haustre, apendici epiploici şi apendicele vermiform la nivelul mucoasei
b) în structura glandelor, celule ţintă pentru CT
c) fibre ale nervului vag cu originea în nucleul ambiguu
98
d) fibre preganglionare vagale ce fac sinapsă în gunglionii intramurali
55. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la pilor este falsa

a) împiedică refluxul conţinutului duodenal în stomac
b) asigură pătrunderea bolului alimentar în stomac
c) este relaxat de parasimpatic
d) permite evacuarea fracţionată a chimului
56. Relaxarea sfincterului piloric:
a) este stimulată de simpatic
b) nu se află sub control nervos
c) este inhibată de parasimpatic
d) este stimulată de parasimpatic
57. Inervaţia stomacului este asigurată de:
a) plexul mezenteric superior
b) nervii vagi
c) plexul mezenteric inferior
d) nervii trigemeni
58. Despre sărurile biliare este adevărat, cu excepţia:
a) stimulează motilitatea intestinală
b) intră în compoziţia secreţiei exocrine a hepatocitelor
c) se sintetizează din acizi biliari combinaţi cu ioni de Na şi anumiţi aminoacizi
d) formează cu acizii graşi micelii lipo solubile
59. Cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv este:
a) pancreasul
b) stomacul
c) ficatul
d) intestinul subţire
60. Ficatul secretă continuu bilă în cantitate de:
a) 1200-1500 ml/zi c) 800-1500 ml/zi
b) 2 l/zi d) 250-1100 ml/zi
61. La nivelul hilului hepatic se găsesc următoarele elemente:
99
a) artera hepatică
b) canalul coledoc
c) canalul cistic
d) canalul Wirsung
62. Vezica biliară este localizată:
a) în partea anterioară a şanţului longitudinal hepatic drept
b) în partea posterioară a şanţului longitudinal hepatic drept
c) în partea anterioară a şanţului longitudinal hepatic stâng
d) în partea posterioară a şanţului longitudinal hepatic stâng
63. In partea posterioară a şanţului longitudinal hepatic drept este situată:
a) vena cavă superioară
b) vena cavă inferioară
c) vezica biliară
d) vena portă
64. învelişul extern al ficatului este:
a) capsula hepatică
b) albugineea
c) adventicea
d) peritoneul
65. Canaliculele biliare intralobulare:
a) se unesc în canalul cistic
b) nu au pereţi proprii
c) primesc bila din canaliculele interlobulare
d) primesc bila din canalul hepatic comun
66. Vena portă:
a) duce la intestin sânge cu substanţe nutritive de la ficat
b) asigură vascularizaţia nutritivă a ficatului
c) se ramifică formând ramuri lobulare, interlobulare, segmentare şi intralobulare
d) asigură vascularizaţia funcţională a ficatului
67. Vascularizaţia funcţională a ficatului este asigurată de:
a) artera hepatică
100
b) vena portă
c) vena cavă superioară
d) venele lobare, segmentare şi interlobulare
68. Prin sistem port se înţelege:
a) sistem de vase din care face parte vena portă
b) sistemul de vase care începe şi se sfârşeşte printr-o reţea de capilare
c) sistemul de vase care începe şi se sfârşeşte printr-o reţea de vene
d) sistemul de vase care începe şi se sfârşeşte printr-o reţea de artere
69. Venele centrolobulare drenează sângele în:
a) vena portă
b) vena hepatică
c) vena cavă inferioară
d) capilarele sinusoide
70. Sfincterul Oddi se află la deschiderea canalului:
a) coledoc
b) cistic
c) hepatic comun
d) Santorini
71. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la bilă este falsă:
a) este produsul de secreţie exocrină al hepatocitelor
b) se varsă în vena centrolobulară
c) este colectată în canalele hepatice
d) circulă în afara ficatului prin canalul hepatic comun, care se uneşte cu canalul cistic
formând canalul coledoc
72. Bila acumulată în vezicula biliară este eliminată în canalul:
a) cistic
b) hepatic comun
c) Wirsung
d) Santorini
73. Inervaţia ficatului este asigurată de fibre:
a) simpatice din plexul celiac
101
b) simpatice din plexul mezenteric superior
c) parasimpatice ale nervului IX
d) parasimpatice ale nervului X
74. Despre colecistokinină se poate afirma:
a) este secretată de celulele mucoasei gastrice la contactul cu produşii de digestie ai lipidelor
b) influenţează secreţia biliară
c) este hormon ce favorizează excreţia de bilă
d) activează tripsinogenul
75. Bila nu conţine:
a) biliverdină
b) bicarbonaţi
c) lipaze
d) săruri biliare
76. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la bilă sunt adevărate'
a) determină emulsionarea grăsimilor
b) este secretată intermitent de ficat, în cantitate de 250-1100ml/zi
c) evacuarea bilei în perioadele interdigestive se face prin contracţia sfincterului Oddi
d) în timpul meselor se acumulează în vezica biliară
77. funcţiile bilei sunt următoarele, cu excepţia:
a) emulsionează grăsimile
b) activează lipazele
c) intervine în absorbţia acizilor graşi
d) are acţiune lipolitică
78. In reglarea umorală a excreţiei biliare, un rol important îl are:
a) enterogastronul
b) colecistokinină
c) gastrina
d) pancreozimina
79. Pancreasul exocrin are o structură:
a) tubuloasă simplă
b) tubul oacinoasă
102
c) tubuloasă ramificată
d) acinoasă simplă
80. Sucul pancreatic este eliminat în canalul:
a) Wirsung
b) cistic
c) medular
d) toracic
81. Sucul pancreatic:
a) este un lichid de culoare galbenă
b) are reacţie neutră
c) conţine enzime proteolitice
d) conţine bilirubină şi biliverdină
82. Enzimele proteolitice ale sucului pancreatic sunt următoarele, excepţia:
a) tripsinei
b) chimotripsinei
c) pepsinei
d) nucleaze
83. Enzimele sucului pancreatic care degradează grăsimile sunt:
a) amilaza c) lipaza
b) elastaza d) labfermentul
84. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tripsină este falsă:
a) este secretată sub formă inactivă
b) este activată sub acţiunea HC1
c) în urma activităţii ei rezultă oligopeptide
d) activează chimotripsina
85. In duoden se deschide canalul:
a) hepatic comun
b) cistic
c) coledoc
d) cohlear
86. Sângele cu substanţe nutritive ajunge la ficat prin:
103
a) vena portă
b) vena suprahepatică
c) artera mezenterică
d) vena cavă inferioară
87. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la duoden este falsă:
a) prezintă în concavitatea sa capul pancreasului
b) este prima porţiune a intestinului subţire
c) comunică cu jej unul prin pilor
d) are formă de potcoavă
88. In structura unei vilozităţi intestinale nu se găsesc:
a) celule epiteliale ciliate la exterior
b) arteriolă şi o venulă reunite printr-o reţea de capilare, la interior
c) ţesut conjunctiv
d) fibre musculare striate
89. Inervaţia intestinului subţire este asigurată de următoarele formaţiuni cu excepţia:
a) fibre simpatice din mezenter
b) fibre parasimpatice din mezenter
c) nervul glosofaringian
d) SN enteric
90. La nivelul marginii „în perie "se găsesc următoarele enzime:
a) peptidaze
b) ptialină
c) tripsină
d) zaharoză
91. Dizaharidazele sucului intestinal sunt următoarele, cu excepţia:
a) maltaza
b) zaharaza
c) lactaza
d) elastaza
92. Glandele din mucoasa duodenală produc un suc ce conţine:
a) mucus
104
b) colesterol
c) lecitină
d) biliverdină
93. Mişcările peristaltice ale intestinului subţire sunt:
a) stimulate de parasimpatic
b) inhibate de parasimpatic
c) stimulate de simpatic
d) inhibate de nervul X
94. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la mecanismul activ de absorbţie este
falsă:
a) este caracteristic fructozei
b) se realizează împotriva gradientului
c) au loc cu consum energetic
d) este caracteristic aminoacizilor
95. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la absorbţia glucidelor este falsă:
a) se absorb în vena portă
b) este realizată prin mecanisme active
c) este realizată prin mecanisme pasive
d) este realizată prin pinocitoză
96. Absorbţia proteinelor se face prin:
a) mecanisme active la intrarea în celula intestinală
b) mecanisme pasive la intrarea în celula intestinală
c) mecanisme active la intrarea în vena portă
d) prin pinocitoză
97. Absorbţia acizilor graşi se face :
a) pasiv, deoarece sunt hidrosolubili
b) sub formă de micelii, care trec în vena portă
c) direct în sângele portal, prin difuziune
d) prin difuziune
98. Absorbţia glicerinei se face uşor, deoarece:
a) este hidrosolubilă
105
b) este liposolubilă
c) resintetizează în celulele mucoasei trigliceride, ce trec rapid în limfă
d) intervin mecanisme active eficiente
99. Sărurile biliare:
a) participă la absorbţia glucozei
b) formează micelii cu acizii graşi
c) se desprind din micelii la nivelul ficatului
d) formează trigliceride cu acizii graşi
100 Porţiunile intestinului gros sunt următoarele, cu excepţia
. a) cec
b) duoden
c) colon
d) rect
101 Apendicele vermiform aparţine:
. a) cecumului
b) jejunului
c) colonului
d) rectului
102. Rectul:
a) este porţiunea proxima a intestinului gros
b) are circa 1,5 m
c) se deschide la exterior prin anus
d) se termină cu canalul cistic
103. Anusul:
a) are trei sfinctere
b) are un sfincter intern striat
c) are un sfincter extern striat
d) asigură deschiderea la exterior a colonului
104. Inervaţia intestinului gros este asigurată de:
a) fibre din ganglionul mezenteric b) plexul celiac
superior c) nervul vag
106
d) nervul IX
105. Ce tip de mişcare nu este executat de musculatura intestinului gros
a) tetanice
b) peristaltice
c) segmentare
d) „în masă"
106. Din intestinul subţire trec zilnic în intestinul gros cantităţi apreciabile de:
a) bol
b) chim
c) chil
d) bilă
107. Prezenţa lipidelor în fecale este cauzată de:
a) lipsa sărurilor biliare în intestin
b) absenţei pepsinei în sucul gastric
c) bacteriilor din colon
d) detritusurilor celulare
108. Următoarele afirmaţii privind defecaţia sunt corecte:
a) constă în eliminarea materiilor fecale din intestinul subţire în intestinul gros
b) mişcările în masă propulsează fecalele în cec
c) nervii pelvici contractă rectul şi relaxează sfincterul anal intern
d) este declanşată de contracţia musculaturii striate a colonului distal
109. Defecaţia:
a) este un act reflex
b) este declanşată de stimularea mecanoreceptorilor
c) are centrii în măduva sacrală S2-S4
110. Care dintre organele menţionate conţin atât muşchi striaţi cât şi netezi:
a) faringele
b) esofagul
c) stomacul
d) duodenul
107
RĂSPUNSURI
La 36.a 71.b 106.C
2.b 37.b 72.a 107.a
3.c 38.c 73.a 108.C
4.b 39.a 74.c 109.C
5.b 40.d 75.c llO.b
6.a 41.a 76.a
7.c 42.a 77.d
8.b 43.d 78.b
9.d 44.d 79.b
lO.d 45.c 80.a
ll.a 46.b 81.c
12.c 47.b 82.c
13.a 48.b 83.c
14.b 49.d 84.d
15.c 50.d 85.c
16.a 51.d 86.a
17.b 52.c 87.c
18.d 53.c 88.d
19.b 54.d 89.c
20.c 55.b 90.a
21.b 56.d 91.d
22.a 57.b 92.a
23.a 58.d 93.a
24.a 59.c 94.a
25.a 60.d 95.d
26.b 61.a 96.a
27.c 62.a 97.d
28.d 63.b 98.a
29.d 64.a 99.b
30.b 65.b lOO.b
31.d 66.d lOl.a
32.a 67.b 102.C
33.d 68.b 103.C
108
34.b 69.b 104.a
35.b 70.a 105.a
VII CIRCULAŢIA
1. Sângele îndeplineşte următoarele funcţii, cu excepţia:
a) funcţia hemostatică
b) reglarea temperaturii corpului
c) reglarea echilibrului hidric
d) funcţia de apărare prin antigeni
2. Plasma este formată din:
a) 90% apă şi 10% substanţe organice şi anorganice
b) 10% apă şi 90% substanţe organice şi anorganice
c) 55 - 60% apă şi 90% substanţe organice şi anorganice
d) 40-45% apă şi 55 - 60% substanţe organice şi anorganice
3. Hematiile sunt:
a) celule anucleate
b) în număr de 2,5 mil/mm
c) celule nucleate
d) în număr de 15 mil/mm3
4. Procesul de distrugere al hematiilor se numeşte:
a) hematopoieză
b) eritropoieză
c) hemoliză
d) anemie
5. Sunt organe hematopoietice:
a) pancreas
b) măduva roşie din oasele late
c) măduva roşie din oasele lungi la adult
d) splină
6. Limfopenia poate fi declanşată de următorii hormoni:
a) STH
b) tiroxina
109
c) parathormonul
d) cortizol
7. Proteina hemoglobinei se numeşte:
a) hem
b) globină
c) eritroproteină
8. în molecula hemului întâlnim:
a) Fe2+
b) Na+
c) Ca2+
d) K+
9. Leucocitele sunt:
a) celule anucleate
b) în număr de 15.000 - 19.000/mm3
c) celule nucleate
d) în număr de 5 mil/mm
10. Sunt leucocite granulare:
a) limfocite
b) acidofile
c) monocite
d) trombocite
11. Neutrofilele intervin în apărarea:
a) nespecifică prin sinteză de anticorpi
b) nespecifică prin fagocitoză
c) specifică prin sinteză de anticorpi
d) specifică mediată celular
12. Următoarele proteine intervin în apărarea specifică:
a) limfocite T c) imunoglobuline
b) neutrofile d) bazofile
13. Anticorpii sunt sintetizaţi de:
110
a) limfocite
b) monocite
c) acidofile
d) neutrofile
14. Limfocitele se formează în următoarele organe, cu excepţia:
a) timus
b) splină
c) ganglioni limfatici
d) epifiză
15. Plachetele sanguine:
a) sunt elemente anucleate
b) sunt elemente nucleate
c) provin prin fragmentarea hematiilor
d) se formează în timus
16. Hemostaza este:
a) curgerea de sânge datorată lezării vaselor
b) procesul fiziologic de oprire a sângerării
c) procesul de descompunere enzimatică a fibrinei
d) capacitatea organismului de a distruge celule străine
17. Antigenele de pe suprafaţa hematiilor sunt:
a) aglutinina ἀ c) aglutinina β
b) aglutinogenul A d) aglutinina O
18. Aglutinarea se produce atunci când:
a) aglutinogenul A întâlneşte aglutinina β
b) aglutinogenul B întâlneşte aglutinina ἀ
c) aglutinogenul A întâlneşte aglutinina
19. Sunt primitori universali persoanele cu grupa:
a) 0(1) c) B(III)
b) A(II) d) AB(IV)
20. O persoană cu grupa A(II) poate dona sânge unei persoane cu grupa
111
a) AB(IV)
b) 0(1)
c) B(III)
21. Peretele inimii este alcătuit din următoarele straturi, cu excepţia:
a) pericard
b) epicard
c) miocard
d) endocard
22. O hematie din ficat ajunge la plămânul drept traversând următoarele vase, cu
excepţia:
a) vene hepatice
b) artera pulmonară dreaptă
c) vena pulmonară dreaptă
d) vena cavă inferioară
23. Fibrele musculare striate de tip cardiac se găsesc în structura:
a) pericardului
b) epicardului
c) miocardului
d) endocardului
24. Miocardul nodal are rolul de a asigura:
a) contracţiile musculare
b) activitatea automată şi ritmică a inimii
c) protecţia cavităţilor inimii
d) lubrifierea
25. Nodului sinoatrial este localizat în peretele:
a) atriului drept c) atriului stâng
b) interatrial d) ventriculului drept
26. Ţesutul nodal este format din fibre musculare:
a) netede c) striat de tip cardiac modificate
b) striate de tip cardiac d) striate
112
27. Vascularizaţia inimii este asigurată de arterele:
a) coronare
b) carotide
c) jugulare
28. Ritmul de contracţie al miocardului este impus de excitaţii care pleacă de la nodului:
a) sinoatrial
b) atrioventricular
c) fasciculul His
d) reţeaua Purkinje
29. Miocardul este inexcitabil în timpul:
a) sistolei
b) diastolei
c) sistolei şi diastolei
30. Contracţiile miocardului se numesc:
a) diastole
b) sistole
c) distensii
31. Diastola este:
a) contracţie suplimentară dureroasă
b) contracţie a miocardului
c) relaxarea miocardului
d) undă de contracţie
32. Miocardul poate utiliza ca sursă de energie:
a) numai glucoza
b) numai acidul lactic
c) numai acidul piruvic
d) diferite substraturi în funcţie de concentraţia lor sanguină
33. Valva tricuspidă separă:
a) atriul drept de ventriculul drept
113
b) atriul stâng de ventriculul stâng
c) cele 2 atrii
d) cele 2 ventricule
34. în timpul sistolei atriale sângele nu poate refula în vene deoarece:
a) presiunea intraatrială este crescută
b) presiunea intraatrială este mică
c) venele prezintă sfinctere la locul de deschidere în atrii
d) venele se deschid în atrii
35. Sângele trece din vene în atrii în timpul diastolei atriale deoarece:
a) presiunea intraatrială creşte
b) se contractă sfincterele de la deschiderea venelor
c) presiunea intraatrială scade
36. Valvele atrioventriculare sunt reprezentate de valva:
a) bicuspidă
b) pulmonară
c) semilunară
d) aortică
37. Debitul sistolic reprezintă:
a) cantitatea de sânge expulzată în sistemul venos în timpul unei sistole ventriculare
b) cantitatea de sânge expulzată în sistemul arterial în timpul unei sistole ventriculare
c) cantitatea de sânge expulzată în sistemul venos în timpul unei sistole atriale
d) cantitatea de sânge expulzată în sistemul arterial în timpul unei sistole atriale
38. Diastola generală corespunde perioadei în care:
a) ventriculele sunt cavităţi închise
b) are loc închiderea valvulelor sigmoide
c) are loc închiderea valvulelor atrioventriculare
d) miocardul este relaxat
39. Capilarele fac legătura între:
a) artere
b) vene
114
c) sistemul vascular şi limfatic
d) artere şi vene
40. Presiunea arterială are valori de:
a) 120 mm Hg în sistolă şi 80 mm Hg în diastolă
b) 130 mm Hg în diastolă şi 90 mm Hg în sistolă
c) 30-35 mm Hg
d) 10-15 mm Hg
41. La nivelul capilarelor au loc schimburile de gaze şi substanţe nutritive prin
următoarele mecanisme, cu excepţia:
a) difuziune
b) fagocitoză
c) pinocitoză
d) osmoză
42. In tunica internă a venelor din partea inferioară a corpului se găsesc structuri
numite:
a) varice
b) valvule venoase
c) valvule conivente
d) valvule mitrale
43. Vena cavă superioară se deschide în:
a) atriul drept c) atriul stâng
b) ventriculul drept d) ventriculul stâng
44. In atriul stâng se deschid:
a) venele cave c) arterele pulmonare
b) venele pulmonare d) venele hepatice
45. Hematoza este:
a) scurgerea de sânge
b) oprirea sângerării
c) oxigenarea sângelui venos
d) ruptură a unui vas de sânge
46. Regiunea coapsei este irigată de artera:
115
a) femurală
b) tibială anterioară
c) axilară
d) radială
47. Receptorii zonelor reflexogene sunt reprezentaţi de:
a) mecanoreceptori
b) baroreceptori
c) nocireceptori
d) termoreceptori
48. Centrii cardiovasculari bulbopontini se află sub controlul următoarelor organe
nervoase, cu excepţia:
a) sistem limbic
b) hipotalamus
c) cerebel
d) neocortex
49. Parasimpaticul manifestă asupra cordului o acţiune:
a) inhibitoare
b) stimulatoare
c) de mărire a contracţiilor cardiace
50. Capilarele limfatice se deosebesc de capilarele sanguine prin faptul că:
a) formează o reţea printre celulele ţesuturilor
b) sunt închise la un capăt
c) asigură schimbul de substanţe între ele şi celule
d) sunt cele mai mici vase
51. Elementele figurate ale limfei sunt următoarele:
a) leucocite
b) hematii
c) trombocite
52. Duetul toracic drenează limfa din următoarele segmente, cu excepţia:
116
a) peretele abdominal
b) regiunea dreaptă a toracelui
c) membre inferioare
d) partea stângă a capului şi gâtului
53. In vena subclaviculară stângă se deschide:
a) duetul toracic
b) canalul limfatic drept
c) ambele vase colectoare limfatice
54. Apărarea specifică are următoarele caracteristici:
a) este de două feluri: înnăscută şi dobândită artificial
b) se mai numeşte apărare înnăscută
c) se dezvoltă în urma expunerii la agenţi capabili să inducă un răspuns imun
d) este o apărare primitivă
55. „Cimitirul" globulelor roşii este:
a) ficatul
b) măduva osoasă
c) ganglionii limfatici
d) splina
56. Hemoglobina are rol în :
a) transportul substanţelor nutritive
b) apărarea organismului
c) transportul gazelor respiratorii
d) eliberarea substanţelor vasodilatatoare
57. Deplasarea activă a leucocitelor (diapedeza) se realizează cu ajutorul:
a) cililor c) curentului sanguin
b) flagelilor d) pseudopodelor
58. Numărul de trombocite din sângele circulant este de:
a) 150000-300000/m3 c) 2,5 mil./mm3
b) 150000-300000/mm3 d) 4,5 mil./mm3
59. Sunt donatori „universali" persoanele cu grupa sanguină:
117
a) AB(IV)
b) B(III)
c) A(II)
d) 0(1)
60. In populaţia umană sunt Rh pozitivi un procent de :
a) 85%
b) 15%
c) 60%
d) 40%
61. Despre sfigmogramă este adevărat că:
a) reprezintă o manifestare mecanică a ciclului cardiac
b) este o manifestare electrică a ciclului cardiac
c) reprezintă însumarea vectorială a biocurenţilor de depolarizare miocardică
62. Tahicardia este:
a) scăderea ritmului cardiac
b) creşterea frecvenţei cardiace
c) zgomot sistolic
d) zgomot diastolic
63. în structura arterelor intră următoarele tipuri de ţesuturi, cu excepţia:
a) ţesut epitelial unistratificat pavimentos c) ţesut muscular
b) ţesut conjunctiv d) ţesut epitelial unistratificat cubic
64. Trunchiul celiac nu vascularizează:
a) duoden
b) stomac
c) splina
d) jejun
65. Sistemul azygos colectează sângele de la:
a) cap
b) plămâni
c) creier
118
d) gât
66. Este organ limfoid:
a) splina
b) ficatul
c) tiroida
d) pancreasul
67. Arterele coronare se desprind din:
a) artera pulmonară
b) cârja aortică
c) aorta ascendentă
d) aorta descendentă
68. Arterele esofagiene se desprind din:
a) aorta ascendentă
b) cârja aortică
c) aorta toracică
d) arterele intercostale
69. Venele hepatice se varsă în:
a) trunchiul celiac
b) vena cavă superioară
c) vena cavă inferioară
d) vena portă
70. Circulaţia sistemică începe în:
a) atriul drept c) ventriculul stâng
b) ventriculul drept d) atriul stâng
71. Circulaţia pulmonară (mică) îşi are originea în:
a) atriul drept
b) ventriculul stâng
c) atriul stâng
d) ventriculul drept
72. Circulaţia mică se termină în:
a) atriul drept b) atriul stâng
119
c) ventriculul stâng d) ventriculul drept
73. Circulaţia mare se termină în:

a) atriul drept
b) atriul stâng
c) ventriculul stâng
d) ventriculul drept
74. Artera mezenterică superioară vascularizează următoarele segmente:
a) colonul descendent
b) colonul sigmoid
c) cecul
d) partea superioară a rectului
75. Următoarele nu sunt proprietăţi ale celulei miocardice de lucru:
a) contractilitatea
b) automatismul
c) excitabilitatea
76. Presiunea arterială este determinată de următorii factori, cu excepţia:
a) debitul cardiac
b) vâscozitatea sângelui
c) volemia
d) debitul diastolic
77. O hematie ajunge din stomac până în ficat trecând prin următoarele vase, cu
excepţia:
a) venă portă c) arteră pulmonară
b) venă hepatică d) arteră mezenterică superioară
78. Următoarele nu sunt funcţii ale ganglionilor limfatici:
a) împiedică circulaţia limfei
b) produc limfocite
c) produc anticorpi
d) au rol de barieră în răspândirea infecţiilor
120
79. In cazul unui bolnav cu o imunitate scăzută se administrează:
a) vaccinuri
b) ser imun
c) antigeni
d) aglutinine α
80. La vascularizaţia encefalului participă următoarele vase:
a) artera subclaviculară
b) artera carotidă externă
c) aorta toracică
d) aorta abdominală
81. Sisteme de valve există la nivelul următoarelor structuri, cu excepţia:
a) inimii c) bazei aortei
b) venelor femurale d) venelor jugulare
82. Alegeţi valorile corecte:
a) presiunea sângelui în venele cave la deschiderea lor în atriul drept este de 1 Omm Hg
b) presiunea sistolică este de 80mm Hg
c) viteza sângelui în aortă este de 100 mm/s
d) volumul - bătaie este în medie 70 ml
83. Despre centrii de automatism putem afirma următoarele:
a) nodului sinoatrial imprimă ritmul nodal, cu o frecvenţă a descărcărilor de 70-80
bătăi/minut
b) nodului atrio-ventricular imprimă ritmul joncţional
c) fasciculul Hiss se ramifică în grosimea ventriculilor
d) reţeaua Purkinje se află în septul interventricular
84. Următorul teritoriu nu este vascularizat de trunchiul celiac:
a) ficat c) splină
b) pancreas d) jejun
85. Următoarele artere se desprind direct din aortă, cu excepţia
a) artere coronare
b) trunchi brahiocefalic
c) artere gastrice
121
d) artere renale
RĂSPUNSURI
l.d 29.a 58.b
2.a 30.b 59.d
3.a 31.c 60.a
4.c 32.d 61.d
5.b 33.a 62.b
6.d 34.c 63.d
7.b 35.c 64.d
8.a 36.a 65.b
9.c 37.b 66.a
lO.b 38.d 67.c
ll.b 39.d 68.c
12.c 40.a 69.c
13.a 41.b 70.c
14.d 43.a 71.d
15.a 44.b 72.b
16.b 45.c 73.a
17.b 46.a 74.c
18.c 47.b 75.b
19.d 48.c 76.d
20.a 49.a 77.d
21.a 50.b 78.a
22.c 51.a 79.b
23.c 52.b 80.a
24.b 53.a 81.d
25.a 54.c 82.d
26.c 55.d 83.b
27.a 56.c 84.d
28.a 57.d 85.c
122
VIII. RESPIRAŢIA
1. Ventilaţia pulmonară se realizează prin:
a) inspiraţie
b) sistolă
c) diastolă
d) micţiune
2. Faringele este locul de încrucişare a căii respiratorii cu cea:
a) circulatorie
b) digestivă
c) excretoare
d) endocrină
3. Corzile vocale se găsesc la nivelul:
a) faringelui
b) traheei
c) plămânilor
d) laringelui
4. Care componente structurale şi funcţionale intră în alcătuirea
plămânilor:
a) faringe c) arborele bronşic intrapulmonar
b) trahee d) laringe
5. Traheea este căptuşită cu epiteliu:
a) stratificat ciliat
b) pseudostratificat ciliat
c) cilindric simplu
d) cubic simplu
6. Stratul muscular din structura pereţilor bronhiolelor terminale şi respiratorii are
următoarele roluri:
a) menţine deschise căile respiratorii în timpul ventilaţiei pulmonare
b) reglează circulaţia aerului în căile respiratorii extrapulmonare
123
c) reglează circulaţia aerului în căile respiratorii intrapulmonare
d) favorizează deplasarea sângelui în capilarele alveolare
7. Din trahee se desprind:
a) bronhiile secundare
b) bronhiile segmentare
c) bronhiile principale
d) canalele alveolare
8. La nivelul acinului pulmonar se repartizează bronhiolele:
a) secundare
b) principale
c) terminale
d) segmentare
9. Cantitatea de O2 care se combină cu hemoglobina creşte când:
a) creşte temperatura
b) scade temperatura
c) scade pH-ul plasmatic
d) este independentă de aceşti factori
10. Unitatea morfo-funcţională a lobulului pulmonar este:
a) lobul
b) lobului
c) acinul
d) canalul alveolar
11. Schimbul de gaze în plămâni se realizează la nivelul:
a) membranei apicale a capilarelor
b) membranei alveolo-capilare
c) miofilamentelor
d) ţesutului nodal
12. Plămânii sunt înveliţi de:
a) adventice
b) pleură
c) pericard
124
d) seroasă
13. Care dintre următoarele procese nu se realizează în cursul inspiraţiei:

a) mărirea diametrului longitudinal al toracelui
b) ridicarea grilajului costal
c) contracţia muşchilor drepţi abdominali
d) contracţia diafragmei
14. în expiraţie se produce:
a) micşorarea volumului cutiei toracice
b) contracţia muşchilor drepţi abdominali
c) contracţia unor muşchi toracici
d) contracţia diafragmei
15. Volumul curent este:
a) de 1500 ml aer
b) volumul de aer eliminat după o expiraţie normală
c) volumul de aer ce rămâne permanent în plămâni
d) volumul de aer eliminat într-o expiraţie obişnuită
16. Capacitatea vitală reprezintă suma următoarelor volume de aer, excepţia:
a) V.C. c) V.I.R.
b) V.R. d) V.E.R.
17. Volumul rezidual este de:
a) 500 ml aer
b) 1500 ml aer
c) 3500 ml aer
d) 4000 ml aer
18. Capacitatea pulmonară totală reprezintă:
a) VC + VIR+VER
b) VC + VIR + VER + VR
c) produsul dintre VC şi frecvenţa respiratorie
d) VIR + VER
19. Frecvenţa respiratorie normală la adult este de:
125
a) 18 respiraţii / minut
b) 25 respiraţii / minut
c) 12 respiraţii/minut
d) 60 respiraţii / minut
20. La realizarea vascularizaţiei funcţionale a plămânilor participă:
a) arterele pulmonare
b) arterele bronşice
c) arterele coronare
d) venele bronşice
21. Vascularizaţia nutritivă a plămânilor este asigurată de:
a) arterele bronşice
b) vena portă
c) venele pulmonare
d) arterele pulmonare
22. Stimularea simpatică produce:
a) bronhodilataţie
b) bronhoconstricţie
c) încetarea respiraţiei
d) dilataţia traheei
23. Difuziunea de gaze presupune:
a) fixarea oxigenului de către hematii
b) trecerea oxigenului din capilarele sanguine către alveolele pulmonare
c) trecerea oxigenului din alveolele pulmonare spre capilarele sanguine
d) formarea carbohemoglobinei
24. Transportul oxigenului se face în următoarele forme, cu excepţia:
a) oxihemoglobină
b) bicarbonat
c) dizolvat în plasmă în proporţie de 1.5%
d) combinat cu ionii de Fe ai moleculei de hemoglobina
25. Transportul CO2 se face în următoarele forme:
a) carbaminohemoglobină
126
b) bicarbonat
c) dizolvat în plasmă
d) toate variantele sunt adevărate
26. Creşterea cantităţii CO2 în ţesuturi produce:
a) creşterea stabilităţii oxihemoglobinei
b) măreşte disocierea oxihemoglobinei
c) îngreunează pătrunderea oxigenului în celulă
d) uşurează pătrunderea glucozei în celulă
27. La reglarea respiraţiei participă următoarele structuri, cu excepţia:
a) scoarţa cerebrală
b) nervul vag
c) coliculii cvadrigemeni superiori
d) centrii nervoşi bulbo-pontini
28. Despre transportul gazelor respiratorii putem afirma că:
a) la nivel tisular presiunea parţială a O2 este de 47mmHg
b) pentru fiecare 100 ml sânge se eliberează în repaus 12 ml O2
c) după disocierea Hb, gradul de saturaţie este de 60-80%
d) niciun răspuns corect
29. în timpul inspiraţiei:
a) diafragmul urcă
b) diafragmul coboară
c) coastele coboară
d) are loc relaxarea muşchilor respiratori
30. Presiunea C02 în sângele din capilarele pulmonare este de:
a) 41 mmHg c) 42 mmHg
b) 46 mmHg d) 40 mmHg
31. Respiraţia este controlată voluntar de:
a) centrii nervoşi din bulb şi punte
b) hipotalamus
c) scoarţa emisferelor cerebrale
d) sistem limbic
127
32. Factorii care favorizează oxigenarea sângelui în capilarele pulmonai sunt:
a) viteză mică a sângelui
b) viteză mare a sângelui
c) suprafaţa de contact foarte mică
d) grosime mare a stratului de sânge
33. Disocierea hemoglobinei nu depinde de:
a) presiunea parţială a O2
b) pH-ul tisular
c) temperatură
d) grosimea membranei alveolo-capilare
34. Prin ce mecanism are loc schimbul de gaze la nivel tisular:
a) transport activ
b) difuziune
c) conform gradientului electric
35. La sfârşitul unei expiraţii normale, în plămân se găsesc următoarei' volume
respiratorii:
a)VC c)VER
b)VIR d)CV
36. Care din formele de transport ale O2 este cea mai importantă funcţional
a) cea legată de hemoglobina
b) cea dizolvată în plasmă
c) methemoglobină
d) carbohemoglobină
37. In spaţiul mort ventilator includem următoarele structuri:
a) alveolele respiratorii
b) duetele alveolare
c) bronhiile
d) săculeţii alveolari
38. Despre membrana alveolo-capilară sunt adevărate următoarele, cu excepţia:
a) cuprinde surfactantul, endoteliul alveolar, interstiţiul pulmonar, epiteliul capilar
128
b) are o suprafaţă de 50-100 m2
c) are o grosime medie de 0.6 microni
d) se mai numeşte şi membrană respiratorie
39. Reglarea respiraţiei este asigurată de centrii nervoşi care:
a) sunt localizaţi în mezencefal
b) primesc informaţii de la baroreceptorii vasculari
c) conţin presoreceptori
d) conţin chemoreceptori
40. Următoarele capacităţi şi volume se pot măsura spirometric:
a) volumul de aer care rămâne în plămâni după un expir forţat
b) capacitate reziduală funcţională
c) volum expirator de rezervă
d) volumul de aer introdus în plămâni printr-o inspiraţie normală şi eliminat printr-o expiraţie
normală
41. Surfactantul se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:
a) este un lichid tensioactiv
b) reprezintă ultimul strat al membranei respiratorii străbătut de C02
c) produce o forţă de recul
d) favorizează inspiraţia
42. Identificaţi afirmaţia eronată privind aerul alveolar:
a) are o umiditate mai mare decât aerul atmosferic
b) într-o expiraţie liniştită se elimină din alveole aproximativ 250 ml aer
c) are mai puţin oxigen decât aerul atmosferic
d) cu fiecare respiraţie, aerul alveolar este înlocuit parţial cu aer atmosferic
43. După o expiraţie obişnuită, în plămâni există o cantitate de aer egală cu:
a) 1500 ml aer c) 3000 ml aer
b) 3500 ml aer d) 500 ml aer
44. Următoarea afirmaţie despre reglarea respiraţiei este falsă:
a) se realizează reflex
b) implică centrii din trunchiului cerebral
c) calea eferentă este visceromotorie
129
d) se realizează conform informaţiilor primite de la chemoreceptori
45. Alegeţi afirmaţia falsă:

a) concentraţia CO2 din aerul alveolar este mai mare decât în aerul atmosferic
b) aerisirea lentă alveolară previne schimbările bruşte ale concentraţiei sangvine a
gazelor
c) primul strat străbătut de O2 ce difuzează prin membrana respiratorie este endoteliului
capilar
d) difuziunea gazelor se realizează în condiţiile în care există o diferenţă de presiune
46. Următoarele segmente aparţin căilor respiratorii, cu excepţia:
a) faringele
b) laringele
c) bronhiilor
d) alveolele pulmonare
47. Capacitatea pulmonară totală se calculează după formula:
a) CPT=CV+VIR
b) CPT=VIR+VC+VER
c) CPT=CV+VC
d) CPT=VC+VR
48. Factorii care influenţează rata difuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilară
sunt, cu excepţia:
a) coeficientul de difuziune al gazului
b) dimensiunile membranei respiratorii
c) dimensiunile capilarelor
d) presiunea parţială a gazului în alveole
49. Egalarea presiunilor parţiale, alveolară şi sanguină ale oxigenului se face în:
a) 0.20 sec
b) 0.25 sec
c) 0.27 sec
d) 0.23 sec
50. Care dintre următoarele volume şi capacităţi pulmonare au aceeaşi valoare?
130
a) VR,CI,VIR c) VIR,VER,VR
b) CV,CRF d) CI, CRF
51. Din structura acinului pulmonar nu fac parte:
a) duetele avelolare
b) bronhiile lobare
c) săculeţii alveolari
d) alveolele pulmonare
52. Oxigenul are la nivel tisular o presiune de:
a) lOOmmHg
b) 40mmHg
c) 46 mm Hg
d) 50 mm Hg
53. La nivel celular, oxigenul este consumat de către:
a) ribozomi
b) mitocondrii
c) nucleu
d) lizozomi
54. Diametrul antero-posterior al toracelui se măreşte prin:
a) ridicarea coastelor
b) coborârea coastelor
c) contracţia diafragmului
d) relaxarea diafragmului
55. Printr-un expir forţat sunt eliminate din plămâni următoarele volume de aer:
a) CV
b) CPT
c) VC + VER
d) VIR + VC + VER+ VR
56. Coeficientul de utilizare a O2 în repaus are o valoare de:
a) 12 ml
b) 7 ml
c) 40 ml
131
d) 47 ml
57. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la bronhoconstricţie:

a) este produsă prin acţiunea mediatorului chimic eliberat la capătul terminal al fibrelor
postganglionare din ganglionii toracali
b) este produsă de acţiunea SNV-simpatic
c) poate fi obţinută şi voluntar
d) este produsă prin acţiunea acetilcolinei asupra musculaturii netede bronşice
58. Următoarele structuri prezintă ţesut cartilaginos hialin:
a) bronhiolele
b) cartilaje traheale
c) epiglota
d) pavilionul urechii
59. Transportul gazelor respiratorii se realizează de către hematii sub formă de
a) bicarbonat de Na pentru CO2
b) dizolvat în plasmă, 1.5% pentru O2
c) carboxihemoglobină pentru CO2
d) methemoglobină pentru 02
60. Difuziunea CO2 presupune următoarele, cu excepţia:
a) se realizează dinspre capilarul pulmonar spre alveolă
b) presiunea parţială a CO2 este de 46mm Hg în aerul alveolar
c) gradientul de difuziune al CO2 este 10 ori mai mic decât cel al 02
d) egalarea presiunilor parţiale alevolară şi sanguină se face în 0.25sec
132
RĂSPUNSURI
l.a 29.b
2.b 30.b
3.d 31.c
4.c 32.a
5.b 33.d
6.c 34.b
7.c 35.c
8.c 36.b
9.b 37.c
lO.c 38.a
ll.b 39.d
12.b 40.d
13.c 41.d
14.a 42.b
15.d 43.c
16.b 44.c
17.b 45.c
18.b 46.d
19.a 47.a
20.a 48.c
21.a 49.b
22.a 50.c
23.c 51.b
24.b 52.b
25.d 53.b
26.b 54.a
27.c 55.c
28.d 56.b
133
57.d 59.a
58.b 60.b
IX. EXCREŢIA
1. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la rinichi, este falsă:
a) este un organ pereche
b) este aşezat de o parte şi de alta a coloanei coccigiene
c) secretă renină şi eritropoietină
d) sunt aşezaţi în cavitatea abdominală
2. Nu sunt căi urinare:
a) calice mari
b) uretere
c) canal epididimar
d) uretră
3. Unitatea funcţională a rinichiului este:
a) uretra
b) enterocitul
c) eritrocitul
d) nefronul
4. Intră în alcătuirea nefronului:
a) calicele mari
b) calicele mici
c) corpusculul renal
d) bazinetul
5. înveleşte rinichiul la exterior:
a) capsula Malpighi
b) capsula Bowman
c) capsula renală
d) nici una dintre ele
6. Rinichii au următoarele funcţii, cu excepţia:
a) glicoliză
b) gluconeogeneză
134
c) activarea vitaminei D3
7. Numărul nefronilor la nivelul ambilor rinichi este de aproximativ:

a) 1 milion
b) 2 milioane
c) 100 000
d) 200 000
8. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la nefronii corticali este falsă:
a) au glomerulul situat în corticala renală
b) reprezintă 85% din numărul total de nefroni
c) ansa Henle ajunge în stratul extern al medularei renale
d) au ansa Henle lungă
9. Nefronii juxtamedulari:
a) reprezintă 85% din totalul nefronilor
b) au anse Henle scurte
c) sunt importanţi în mecanismul contracurent
d) au glomerulul în corticala renală
10. Reţeaua capilară de la nivelul sistemului tubular al rinichilor poaitl denumirea de:
a) sistem port
b) reţea capilară peritubulară
c) sistem capilar Bowman
d) reţea capilară perirenală
11. La ce nivel are loc reabsorbţia apei:
a) tub contort proximal
b) ansa Henle
c) tub contort distal
d) toate aceste segmente
12. Rinichiul prezintă următoarele formaţiuni, cu excepţia:
a) doi poli
b) două feţe
c) două margini
135
d) doi nefroni
13. Reţeaua capilară peritubulară:

a) primeşte sânge prin arteriolele aferente
b) se găseşte în mare parte în medulara renală
c) primeşte sângele care a trecut prin glomerul
d) nici una dintre aceste afirmaţii nu este corectă
14. Debitul sangvin renal este de aproximativ:
a) 120 ml/min
b) 1200 ml/min
c) 200 ml/min
d) 2000 ml/min
15. Procentul debitului sangvin renal din debitul cardiac de condiţii bazale, este de:
a) 25%
b) 10%
c) 20%
d) 30%
16. Lichidul filtrat de capsula Bowman se numeşte:
a) filtrat glomerular
b) urină primară
c) nici o denumire nu este corectă
d) ambele denumiri sunt corecte
17. Filtratul glomerular:
a) este produs în cantitate de 125 1 pe zi
b) este reabsorbit în tubii uriniferi în proporţie de 99%
c) conţine proteine în cantităţi ridicate
d) toate afirmaţiile sunt adevărate
18. Cantitatea de filtrat glomerular/minut este de aproximativ:
a) 125 ml c) 25 ml
b) 180 ml d) 80 ml
9. Filtrarea glomerulară este controlată de următoarele forţe:
136
a) presiunea din capilarele glomerulare
b) prwesiunea din capsula Bowman
c) presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare
d) toate aceste forţe
20. Valoarea medie a presiunii din capilarele glomerulare este de:
a) 80mmHg
b) 60mmHg
c) 40 mm Hg
d) 120mmHg
21. Se opune filtrării la nivelul glomerulului:
a) presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare
b) presiunea din capsula Bowman
c) nici una dintre acestea
d) ambele
22. Presiunea din capsula Bowman:
a) se opune filtrării
b) este de aproximativ 32 mm Hg
c) determină filtrarea
d) este considerată 0
23. Presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare este în medie de:
a) 32 mm Hg
b) 18mmHg
c) 320mmHg
d) 180mmHg
24. Secreţia de K+ se realizează astfel:
a) se menţine nivelul normal al potasemiei
b) sub acţiunea ADH
c) numai pasiv
d) numai activ
25. Vârful piramidei Malpighi se numeşte:
a) hil renal b) pedicul renal
137
c) papilă renală d) pelvis renal
26. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la piramidele Malpighi este falsă:
a) sunt în număr de 6-18
b) au baza orientată spre bazinet
c) trimit prelungiri în zona corticală
d) se găsesc în zona medulară a parenchimului renal
27. Zona corticală a parenchimului renal:
a) are aspect spongios
b) nu conţine corpusculi Malpighi
c) conţine majoritatea componentelor nefronului
d) este situată spre interior
28. Care dintre următoarele structuri previne golirea vezicii urinare înainte ca presiunea
să atingă pragul critic:
a) contracţia sfincterului vezical extern
b) tonusul vezical al sfincterului vezical intern
c) centrii nervoşi din trunchiul cerebral
d) muşchiul detrusor
29. Cea mai mare parte a reţelei de capilare peritubulare se găseşte în:
a) medulara renală
b) de-a lungul ansei Henle
c) de-a lungul tubilor distali
d) primeşte sânge din arteriola aferentă
30. Tubul contort proximal al nefronului:
a) se află în corticală renală
b) este căptuşit cu un epiteliu fără microvili
c) se deschide în bazinet
31. Despre arteriolele aferente ale capsulei Bowmann putem afirma:
a) aduc sânge venos
b) se capilarizează formând glomerulul vascular
138
c) au debit sanguin mai mic decât cel din arteriola eferentă
d) se capilarizează în jurul tubului urinifer
32. Procesele implicate în formarea urinei sunt
a) ultrafiltrarea plasmei
b) reabsorbţia tubulară
c) secreţia tubulară
33. Acumularea în vezica urinară a 200-300 ml de urină are ca efect:
a) contracţia sfincterului anal intern
b) creşterea cu numai câţiva centrimetri de apă a presiunii intravezicale
c) excitarea centrilor medulari simpatici sacrali
d) relaxarea musculaturii vezicale
34. Nu intervine în procesul de formare a urinei:
a) ADH
b) aldosteron
c) testosteron
d) PTH
35. Artera renală:
a) este o ramură a trunchiului celiac
b) este o ramură a arterei iliace interne
c) pătrunde în rinichi prin hilul renal
d) aduce la rinichi sânge carbonatat
36. Procesul de reabsorbţie se realizează la nivelul:
a) capsulei Bowmann
b) tubului contort proximal
c) glomerulului vascular
37. In tubul distal trece o cantitate mai mică de lichid deoarece se reabsorb în sânge:
a) apa
b) proteinele
c) NaCl
139
d) coloranţii
38. La nivelul tubilor renali suni reabsorbite

a) benzoal de glicocol
b) amoniac
c) săruri amoniacale
d) glucoza
39. Căile de eliminare a urinei sunt următoarele, cu excepţia:
a) uretere c) hil
b) vezica urinară d) uretră
40. Ureterele:
a) leagă pelvisul renal de vezica urinară
b) leagă capsula Bowmann de vezica urinară
c) au traseu drept
d) filtrează urina primară
41. Reabsorbţia apei are loc la nivelul:
a) tubului contort proximal c) ansa Henle
b) tubului colector d) toate variantele sunt corecte
42. Următoarele afirmaţii despre vezica urinară sunt corecte, cu excepţia:
a) prezintă pereţi cu musculatură netedă
b) prezintă un sfincter intern striat
c) prezintă 2 părţi: corpul şi trigonul vezical
d) prezintă un col vezical ce se continuă în jos cu ureterul
43. Prin secreţie tubulară rinichii nu intervin în următoarele procese:
a) reglarea concentraţiei plasmatice a potasiului
b) completează funcţia de eliminare a unor substanţe bazice
c) reglarea concentraţiei plasmatice a creatininei
d) completează funcţia de eliminare a unor substanţe acide
44. In lipsa ADH-ului se produc următoarele evenimente:
a) nu se produce reabsorbţia obligatorie a apei
b) nu are loc reabsorbţia facultativă a apei
140
c) se elimină 10 1 de urină concentrată
d) nu se reabsoarbe 80% din apa filtrată
45. La nivelul rinichiului aldosteronul determină
a) reabsorbţia Na la schimb cu II1
b) excreţia de Na'
c) secreţia de K4 la schimb cu H+
d) reabsorbţia H+
46. Următoarea afirmaţie privind reabsorbţia apei este adevărată:
a) la nivelul tubului contort proximal apa reabsorbită reprezintă 15% din apa filtrată
b) este facultativă la nivelul tubului contort proximal
c) este obligatorie la nivelul tubului colector
d) se poate face pe toate segmentele nefronului
47. Despre secreţia potasiului este adevărat că:
a) are loc mai ales în tubul contort proximal
b) are loc prin mecanisme active şi pasive
c) are loc indiferent de pH-ul mediului intern
d) este reglată de ADH
48. Identificaţi traseul normal al ureei:
a) calice, bazinet, ureter, uretră
b) calice, bazinet, ureter, vezică urinară, uretră
c) calice, ureter, bazinet, vezică urinară, uretră
d) calice, bazinet, vezică urinară, ureter
49. Despre reflexul de micţiune este adevărat:
a) este controlat în întregime de măduva spinării
b) nu poate fi inhibat de centrii nervoşi superiori
c) odată iniţiat nu se autoamplifică
d) dacă nu reuşeşte să golească vezica, elementele nervoase rămân inhibate 1 zi
50. Următoarele substanţe se reabsorb activ din urina primară, cu excepţia:
a) aminoacizii
b) uraţi
c) uree
141
d) fosfaţi
51. Prin transport pasiv sunt reabsorbite:

a) apa
b) ureea
c) o parte din Na
d) toate afirmaţiile sunt corecte
52. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la transportul pasiv este falsă:
a) se face conform legilor difuziunii
b) necesită energie
c) nu este limitat de o capacitate maxima de transport a nefronului
d) are loc în conformitate ci diferenţa de presiune hidrostatică
53. La nivelul tubilor colectori:
a) se absoarbe 80% din apa filtrateă
b) reabsorbţia apei este obligatorie
c) se absoarbe 15% din apa filtrată
d) se reabsoarbe apa în lipsa ADH
54. în lipsa ADH:
a) se produce reabsorbţia facultativă a apei
b) se elimină 1.8 1 urină/zi
c) nici o afirmaţie nu este corectă
d) ambele afirmaţii sunt corecte
55. In legătură cu reabsorbţia facultativă a apei nu este adevărat că:
a) are loc în lipsa ADH
b) permite adaptarea volumului diurezei la starea de hidratare a organismului
c) se elimină un volum de urină de 20-251/zi
d) are loc la nivelul tubilor colectori
56. Nu se absorb prin transport activ:
a) glucoza
b) aminoacizii
c) apa
142
d) polipeptidele
57. Referitor la mecanismul de transport ionic de la nivelul tubului contort distal, nu este
adevărat că
a) secretă Na
b) secretă K+
c) este activat de aldosteron
d) secretă H+
58. Referitor la secreţia de K+, care dintre următoarele afirmaţii esle falsă:
a) are loc mai ales la nivelul tubului contort proximal
b) are loc mai ales la nivelul tubului contort distal
c) se face prin mecanisme active
d) se face prin mecanisme passive
59. Sfincterul intern al vezicii urinare are următoarele roluri, cu excepţia:
a) opreşte pătrunderea urinei la nivelul colului vezical
b) opreşte pătrunderea urinei la nivelul uretrei
c) împiedică golirea vezicii urinare înainte ca presiunea să atingă nivelul critic
d) previne refluxul urinei în ureter
60. Referitor la sfincterul vezical extern, nu este adevărat că:
a) este muşchi neted
b) este controlat voluntar
c) poate preveni micţiunea
d) este controlat de sistemul nevos
143
Răspunsuri
l.b 30.a
2.c 31.b
3.d 32.d
4.c 33.b
5.c 34.c
6.a 35.c
7.b 36.b
8.d 37.a
9.c 38.d
lO.b 39.c
ll.d 40.a
12.d 41.d
13.c 42.b
14.b 43.b
15.c 44.b
16.d 45.a
17.b 46.d
18.a 47.b
19.d 48.b
20.b 49.a
21.d 50.c
22.a 51.d
23.a 52.b
24.a 53.c
25.c 54.c
26.b 55.a
27.c 56.c
28.b 57.a
29.c 58.a
144
59.d
60.a
145
X. SISTEMUL REPRODUCĂTOR
1. Următoarele structuri aparţin aparatului genital masculin, cu excepţia
a) căile spermatice
b) penis
c) testicule
d) bazinet
2. Testiculul:
a) este o glandă endocrină
b) produce estrogen
c) produce testosteron
d) este o glandă exocrină
3. Albugineea este:
a) un hormon secretat de testicul
b) o enzimă proteolitică
c) o membrană fibroasă
d) o glandă tubulo-acinoasă
4. Prostata:
a) este o glandă tubulo-acinoasă
b) înconjoară prima porţiune a uretrei
c) se poate hipertrofia la vârstnici
5. Celulele germinale ale gârneţilor masculini se numesc:
a) spermatogonii
b) spermatocite
c) spermatozoizi
6. Spermatozoidul este format din următoarele structuri, cu excepţia:
a) cap
b) gât
c) coadă
7. Centrii erecției si ejaculării sunt situaţi în ;
a) formațiunea bulbo-pontină
b) bulb
c) măduva cervico-dorsală
d) măduva sacrală şi lombară
8. Prin funcţia endocrină testiculul secretă:
a) spermatozoizi
b) spermii
c) hormoni androgeni
d) lichid seminal
9. Aparatul genital feminin este alcătuit din următoarele structuri, cu excepţia:
a) căile genitale
b) căile urinare
c) organele genitale externe
d) ovarul
10. Nu face parte din aparatul genital feminin:
a) ovar
b) uter
c) vagin
d) vezică urinară
11. Ovarul nu produce:
a) ovule c) progesteron
b) hormoni estrogeni d) aldosteron
12. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la ovar este falsă:
a) este un organ pereche
b) are funcţie exclusiv exocrină
c) cântăreşte 6-8 g
d) este acoperit la suprafaţă de un epiteliu simplu
13. Faţa laterală a ovarului:
a) se află pe peretele lateral al cavităţii pelviene
b) se află pe peretele posterior al cavităţii pelvene
c) este acoperită de pavilionul trompei
d) nici una dintre afirmaţii nu este corectă
14. Pavilionul trompei uterine acoperă:
a) faţa medială a ovarului
b) faţa laterală a ovarului
c) întregul ovar
d) uterul
15. Producţia exocrină a ovarului este reprezentată de:
a) ovule
b) progesteron
c) aldosteron
d) corpul galben
16. Ovarul este legat de organele vecine prin următoarele structuri:
a) tendoane
b) muşchi
c) ligamente
d) cordoane
17. Albugineea ovarului:
a) înveleşte ovarul la exterior
b) se găseşte sub epiteliul de acoperire al ovarului
c) este un ţesut epitelial simplu
d) are două zone: medulară şi corticală
18. Foliculii ovarieni se găsesc în:
a) albugineea ovarului c) parenchimul glandular
b) epiteliul de acoperire al ovarului d) endometru
19. Zona medulară a parenchimului glandular al ovarului conţine următorele
structuri, cu excepţia:
a) vase sanguine
b) vase limfatice
c) foliculi ovarieni
d) fibre nervoase vegetative
20. Cei mai voluminoși foliculi ovarieni sunt cei
a) primari
b) cavitari
c) evolutivi
d) terţiari
21. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la corpul galben este falsă:
a) devine în final corp alb
b) conţine ovocitul
c) are rol secretor
d) rezultă din transformarea folicului ovarian matur
22. Are ţesut cicatricial:
a) ovocitul
b) folicului de Graaf
c) corpul galben
d) corpul alb
23. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la trompele uterine este falsă:
a) sunt conducte musculo-membranoase
b) se întind de la ovare la uter
c) prezintă un orificiu ce se deschide în cavitatea abdominală
d) au lungimea de 17-22 cm
24. Uterul:
a) este un organ cavitar
b) este situat între vezica urinară şi rect
c) este un organ musculos
25. Care dintre următoarele enunţuri nu este adevărat:
a) Uterul are formă de pară.
b) Porţiunea strâmptă a uterului se numeşte istm uterin.
c) Ovarul este acoperit la suprafaţă de albuginee.
d) Folicului ovarian matur se transformă în corp galben după eliminarea ovocitului.
26. Inserarea vaginului se face ia nivelul:
a) corpului uleiului c) istmului uterin
b) colului uterul d) corpului galben.
27. La nivelul corpului uterului, de la exterior la interior, apar următoarele tunici:
a) perimetru - miometru - endometru
b) perimetru - endometru- miometru
c) exometru - miometru - endometru
d) epimetru - miometru -endometru
28. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la endometru este lai si
a) este stratul funcţional al uterlui
b) prezintă modificări structurale la menstruaţie
c) este de natură seroasă
d) căptuşeşte cavitatea uterină
29. Vaginul prezintă:
a) un strat muscular format din fibre netede
b) o mucoasă formată dintr-un epiteliu pavimentos stratificat
c) nici o variantă nu este corectă
d) ambele variante sunt corecte
30. Mucoasa vaginală este:
a) epiteliu pavimentos stratificat
b) epiteliu pseudostratificat
c) ţesut conjunctiv fibros
d) epiteliu cubic unistratificat
31. Vulva:
a) este un organ genital intern
b) este alungită în sens transversal
c) este mărginită lateral de două repiuri cutanate
d) are formă de pară
32. Muntele pubian este:
a) spaţiul mărginit de labiile mici
b) situat la baza labiilor mici
c) situate la baza labiilor mari
d) un relief median, acoperit de păr
33. Organele erectile ale vulvei sunt următoarele, cu excepţia:
a) cervix
b) clitoris
c) muntele lui Venus
d) bulbii vestibulari
34. Labiile mici:
a) prezintă muntele pubian
b) delimitează vestibulul vaginal
c) sunt prevăzute cu păr
d) prezintă glande sebacee
35. Nu este o caracteristică a clitorisului:
a) are 8-10 cm
b) este situat median
c) este un organ erectil
d) se găseşte la nivelul vulvei
36. Uretra se deschide:
a) în partea anterioară a vestibulului vaginal
b) în partea posterioară a vestibulului vaginal
c) în muntele lui venus
d) în bulbii bestibulari
37. Glandele mamare sunt situate în spaţiul dintre coastele:
a) IV-VII c) III-VII
b) III-VIII
d) II-VII
38. Care dintre următoarele funcţii nu este îndeplinită de testicul:
a) formarea spermiilor
b) secreţia testosteronului
c) secreţia estrogenilor
d) maturizarea organelor sexuale
39. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hormonii androgeni este falsă:
a) sunt secretaţi la nivelul tubilor seminiferi contorţi
b) sunt produşi de celulele interstiţiale ale parenchimului testicular
c) determină maturizarea organelor sexuale
d) stimulează evoluţia caracterelor sexuale secundare masculine
40. Bursa scrotală este:
a) un organ alungit ce face parte din conductele seminale
b) este o pungă cutanată ce conţine testiculul
c) are forma unei virgule
d) este acoperită de albuginee
41. Epididimul:
a) are formă ovoidă
b) este aşezat pe marginea anterioară a testiculului
c) este o pungă cutanată
d) face parte din conductele seminale
42. Albugineea testiculară:
a) este un epiteliu stratificat
b) prezintă o mare elasticitate
c) ţine în tensiune parenchimul testicular
d) conţine canalul epididimar
43. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la lobulii testiculari este falsă:
a) sunt în număr de 350-500 pentru fiecare testicul
b) sunt delimitaţi de septuri conjunctive
c) prezintă 2-3 tubi seminiferi contorţi
d) sunt localizaţi în parenchimul testicular
44. Primul segment al căilor spermatice este reprezentat de:
a) canalele eferente
b) canalul epididimar
c) tubii drepţi
d) canal ejaculator
45. Tubii drepţi:
a) se continuă cu tubii seminiferi contorţi
b) se deschid în reţeaua testiculară
c) reprezintă al doilea segment al căilor spermatice
d) fac parte din căile extratesticulare
46. Căile intratesticulare conţin:
a) canalul epididimar
b) canalele eferente
c) reţeaua testiculară
d) canalul deferent
47. Canalul deferent:
a) se continuă cu canalul epididimar
b) continuă tubii seminiferi contorţi
c) se uneşte cu canalul veziculei seminale
d) se termină în partea superioară a prostatei
48. Canalul ejaculator:
a) se termină la baza prostatei
b) se continuă cu canalul epididimal
c) se uneşte cu canalul deferent
d) se deschide în uretră
49. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la vezicula seminală este falsă:
a) este un organ pereche c) are formă ovoidală
b) are rol secretor d) este situată sub prostată
50. Prostata:
a) este un organ glandular endocrin
b) produsul ei de secreţie participă la formarea spermei
c) este situată lateral de vezica urinară
d) sângele venos de la nivelul ei este colectat de vena iliacă externă
51. Glandele bulbo-uretale
a) secretă lichid spermatic
b) au dimensiunea unui sâmbure de piersică
c) se deschid în prostată
d) au formă ovoidă
52. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la penis nu este adevărată:
a) este un organ genital şi urinar
b) prezintă o extremitate anterioară voluminoasă numită gland
c) este situat sub scrot
d) are rădăcina fixată prin doi corpi cavernoşi pe oasele bazinului
53. Organele erectile ale penisului sunt:
a) doi corpi cavernoşi şi un corp spongios
b) un corp cavernos şi doi corpi spongioşi
c) doi corpi cavernoşi şi doi corpi spongioşi
d) doi corpi cavernoşi şi bulbii vestibulari
54. Bursele scrotale:
a) fac parte din organele genitale externe
b) sunt situate sub penis
c) sunt formate din mai multe tunici
55. Dintre foliculii primordiali, ajung la maturaţie maxim:
a) 30-40
b) 300-400
c) 3000-4000
d) 500-1000
56. Despre ciclul ovarian nu este adevărat că:
a) este însoţit de modificări la nivelul uterului, vaginului şi glandelor mamare
b) durata medie a unui ciclu enital la femeie este de 28 zile
c) perioada preovulatorie durează din ziua 1 până în ziua a 16-a a ciclului menstrual
d) în perioada preovulatorie au loc dviziuni ecuaţionale şi reducţionale la nivelul
ovocitului
57. Perioada preovulatorie durează din ziua 1 a ciclului menstrual până în ziua a:
a) a 12-a
b) a 14-a
c) a 16-a
d) a 10-a
58. Ovulaţia şi formarea corpului galben sunt:
a) stimulate de LH
b) inhibate de LH
c) stimulate de FSH
d) stimulate de LDH
59. Secreţia hormonilor sexuali feminini este:
a) stimulată de LH şi inhibată de FSH
b) stimulată de FSH şi inhibată de LH
c) stimulată de FSH şi LH
d) nici o variantă nu este corectă
60. Acţiunea estrogenilor constă în:
a) stimularea dezvoltării organelor genitale femininie
b) stimularea dezvoltării mucoasei uterine
c) favorizează activitatea osteoblastică
61. Nu face parte din organele genitale feminine interne:
a) vulva c) vagin
b) uter d) trompa uterină
62. Ovarul este:
a) un organ pereche situat de o parte şi de alta a uterului
b) glandă exocrină
c) glandă endocrină
d) acoperit de albuginee
63. Trompa uterină:
a) are 20-30 cm lungime
b) face legătura între ovar şi uter
c) este organ genital extern
64. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la uter este falsă:
a) este organ cavitar pereche
b) este situat în pelvis
c) are formă de pară, cu vârful spre vagin
d) conţine endometrul
65. Vaginul:
a) comunică în partea inferioară cu colul uterin
b) este organ genital extern
c) este căptuşit de endometru
d) prezintă o mucoasă alcătuită din epiteliu pavimentos stratificai necheratinizat
66. La nivelul vulvei se găsesc:
a) clitoris c) corpii cavernoşi
b) albugineea d) nici un răspuns nu este corect
67. In ovulaţie sunt expulzate:
a) ovogoniile
b) ovocite de ordinul I
c) ovule
d) ovocitele de ordinul II
68. Despre ciclul ovarian este adevărat, cu excepţia:
a) este însoţit şi de modificări la nivelul mucoasei uterine
b) are o durata medie de 28 de zile
c) prezintă două perioade: preovulatorie şi postovulatorie
69. Glandele mamare sunt:
a) glande cu secreţie internă
b) glande tubuloase ramificate
c) glande cu secreţie externă
d) nici un răspuns nu este correct
70. Gonada feminina este reprezentata de:
a) ovul
b) ovar
c) uter
d) corp galben
71. Despre funcţia spermatogenică este adevărat că:
a) se desfăşoară în etape de diviziune mitotică şi meiotică
b) are loc la nivelul celulelor interstiţiale Leydig
c) este inhibată de FSH
d) este stimulată de LH
72. Afirmaţia falsă despre testosteron este următoarea:
a) este hormon androgen
b) structural se aseamănă cu sexosteroizii suprarenalieni
c) este stimulat de FSH
d) stimulează dezvoltarea scheletului şi a masei musculare
73. Despre testicul este corect să se afirme că:
a) este format din 250-300 lobi
b) conţine canale eferente
c) prezintă un epiteliu de acoperire - albuginee
d) la nivelul său, din spermatide se formează spermiile
74. Următoarele nu sunt căi spermatice pereche:
a) canalul epididimar c) canalul veziculei seminale
b) canalul ejaculator d) toate sunt căi pereche
75. Capacitatea de mişcare a spermatozoizilor se dezvoltă în:
a) epididim c) canalul deferent
b) vezicula seminală d) reţeaua testiculară
76. In cadrul spermatogenezei identificăm următoarele, cu excepţia:
a) diviziune ecuaţională
b) diviziune mitotică
c) spermii - celule diploide
d) spermatocit primar
77. Selectaţi acțiunile testosteronului:
a) stimulează dezvoltarea glandelor mamare
b) inhibă apariţia caracterelor sexuale la băi h.iţi
c) puternic catabolizant proteic
d) menţine tonusul epiteliului spermatogenic
78. Afirmaţia adevărată despre epididim este:
a) conţine canalul ependimar
b) are forma unei virgule
c) se continuă cu canalul ejaculator
d) nu se găseşte în scrot
79. Despre prostată putem afirma că:
a) este situată lateral de canalele deferente
b) este vascularizată de o ramură din artera iliacă internă
c) este glandă endocrină
d) are rol în producerea hormonilor androgeni
80. Următoarea afirmaţie despre testicul este falsă:
a) spermatogeneza se desfăşoară în tubii seminiferi drepţi
b) are o funcţie endocrină, secretând şi hormoni estrogeni
c) este învelit de albugineee
d) între tubii seminiferi se găsesc celule interstiţiale
81. Oxitocina poate determina:
a) stimulează contracţia musculaturii striate a uterului gravid
b) relaxeaxă musculatura uterului gravid
c) stimulează expulzia laptelui din glanda mamară
d) stimulează secreţia de lapte din glanda mamară
82. Alegeţi afirmaţia adevărată:
a) hormonii estrogeni sunt secretaţi în celulele tecii foliculare externe
b) corpul alb secretă estrogeni timp de 10 zile
c) secreţia prostatică are rolul de a creşte fertilitatea şi mobilitatea spermatozoizilor
d) ovulul rămâne viabil 72 de ore
83. Despre vascularizaţia ovarului este adevărat, cu excepţia:
a) este vascularizat de o arteră desprinsă din aorta abdominală
b) vena ovariană dreaptă se varsă în artera renală
c) o parte din sângele venos se varsă în vena uterină
d) există şi ramuri ovariene desprinse din artera uterină
84. Selectaţi caracterele sexuale secundare:
a) dezvoltarea scheletului şi a muşchilor
b) repartiţia topografică a grăsimii de rezervă
c) modul de dispunere a părului
85. Estrogenii pot fi secretaţi de următoarele structuri:
a) testiculul
b) corpul alb
c) celulele tecii externe ale foliculului ovarian
d) zona glomerulară a corticosuprarenalei
86. în structura testiculului întâlnim următoarele elemente:
a) tubi seminiferi contorţi proximali c) canal ependimar
b) canale aferente d) albuginee
87. Cu privire la testosteron următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:
a) este un hormon proteic cu structură sterolică
b) este un puternic anabolizant proteic
c) reglarea secreţiei sale se face prin mecanism feed-back negativ
d) stimulează dezvoltarea scheletului şi a muşchilor
88. Despre prostată este adevărat că:
a) este un organ endocrin impar
b) este situată sub vezica urinară
c) înconjoară canalul ejaculator
d) are rol important în formarea urinei
89. Alegeţi afirmaţia corectă privind corpul galben:
a) apare prin transformarea foliculului ovarian înainte de ovulaţie
b) formarea sa este stimulată de FSH
c) secreţia lui este stimulată de LH
d) involueazâ după 3 luni şi se transformă în corp alb
90. Următoarea afirmaţie despre uter este adevărată:
a) are o tunică musculară - miometru, asupra căreia acţionează LTH
b) tunica externă - endometru se elimină odată cu sângerarea menstruală
c) perimetrul este prezent numai la nivelul corpului uterin
d) este interpus între trompele uterine şi ovare
91. Următoarele sunt caracteristici ale ovarului, cu excepţia:
a) produce ovule
b) secretă estrogeni
c) secretă progesteron
d) secretă prolactină
92. Activitatea testiculului este controlată de următorii hormoni, cu excepţia:
a) FSH
b) LTH
c) GRH
d) LH
93. Ovulaţia constă în următoarele evenimente, cu excepţia:
a) ruperea foliculului matur sub acţiunea LH
b) expulzarea ovogoniei
c) preluarea ovocitului de către trompa uterină
d) formarea primului globul polar
94. Următoarele structuri sunt localizate inferior faţă de prostată:
a) glandele bulbouretrale c) veziculele seminale
b) vezica urinară d) canalele deferente
95. Următoarea caracteristică nu este comună testiculelor şi ovarelor:
a) sunt glande mixte
b) produc estrogeni
c) sunt organe pereche
d) au localizare în cavitatea pelvină
96. Nu face parte din categoria organelor erectile:
a) muntele lui Vcnus c) bulbii vestibulari
b) clitorisul d) corpul spongios
97. Despre raporturile uretrei masculine este adevărat că:
a) este înconjurată de prostată
b) canalele veziculelor seminale se deschid în uretră
c) este înconjurată de piele
d) are raport cu canalele deferente
98. Deschiderea extremităţii laterale a trompelor uterine se face li nivelul:
a) uterului c) vaginului
b) cavităţii abdominale d) nicio variantă corectă
99. Endometrul este:
a) stratul funcţional al uterului
b) stratul muscular al uterului
c) tunica externă ce se găseşte numai la nivelul colului uterin
d) tunica externă ce se găseşte numai la nivelul corpului uterin
100. Ciclul ovarian este însoţit şi de modificări la nivelul:
a) vaginului şi glandelor mamare
b) doar la nivelul uterului
c) doar la nivelul ovarului
d) hipotalamusului
101. In structura mucoasei vaginale se găseşte un epiteliu:
a) pavimentos unistratificat
b) pavimentos stratificat nekeratinizat
c) pavimentos stratificat keratinizat
d) cilindric unistratificat
102. Artera testiculară se desprinde din:
a) artera iliacă internă
b) artera ruşinoasă
c) aorta abdominală
d) artera iliacă externă
Răspunsuri 31.c 62.a 93 .b
l.d 32.d 63 .b 94.a
2.c 33.a 64.a 95.d
3.c 34.b 65.d 96.a
4.c 35.a 66.a 97.a
5.a 36.a 67.d 98.b
6.d 37.c 68.d 99.a
7.d 38.c 69.c lOO.a
8.c 39.a 70.b lOl.b
9.b 40.b 71.a 102.c
lO.d 41.d 72.b
ll.d 42.c 73.d
12.b 43.a 74.d
13.a 44.c 75.a
14.a 45.b 76x
15.a 46.c 77.d
16.c 47.c 78.b
17.b 48.d 79.b
18.c 49.d 80.a
19.c 50.b 81.c
20.d 51.d 82.c
21.b 52.c 83 .b
22.d 53.a 84.d
23.d 54.d 85.a
24.d 55.b 86.d
25.c 56.c 87.a
26.b 57.b 88.b
27.a 58.a 89.c
28.c 59.c 90.c
29.d 60.d 91.d
30.a 61.c 92.b
XI. METABOLISM
1. Metabolismul reprezintă:
a) transformările biochimice de sinteză sau de degradare care au loc în organismele vii
b) sinteza constituenţilor structurali ai organismului (exclusiv)
c) realizarea unor produşi de rezervă în organism, cu consum energetic
d) degradarea constituenţilor structurali, cu eliberare de energic (exclusiv)
2. Procesele catabolice se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:
a) sunt reacţii de descompunere a substanţelor macromoleculare dir alimente
b) sunt reacţii de descompunere a substanţelor din structurile celulare
c) decurg cu consum de energie
d) participă la formarea compuşilor macroergici
3. Din energia rezultată din procesele catabolice la nivel celular se pierde sub formă de
căldură un procent de :
a) 15%
b) 25%
c) 65%
d) 55%
4. Procesele anabolice constau în:
a) descompunerea substanţelor macromoleculare exogene
b) utilizarea moleculelor absorbite la nivelul tubului digestiv
c) producerea de energie
d) descompunerea substanţelor macromoleculare din structurile celulare
5. Refacerea macromoleculelor uzate se face prin:
a) procese anabolice
b) procese catabolice
c) cu pierdere de căldură
d) cu eliberare de energie
6. Procesele anabolice predomină în următoarele situaţii, cu excepţia:
a) în cursul eforturilor mari
b) la vârste tinere
c) în convalescenţă
d) în timpul creşterii
7. Metabolismul intermediar:
a) reprezintă totalitatea reacţiilor la care participă produşii absorbiţi la nivel intestinal
b) reacţii de înglobare a produşilor absorbiţi la nivel intestinal în edificiile macromoleculare
ale organismului
c) reacţii de degradare a produşilor absorbiţi la nivel intestinal până la forme excretabile
8. Alegeţi excepţia referitoare la catabolism:
a) produce energie care se pierde sub formă de căldură
b) produce energie care se stochează în totalitate în compuşi macroergici
c) predomină în eforturi mari
d) caracterizează metabolismul bătrânilor
9. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la anabolism este falsă:
a) se realizează cu consum de energie
b) reface structurile celulare uzate
c) este dominant în perioada de convalescent
d) caracterizează metabolismul bătrânilor
10. Referitor la o serie de compuşi lipidici, sunt adevărate următoarele, cu excepţia:
a) se găsesc în plasmalemă
b) intervin în faza a Ii-a a coagulării
c) se absorb din tractul gastro-intestinal prin difuziune pasivă
d) sunt implicaţi în sinteza de hormoni
11. Degradarea aminoacizilor se face prin următoarele procese, cu excepţia:
a) dezaminare
b) hidroxilare
c) oxidare
d) decarboxilare
12. La nivelul ficatului, amoniacul se transformă în:
a) corpi cetonici
b) glicogen
c) acizi graşi
d) uree
13. In urma metabolismului protidic rezultă următoarele substanţe, cu excepţia:
a) uree
b) glutamină
c) glicogen
d) amoniac
14. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la chilomicroni est falsă:
a) se formează în eritrocite
b) sunt scindaţi de lipoproteinlipază
c) ajung în limfă prin vasele chilifere
d) trec odată cu limfa în sânge
15. Absorbţia lipidelor din vilozităţile intestinale se face sub formă de:
a) sinciţii c) chilomicroni
b) micelii d) glicogen
16. Acizii graşi absorbiţi din intestin pot urma căile următoare, ci excepţia:
a) gluconeogeneză
b) resintetizează lipide
c) sunt degradaţi cu producere de energie
d) sunt degradaţi până la glutamină
17. Prin descompunerea chilomicronilor nu rezultă:
a) proteine
b) glucoza
c) acizi graşi
d) colesterol
18. La nivel celular, acizii graşi:
a) intră în procesele de beta-oxidare
b) sunt utilizaţi pentru resinteza compuţilor lipidici
c) ambele variante sunt corecte
19. Mobilizarea rezervei lipidice se face printr-un mecanism umoral controlat de:
a) hipotalamus
b) adenohipofiză
c) aldosteron
d) tiroidă
20. Degradarea unui gram de lipide eliberează:
a) 9.3 kcal
b) 4.1 kcal
c) 12000 cal
d) 13000 cal
21. Adrenalina şi noradrenalina determină:
a) stimularea lipogenezei
b) degradarea tigliceridelor
c) sinteza lipidelor
22. La mobilizarea acizilor graşi participă următorii hormoni:
a) hormonii tiroidieni
b) adrenalina
c) noradrenalina
23. La o persoană cu constituţie normală, rezerva energetică reprezentată de lipide este
de aproximativ:
a) 70 000 kcal
b) 13 000 kcal
c) 50 000 kcal
d) 30 000 kcal
24. Nu este rol funcţional caracteristic lipidelor:
a) preeursori ai enzimelor
b) precursori ai hormonilor
c) intervin în procesul de coagulare
25. Lipidele:
a) intră în constituţia citomembranelor
b) au rol termoizolator, fiind depozitate subcutanat
c) asigură protecţia ecanicăa multor organe
26. Fibra musculară se caracterizează prin producerea unei cantităţi mari de:
a) acid glutamic
b) acid piruvic
c) acizi graşi
d) acid lactic
27. Glucoza absorbită din intestin poate urma una dintre următoarele ci
a) este transformată în glicogen
b) este transformată în glutamină
c) este eliminată în urină
28. Glucoza poate fi sintetizată în ficat din următoarele substanţ neglucidice, cu
excepţia:
a) acid uric
b) acizi graşi
c) aminoacizi
d) prin procesul de gluconeogeneză
29. La nivelul ficatului este transformată în totalitate în glucoza:
a) fructoza
b) galactoza
c) ambele
d) nici una
30. Glucoza din ficat poate proveni din:
a) absorbţia intestinală
b) glicogenoliza hepatică
c) transformarea parţială a fructozei
31. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la glicogen este falsă:
a) este un polimer al glucozei
b) poate fi sintetizat în diferite celule
c) este o formă de depozitare a fructozei
d) poate fi depolimerizat prin glicogenoliza
32. Desfacerea moleculei de glucoza până la acid piruvic se face prin reacţii chimice
succesive, în număr de:
a) 2
b) 10
c) 8
d) 12
33. Fosforilarea oxidativă are loc la nivelul:
a) aparatului Golgi
b) ribozomilor
c) mitocondriilor
d) reticulului endoplasmatic
34. Glicoliza reprezintă desfacerea moleculei de glucoza pentru a forma două molecule
de:
a) acid lactic
b) acid piruvic
c) acetil CoA
d) acid glutamic
35. în timpul fosforilării oxidative se obţin molecule de ATP, în număr de:
a) 32 d) 38
b) 34
c) 36
36, Eficienţa transferului de energie prin catabolismul unui mol de glucoză in prezenţa
oxigenului este de:
a) 34%
b) 95%
c) 66%
d) 3%
37. Prin degradarea anaerobă a glucozei rezultă:
a) acid glutamic
b) glicerina
c) arginină
d) acid lactic
38. Oxidarea glucozei în faza aerobă are loc până la stadiul de:
a) acid lactic c) CO2 şi H2O
b) acid piruvic d) O2
40. Prin oxidarea aerobă a glucozei se obţine:
a) ARN
b) ADN
c) Creatinină
d) ATP
41. Metabolismul bazai reprezintă:
a) schimbul de energie dintre organism şi mediul înconjurător
b) ansamblul transformărilor chimice şi energetice din celulele organismului
c) energia necesară întreţinerii funcţiilor vitale
d) transformarea alimentelor în substanţe simple, asimilabile
42. Glucoza poate fi obţinută în organism din:
a) trigliceride c) proteine
b) glicogen d) toate variantele sunt corecte
43. Formarea acidului piruvic:
a) nu necesită intervenţie enzimatică
b) este produsul final de reacţie al ciclului Krebs
c) rezultă din glicoliză
cd) toate răspunsurile sunt adevărate
44. Glicoliză anaerobă:
a) are un randament de 3%
b) duce la obţinerea acidului lactic
c) ambele răspunsuri sunt adevărate
d) nici un răspuns nu este adevărat
45. Gluconeogeneza reprezintă formarea glucozei din:
a) acizi graşi
b) aminoacizi
c) ambele răspunsuri sunt adevărate
d) nici un răspuns nu este adevărat
46. Creşterea cantităţii de ţesut adipos se poate datora:
a) scăderii consumului energetic
b) aportului excesiv de glucide
c) aportului excesiv de lipide
47. Limitele normale de variaţie ale glicemiei sunt:
a) 50-120 mg glucoză/lOOml sânge
b) 70-13 0 mg glucoza/1 OOml sânge
c) 90-140 mg glucoza/1 OOml sânge
d) 65 -110 mg glucoza/1 OOml sânge
48. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la insulina este falsă:
a) stimulează gluconeogeneza
b) facilitează pătrunderea în celule a glucozei
c) este secretată de pancreasul endocrin
d) facilitează utilizarea celulară a glucozei
49. Glucagonul:
a) este secretat de pancreasul exocrin
b) are acţiune hipoglicemiantă
c) stimulează gluconeogeneza
d) stimulează glicoliză
50.Sunt hormoni hiperglicemianţi, cu o excepţie!
a) adrenalina
b) insulina
c) glucagonul
d) cortizolul
51. Stimulează glicogenoliza:
a) adrenalina
b) insulina
c) cortizolul
d) tiroxina
52. Prin degradarea completă a 1 gram de glucoza rezultă:
a) 3.6 Kcal
b) 5.2 Kcal
c) 4.1 Kcal
d) 4.6 Kcal
53. Rolul glucidelor în organism este:
a) energetic
b) plastic
c) funcţional
54. Produşii reziduali ce rezultă din degradarea glucidelor:
a) uree
b) amoniac
c) creatinină
d) nu apar produşi reziduali
55. Masa corporală este reprezentată de proteine în medie de:
a) 1/2 c) 1/4
b) 2/3 d) 3/4
56. Limitele normale de variaţie a aminoacizilor în sânge sunt (mg/100 ml plasmă):
a) 35-65
b) 65-110
c) 100 - 120
d) 20-40
57. Sinteza proteinelor porneşte de la aminoacizi:
a) de provenienţă alimentară
b) formaţi în organism din precursori glucidici
c) formaţi în organism din precursori lipidici
58. Aminoacizii pot traversa membrana celulară prin:
a) transport activ
b) difuziune facilitată
c) prin nici unul din aceste procese
d) prin ambele procese
59. Sinteza proteinelor este stimulată de următorii hormoni, cu excepţia:
a) testosteron
b) tiroxina
c) hormonii estrogeni
d) hormonul de creştere
60.Stimulează catabolismul proteinelor:
a) cortizolul
b) testosteronul
c) estrogenii
d) STH
61. Rolul funcţional al proteinelor în organism constă în următoarele, cu excepţia:
a) rol de enzime
b) hormoni
c) transportori
d) intră în alcătuirea oseinei
62. Cantitatea de energie liberă înmagazinată în fiecare din legăturile fosfat macroergice
ale ATP este de:
a) 6000 cal c) 24000 cal
b) 12000 cal d) 4.1 kcal
63. Următoarele afirmaţii referitoare la fosfocreatină sunt adevărate, cu excepţia:
a) este un compus macroergic
b) este de căteva ori mai abundentă decât ATP
c) legătura macroergică de la nivelul său conţine 12000 cal
d) poate transfera energie prin schimb cu ATP
64. Corpii cetonici rezultă din descompunerea:
a) acizilor graşi
b) glucozei
c) elastinei
d) aminoacizilor
65. Ureea este forma de eliminare a :
a) amoniacului
b) glucozei
c) corpilor cetonici
d) acidului lactic
66. Acidul piruvic poate fi sintetizat în organism din:
a) acid lactic
b) glicerina
c) acid uric
d) creatinină
67. Ciclul Krebs reprezintă o cale de metabolizare a:
a) glucidelor
b) glucozei
c) proteinelor
68. Prin dezaminarea unui aminoacid rezultă:
a) amoniac
b) dioxid de carbon
c) glucoza
d) un alt aminoacid
69. Acizii graşi au următoarele caracteristici:
a) rămân în cantitate mare în plasmă
b) la nivel celular sunt utilizaţi exclusiv pentru resinteza diferiţilor compuşi lipidici
c) sunt folosiţi exclusiv în gluconeogeneză
70. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la gluconeogeneză este incorectă:
a) reprezintă sinteza glucozei din materiale neglucidice
b) reprezintă sinteza de proteine din glucoza
c) are loc la nivel hepatic
d) este o cale de legătură dintre metabolismul protidic şi lipidic
71. Glicogenogeneza hepatică se realizează pe seama:
a) glucozei
b) glicerolului
c) polipeptidelor
72. Ficatul sintetizează şi depune glicogen:
a) în cursul absorbţiei intestinale a monozaharidelor
b) sub influenţa glucagonului
c) în timpul inaniţiei, prin mobilizarea glucozei din ţesuturi
d) în toate situaţiile menţionate
73. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la lipogeneza dii glucoza, este falsă:
a) se produce în condiţiile unui aport glucidic exagerat
b) este una din cauzele obezităţii
c) serveşte ca substrat metabolic pentru eforturile intense de scurta durată
d) este posibilă datorită legăturilor dintre calea de degradare a glucozei şi cea de sinteză a
glicerolului şi acizilor graşi
74. Toate tipurile de aminoacizi sunt conţinute în:
a) fructe
b) cereale
c) carne
d ) toate variantele sunt corecte
75. Din ciclul acizilor tricarboxilici se obţin:
a) 2 molecule de ADP
b) 1 moleculă de ATP
c) 34 molecule de ATP
d) 2 molecule de ATP
76. Următoarele vitamine sunt sintetizate de microflora intestinală, cu excepţia:
a) filochinona
b) tiamină
c) piridoxină
d) riboflavină
77. în cadrul sintezei proteice sunt folosiţi aminoacizii:
a) de provenienţă alimentară
b) formaţi din precursori lipidici
c) formaţi din precursori glucidici
78. Glicogenogeneza:
a) este un proces de sinteză de glicogen din aminoacizi
b) reprezintă sinteza de glucoza din glicogen
c) este un proces ce se realizează în rinichi
79. Referitor la ADP sunt adevărate afirmaţiile:
a) absenţa lui duce la stimularea degradării glucozei
b) în timpul ciclului Krebs şi a glicolizei se sintetizează cantităţi mari de ADP
c) în timpul fosforilării oxidative se formează 43 molecule de ADP
d) glicoliza se opreşte când întreg ADP-ul se transformă în ATP
80. Creşterea glicemiei se realizează prin:
a) lipoliză hepatică
b) glicoliza
c) gluconeogeneză
d) glicogenogeneza
81. Eficienţa transferului de energie prin catabolismul unui mol de glucoza este de:
a) 33%, iar restul se transformă în căldură
b) 66%, iar restul se transformă în glucoza
c) 55%, iar restul se transformă în căldură
d) 66%, iar restul se transformă în căldură
82. Sunt vitamine liposolubile:
a) retinol, calciferol, filochinona, cobalamina
b) retinol, calciferol, tocoferol, cobalamina
c) retinol, calciferol, tiamina, cobalamina
d) retinol, calciferol, filochinona, tocoferol
83. Vitaminele din grupul B:
a) sunt hidrosolubile
b) pot interveni şi în procesul vederii - piridoxina
c) pot fi activate în hematopoieză - riboflavina
d) pot condiţiona integritatea epiteliilor - cobalamina
84. Cea mai mare cantitate de ATP furnizată de o moleculă de g se produce în
următoarele situaţii, cu excepţia:
a) în timpul fosforilării oxidative
b) prin hidrogenarea oxigenului rezultat în ciclul Krebs
c) prin oxidarea hidrogenului rezultat în timpul glicolizei
d) prin oxidarea hidrogenului rezultat în ciclul Krebs
85. Rata metabolismului reprezintă:
a) rata utilizării glucozei în organism
b) rata utilizării aminoacizilor în organism
c) rata utilizării caloriilor în organism
d) rata utilizării energiei în organism
86. Creşterea glicemiei determină:
a) intensificarea gluconeogenezei
b) scăderea secreţiei de insulina
c) scăderea secreţiei de glucagon
d) creşterea secreţiei de adrenalină
87. Selectaţi enzimele implicate în metabolismul energetic:
a) enzimele lizozomale
b) creatinkinaza
c) fosfolipaza
d) colesterol-lipaza
88. În inaniţie:
a) au loc modificări metabolice doar în etapele finale
b) primele depozite golite sunt cele de glucide în câteva zile
c) proteinele au trei faze de epuizare: lentă, rapidă şi din nou lentă
d) eliminarea excesivă de lipide este constantă
89. Despre coeficientul respirator putem afirma că:
a) reprezintă raportul dintre O2 consumat şi CO2 eliminat pentru oxidarea lg de principiu
alimentar
b) are valoarea 1 pentru glicogen
c) are valori diferite pentru diferite substanţe
90. Acţionând pe metabolismul proteic, următorii hormoni au acţiune dublă,
anabolizantă şi catabolizantă:
a) insulina c) glucagonul
b) hormonul somatotrop
d) adrenalina
91. Despre obezitate este adevărat:
a) este o boală metabolică cu consecinţe grave
b) apare printr-un consum excesiv în comparaţie cu aportul
c) este însoţită de tulburări minore
d) pentru menţinerea ei, aportul trebuie să depăşească consumul
92. Despre catabolism este fals să se afirme:
a) produce energie ce se pierde sub formă de căldură
b) descompune substanţe macromoleculare exogene
c) produce energie care se stochează în totalitate în compusi macroergici
d) predomină în eforturi mari
93. Din arderea unui gram de proteine se furnizează:
a) 9.3 kcal
b) 4.1 kcal
c) 3000 kcal
d) 50000 kcal
94. Centrii nervoşi de reglare ai aportului alimentarse găsesc în următoarele
structuri nervoase, cu excepţia:
a) în hipotalamusul lateral - centru saţietăţii
b) amigdala
c) arii corticale ale sistemului limbic
d) partea inferioară a trunchiului cerebral
95. Selectaţi rolurile funcţionale ale lipidelor:
a) precursori de hormoni glucocorticoizi - fosfolipidele
b) intervin în prima fază a procesului de coagulare
c) intră în constituţia tuturor citomembranelor
d) sunt depozitate în jurul unor organe
96. Exprimarea valorii metabolismului bazai se face în funcţie de:-
a) greutate
b) suprafaţă corporală
c) valorile standard
97. O raţie alimentară echilibrată conţine:
a) proteine 15%
b) glucide 30%
c) lipide 50%
d) glucide 15%
98. In profesiunile dinamice cheltuiala metabolică poate ajunge la:
a) 5000-6000 kcal/zi
b) 1000-1500 kcal/zi
c) 2000-3000 kcal/zi
d) 8000 kcal/zi
99. Următoarele afirmaţii cu privire la metabolismul bazli sunt corecte
cu o excepţie:
a) reprezintă cheltuielile energetice pentru întreţinerea funcţiilor vitale
b) se măsoară în condiţii speciale
c) se exprimă în unităţi de energie pe unităţi de masă sau suprafaţă
d) se determină predominant prin calorimetrie directă
100. Referitor la metabolismul bazal, nu este adevărat că:
a) sunt considerate normale abaterile cu ±10% faţă de valoarea medie corespunzătoare
sexului, vârrstei, înălţimii şi greutăţii
b) poate fi exprimat în funcţie de greutate
c) este mai crescut la tineri
d) are valori mai mari cu 10% la femei comparativ cu bărbaţii
101. Măsurarea metabolismului energetic prin calorimetrie directa presupune:
a) măsurarea cantităţii de oxigen consumată
b) măsurarea cantităţii de dioxid de carbon eliminată
c) determinarea căldurii degajate de organism
d) determinarea cantităţii de azot eliminate
Răspunsuri 29.b 85.d
l.a 30.d 86.c
2.c 31.c 87.b
3.d 32.b 88.d
4.b 33.c 89.c
5.a 34.b 90.b
6.a 35.b 36.c 37.d 38.c 39.c 91.a
7.d 40.d 41.c 42.c 43.c 44.c 92.c
8.b 45.c 46.d 47.d 48.a 49.c 93.b
9.d 50.b 51.a 52.c 53.d 54.d 94.a
lO.b 55.c 56.a 57.d 58.d 59.b 95.b
ll.b 60.a 61.d 62.b 63.c 64.a 96.d
12.d 65.a 66.a 67.d 68.a 97.a
13.c 69.d 98.a
14.a 70.b 99.d
15.c 71.a lOO.d
16.d 72.a lOl.c
17.b 73.c
18.c 74.c
19.d 75.d
20.a 76.b
21.b 77.d
22.d 78.d
23.c 79.d
24.a 80.c
25.d 81.d
26.d 82.d
27.a 83.a
28.a 84.b

Teste Examen PENTRU FACULTATE ASISTENTI CU STUDII SUPERIOARE 2019

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Teste Examen PENTRU FACULTATE ASISTENTI CU STUDII SUPERIOARE 2019

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1

Alina Păunescu Cristina Ponepal Man George Mihail Sorina Honţaru

Teste pentru examenul de admitere

-ediţia a 3-a, revizuită şi adăugită-

Instruirea minţii este la fel de necesarii

51. Valoarea prag este:

88. Pedunculii cerebeloşi inferiori fac legătura între:

154. Extirparea globală a cerebelului produce:

162. Calea vizuală are releu în:

32. Secreţia de prolactină nu este stimulată de:

37. Sucul gastric nu conţine:

55. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la pilor este falsa

73. Circulaţia mare se termină în:

13. Care dintre următoarele procese nu se realizează în cursul inspiraţiei:

45. Alegeţi afirmaţia falsă:

57. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la bronhoconstricţie:

7. Numărul nefronilor la nivelul ambilor rinichi este de aproximativ:

13. Reţeaua capilară peritubulară:

38. La nivelul tubilor renali suni reabsorbite

51. Prin transport pasiv sunt reabsorbite:

You might also like