Infection Teste Vse

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

NICOLAE TESTEMIȚANU
CATEDRA DE BOLI INFECȚIOASE
CULEGERE DE TESTE
LA BOLI INFECŢIOASE LA COPII
CHIŞINĂU
2016
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
NICOLAE TESTEMIȚANU
CATEDRA DE BOLI INFECȚIOASE
CULEGERE DE TESTE
LA BOLI INFECŢIOASE LA COPII
Sub redacția dr. med. Galina Rusu
CHIŞINĂU
Centrul Editorial-Poligrafic Medicina
2016
1
CZU 616.9-053.2(079)
C 94
Aprobat de Consiliul Metodic Central al USMF Nicolae Testemițanu,

proces-verbal nr. 2 din 01.02.2016
Autori:
Galina Rusu – dr. med., conferenţiar universitar, Om Emerit din RM
Xenia Galețchi – dr. med., conferenţiar universitar
Ludmila Serbenco – dr. med., conferenţiar universitar
Tatiana Alexeev – dr. med., conferenţiar universitar
Nadejda Sencu – asistent universitar
Tatiana Juravliov – asistent universitar
Svetlana Borisova – laborant-şef
Recenzenți:
Elena Mihnevici – dr. med., conferenţiar universitar
Stela Semeniuc – dr. med., conferenţiar universitar
Redactor: Lidia Serghienco-Ciobanu

Machetare computerizată: Iulia Don
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII
Culegere de teste la boli infecțioase la copii / Galina Rusu, Xenia

Galețchi, Ludmila Serbenco [et al.]; Univ. de Stat de Medicină și
Farmacie Nicolae Testemițanu. Catedra de Boli Infecțioase. – Chișinău:
CEP Medicina, 2016. – 263 p.
Bibliogr.: p. 262 (25 tit.). – 200 ex.
ISBN 978-9975-82-020-2.
616.9-053.2(079)
C 94
ISBN 978-9975-82-020-2 © CEP Medicina, 2016

© Galina Rusu ș.a., 2016
2
CUPRINS
Difteria............................................................................…..……..... 4
Amigdalita acută..........................................................…………....... 16
Scarlatina.....................................................…………....................... 25
Rujeola........................................................………........................... 36
Rubeola.......................................................………........................... 47
Infecţia herpetică.........................................…………........................ 59
Varicela........................................................…………....................... 69
Infecţia urliană..............................................…………...................... 79
Pertussis......................................................................…………......... 89
Infecţia meningococică...........................................…………............ 100
Gripa.......................................................................…………............. 112
Paragripa.................................................................…………............ 124
Adenoviroza....................................................................…………... 130
Infecţia cu virusul sinciţial respirator (RS-virus)..........…………...... 136
Infecţia enterovirală.......................................................……………. 143
Poliomielita.....................................................................………….... 154
Shigelloza............................................................…………................. 163
Salmoneloza............................................................…………........... 175
Escherichioza...............................................................…………....... 187
Infecţiile intestinale acute cu enterobacterii condiţionat patogene…. 198
Infecţia rotavirală...............................................................…………. 208
Tratamentul bolilor diareice acute.........................………................ 213
Dismicrobismul intestinal............................................…………....... 222
Hepatita virală.................................................…………................... 227
Mononucleoza infecţioasă........................................…………............ 240
Neurotoxicoza în maladiile infecţioase la copii de vârstă fragedă….. 249
Bibliografie..........................................................................……….. 260
3
DIFTERIA
Complement simplu
CS 1. Indicaţi complicaţia difteriei faringoamigdaliene la copii, care poate
să apară în forma localizată membranoasă:
A. Pneumonie
B. Sinuzită maxilară
C. Pareza vălului palatin
D. Otită acută
E. Limfadenită acută
CS 2. Precizaţi caracterul inflamaţiei în difteria faringoamigdaliană tipică:

A. Eritematos
B. Fibrinos
C. Necrotic
D. Purulent
E. Crupos
CS 3. Indicaţi maladia, în care se înregistrează crupul adevărat:

A. Gripa
B. Difteria
C. Paragripa
D. Scarlatina
E. Tusea convulsivă
CS 4. Alegeţi indicaţia de bază în tratamentul specific al difteriei:

A. Antibiotice
B. Imunoglobulină
C. Ser antidifteric
D. Hormoni
E. Plasmă
CS 5. Precizaţi de ce depinde doza de ser antitoxic antidifteric în

tratamentul difteriei:
A. Vârsta copilului
B. Greutatea corpului
C. Ziua bolii în care s-a început tratamentul cu ser
4
D. Forma clinică a bolii
E. Complicaţiile maladiei
CS 6. Indicaţi semnul decisiv care permite diferenţierea rapidă a

difteriei toxice de oreion:
A. Edemul cervical
B. Febra
C. Masticaţia dureroasă
D. Angina membranoasă
E. Leucocitoza
CS 7. Indicaţi antibioticul, care NU se utilizează în tratamentul difteriei:

A. Penicilina
B. Eritromicina
C. Cefotaxima
D. Cloramfenicolul
E. Ampicilina
CS 8. Precizaţi caracteristica de manifestare a membranelor difterice:

A. Dure, consistente
B. Se plasează „minus” ţesut
C. Se detaşează uşor
D. Au culoare alb-gălbuie
E. După detaşare nu apar din nou
CS 9. Indicaţi însuşirea bacilului difteric, care va influenţa declanşarea

formelor severe ale bolii:
A. Patogenitatea
B. Virulenţa
C. Toxigenitatea
D. Invazivitatea
E. Aderenţa
CS 10. Indicaţi examenul de laborator pe care se bazează diagnosticul

etiologic al difteriei:
A. Bacterioscopic
B. Serologic
C. Virusologic
5
D. Imunofluorescent
E. Bacteriologic
CS 11. Alegeţi acţiunea care în cazul difteriei va preveni decesul:

A. Seroterapia
B. Imunoprofilaxia
C. Antibioterapia
D. Corticoterapia
E. Terapia de detoxifiere
CS 12. Alegeţi sindromul care permite de a deosebi difteria de

mononucleoza infecțioasă:
A. Angina fibrinoasă
B. Hepatomegalia
C. Hepatosplenomegalia
D. Edemul cervical
E. Leucocitoza
CS 13. Indicaţi un semn general de toxemie, care NU este caracteristic

în perioada de stare a difteriei:
A. Febră (38º-39ºC)
B. Vărsături, greţuri
C. Astenie intensă
D. Tahicardie
E. Hipertensiune arterială
CS 14. Indicaţi tipul anginei în care apare edem faringian, al pilierilor şi

al uvulei:
A. Ulceronecrotică Vincent
B. Necrotică în scarlatina septică, s. toxicoseptică
C. Din mononucleoza infecţioasă
D. Fibrinoasă în difteria toxică
E. Candidozică
CS 15. Indicaţi localizarea infecţiei difterice care reprezintă crupul difteric:

A. Faringele
B. Laringele
C. Conjunctivele
6
D. Bronhiile
E. Nasul
CS 16. Precizaţi care variantă este greşită referitor la membranele false

(difterice):
A. Sunt amplasate „+” ţesut
B. Se detaşează cu greu
C. Sunt consistente
D. Sunt uşor detaşabile
E. La detaşarea forţată lasă mucoasa sângerândă
CS 17. Precizaţi durata imunităţii pasive, inclusiv şi antidifterice, la

copiii născuţi din mame imune:
A. 2 săptămâni
B. 1 lună
C. 2 luni
D. 4-6 luni
E. 1 an
CS 18. Selectaţi care complicaţie nervoasă este specifică difteriei:

A. Paralizia vălului palatin
B. Encefalita
C. Sindromul Reye
D. Nevrita optică
E. Nevrita acustică
CS 19. Precizaţi modificările leucogramei în difterie:

A. Leucocitoză cu neutrofilie
B. Leucocitoză cu limfocitoză
C. Leucopenie cu limfocitoză
D. Leucopenie cu eozinofilie
E. Leucocitoză cu eozinofilie
CS 20. Indicaţi de ce va depinde prognosticul bolii în difterie:

A. Tipul de bacil difteric
B. Localizarea infecţiei
C. Vârsta pacientului
D. Precocitatea depistării bolnavului şi aplicării tratamentului
7
E. Forma clinică a bolii (tipică sau atipică)
CS 21. Indicaţi forma clinică a difteriei la copiii vaccinaţi antidifteric:

A. Localizată membranoasă
B. Hipertoxică
C. Răspândită
D. Toxică
E. Subtoxică
CS 22. Precizaţi localizarea cea mai frecventă, corespunzător şi formele

clinice ale difteriei la copii:
A. Difteria laringiană
B. Difteria faringoamigdaliană
C. Difteria nazală
D. Difteria conjunctivală
E. Difteria pielii
CS 23. Indicaţi forma clinică cea mai frecventă a difteriei

faringoamigdaliene la copii:
B. Difuză
C. Toxică
D. Hipertoxică
E. Hemoragică
CS 24. Caracterizaţi edemul cervical în difteria faringoamigdaliană

toxică la copii:
A. Bilateral
B. Unilateral
C. Dur
D. Dureros
E. Cu pielea hiperemiată
CS 25. Notaţi maladia în care se instalează afonia:

A. Laringotraheita acută stenozantă (crup fals)
B. Papilomatoza laringiană
C. Corpul străin în laringe
D. Difteria laringiană (crup adevărat)
8
E. Bronhopneumonia
CS 26. Alegeţi complicaţia difteriei faringoamigdaliene, care poate

evolua spre deces:
A. Nefroza toxică
B. Polineuropatia
C. Miocardita toxică
D. Nefrita toxică
E. Hepatita toxică
Complement multiplu
CM 1. Selectaţi cele mai frecvente localizări ale difteriei extrafaringiene:
A. Laringiană
B. Conjunctivală
C. Nazală
D. Genitală
E. Cutanată
CM 2. Marcaţi organele cel mai mult afectate de difteria toxică:

A. Pulmonii
B. Cordul
C. Pancreasul
D. Rinichii
E. Nervii periferici şi cranieni
CM 3. Marcaţi formele clinice ale difteriei, în care pot fi observate

membrane false, răspândite pe amigdale şi mucoasele învecinate:
A. Difteria faringiană răspândită
B. Difteria faringiană toxică
C. Difteria faringiană localizată
D. Difteria nazală
E. Difteria faringiană toxică + laringiană
CM 4. Marcaţi complicaţiile specifice ale difteriei:

A. Pneumonia
B. Miocardita toxică
C. Otita, limfadenita
9
D. Poliradiculoneurita
E. Nefroza toxică
CM 5. Selectaţi formele clinice ale difteriei, în care se înregistrează edem

cervical:
B. Difteria laringiană+difteria faringiană toxică
C. Difteria faringiană localizată
D. Difteria faringiană toxică
E. Difteria faringiană hipertoxică
CM 6. Selectaţi formele clinice ale difteriei faringiene – ca cele mai

frecvente la copii:
B. Localizată insulară
C. Răspândită
D. Toxică
E. Asociată cu alte localizări
CM 7. Indicaţi semnele clinice ale difteriei faringiene toxice:

A. Apatie, adinamie, paliditate
B. Faţă congestionată
C. Respiraţie nazală îngreunată
D. Edem cervical
E. Ochi înfundaţi
CM 8. Caracterizaţi membranele false de pe amigdale în difterie:

A. Se detaşează uşor
B. Sunt de culoare alb-surie
C. La detaşarea lor forţată, mucoasa sângerează
D. Nu se distrug între două lame
E. Sunt friabile
CM 9. Indicaţi cauzele posibile ale deceselor copiilor în difterie:

A. Miocardita toxică
B. Şocul toxiinfecţios
C. Stenoza laringiană
D. Nefroza toxică
10
E. Hepatita toxică
CM 10. Selectaţi semnele, care indică prezenţa stenozei laringiene în

difteria laringiană:
A. Febră, semne de intoxicaţie gravă
B. Insuficienţă respiratorie
C. Tuse lătrătoare
D. Voce răguşită, afonie
E. Tahicardie
CM 11. Marcaţi semnele clinice care caracterizează difteria faringiană

localizată membranoasă:
A. Febră (39º-40ºC), hiperpirexie
B. Dureri violente în deglutiţie
C. Membrane false pe amigdale
D. Hiperemie faringiană moderată
E. Ganglionii limfatici submandibulari tumefiaţi
CM 12. Precizaţi în care forme clinice ale difteriei se vor indica

corticosteroizi:
B. Difteria laringiană
C. Difteria faringiană toxică
D. Difteria nazală
E. Difteria faringiană hipertoxică
CM 13. Selectaţi cele mai frecvente complicaţii ale difteriei

faringoamigdaliene la copii:
A. Pielonefrita
B. Nefroza toxică
C. Miocardita toxică
D. Pneumonia
E. Neuropatia toxică
CM 14. Caracterizaţi imunitatea specifică în difterie:

A. Durabilă
B. De scurtă durată
C. Antitoxică
11
D. Antimicrobiană
E. Tipospecifică
CM 15. Marcaţi semnele prezente în difteria faringiană hipertoxică:

A. Febră
B. Convulsii
C. Hipotensiune arterială
D. Tulburări de conştienţă
E. Erupţii cutanate
CM 16. Selectaţi examenele paraclinice, în baza cărora se va stabili

diagnosticul etiologic confirmat al difteriei:
A. Bacterioscopic
B. Bacteriologic
C. Serologic
D. Imunoenzimatic
E. Virusologic
CM 17. Marcaţi antibioticele cele mai eficiente în tratamentul difteriei:

A. Ampicilina
B. Eritromicina
C. Gentamicina
D. Penicilina
E. Cefalosporinele gen. III
CM 18. Selectaţi semnele, care NU sunt caracteristice difteriei

faringiene toxice:
A. Edemul faringian
B. Dureri mari în deglutiţie
C. Edemul cervical
D. Membrane false NUMAI pe amigdale
E. Tumefierea ganglionilor limfatici laterocervicali şi occipitali
CM 19. Selectaţi factorii care intervin în patogenia difteriei toxice:

A. Tulpini foarte toxigene
B. Lipsa de apărare locală
C. Trecerea bacilului difteric în circulaţie
D. Complicaţii septice la distanţă produse de bacilul difteric
12
E. Asocieri bacteriene (cu streptococi, stafilococi patogeni,
anaerobi)
CM 20. Indicaţi criteriile de spitalizare a copiilor cu semne de difterie:

A. Forme grave ale difteriei
B. Difterie cu complicaţii
C. Angină lacunară
D. Forme clinice asociate (faringe, laringe, nas etc.) ale difteriei
E. Angină eritematoasă
CM 21. Determinaţi efectele adverse ale seroterapiei în difterie la copii:

A. Erupţii alergice
B. Boala serului
C. Şoc anafilactic
D. Şoc toxiinfecţios
E. Convulsii
CM 22. Selectaţi formele atipice ale difteriei faringiene la copii:

A. Asimptomatică (purtători de bacili difterici)
B. Anicterică
C. Eritematoasă
D. Insulară
E. Frustă
CM 23. Indicaţi afecţiunile sistemului nervos la copii în difterie:

A. Encefalopatie toxiinfecţioasă (neurotoxicoză)
B. Encefalită
C. Neuropatie toxică periferică
D. Meningită
E. Pareza nervului glosofaringian
CM 24. Indicaţi urgențele în difterie la copii:

A. Şoc toxiinfecţios
B. Bronşiolită
C. Encefalopatie toxiinfecțioasă (edem cerebral acut)
D. Crup difteric (stenoză gr. II, III)
E. Insuficienţă hepatică
13
CM 25. Determinaţi complicaţiile nespecifice ale difteriei:
A. Paralizia vălului palatin
B. Sinuzita maxilară
C. Miocardita
D. Pielonefrita
E. Pneumonia
14
DIFTERIA
Complement simplu Complement multiplu

1. C 1. ABC
2. B 2. BDE
3. B 3. ABE
4. C 4. BDE
5. D 5. BDE
6. D 6. ABC
7. D 7. ACD
8. A 8. BCD
9. C 9. ABC
10. E 10. BCD
11. B 11. CDE
12. A 12. BCE
13. E 13. BCE
14. D 14. ACD
15. B 15. BCD
16. D 16. BCD
17. D 17. BDE
18. A 18. BDE
19. A 19. ABE
20. D 20. ABD
21. A 21. ABC
22. B 22. ACD
23. A 23. ACE
24. A 24. ACD
25. D 25. BDE
26. C
15
AMIGDALITA ACUTĂ
Complement simplu
CS 1. Indicaţi maladia, conform căreia angina ulceronecrotică însoţită
de hemoragii cutanate reprezintă prima manifestare:
A. Difterie
B. Candidoză bucală
C. Mononucleoză infecţioasă
D. Enteroviroză
E. Leucemie acută
CS 2. Indicaţi antibioticul de elecţie în cazul anginei cu streptococ beta-

hemolitic grupul A la copii:
A. Tetraciclina
B. Penicilina G
C. Amicacina
D. Gentamicina
E. Cloramfenicolul
CS 3. Marcaţi cea mai frecventă complicaţie a anginei la copii:

A. Abcesul periamigdalian
B. Hemoragia
C. Laringita stenozantă
D. Abcesul retrofaringian
E. Traheita
CS 4. Marcaţi cauza cea mai frecventă a amigdalitei fungice:

A. Tratamentul cu nistatină
B. Tratamentul cu eubiotice
C. Vitaminoterapia
D. Tratamentul cu hemostatice
E. Tratamentul cu antibiotic
CS 5. Indicaţi caracterul amigdalitei ulceronecrotice Simanovski-Wincent:

A. Angină secundară
B. Angină lacunară
C. Angină primară
16
D. Angină secundară ca o complicaţie a altor boli
E. Angină membranoasă
CS 6. Precizaţi tratamentul specific al anginei difterice (difteria

orofaringiană localizată membranoasă):
A. Corticosteroizi
B. Ser antitoxic antidifteric
C. Cardiotonice
D. Imunoglobuline
E. Plasmă
CS 7. Marcaţi maladia, în care angina evoluează cu limfomonocitoză:

A. Difteria
B. Mononucleoza infecţioasă
C. Angina lacunară
D. Scarlatina
E. Infecţia herpetică
CS 8. Precizaţi maladia, care se asociază cu: angina lacunară, adenopatia

laterocervicală şi occipitală, hepatosplenomegalia şi limfocitoza (70-80%):
A. Infecţia herpetică
B. Angina foliculară
C. Mononucleoza infecţioasă
D. Gripa
E. Limfosarcomul
CS 9. Marcaţi cea mai frecventă cauză a leziunilor orofaringiene

recidivante:
A. Stomatita gangrenoasă
B. Angina micotică
C. Stomatita în rujeolă
D. Stomatita în infecţia cu virusul Herpes simplex
E. Herpangina enterovirală
CS 10. Caracterizaţi angina herpetică:

A. Depuneri alb-gălbui pe amigdale
B. Membrane fibrinoase ce acoperă amigdalele şi se detaşează greu,
lăsând mucoasa sângerândă
17
C. Depuneri albicioase pe amigdale şi pe mucoasa bucală, ce se
detaşează uşor
D. Foliculi proeminenți, roşii, eroziuni pe mucoasa hiperemiată a
amigdalelor, uvulă, pilieri
E. Depuneri gălbui, murdare pe amigdale, uvulă, pilieri, ce se
detaşează uşor şi lasă mucoasa sângerândă
CS 11. Excludeţi din cele enumerate semnul care NU caracterizează

adenoviroza:
A. Hiperemie faringiană difuză
B. Conjunctivită
C. Tuse iritativă umedă
D. Febră, secreţii nazale seroase
E. Zone extinse de ulceraţii pe vălul palatin
CS 12. Selectaţi simptomul, care confirmă diagnosticul de infecţie

adenovirală cu angină şi nu se întâlneşte la angina în mononucleoza
infecţioasă:
A. Adenopatia cervicală
B. Hepatosplenomegalia
C. Angina catarală
D. Febra persistentă
E. Conjunctivita pseudomembranoasă
CS 13. Alegeţi tratamentul etiotrop al anginei în cazul infecţiei cu

virusul Herpes simplex:
A. Amantadină
B. Ribavirină
C. Aciclovir
D. Remantadină
E. Lamivudină
Complement multiplu
CM 1. Marcaţi semnele, pe care se bazează diagnosticul anginei difterice:

A. Aspectul bucofaringelui (prezenţa pseudomembranelor)
B. Starea toxică a copilului
C. Examenul bacteriologic
18
D. Limbă zmeurie
E. Diaree acută
CM 2. Marcaţi particularităţile anginei în cazul infecţiei cu HIV:

A. Are o perioadă de incubaţie de 3-5 săptămâni
B. Se asociază cu mialgii, artralgii şi, uneori, cu erupţii
maculopapuloase nepruriginoase
C. Se caracterizează prin hiperemie faringiană, ulceraţii ale
mucoasei şi absenţa exsudatului
D. Prezintă semnul Koplik
E. Este produsul coinfecţiei cu virusuri herpetice
CM 3. Marcaţi anginele ulceroase:

A. Angina din infecţia cu HIV
B. Angina herpetică (cu virusul Herpes simplex)
C. Angina Simanovski-Vincent
D. Angina adenovirală
E. Angina difterică
CM 4. Indicaţi localizarea leziunilor în angina produsă de virusul Herpes

simplex:
A. Palatul dur
B. Amigdale
C. Palatul moale
D. Pilieri
E. Planşeul cavităţii bucale
CM 5. Caracterizaţi herpangina enterovirală:

A. Debut brusc, cu febră, odinofagie, vărsături, dureri
abdominale, mialgii şi, uneori, diaree
B. Depozite pseudomembranoase pe amigdale
C. Erupţii veziculare pe arcurile palatine, uvulă
D. Vezicule mici cu diametrul de 1-2 mm, care lasă ulceraţii mici
E. Edem faringian
CM 6. Alegeţi antibioticele pentru tratamentul anginei cu streptococ

beta-hemolitic grup A la copii:
A. Ofloxacine
19
B. Penicilină, aminopeniciline
C. Încheierea tratamentului cu administrarea benzatinpenicilinei
D. Cefalosporine gen I-II
E. Aminoglicozide
CM 7. Caracterizaţi manifestările anginei difterice (difteria

faringoamigdaliană membranoasă localizată):
A. Febră cu frisoane
B. Pseudomembrane cu extindere rapidă pe suprafaţa
amigdalelor
C. Sângerare la detaşarea pseudomembranelor
D. Edem faringian
E. Leucocitoză cu neutrofilie
CM 8. Precizaţi riscul anginelor în patologia umană:

A. Incidenţa mare la copii şi adolescenţi
B. Caracterul epidemic (anginele virale, streptococice, difterice)
C. Complicaţiile severe frecvente
D. Imunitatea postinfecţioasă durabilă, pe viaţă
E. Profilaxia specifică absentă cu exepţia difteriei
CM 9. Indicaţi complicaţiile tardive în anginele streptococice:

A. Flegmonul periamigdalian
B. Limfadenita cervicală
C. Febra reumatismală
D. Glomerulonefrita difuză acută
E. Eritemul polimorf sau nodos
CM 10. Caracterizaţi angina bacteriană:

A. Debut treptat
B. Exsudat purulent pe amigdale
C. Hiperemia mucoaselor faringiene
D. Adenita cervicală dureroasă
E. Leucopenie
CM 11. Specificaţi tratamentul antibacterian pentru anginele bacteriene

la copii:
A. Sulfamide
20
B. Chloramfenicol
C. Ampicilină
D. Eritromicină
E. Penicilină
CM 12. Selectaţi complicaţiile precoce de vecinătate în anginele

bacteriene:
A. Flegmonul periamigdalian
B. Flegmonul planşeului bucal
C. Limfadenita cervicală
D. Parotidita
E. Laringita stenozantă
CM 13. Precizaţi complicaţiile la distanţă în anginele bacteriene acute:

A. Septicemie
B. Glomerulonefrită
C. Meningită cu lichid clar
D. Miocardită
E. Sinuzită
CM 14. Precizaţi indicaţiile tratamentului anginelor virale:

A. Antiinflamatoare nesteroidiene
B. Antimicotice
C. Antipiretice
D. Antibiotice
E. Antivirale
CM 15. Selectaţi maladiile de diferenţiere cu angina Simanovski-Vincent:

A. Angina lacunară
B. Angina în leucemia acută
C. Angina difterică
D. Angina necrotică în scarlatina septică
E. Angina în infecţia cu HIV
CM 16. Marcaţi anginele primare:

A. Necrotică
B. Catarală
C. Lacunară
21
D. Flegmonoasă
E. Ulcero-membranoasă Simanovski-Vincent
CM 17. Selectaţi maladiile la care apar angine secundare, ca sindrom:

A. Adenoviroze
B. Febră tifoidă
C. Mononucleoză infecţioasă
D. Pneumonie
E. Leucemie acută
CM 18. Alegeţi formele etiologice ale anginelor pentru diferenţierea

anginei lacunare:
A. Angina difterică
B. Angina Simanovski-Vincent
C. Angina în mononucleoza infecţioasă
D. Faringita acută virală
E. Angina herpetică
CM 19. Precizaţi diagnosticul anginei difterice (forma toxică):

A. Edem faringian
B. Limbă zmeurie
C. Peritonzilită
D. Edem cervical
E. Membrane fibrinoase pe amigdale, pilieri, uvulă
CM 20. Selectaţi maladiile cu sindrom de angină:

A. Meningita meningococică
B. Rubeola
C. Scarlatina
D. Difteria
E. Mononucleoza infecţioasă
CM 21. Caracterizaţi modificările hemoleucogramei în angina
scarlatinoasă:
A. Leucocitoză
B. Leucopenie
C. Monocitoză
D. Eozinofilie
E. Neutrofilie
22
CM 22. Alegeţi manifestările clinice, caracteristice anginei scarlatinoase:
A. Angină eritematoasă „în flăcări”, sau eritemopultacee, hiperemie,
delimitată
B. Enantem
C. Microabcese sublinguale
D. Poliadenopatie
E. Limfadenită regională
CM 23. Marcaţi anginele veziculare:

A. Angina herpetică
B. Angina difterică
C. Angina micotică
D. Herpes zoster faringian
E. Herpes simplex faringian
CM 24. Alegeţi semnele comune pentru angina adenovirală şi angina în

mononucleoza infecţioasă:
A. Febra
B. Adenopatia
D. Rinita cu secreţii abundente
E. Diareea
CM 25. Alegeţi cele mai importante maladii poststreptococice:

A. Febra reumatismală
B. Glomerulonefrita acută
C. Cardita reumatismală
D. Pancreatita
E. Hepatita cronică
23
AMIGDALITA ACUTĂ

1. E 1. ABC
2. B 2. BCE
3. A 3. ABC
4. E 4. BCD
5. C 5. ACD
6. B 6. BCD
7. B 7. BCE
8. C 8. ABC
9. D 9. CDE
10. D 10. BCD
11. E 11. CDE
12. E 12. ABC
13. C 13. ABD
14. ACE
15. BCE
16. BCE
17. ACE
18. ABC
19. ADE
20. CDE
21. ADE
22. ABE
23. ADE
24. ABC
25. ABC
24
SCARLATINA
Complement simplu
CS 1. Caracterizaţi faciesul micului pacient bolnav de scarlatină:

A. Facies „plâns”
B. Facies Cushingoid
C. Facies adenoidian
D. Facies Filatov („pălmuit”)
E. Facies „încruntat”, cu conjunctive infectate
CS 2. Precizaţi enantemul în scarlatină:

A. Semnul Filatov-Koplik
B. Angină eritematoasă sau eritemopultacee „în flăcări”,
delimitată
C. Microabcese sublinguale
D. Hiperemia şi tumefacţia orificiului canalului Stenon
E. Stomatită aftoasă
CS 3. Marcaţi tipul erupţilor cutanate în scarlatină:

A. Macule
B. Papule
C. Rozeole punctiforme
D. Vezicule
E. Pustule
CS 4. Precizaţi aspectul exantemului scarlatinos:

A. Maculopapulos catifelat la palpare
B. Rozeolopapulos aspru la palpare
C. Maculoveziculos
D. Bulos pe fundal congestiv
E. Veziculos
CS 5. Marcaţi varianta incorectă privind semnele de debut ale

scarlatinei:
A. Febră înaltă (39-40°C) şi frisoane
B. Cefalee
C. Dureri în deglutiţie
25
D. Vome
E. Semnul Filatov-Koplik
CS 6. Indicaţi sindromul principal al scarlatinei:

A. Tuse
B. Angină
C. Eruptii maculopapuloase
D. Scaune diareice
E. Limfoadenopatie
CS 7. Specificaţi durata tratamentului cu penicilină G în scarlatină:

A. 4 zile
B. 10 zile
C. 21 de zile
D. 15 zile
E. 28 de zile
CS 8. Selectaţi sindromul clinic principal al scarlatinei:

A. Abdominal
B. Respirator
C. Angină
D. Hemoragic
E. Septic
CS 9. Marcaţi maladia, care necesită diferenţiere cu scarlatina:

A. Mononucleoza infecţioasă
B. Pseudotuberculoza
C. Varicela
D. Infecţia adenovirală
E. Gripa
CS 10. Precizaţi ziua de apariţie a limbii „zmeurii” în scarlatină:

A. 1-2
B. 5-6
C. 10-12
D. 15-17
E. 19-21
26
CS 11. Selectaţi maladia, în care are loc descuamaţia tegumentului în
lambouri:
A. Rujeolă
B. Scarlatină
C. Rubeolă
D. Varicelă
E. Infecţie herpetică
CS 12. Caracterizaţi semnul Pastia în scarlatină:

A. Zone eritematoase circumscrise, situate la extremităţi
B. Pete lenticulare în flancuri
C. Adenopatii axilare şi inghinale
D. Linii hemoragice orizontale la nivelul zonelor de flexie
E. Micropapule situate la nivelul extremităţilor
CS 13. Notaţi antibioticul ce NU se utilizează în tratamentul scarlatinei

la copii:
A. Penicilina G
B. Penicilina V
C. Benzatinpenicilina
D. Tetraciclina
E. Eritromicina
CS 14. Notaţi sindromul clinic ce NU este caracteristic scarlatinei:

A. Faciesul edemaţiat, obrajii congestionaţi
B. Conjunctivita
C. Limba zmeurie
D. Paloarea circumorală
E. Angulus infectiosus (zăbăluţe)
CS 15. Precizaţi termenul de apariţie a complicaţiilor alergice în

scarlatină:
A. În perioada de invazie
B. În a 6-a–a 7-a zi de la debutul bolii
C. Concomitent cu exantemul scarlatinos
D. După 2-3 săptămâni de la debutul bolii
E. La apariţia descuamaţiei
27
Complement multiplu
CM 1. Selectaţi antibioticele de elecţie în tratamentul scarlatinei:

A. Tetraciclina
B. Penicilina G
C. Penicilina V
D. Eritromicina
E. Gentamicina
CM 2. Selectaţi semnele clinice ale scarlatinei extrafaringiene:

A. Angină lacunară
B. Limbă „zmeurie”
C. Febră
D. Limfadenită regională
E. Erupţii rozeoloase la poarta de intrare
CM 3. Precizaţi semnele clinice caracteristice scarlatinei:

A. Scaune diareice
B. Adenopatie laterocervicală
C. Conjunctivită
D. Limbă saburală cu marginile şi vârful roșii
E. Angină eritematoasă „în flacără”
CM 4. Marcaţi sindroamele clinice ale scarlatinei, forma toxică:

A. Angină necrotică
B. Convulsii
C. Erupţii maculopapuloase
E. Miocardită
CM 5. Selectaţi semnele, care atestă declanşarea glomerulonefritei la

bolnavii cu scarlatină:
B. Oligurie
C. Erupţii hemoragice
D. Edem palpebral
E. Hematurie
28
CM 6. Notaţi indicii de descuamaţie a pielii în scarlatină:
A. Apare în primele zile ale bolii
B. Debutează pe gât şi subunghial, la pulpa degetelor
C. Apare după 7-15 zile de la debutul bolii
D. Este masivă, cu detaşarea de lambouri pe palme şi tălpi în
absenţa tratamentului etiotrop
E. Durează 2 zile
CM 7. Precizaţi maladiile pentru diagnosticul diferenţial al scarlatinei:

A. Boala Kavasaki
B. Rujeola
C. Rubeola
D. Infecţia cu virusul urlian
E. Dermatita buloasă
CM 8. Marcaţi sindroamele prezente în scarlatină, forma septică:

A. Pneumonia
B. Febra continuă sau intermitentă
C. Convulsiile
D. Angina necrotică
E. Limfadenita cervicală
CM 9. Caracterizaţi erupţiile cutanate în scarlatină:

A. Maculopapuloase confluente
B. Miliare
C. Hemoragice
D. Veziculopapuloase
E. Rozeoloase punctiforme
CM 10. Marcaţi afirmaţiile corecte privind exantemul scarlatinos:

A. Apare după 24-36 de ore de la debutul bolii
B. Debutează pe gât, pe torace şi se generalizează rapid, în 24 de
ore
C. Este un eritem difuz, aspru, punctat cu mici papule roşii
D. Are aspect de erupţie ulceroveziculoasă
E. Confluează în pete mari
29
CM 11. Selectaţi medicamentele necesare pentru profilaxia primară a
reumatismului articular (poststreptococic):
A. Penicilină G - i/m, 10 zile
B. Bicilină-5 - i/m, doza unică 1 200 000 U la copil peste 27 kg
şi 600 000 U la copil sub 27 kg
C. Penicilină V - oral, 10 zile
D. Gentamicină -10 zile
E. Tetraciclină - oral, 10 zile
CM 12. Punctaţi semnele caracteristice scarlatinei în a doua – a treia

săptămână a bolii:
A. Descuamarea tegumentelor
B. Angină lacunară
C. Simptomul Pastia
D. Dermografism alb
E. Erupţii miliare
CM 13. Precizaţi semnele clinice caracteristice scarlatinei:

A. Facies edemaţiat
B. Conjunctivită
C. Obraji congestionaţi
D. Paloare circumorală
E. „Zăbăluţe”
CM 14. Enumeraţi variantele posibile ale amigdalitei în scarlatină:

A. Ulceronecrotică
B. Eritematoasă
C. Necrotică
D. Fibrinoasă
E. Lacunară
CM 15. Caracterizaţi amigdalita în scarlatină:

A. Istm în flăcări, hiperemie delimitată
B. Pseudomembranoasă
C. Limfadenită regională dureroasă
D. Ulceraţie unilaterală
E. Febră
30
CM 16. Caracterizaţi faciesul pacienţilor cu scarlatină:
A. Paloare circumorală
B. Conjunctivită, sclerită
C. Congestie intensă a obrajilor
D. Buze carminate, „zăbăluţe”
E. Edem palpebral
CM 17. Marcaţi manifestările formei toxice a scarlatinei:

A. Semne catarale pronunţate
B. Debut brusc, febră (39-40ºC)
C. Diaree invazivă
D. Erupţie cutanată intensă, frecvent hemoragică
E. Vome repetate, simptome neuropsihice (agitaţie, delir, convulsii)
CM 18. Caracterizaţi forma septică a scarlatinei:

B. Tuse lătrătoare
C. Metastaze septice (adenite, otite etc.)
D. Diaree
E. Febră continuă sau intermitentă
CM 19. Selectaţi semnele, pe care se bazează diagnosticul retrospectiv

al scarlatinei:
A. Subfebrilitate
B. Limbă „lăcuită”, de „papagal”
C. Descuamaţie în lambouri pe palme şi tălpi
D. Hepatomegalie
E. Semnul Pastia
CM 20. Marcaţi modificările hemoleucogramei în scarlatină:

A. Celule Türck
B. Leucocitoză
C. Limfocitoză
D. Neutrofilie
E. Eozinofilie
CM 21. Caracterizaţi modificările limbii în scarlatină:

A. Limbă saburală
31
B. Limbă fuliginoasă
C. Limbă „zmeurie”
D. Limbă „de pisică”
E. Limbă „geografică”
CM 22. Enumeraţi complicaţiile scarlatinei:

A. Otită
B. Hepatită
C. Adenoflegmon
D. Encefalită
E. Glomerulonefrită
CM 23. Marcaţi sindroamele principale ale scarlatinei:

A. Catar respirator
B. Angină
C. Convulsii
D. Erupţii cutanate
E. Toxic
CM 24. Selectaţi afirmaţiile corecte privind particularităţile scarlatinei

la copiii de până la un an:
A. Semne de intoxicaţie pronunţate
B. Complicaţii purulente
C. Erupţii abundente de un roşu-aprins
D. Angină slab pronunţată
E. Complicaţii alergice rareori
CM 25. Selectaţi manifestările clinice ale glomerulonefritei difuze acute

în scarlatină:
A. Edeme
B. Hematurie
C. Hipertensiune arterială
D. Icter sclero-tegumentar
E. Erupţie cutanată veziculoasă
CM 26. Caracterizaţi aspectul tegumentelor în perioada acută a

scarlatinei tipice:
A. Tegumente umede
32
B. Tegumente uscate
C. Erupţii pe fundalul hiperemiat al pielii
D. Erupţii hemoragice în plicile cutanate
E. Erupţii pe părţile extensorii ale membrelor superioare
CM 27. Marcaţi semnele de debut ale scarlatinei:

A. Tuse, guturai
B. Cefalee, vome (1-2 ori)
C. Dureri la deglutiţie
D. Conjunctivită, sclerită
E. Febră
CM 28. Caracterizaţi evoluţia scarlatinei, forma medie:

A. Convulsii
B. Debut acut, febră (38-39ºC)
C. Angină lacunară, foliculară
D. Erupţii hemoragice
E. Limfadenită regională manifestă
CM 29. Selectaţi formele clinice ale scarlatinei în funcţie de caracterul

evoluţiei bolii:
A. Fără complicaţii (benignă)
B. Latentă
C. Cu complicaţii septice
D. Fulgerătoare, malignă
E. Cu unde alergice
CM 30. Caracterizaţi forma uşoară a scarlatinei:

A. Debut acut, febră (38-38,5ºC)
B. Tuse, obstrucţie nazală
C. Angină eritematoasă
D. Erupţii rozeoloase punctiforme
E. Vome, diaree
33
SCARLATINA

1. D 1. BCD
2. B 2. CDE
3. C 3. BDE
4. B 4. BDE
5. E 5. BDE
6. B 6. BCD
7. B 7. ABC
8. C 8. BDE
9. B 9. BCE
10. B 10. ABC
11. B 11. ABC
12. D 12. ACD
13. D 13. CDE
14. B 14. BCE
15. D 15. ACE
16. ACD
17. BDE
18. ACE
19. BCE
20. BDE
21. ACD
22. ACE
23. BDE
24. BDE
25. ABC
26. BCD
27. BCE
28. BCE
29. ACE
30. ACD
34
RUJEOLA
Complement simplu
CS 1. Indicaţi semnul, care NU este caracteristic rujeolei la sugari:

A. Erupţie cutanată discretă
B. Erupţie macromaculopapuloasă abundentă
C. Complicaţii frecvente
D. Imunitate nestabilă
CS 2. Precizaţi complicaţia specifică neurologică a rujeolei:

A. Neurotoxicoză
B. Meningită purulentă
C. Neuropatii periferice
D. Meningoencefalită seroasă
E. Meningoencefalită purulentă
CS 3. Selectaţi maladia, în care panencefalita sclerozantă subacută

(Dawson) poate fi o complicaţie:
A. Scarlatina
B. Rujeola
C. Gripa
D. Varicela
E. Poliomielita
CS 4. Alegeţi tipul curbei febrile în rujeolă:

A. Ondulant
B. Bifazic
C. Intermitent
D. În platou
E. Pusee febrile
35
CS 5. Precizaţi maladia potrivit căreia semnul Filatov-Koplik este
patognomonic:
A. Rubeola
B. Scarlatina
C. Varicela
D. Rujeola
CS 6. Notaţi caracterul erupţiilor cutanate în rujeolă:

A. Peteşii
B. Vezicule
C. Pustule
D. Maculopapule
E. Micromacule punctiforme
CS 7. Caracterizaţi exantemul în rujeolă:

A. Apare în prima – a doua zi de boală
B. Apare de jos în sus (de la picioare)
C. Apare de sus în jos pe parcursul a 24 de ore
D. Apare craniocaudal pe parcursul a 3 zile
E. Nu lasă pigmentaţie
CS 8. Alegeţi condiţia de apariţie a rujeolei mitigate:

A. Copiii vaccinaţi împotriva rujeolei
B. La sugari
C. La adulţi
D. După administrarea de gamaglobulină sau plasmă
E. După tratament cu imunodepresante
CS 9. Selectaţi maladia căreia îi este caracteristică pigmentarea

erupţiilor cutanate şi discuamarea tărâţoasă (furfuracee):
A. Scarlatina
B. Rubeola
C. Varicela
D. Enteroviroza cu exantem
E. Rujeola
36
CS 10. Precizaţi în care boală infecţioasă la bolnavi are loc pigmentarea
pielii:
A. Rubeolă
B. Scarlatină
C. Varicelă
D. Rujeolă
E. Infecţie enterovirală
CS 11. Precizaţi locul de replicare a virusului rujeolic, urmată de

viremia primară:
A. Sistemul nervos central
B. Tractul gastrointestinal
C. Mucoasa conjunctivală
D. Sistemul reticuloendotelial
E. Epiteliul mucoasei tractului respirator
CS 12. Indicaţi maladia, la care se depistează celule gigante

multinucleate (Warthin-Fienkeldey):
A. Rujeola
B. Scarlatina
C. Dermatita alergică
D. Varicela
E. Pseudotuberculoza
CS 13. Indicaţi maladia infecţioasă, la care pneumonia cu celule gigante

Hecht poate fi o complicaţie:
A. Scarlatina
B. Rubeola
C. Oreionul
D. Rujeola
E. Gripa
CS 14. Indicaţi semnul clinic nespecific rujeolei:

A. Conjunctivita
B. Gingivostomatita
C. Febra
D. Angina membranoasă
E. Erupţiile maculopapuloase
37
CS 15. Marcaţi erupţia cutanată nespecifică rujeolei:
A. Maculopapuloasă
B. Veziculară
C. Rozeoloasă
D. Nodulară
E. Hemoragică
CS 16. Indicaţi semnul, care NU este caracteristic pentru rujeolă:

A. Edem palpebral
B. Tuse
C. Gingivită, stomatită
D. Erupţii maculopapuloase
E. Hepatosplenomegalie
CS 17. Selectaţi date hematologice, care NU sunt caracteristice rujeolei:

A. Leucopenie
B. Neutropenie
C. Limfocitoză
D. Limfomonocite atipice
E. VSH normală
CS 18. Alegeţi simptomul, care NU poate fi prezent în perioada

prodromală a rujeolei:
A. Exantemul maculopapulos
B. Conjunctivita
C. Semnul Filatov-Koplik
D. Gingivita
E. Tusea
CS 19. Precizaţi, în care perioadă a rujeolei apare semnul Filatov-

Koplik:
A. Perioada de incubaţie
B. Perioada prodromală
C. Perioada eruptivă
D. Perioada de convalescenţă precoce
E. Perioada de convalescenţă tardivă
38
CS 20. Marcaţi maladia, care decurge fără febră:
A. Adenoviroza
B. Paragripa
C. Tusea convulsivă
D. Infecţia cu virusul respirator sinciţial
E. Rujeola
Complement multiplu
CM 1. Marcaţi indicaţiile de spitalizare urgentă a copiilor cu semne de

rujeolă:
A. Evoluţie severă a bolii
B. Complicaţii timpurii
C. Rujeolă mitigată
D. Evoluţie favorabilă
E. Stări de fundal nefavorabil
CM 2. Indicaţi particularităţile rujeolei la sugari:

A. Catar respirator discret
B. Semnul Filatov-Koplik, în toate cazurile
C. Erupții maculopapuloase neabundente
D. Complicaţii frecvente
E. Pigmentaţii pronunţate
CM 3. Alegeţi semnele comune pentru rujeolă şi adenoviroze:

A. Stomatită, gingivită
B. Febră
C. Catar respirator pronunţat
D. Conjunctivită
E. Erupţii maculopapuloase abundente
CM 4. Selectaţi complicaţiile precoce ale rujeolei la copii:

A. Stomatită
B. Pneumonie
C. Laringotraheită stenozantă (crup „fals”)
D. Nefroză toxică
E. Pancreatită acută
39
CM 5. Selectaţi semnele clinice ale rujeolei, forma severă, la copii:
A. Erupţii veziculoase
B. Dispnee accentuată
C. Hipertermie
D. Erupţii hemoragice
CM 6. Indicaţi particularităţile enantemului patognomonic (semnul

Filatov-Koplik) în rujeolă:
A. Apare în a 2-a zi de boală şi persistă 1-2 zile
B. Apare în ziua a 4-a – a 5-a de boală şi persistă 4-5 zile
C. Este de culoare albă-cenuşie
D. Este de culoare roşie pe palatul moale
E. Apare pe mucoasa obrajilor, în dreptul ultimilor molari
CM 7. Caracterizaţi rujeola mitigată:

A. Semne de intoxicație majore
B. Erupţii maculopapuloase neabundente
C. Catar respirator discret
D. Complicaţii frecvente
E. Imunitate stabilă, durabilă
CM 8. Indicaţi perioadele clinice ale rujeolei:

A. Prodromală (preeruptivă)
B. Eruptivă
C. Icterică
D. Spasmodică
E. Pigmentare, descuamare
CM 9. Precizaţi în care boli infecţioase este prezent enantemul:

A. Difterie
B. Scarlatină
C. Rujeolă
D. Pertussis
E. Varicelă
CM 10. Numiţi semnele clinice comune pentru rujeolă şi gripă:

A. Febra
B. Exantemul
40
C. Rinita
D. Angina lacunară
E. Tusea
CM 11. Alegeţi semnele caracteristice conjunctivitei în rujeolă:

A. Apare la a treia – a patra zi de boală
B. Conjunctive hiperemiate
C. Edem palpebral
D. Fotofobie, lăcrimare
E. Membrane fibrinoase pe conjunctive
CM 12. Selectaţi indicaţiile antibioterapiei în rujeolă:

A. Rujeolă mitigată
B. Evoluție favorabilă
C. Complicaţii bacteriene
D. Pneumonie
E. Vârsta mică (până la 2 ani)
CM 13. Indicaţi manifestările clinice în perioada de stare (eruptivă) a

rujeolei:
A. Febră
B. Catar respirator pronunţat
C. Erupţii cutanate maculopapuloase confluente
D. Hepatosplenomegalie
E. Limfadenopatie generalizată
CM 14. Caracterizaţi exantemul în rujeolă:

A. Maculoveziculos
B. Abundent
C. Maculopapulos confluent
D. Fără pigmentare
E. Descuamativ
CM 15. Indicaţi semnele comune ale rujeolei şi erupţiilor alergice:

A. Febră
B. Erupţii maculopapuloase frecvente
C. Semne respiratorii
D. Stomatită, gingivită
E. Poliadenopatie
41
CM 16. Caracterizaţi pеrioada prodromală (de invazie) a rujeolei:
A. Febră moderată
B. Erupţii maculopapuloase pe faţă, gât
C. Tuse uscată
D. Rinită
E. Hepatomegalie
CM 17. Precizaţi termenele de apariţie a encefalitei în rujeolă:

A. În perioada preeruptivă
B. După 2-5 zile de la apariţia erupţiei
C. În perioada de incubaţie
D. În perioada de pigmentare
E. În a treia – a patra săptămână de convalescenţă
CM 18. Selectaţi testele paraclinice, ce permit confirmarea

diagnosticului rujeolei:
A. Izolarea virusului rujeolic din sânge
B. Identificarea antigenului rujeolic în ţesuturi
C. Hemoleucograma
D. Imunofluorescenţa
E. Detectarea de anticorpi specifici, clasa IgM prin analiza
imunoenzimatică
CM 19. Determinaţi categoriile de copii, la care rujeola va evolua în

formă atipică:
A. Cu vârsta de 15-18 ani
B. Care au primit imunoglobulină în perioada de incubaţie
C. La sugari
D. Care au făcut transfuzii de sânge, plasmă în perioada de
incubaţie
E. Imunocompromişi
CM 20. Indicaţi modificările, care se întâlnesc la rujeolă în perioada de

convalescenţă:
A. Pigmentarea pielii
B. Hepatomegalie
C. Descuamare
D. Dismicrobism intestinal
E. Stare de imunosupresie
42
CM 21. Selectaţi maladiile, la care se întâlneşte descuamarea furfuracee
pe tegumente:
A. Rubeola
B. Varicela
C. Rujeola
D. Scarlatina
E. Dermatita alergică
CM 22. Numiţi complicaţiile determinate de virusul rujeolic:

A. Otita purulentă
B. Meningita purulentă
C. Crupul precoce
D. Pneumonia interstiţială
E. Encefalita
CM 23. Alegeţi semnele caracteristice exantemului rujeolic:

A. Apariţia la prima – a doua zi a bolii
B. Maculopapule abundente
C. Apariţie în etape, pe parcursul a 3 zile
D. Pigmentare
E. Abundenţă pe părţile flexorii ale corpului, în pliuri
CM 24. Indicaţi complicaţiile specifice ale rujeolei:

A. Laringotraheita
B. Pneumonia
C. Glomerulonefrita
D. Erizipelul
E. Meningoencefalita
CM 25. Specificaţi particularităţile de evoluţie a rujeolei la sugari:

A. Perioada catarală pronunţată
B. Erupţii abundente, confluente, maculopapuloase
C. Erupţie discretă şi de scurtă durată
D. Absenţa semnului Filatov-Koplik
E. Complicaţii frecvente
CM 26. Selectaţi manifestările catarului respirator în rujeolă, forma tipică:

A. Laringită (laringotraheită), uneori stenozantă
B. Rinită cu secreţii nazale abundente seroase
43
C. Tuse umedă, uneori: chinuitoare, lătrătoare
D. Slab pronunţat
E. Depuneri pe amigdale
CM 27. Indicaţi maladiile infecţioase, în care meningoencefalita este o

complicaţie reală:
A. Rujeola
B. Rubeola
C. Scarlatina
D. Difteria
E. Varicela
CM 28. Precizaţi particularităţile panencefalitei sclerozante subacute

(PESS):
A. Apariţie peste 6 luni -18 ani, după rujeolă
B. Apariţie peste 1 lună de la debutul rujeolei
C. Evoluţie favorabilă
D. Evoluţie progresivă şi ireversibilă
E. Letalitate majoră
CM 29. Specificaţi localizarea semnului Filatov-Koplik în rujeolă:

A. Pielea obrajilor
B. Mucoasa obrajilor, vizavi de molarii superiori
C. Mucoasa buzei inferioare
D. Caruncula lacrimală
E. Conjunctive
CM 30. Marcaţi maladiile, în care bronhopneumonia este o complicaţie

reală:
A. Rujeola
B. Rubeola
C. Scarlatina
D. Pertussis
E. Gripa
CM 31. Indicaţi porţile de intrare ale virusului rujeolic:

A. Mucoasa nazală
B. Mucoasa faringiană
44
C. Mucoasa gastrointestinală
D. Conjunctivele
E. Pielea lezată
CM 32. Selectaţi maladiile infecţioase, în care pot apărea erupţiile

hemoragice:
A. Rujeola
B. Rubeola
C. Scarlatina
D. Oreionul
E. Infecţia meningococică
CM 33. Specificaţi caracterele erupţiilor în rujeolă la copii mici:

A. Miliară
B. Rozeoloasă
C. Pruriginoasă
D. Hemoragică „stelată” cu necroze în centru
E. Maculopapuloasă discretă
CM 34. Selectaţi complicaţiile specifice respiratorii în rujeolă:

A. Pneumonie interstiţială
B. Pneumonie cu celule gigante Hecht
C. Emfizem pulmonar
D. Atelectazie pulmonară
E. Bronşită capilară (enantem bronhiolar)
45
RUJEOLA
1. B 1. ABE
2. D 2. ACD
3. B 3. BCD
4. B 4. ABC
5. D 5. BCD
6. D 6. ACE
7. D 7. BCE
8. D 8. ABE
9. D 9. BCE
10. D 10. ACE
11. D 11. BCD
12. A 12. CDE
13. D 13. ABC
14. D 14. BCE
15. B 15. ABD
16. E 16. ACD
17. D 17. ABD
18. A 18. ABE
19. B 19. BCD
20. ACE
21. CDE
22. CDE
23. BCD
24. ABE
25. CDE
26. ABC
27. ABE
28. ADE
29. BCE
30. ADE
31. ABD
32. ACE
33. ABE
34. ABE
46
RUBEOLA
Complement simplu
CS 1. Indicaţi semnul dominant şi persistent al rubeolei:
A. Febra
B. Enantemul
C. Poliadenopatia
D. Exantemul
E. Catarul respirator
CS 2. Marcaţi maladia, în care se înregistrează „celule Türck”:

A. Rujeola
B. Rubeola
C. Scarlatina
D. Varicela
CS 3. Alegeţi sindromul patognomonic al rubeolei:

A. Catarul respirator
B. Poliadenopatia
D. Neurotoxicoza
E. Hemoragic
CS 4. Caracterizaţi erupţia în rubeolă:

A. Macule mici, roze
B. Cruste
C. Vezicule
D. Pustule
E. Peteşii cu necroză
47
CS 5. Indicaţi agenţii cauzali, care provoacă rubeola:
A. Coronavirusurile
B. Enterovirusurile
C. Virusurile din familia Togaviridae
D. Micoplasma pneumoniae
E. Cytomegalovirusul
CS 6. Precizaţi particularitatea apariţiei erupţiei cutanate în rubeolă:

A. Timp de 3 zile, cu pigmentare ulterioară
B. Într-o zi; dispare fără urme în 2-3 zile
C. În câteva ore, cu caracter hemoragic
D. În puseuri de vezicule
E. Într-o zi; dispare în 4-5 zile cu descuamare
CS 7. Precizaţi grupa de vârstă, la care perioada prodromală în rubeola

dobândită va fi mai pronunţată:
A. Nou-născuţi
B. Sugari
C. Preşcolari
D. Adolescenţi
E. Copii de 1-3 ani
CS 8. Indicaţi maladia infecţioasă, la care adenopatia generalizată

constituie „primul şi ultimul semn al bolii”:
A. Rujeola
B. Scarlatina
D. Rubeola
E. Varicela
CS 9. Indicaţi maladia, la care panencefalita progresivă poate fi o

complicaţie:
A. Scarlatina
B. Varicela
C. Oreionul
D. Meningita seroasă enterovirală
E. Rubeola
48
CS 10. Alegeţi categoria de persoane, la care rubeola evoluează mai grav:
A. Sugari
B. Preşcolari
C. Şcolari
D. Băieţei
E. Adolescenţi
CS 11. Indicaţi maladia, care în urma infecţiei intrauterine provoacă

surditatea:
A. Scarlatina
B. Varicela
C. Rubeola
D. Oreionul
E. Enteroviroza
CS 12. Selectaţi localizarea posibilă de a se izola la făt virusul rubeolic,

în caz de viremie maternă:
A. Sânge
B. LCR
C. Ficat
D. Oricare ţesut sau organ
E. Creier
CS 13. Precizaţi motivul, de care depinde apariţia malformaţiilor

congenitale rubeolice:
A. Perioada sarcinii
B. Rubeola la gravidă
C. Starea generală a gravidei
D. Virulenţa virusului
E. Tratamentul medicamentos
CS 14. Indicaţi termenul sarcinii de apariţie a malformaţiilor auditive în

rubeola congenitală:
A. În prima lună de sarcină
B. În lunile a 2-a şi a 3-a de sarcină
C. Cu o lună înaintea sarcinii
D. La 16-20 de săptămâni de graviditate
E. Cu o lună înaintea naşterii
49
CS 15. Indicaţi, faţă de care ţesut virusul rubeolic prezintă afinitate:
A. Neurotrop
B. Dermotrop
C. Epiteliotrop
D. Pneumotrop
E. Limfotrop
CS 16. Indicaţi semnul cel mai frecvent şi constant al rubeolei:

A. Febra
B. Adenopatia
C. Conjunctivita
D. Exantemul
CS 17. Indicaţi manifestarea, care NU se întâlneşte în rubeolă:

A. Angina pseudomembranoasă
B. Febra moderată
C. Faringita uşoară
D. Exantemul
E. Poliadenopatia
CS 18. Indicaţi semnul care NU caracterizează erupţia rubeolică:

A. Micromaculoasă de culoare roză
B. Preponderent pe părţile extensorii
C. Veziculară
D. Lipsa pigmentării ulterioare a pielii
E. Lipsa descuamaţiei pielii
CS 19. Selectaţi modificările hematologice în rubeolă:

A. Celule Langhans
B. Celule Türck
C. Celule „ochi de bufniţă”
D. Limfocite atipice
E. Eritroblaști
CS 20. Identificaţi afirmaţia incorectă privind adenopatia în rubeolă:

A. Sunt afectaţi în special ganglionii limfatici occipitali
B. Ganglionii limfatici afectaţi sunt elastici şi uşor sensibili
50
C. Supuraţia ganglionilor limfatici se întâlneşte frecvent
D. Adenopatia apare cu 4-10 zile înaintea erupţiei
E. Tumefacţiile ganglionare pot persista 2-6 săptămâni după
apariţia erupţiei
CS 21. Caracterizaţi enantemul în rubeolă:

A. Micropapule albe pe fundal hiperemiat pe palatul moale
B. Peteşii pe palatul moale
C. Microvezicule gingivale
D. Microulceraţii labiale
E. Microabcese sublinguale
CS 22. Indicaţi complicaţia nespecifică a rubeolei:

A. Encefalopatia hepatică
B. Artrita
C. Purpura trombocitopenică
D. Encefalita
E. Panencefalita rubeolică progresivă
CS 23. Precizaţi recomandarea indicată în rubeolă la o gravidă în

primele trei luni de sarcină:
A. Vaccinarea antirubeolică
B. Avortul terapeutic
C. Antibioterapia
D. Corticoterapia
E. Antivirale
CS 24. Indicaţi, în care lună a sarcinii virusul rubeolic la făt provoacă

malformaţii oculare:
A. În prima – a doua
B. În a 4-a
C. În a 5-a
D. În a 6-a
E. În a 7-a
CS 25. Selectaţi modificarea analizei generale a sângelui în rubeolă:

A. Leucocitoză
B. Leucopenie, plasmocitoză
51
C. Leucopenie
D. Leucopenie cu limfocitoză
E. Leucocitoză cu limfocitoză
CS 26. Caracterizaţi exantemul în rubeolă:

A. Aspru, confluent
B. Maculos, discret, pe părţile extensorii ale membrelor, pe fese
C. Micromaculos, predomină în plicile cutanate
D. Maculopapulos, veziculos
E. Descuamativ
Complement multiplu
CM 1. Indicaţi sindroamele caracteristice rubeolei dobândite:

A. Cataral
B. Exantem
C. Hemoragic
D. Poliadenopatie
E. Insuficiență respiratorie
CM 2. Indicaţi cele mai frecvente malformaţii în rubeola congenitală:

A. Cataractă
B. Microftalmie
C. Atrezie esofagiană
D. Viciu cardiac
E. Surditate
CM 3. Marcaţi consecinţele rubeolei congenitale:

A. Avort spontan
B. Naşterea fătului mort
C. Naşterea copilului sănătos
D. Naşterea unui copil cu erupţii veziculare, cicatrice cutanate
E. Naşterea unui copil cu fibroelastoză a miocardului
CM 4. Selectaţi afecţiunile neurologice în rubeola congenitală:

A. Microcefalie
B. Meningită seroasă
C. Meningită purulentă
52
D. Encefalită
E. Mielită
CM 5. Indicaţi maladiile care necesită diferenţiere de rubeolă:

A. Mononucleoza infecţioasă
B. Dermatita alergică
C. Infecţia meningococică
D. Rujeola
E. Infecţia cu virusul urlian
CM 6. Identificaţi afirmaţiile corecte privind adenopatia rubeolică:

A. Sunt afectaţi, în special, ganglionii limfatici laterocervicali şi
occipitali
B. Ganglionii limfatici sunt elastici, uşor sensibili
C. Ganglionii limfatici frecvent supurează
D. Tumefacţiile ganglionare pot persista 2-6 săptămâni, după
aparaţia erupţiei
E. Ganglionii limfatici sunt duri, aderenţi, cu eritem cutanat,
dureroşi
CM 7. Marcaţi erupţiile cutanate, care NU sunt caracteristice rubeolei

dobândite:
A. Urticarii
B. Micromacule rotunde
C. Pustule
D. Microvezicule
E. Miliare
CM 8. Alegeţi semnele comune pentru rujeolă şi rubeolă:

A. Faringită eritematoasă
B. Enantem
C. Exantem
E. Poliadenopatie
CM 9. Marcaţi particularităţile artritei rubeolice:

A. Apare în a doua sau a treia zi de manifestare a bolii
B. Cuprinde articulaţiile mici
53
C. Este însoţită de tumefacţie, edem, eritem
D. Are caracter supurativ
E. Se întâlneşte mai frecvent la copiii de genul feminin
CM 10. Indicaţi particularităţile rubeolei la adolescenţi şi adulţi:

A. Evoluţie uşoară
B. Evoluţie mai severă decât la copii
C. Erupţie maculoasă abundentă sau/şi hemoragică
D. Perioadă prodromală prelungită
E. Afebrilitate
CM 11. Alegeţi maladiile infecţioase, la care se înregistrează hepatită

congenitală cu celule gigante:
A. Rubeola
B. Varicela
C. Infecţia herpetică
D. Gripa
E. Micoplasmoza
CM 12. Marcaţi maladiile infecţioase la copii, în cazurile cărora este

posibilă encefalita infecţioasă-alergică ca o complicaţie:
A. Rujeola
B. Infecţia meningococică
C. Infecţia enterovirală
D. Rubeola
E. Varicela
CM 13. Indicaţi maladiile, în cadrul cărora exantemul apare într-un

singur val eruptiv:
A. Scarlatina
C. Rubeola
D. Infecţia herpetică
E. Dermatita toxicoalergică
CM 14. Caracterizaţi artrita (complicaţie) în rubeolă:

A. Afectarea articulaţiilor mari, în special a celor coxofemurale
B. Afectarea articulaţiilor mici
54
C. Dureri, tumefacţii articulare şi periarticulare
D. Apariţia concomitent cu erupţia sau imediat după ea
E. Frecventă la copiii de genul masculin
CM 15. Indicaţi complicaţiile oculare ce NU sunt caracteristice rubeolei

dobândite:
A. Conjunctivită purulentă
B. Ulcer cornean
C. Glaucom
D. Cataractă
E. Panoftalmie
CM 16. Alegeţi semnele, care NU sunt caracteristice rubeolei:

A. Semnul Pastia
B. Adenopatiile
C. Diareea
D. Splenomegalia
CM 17. Marcaţi maladiile infecţioase cu poliadenopatie generalizată:

A. Scarlatina
C. Rubeola
D. Adenoviroza
E. Varicela
CM 18. Selectaţi maladiile, de care trebuie diferenţiată rubeola la copii:

A. Rujeola mitigată
B. Difteria
D. Scarlatina
E. Pertussis
CM 19. Indicaţi semnele, care NU sunt caracteristice exantemului în

rubeolă:
A. Aspru, confluent
B. Maculos, discret, pe părţile extensorii ale membrelor, pe fese
C. Fără pigmentaţie ulterioară
55
D. Maculopapulos, confluent
E. Descuamativ
CM 20. Indicaţi complicaţiile specifice rubeolei dobândite:

A. Stomatita aftoasă
B. Artrita
C. Trombocitopenia
D. Meningita purulentă
E. Encefalita
CM 21. Selectaţi grupele de ganglioni limfatici, preponderent tumefiaţi

în cazul rubeolei:
A. Occipitali
B. Retroauriculari
C. Laterocervicali
D. Inghinali
E. Cubitali
CM 22. Marcaţi caracterul evoluţiei rubeolei dobândite la copii:

A. Uşoară
B. Medie
C. Gravă
D. Letalitate excepţională după complicaţii
E. Cu complicaţii frecvente
CM 23. Caracterizaţi perioada prodromală a rubeolei:

A. Durata 3-4 zile
B. Febră (39-40°C), tip bifazic
C. Fenomene catarale discrete
D. Tumefierea ganglionilor limfatici
E. Febră (37,5-38,5ºC)
CM 24. Caracterizaţi ganglionii limfatici în rubeolă:

A. Tumefiaţi
B. Dureroşi la palpare
C. Neaderenţi
D. Nu supurează
E. Cu hiperemie tegumentară
56
CM 25. Selectaţi datele, în baza cărora se va stabili diagnosticul
rubeolei:
A. Simptome clinice
B. Examen bacteriologic
C. Date epidemiologice
D. Examen serologic
E. Hemoleucogramă
CM 26. Indicaţi investigaţiile paraclinice în rubeolă:

A. Bacteriologică
B. Serologică
C. Virusologică
D. Bacterioscopică
E. Hemoleucogramă
57
RUBEOLA

1. C 1. ABD
2. B 2. ADE
3. B 3. ABE
4. A 4. ABD
5. C 5. ABD
6. B 6. ABD
7. D 7. ACD
8. D 8. ABC
9. E 9. ABE
10. E 10. BCD
11. C 11. ABC
12. D 12. ADE
13. A 13. ACD
14. B 14. BCD
15. E 15. CDE
16. B 16. ACE
17. A 17. BCD
18. C 18. ACD
19. B 19. ADE
20. C 20. BCE
21. B 21. ABC
22. A 22. ABD
23. B 23. CDE
24. A 24. ACD
25. B 25. ACD
26. B 26. BCE
58
INFECŢIA HERPETICĂ
Complement simplu
CS 1. Caracterizaţi tabloul stomatitei (gingivostomatitei) herpetice la

copiii mici:
A. Angină cu depuneri purulente
B. Hiperemie, vezicule şi eroziuni ale mucoasei bucale
C. Erupţii pustuloase pe mucoasa bucală
D. Catar respirator
E. Formaţiuni mici de culoare alb-gălbuie cu aureolă roşie pe
mucoasa obrajilor
CS 2. Selectaţi o manifestare a infecţiei herpetice cu VHS tip 1, rar

depistată la copiii mici:
A. Gingivostomatită herpetică
B. Herpes perioronazal
C. Keratoconjunctivită herpetică
D. Herpes labial
E. Vulvovaginită herpetică
CS 3. Indicaţi maladia la care în zona de apariţie a erupţiilor apare

senzaţia de durere persistentă:
A. Meningococemia
B. Rubeola
C. Iersinioza
D. Rujeola
E. Herpes zoster
CS 4. Marcaţi maladia urmată de apariţia veziculelor pe mucoasa bucală:

A. Rujeola
B. Gingivostomatita herpetică
C. Oreionul
D. Rubeola
E. Scarlatina
CS 5. Precizaţi maladia, care necesită diferenţierea cu Herpesul zoster:

A. Rujeola
59
B. Scarlatinа
C. Herpesul simplex
D. Stafilodermia
E. Erizipelul
CS 6. Selectaţi afirmaţia incorectă referitoare la afecţiunile neurologice

în infecţia herpetică:
A. Prezența VHS tip 1 în LCR prin PCR
B. Meningită seroasă
C. Cea mai gravă formă clinică este encefalita herpetică
D. În encefalita herpetică se determină febră, convulsii, tulburări
de conştienţă, pareze
E. În lichidul cefalorahidian se determină pleocitoză cu predomi-
narea neutrofilelor
CS 7. Marcaţi afirmaţia incorectă referitoare la infecţia herpetică:

A. Este una dintre cele mai răspândite infecţii
B. Poate afecta animalele domestice
C. Este provocată de virusurile Herpes simplex tipurile 1 şi 2
D. Face parte din maladiile-indicatoare de SIDA
E. Afectează preponderent ţesutul epitelial
CS 8. Excludeţi localizarea leziunilor produse de virusul Herpes simplex:

A. Mucoasa organelor genitale
B. Mucoasa segmentului distal al colonului
C. Mucoasa bucală
D. Pielea
E. Sistemul nervos central
CS 9. Selectaţi afirmaţia incorectă privind formele clinice ale infecţiei

herpetice:
A. Herpes labial sau perioronazal
B. Oftalmoherpes
C. Encefalită
D. Colită ulceroasă distală
E. Gingivostomatită
CS 10. Identificaţi afirmaţia incorectă referitor la infecţia herpetică:

60
A. Transmiterea are loc pe cale aeriană, prin contact direct,
genital, prin autoinoculare, transplacentar şi transfuzional
B. Infecţia cu VHS tip 1 se produce, de obicei, în copilărie şi
evoluează asimptomatic sau subclinic
C. În herpesul neonatal transmiterea poate fi realizată
transplacentar, de la persoanele înconjurătoare care suferă de
herpes
D. Afecţiunile cu virusul herpetic tip 2 apar în adolescenţă
E. Infecţia herpetică afectează doar persoanele de vârstă înaintată
CS 11. Identificaţi afirmaţia greşită referitor la tratamentul etiologic al

infecţiei herpetice:
A. Diminuarea manifestărilor clinice la primoinfecţie herpetică
B. Micşorarea riscului apariţiei recăderii după primul episod de
herpes
C. Micşorarea contagiozităţii pacientului
D. Reducerea frecvenţei complicaţiilor
E. Eliminarea completă a virusului herpetic din organism
CS 12. Marcaţi preparatul care NU se va indica în gingivostomatita

herpetică la copii:
A. Aciclovir, Virolex local în unguent
B. Soluţii antiseptice
C. Remantadină
D. Uleiuri (de cătină albă, măceş, caratolină) local, în perioada de
convalescenţă
E. Aciclovir per os
CS 13. Alegeţi semnul, care NU este caracteristic pentru forma cutanată

a infecţiei herpetice:
A. Erupţii herpetice veziculare pe buze, mucoasa bucală, nazală,
piele etc.
B. Durere locală moderată
C. Hepatosplenomegalie
D. Celule gigante polinucleare şi incluziuni intranucleare în
probele recoltate din leziuni
E. Febră
61
CS 14. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la encefalita herpetică la
copii:
A. Se caracterizează prin evoluţie gravă şi decese frecvente
B. Prognosticul este întotdeauna nefavorabil
C. Letalitatea scade în urma tratamentului precoce cu aciclovir
D. 50% dintre supravieţuitori vor rămâne cu sechele neurologice
importante
E. Poate afecta doar nou-născuţii
CS 15. Marcaţi tratamentul etiologic al infecţiei herpetice la copii:

A. Oseltamivir
B. Aciclovir
C. Lamivudină
D. Remantadină
E. Ribavirină
Complement multiplu
CM 1. Precizaţi manifestările stomatitei (gingivostomatitei) herpetice la
copii:
A. Durere în cavitatea bucală, salivaţie abundentă
B. Erupţii veziculare, erozive, eritem şi edem al mucoasei bucale
şi orofaringiene
C. Depuneri purulente pe amigdale
D. Adenită cervicală dureroasă
E. Ulceraţii profunde
CM 2. Marcaţi indicaţiile privind tratamentul meningoencefalitei herpetice:

A. Antimicotice
B. Antibiotice (intrarahidian)
C. Tratament de detoxifiere şi deshidratare
D. Aciclovir
E. Tratament patogenetic şi simptomatic
CM 3. Indicaţi afirmaţiile corecte referitor la patogenia infecţiei herpetice:

A. Latenţă virală
B. Reactivare virală
C. Imunosupresie celulară
62
D. Formarea leucocitelor tinere de iritaţie (celule Türck)
E. Edem interstiţial al ţesutului glandular (glande salivare,
pancreas, testicul)
CM 4. Selectaţi manifestările clinice ale herpesului simplu cutanat:

A. Catar respirator
B. Prurit, durere în regiunea pielii afectate
C. Erupţii pustuloase diseminate
D. Erupţii veziculare în „buchete”
E. Eroziuni după spargerea veziculelor
CM 5. Notaţi modificările LCR în meningoencefalita herpetică:

A. Tulbure
B. Xantocrom
C. Transparent
D. Uşor opalescent
E. Hipertensiv
CM 6. Notaţi formele evolutive ale infecţiei herpetice (IH):

A. Primoinfecţie herpetică
B. Recurenţă (reactivare) herpetică
C. IH latentă
D. IH cu evoluţie ciclică, fără complicaţii
E. IH cu complicaţii şi unde alergice
CM 7. Evidenţiaţi testele de diagnostic ale infecţiei herpetice:

A. Examenul virusologic
B. Analiza imunoenzimatică (ELISA)
C. Reacţia de polimerizare în lanţ
D. Examenul bacteriologic
E. Teste biochimice
CM 8. Selectaţi afirmaţiile corecte privind encefalita herpetică:

A. Este una dintre cele mai severe forme clinice ale infecţiei
herpetice
B. Afectează persoane de orice vârstă
C. Are un debut acut, cu hipertermie, vome, convulsii, tulburări
de conştienţă
63
D. Tabloul clinic este predominat de semne de afectare a
cerebelului
E. Întotdeauna este însoţită de elemente herpetice pe piele sau/şi
pe mucoase
CM 9. Notaţi cauzele recăderilor clinice cu referire la infecţia herpetică:

A. Tratamente cu antibiotice
B. Surmenaj
C. Stres, imunodepresie dobândită
D. Suprarăciri
E. Utilizarea excesivă a sării de bucătărie
CM 10. Marcaţi manifestările specifice ale Herpesului zoster:

A. Varicelă în antecedente
B. Erupţie unilaterală, limitată la aria cutanată, corespunzând unei
rădăcini nervoase posterioare
C. Eroziuni superficiale după spargerea veziculelor
D. Durere locală intensă pe traiectul pe care apar erupţii
E. Erupţii herpetice în grupuri, cu acumularea de lichid şi
formarea veziculelor unicamerale
CM 11. Selectaţi afirmaţiile ce caracterizează infecţia herpetică

generalizată:
A. Apare la nou-născuţi şi la pacienţii cu infecţie HIV
B. Prognostic favorabil
C. Evoluţie severă
D. Necesită tratament cu aciclovir endovenos în doze mari
E. Diagnosticul se stabileşte numai în baza datelor clinice, fără
confirmare etiologică
CM 12. Selectaţi manifestările infecţiei herpetice în funcţie de terenul

afectat:
A. Mucocutanate
B. Urogenitale
C. Articulare
D. Intestinale
E. Neurologice
64
CM 13. Selectaţi metodele de diagnostic ale encefalitei herpetice:
A. Rezonanţa magnetică nucleară cerebrală
B. Examenul virusologic al lichidului cefalorahidian
C. Reacţia de polimerizare în lanţ în lichidul cefalorahidian (ADN
al virusului herpetic)
D. Examenul bacteriologic al lichidului cefalorahidian
E. Teste imunologice
CM 14. Marcaţi căile de transmitere a virusurilor herpetice:

A. Transplacentară
B. Prin intermediul obiectelor contaminate
C. Prin contact direct cutaneomucos cu o leziune herpetică
(pasajul fătului prin filiera genitală a mamei)
D. Alimentară
E. Prin salivă
CM 15. Indicaţi tratamentul gingivostomatitei herpetice la copii:

A. Imunomodulatoare
B. Unguente cu aciclovir (virolex)
C. Soluţii antiseptice
D. Antibiotice cu spectru larg de acţiune
E. Aciclovir peroral
CM 16. Alegeţi maladiile cu care trebuie diferenţiată encefalita

herpetică:
A. Infecţia rotavirală
B. Encefalita gripală
D. Meningoencefalita tuberculoasă
E. Encefalita rujeolică
CM 17. Selectaţi afirmaţiile ce caracterizează erupţiile herpetice
cutanate:
A. Pustule multiple, diseminate
B. Vezicule umplute cu lichid clar
C. Sunt precedate de senzaţia de arsură a pielii sau de prurit
D. Apar simultan, în grupuri
E. Elemente maculopapuloase, confluente
65
CM 18. Marcaţi metodele de diagnostic ale infecţiei herpetice cutanate:
A. Examenul bacteriologic
B. Examenul clinic (erupţii veziculare în grupuri)
C. Hemoleucograma
D. Datele subiective – senzaţia de arsură a pielii sau de prurit ce
precedă apariţia erupţiilor
E. Examenul virusologic
CM 19. Specificaţi caracteristicile infecţiei herpetice:

A. Afectează ţesutul glandular (glandele salivare, pancreasul,
testiculele)
B. Afectează celulele superficiale cutaneo-mucoase cu
„degenerare balonizantă”
C. Erupţii herpetice cu lichid clar (vezicule unicamerale)
D. Afectează mucoasa segmentului distal al colonului
E. Realizează encefalită virală acută cu focare de necroză şi
consecinţe grave
CM 20. Alegeţi prelevatele, care se vor colecta pentru izolarea virusului

herpetic:
A. Raclaj de pe conjunctivă
B. Bilă
C. Lichid cefalorahidian
D. Urină
E. Lichid din vezicule
CM 21. Alegeţi formele clinice ale herpesului mucocutanat:

A. Eritem Rozenberg
B. Keratoconjunctivită herpetică
C. Eczemă herpetică (Kaposi-Juliusberg)
D. Sindromul Layell
E. Gingivostomatită herpetică
CM 22. Precizaţi modificările histomorfologice în infecţia herpetică:

A. Afectarea celulelor superficiale cutaneo-mucoase cu
„degenerare balonizantă”
B. Modificarea arhitecturii lobului hepatic cu leziuni
hepatocelulare şi degenerescenţă
66
C. În encefalită – inflamaţie perivasculară cu necroze hemoragice
D. Celule gigante polinucleare
E. Colită ulceroasă la nivelul mucoasei colonului
CM 23. Marcaţi preparatele de electiţe indicate în infecţia cu virusul

Herpes simplex:
A. Aciclovir
B. Penicilină
C. Valaciclovir
D. Famciclovir
E. Tetraciclină
CM 24. Marcaţi forma clinică a infecţiei herpetice, care necesită

administrarea aciclovirului pe cale endovenoasă:
A. Encefalita herpetică
B. Herpesul labial
C. Gingivostomatita herpetică
D. Infecţia herpetică generalizată
E. Herpesul neonatal
CM 25. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la infecţia herpetică:

A. Se disting forme congenitale şi forme dobândite
B. Infecţia herpetică afectează în mod special articulaţiile
C. Cea mai frecventă formă clinică a infecţiei herpetice la copii
este gingivostomatita herpetică
D. Encefalita herpetică reprezintă una dintre cele mai severe
forme clinice ale infecţiei herpetice
E. Herpesul labial este o formă rar întâlnită
67
INFECŢIA HERPETICĂ

1. B 1. ABD
2. B 2. CDE
3. E 3. ABC
4. B 4. BDE
5. C 5. CDE
6. E 6. ABC
7. B 7. ABC
8. B 8. ABC
9. D 9. BCD
10. E 10. ABD
11. E 11. ACD
12. C 12. ABE
13. C 13. ABC
14. E 14. ABC
15. B 15. BCE
16. BDE
17. BCD
18. BDE
19. BCE
20. ACE
21. BCE
22. ACD
23. ACD
24. ADE
25. ACD
68
VARICELA
Complement simplu
CS 1. Precizaţi elementul cutanat cel mai informativ în diagnosticul
varicelei:
A. Pustula
B. Macula
C. Papula
D. Crusta
E. Vezicula
CS 2. Selectaţi boala infecţioasă gravă la copii, cărora le este

contraindicată corticoterapia:
A. Rujeola
B. Varicela
C. Oreionul
D. Gripa
E. Scarlatina
CS 3. Indicaţi boala infecţioasă, la care erupţia cutanată apare în mai

multe valuri (puseuri) eruptive:
A. Varicela
C. Scarlatina
D. Rubeola
CS 4. Marcaţi infecţia, în care pot apărea vezicule pe mucoasa bucală:

A. Rujeola
B. Varicela
C. Oreionul
D. Rubeola
E. Scarlatina
CS 5. Indicaţi semnele clinice în perioada preeruptivă a varicelei:

A. Semne catarale pronunţate
B. Manifestări generale uşoare
C. Dureri abdominale
69
D. Vome repetate
E. Scaune lichide frecvente
CS 6. Marcaţi maladia, la care în perioda prodromală apare erupţie

tranzitorie scarlatiniformă (rash):
A. Rujeola
B. Rubeola
D. Scarlatina
E. Varicela
CS 7. Selectaţi maladia infecţioasă cu exantem vezicular:

A. Rujeola
B. Rubeola
C. Varicela
D. Mononucleoza infecţioasă
E. Febra tifoidă
CS 8. Precizaţi semnul clinic posibil în perioada prodromală a varicelei:

A. Splenomegalie
B. Scaune lichide frecvente
C. Respiraţie aspră, raluri umede
D. Hepatomegalie
E. Erupţie scarlatiniformă sau rubeoliformă
CS 9. Precizaţi locul de acumulare a virusului varicelozosterian la

pacienţii, care au suportat varicelă:
A. Celulele ganglionilor spinali dorsali
B. Lichidul cefalorahidian
C. Ficatul
D. Substanţa cenuşie a creierului
E. Meningele
CS 10. Alegeţi contingentul de persoane la care varicela poate avea

evoluţie benignă:
A. Adulţi
B. Adolescenţi
C. Imunocompetenţi
70
D. Imunocompromişi
E. Gravidele
CS 11. Precizaţi indicaţia în tratamentul etiotrop al varicelei:

A. Amantadina
B. Ribavirina
C. Interferonul
D. Rimantadina
E. Aciclovirul
CS 12. Precizaţi indicaţia pentru corticoterapie în varicelă:

A. Gravidelor
B. Pacienţilor cu forme severe
C. Sugarilor
D. Pacienţilor cu encefalită
E. Pacienţilor HIV- infectaţi
CS 13. Arătaţi maladia, în care Aciclovirul este preparatul de elecţie:

A. Rujeola
B. Gripa
C. Adenoviroza
D. Rotaviroza
E. Varicela
CS 14. Precizaţi poarta de intrare şi de replicare primară a virusului

varicelozosterian:
A. Mucoasa căilor respiratorii superioare
B. Glandele salivare
C. Mucoasa bucală
D. Pielea lezată
E. Mucoasa genitală
CS 15. Marcaţi localizarea erupţiilor variceloase, spre deosebire de alte

maladii infecţioase cu exantem:
A. Pielea feţei
B. Părţile flexorii ale membrelor
C. Părţile extensorii ale membrelor
D. Palme şi tălpi
71
E. Partea piloasă a capului
CS 16. Marcaţi zona corpului unde nu apar erupţii variceloase:

A. Trunchi
B. Palme şi tălpi
C. Membrele superioare
D. Partea piloasă a capului
E. Mucoase
CS 17. Selectaţi maladia în care la bolnav se vor forma cruste în urma

erupţiilor cutanate:
A. Rujeola
B. Rubeola
C. Scarlatina
D. Varicela
E. Febra tifoidă
CS 18. Selectaţi maladia căreia îi este caracteristic „Polimorfismul fals”

al elementelor eruptive:
A. Herpesul simplex
B. Herpesul zoster
C. Rubeola
D. Varicela
E. Rujeola
CS 19. Numiţi primoinfecţia cauzată de virusul varicelozosterian:

A. Herpesul simplex
B. Herpesul zoster
C. Citomegalia
E. Varicela
CS 20. Marcaţi categoriile de persoane, care se pot îmbolnăvi de

varicelă severă, forma hemoragică:
A. Copiii sub 1 an
B. Copiii cu malnutriţie
C. Adulţii
72
D. Copiii trataţi timp îndelungat cu corticosteroizi
E. Copiii cu rahitism
CS 21. Selectaţi cea mai frecventă complicaţie a varicelei la copiii mici:

A. Meningita
B. Encefalita
C. Piodermia
D. Miocardita
E. Mielita
Complement multiplu
CM 1. Caracterizaţi veziculele în cazul varicelei:
A. Dureroase
B. Pruriginoase
C. Cu conţinut clar
D. Generalizate (pe tot corpul)
E. Situate profund în piele
CM 2. Precizaţi categoriile de persoane căror li se indică tratamentul cu

Aciclovir în varicelă:
A. Copiilor de 2-4 ani
B. Bolnaviilor de septicemie
C. Gravidelor
D. Pacienţilor cu infecţie HIV
E. Nou-născuţilor
CM 3. Alegeţi maladiile infecţioase cu exantem, în care erupţia va evolua

cu formarea de cruste:
A. Varicela
B. Rujeola
C. Rubeola
D. Herpesul simplex
E. Herpesul zoster
CM 4. Alegeţi contingentele de pacienţi cu varicelă, la care prognosticul
este rezervat:
A. Gravide
B. Adulţi
C. Pacienţii cu infecţie HIV
73
D. Preşcolari
E. Copii mici
CM 5. Indicaţi complicaţiile neurologice ale varicelei:

A. Meningoencefalita seroasă
B. Meningoencefalita purulentă
C. Poliradiculoneuropatia
D. Encefalita
E. Panencefalita sclerozantă
CM 6. Precizaţi criteriile de confirmare a diagnosticului varicelei:

A. Izolarea virusului varicelozosterian (VVZ) în culturi de celule
B. Examenul conţinutului vezicular în imunofluorescenţă
C. Contactul cu bolnavi cu Herpes zoster
D. Contactul cu bolnavi cu Herpes simplex
E. Leucograma caracteristică
CM 7. Selectaţi contingentul de bolnavi, la care apare varicela în formă

generalizată:
A. Adolescenţi
B. Copii de 3-7 ani
C. Pacienţii trataţi cu corticosteroizi mai mult de 2 săptămâni
D. Nou-născuţii
E. Pacienţii cu transplante de organe
CM 8. Caracterizaţi exantemul varicelos la copii:

A. Apare în 2-3 pusee şi mai multe
B. Macule-papule-vezicule
C. Apare în etape, de sus în jos, în câteva zile
D. Lasă pigmentare
E. Formează cruste
CM 9. Precizaţi, la care categorii de persoane se întâlneşte varicela,

forma gravă:
A. Adolescenţi
B. Copiii mici
C. Gravide
D. Preşcolari
74
E. Pacienţii cu leucemie
CM 10. Determinaţi tratamentul meningoencefalitei variceloase:

A. Antiinflamatoare nesteroidiene
B. Antibiotice (intrarahidian)
C. Puncţii lombare decompresive
D. Aciclovir
E. Diuretice
CM 11. Alegeţi maladiile în cazurile, în care apare enantemul:

A. Oreionul
B. Rujeola
C. Varicela
D. Pertussisul
E. Scarlatina
CM 12. Alegeţi medicamentele, care pot fi indicate în tratarea varicelei:

A. Antipiretice
B. Aciclovir
C. Prelucrarea veziculelor cu soluţii antiseptice
D. Ribavirină
E. Antibiotice
CM 13. Indicaţi complicaţiile specifice ale varicelei (prin virusul

varicelozosterian):
A. Pneumonie primară
B. Encefalită
C. Meningită purulentă
D. Cerebelită cu ataxie acută cerebeloasă
E. Erizipel
CM 14. Marcaţi semnele clinice caracteristice în perioada prodromală a

varicelei:
A. Dureri abdominale
B. Erupţii scarlatiniforme (rash)
C. Intoxicaţie moderată
D. Febră moderată
E. Diaree
75
CM 15. Alegeţi semnele clinice caracteristice cerebelitei variceloase:
A. Febră, vertij, vărsături
B. Erupţii hemoragice stelate pe membrele inferioare
C. Ataxie, tremor
D. Icter al tegumentelor
E. Tulburări de vorbire
CM 16. Precizaţi caracterul erupţiilor cutanate în varicelă:

A. Eriteme
B. Macule
C. Hemoragii stelate cu necroze în centru
D. Papule
E. Vezicule
CM 17. Menţionaţi afectările congenitale în varicelă:

A. Hipoplazie/aplazie de membre
B. Viciu cardiac
C. Microftalmie, cataractă, corioretinită
D. Anomalii de dezvoltare a căilor urinare
E. Microcefalie, hidrocefalie, atrofie corticală
CM 18. Precizaţi, care dintre următoarele afirmaţii sunt caracteristice

meningoencefalitei variceloase:
A. Mai frecvent apare în perioada de formare a crustelor
B. Deces în 70-80% din cazuri
C. Febră, cefalee progresivă
D. Convulsii, tulburări de conştienţă, semne de focar cerebral
E. Lichidul cefalorahidian prezintă pleocitoză neutrofilică
CM 19. Precizaţi indicii de gravitate în varicelă:

A. Afectarea sistemului nervos central (semne de intoxicaţie
generală, dereglări de conştienţă, convulsii)
B. Numărul mare de elemente eruptive
C. Afectarea tractului digestiv
D. Caracterul hemoragic al erupţiilor
76
CM 20. Caracterizaţi vezicula în varicelă:

A. Polimorfă în dimensiuni
B. Uniloculară
C. Situată pe pielea modificată
D. Situată adânc în tegument
E. Are conţinut clar
CM 21. Marcaţi criteriile caracteristice varicelei, forma hemoragică:

A. Apare la copii imunodeprimaţi
B. Prognostic favorabil
C. Semne de intoxicaţie moderate
D. Lichidul veziculelor devine hemoragic după 2-3 zile de la
debut, apar hemoragii cutanate, echimoze
E. Evoluează adesea spre deces
CM 22. Precizaţi criteriile caracteristice varicelei generalizate (viscerală):

A. Se pot imbolnăvi nou-născuţii şi persoanele imunodeprimate
B. Evoluţie uşoară
C. Erupţii punctiforme pe fundalul hiperemiat al tegumentelor
D. Erupţii abundente veziculoase pe tot corpul şi pe mucoase
E. Pneumonie primară de la debut
CM 23. Indicaţi maladiile, la care meningoencefalita este o complicaţie

reală:
A. Rujeola
B. Rubeola
C. Scarlatina
D. Difteria
E. Varicela
77
VARICELA

1. E 1. BCD
2. B 2. CDE
3. A 3. ADE
4. B 4. ABC
5. B 5. ACD
6. E 6. ABC
7. C 7. CDE
8. E 8. ABE
9. A 9. ACE
10. C 10. ADE
11. E 11. BCE
12. D 12. ABC
13. E 13. ABD
14. A 14. BCD
15. E 15. ACE
16. B 16. BDE
17. D 17. ACE
18. D 18. ACD
19. E 19. ABD
20. D 20. ABE
21. C 21. ADE
22. ADE
23. ABE
78
INFECŢIA URLIANĂ
Complement simplu
CS 1. Alegeţi semnul clinic caracteristic oreionului:
A. Catar respirator pronunţat
B. Tumefacţia nodulilor limfatici submaxilari
C. Depuneri purulente pe amigdale
D. Tumefacţia glandelor salivare
E. Edem faringian
CS 2. Precizaţi modificarea mucoasei bucale în oreion:

A. Stomatită aftoasă
B. Angină foliculară
D. Enantem
E. Semnul Mursou
CS 3. Precizaţi modificarea lichidului cefalorahidian în meningita urliană:

A. Albuminorahie între 3-5 g/l
B. Pleocitoză neutrofilică
C. Pleocitoză limfocitară
D. Pleocitoză mixtă
E. Glucorahie crescută
CS 4. Selectaţi complicaţia reală a oreionului:

A. Angina foliculară
C. Otita purulentă
D. Febra reumatismală
E. Nevrita n. acustic
CS 5. Notaţi semnul clinic care NU este caracteristic pentru tumefacţia

parotidelor în oreion:
A. Bilaterală
B. De consistenţă păstoasă, elastică
C. Uşor dureroasă
79
D. Însoţită de febră
E. Cu hiperemia pielii
CS 6. Alegeţi agentul etiologic al oreionului:

A. Bacterii
B. Rickettsii
C. Protozoare
D. Virusuri
E. Micoplasme
CS 7. Notaţi semnul clinic, care NU este caracteristic pentru meningita

urliană:
A. Febra
B. Catarul respirator pronunţat
C. Cefaleea
D. Redoarea cefei
E. Semnele meningiene pozitive
CS 8. Selectaţi maladia, în care se observă semnul Mursou:

A. Scarlatina
B. Varicela
C. Rujeola
D. Oreionul
E. Rubeola
CS 9. Marcaţi indicaţia medicală incorectă privind tratamentul

oreionului la copii:
A. Repaus la pat
B. Antipiretice
C. Fermenţi
D. Antibiotice
E. Dietă
CS 10. Alegeţi simptomul cu valoare diagnostică precoce în parotidita

urliană:
A. Limbă „zmeurie”
B. Vezicule grupate pe mucoasa jugală, gingivală, linguală
C. Vezicule pe arcurile palatine
80
D. Semnul Belsky-Filatov-Koplik
E. Semnul Mursou
CS 11. Excludeţi indicaţia terapeutică incorectă în orhita urliană la copii:

A. Repaus strict la pat
B. Corticoterapie
C. Spasmolitice
D. Diuretice
E. Analgezice
CS 12. Marcaţi caracteristicile corecte privind parotidita urliană:

A. Bilaterală, elastică, sensibilă la palpare, semnul Mursou
pozitiv, dureri la masticaţie
B. Unilaterală, dură, dureroasă
C. Bilaterală, foarte dură, dureroasă, cu eliminări purulente din
canalul Stenon
D. Unilaterală, nodulară, indoloră
E. Bilaterală, elastică, nedureroasă, crepitaţie
CS 13. Indicaţi simptomul, care poate fi observat în oreion:

A. Edemul faringian
B. Angina lacunară
C. Tumefacţia nodulilor limfatici submaxilari
D. Catarul respirator pronunţat
E. Tumefacţia glangelor salivare
CS 14. Precizaţi tropismul virusului urlian:

A. Sistemul limfatic
B. Dermatotropism
C. Sistemul glandular, sistemul nervos central
D. Sistemele limforeticular, endotelial, respirator, mai puţin
gastrointestinal
E. Sistemul respirator, sistemul nervos central
CS 15. Marcaţi localizarea şi replicarea imposibilă a virusului urlian:

A. Glande salivare
B. Testicule
C. Pancreas
81
D. Sistemul nervos central
E. Sistemul osos
CS 16. Excludeţi simptomatologia incorectă în oreion:

A. Debutul acut cu febră
B. Cefalee
C. Dureri la masticaţie
D. Senzaţie de tensiune dureroasă în loja parotidiană
E. Erupţie veziculo-buloasă generalizată
CS 17. Precizaţi caracteristica incorectă privind infecţia urliană:

A. Incidenţa maximă se înregistrează iarna şi primăvara
B. Frecvenţa maximă se înregistrează la sugari
C. Prognostic favorabil
D. Afecţiuni parotidiene în 50% din cazuri
E. Debut acut cu febră moderată, dureri în zona retrofaringiană,
anorexie
Complement multiplu
CM 1. Selectaţi maladiile, cu care va fi diferenţiată submaxilita urliană:

A. Scarlatina
B. Rujeola
C. Adenita submandibulară
D. Edemul Quinque
E. Tumori parotidiene
CM 2. Precizaţi caracterul tumefacţiei în parotidita urliană:

A. Bilaterală în toate cazurile
B. Are consistenţă elastică
C. Uşor dureroasă
D. Fără hiperemia pielii
E. Cu hiperemia pielii
CM 3. Caracterizaţi orhita în infecţia urliană:

A. Totdeauna bilaterală
B. Mai frecvent unilaterală
C. Dureri accentuate în testicul
82
D. Edemul testiculelor
E. Fluctuaţie
CM 4. Indicaţi criteriile pentru tratamentul cu glucocorticosteroizi al

oreionului la copii:
A. Formă glandulară severă
B. Submaxilită unilaterală
C. Orhită, orhoepididimită
D. Meningită, meningoencefalită
E. Pancreatită medie
CM 5. Caracterizaţi tumefacţia parotidelor în oreion:

A. Întotdeauna unilaterală
B. Produce dureri la masticaţie
C. Are consistenţă păstoasă
D. Dureri moderate la palpare
E. Secreţie salivară abundentă
CM 6. Identificaţi semnele clinice ale meningitei urliene la copii:

A. Debut acut cu febră (39-40°C)
B. Cefalee, vome repetate
C. Semne meningiene pozitive
D. Paralizie flască
E. Atonie musculară
CM 7. Indicaţi principiile de tratament pentru parotidita urliană, forma

uşoară:
A. Diuretice
B. Repaus la pat 7-10 zile
C. Aplicaţii calde uscate asupra glandelor salivare afectate
D. Regim alimentar adaptat toleranţei digestive, alimente
semisolide
E. Glucocorticosteroizi
CM 8. Identificaţi semnele importante pentru confirmarea

diagnosticului pancreatitei urliene:
A. Cefalee pronunţată
B. Dureri abdominale (în epigastru sau în formă de „centură”)
83
C. Febră pronunţată (39-40°C)
D. Constipaţii sau diaree
E. Amilazurie, amilazemie valori crescute
CM 9. Indicaţi materialul biologic pentru cercetarea virusologică a

infecţiei urliene:
A. Bilă
B. Salivă
C. Sânge
D. Mase fecale
E. Lichid cefalorahidian
CM 10. Precizaţi indicaţiile de tratament ale pancreatitei urliene, forma

medie:
A. Perfuzii endovenoase
B. Corticosteroizi
C. Enzime digestive
D. Regim strict la pat
E. Dieta nr.5
CM 11. Selectaţi maladiile pentru diagnosticul diferenţial al meningitei

urliene:
A. Meningita tuberculoasă
B. Meningita enterovirală
C. Meningita meningococică
D. Meningita herpetică
E. Meningita pneumococică
CM 12. Selectaţi afirmaţiile adevărate privind prognosticul infecţiei

urliene la copii:
A. Prognosticul este bun, cazurile mortale (în encefalită) sunt
excepţionale
B. Evoluţia este mai severă la copii decât la adulţi
C. Prognosticul este nefavorabil, cazurile mortale (în encefalită)
sunt frecvente
D. Surditatea poate fi sechela neuritei n. acustic
E. Sterilitatea poate fi urmarea orhitei bilaterale
84
CM 13. Numiţi afecţiunile extrasalivare în infecţia urliană:
A. Tonzilita
B. Orhita
C. Meningita
D. Pancreatita
E. Adenita cervicală
CM 14. Marcaţi semnele, care NU sunt caracteristice parotiditei epidemice:

A. Febra
B. Tumefacţia glandelor salivare
C. Consistenţa dură, dureroasă a glandelor parotide
D. Leucocitoza cu neutrofilie
E. Hiperemia pielii
CM 15. Enumeraţi maladiile cu parotidită bilaterală:

A. Litiaza salivară
B. Oreionul
C. Parotidita toxică
D. Sindromul Mikulici
E. Parotidita supurată
CM 16. Selectaţi maladiile pentru diagnosticul diferenţial al orhitei

urliene:
A. Orhoepididimita gonococică
B. Varicocelul
C. Hernia inghinală
D. Tumoarea cordului fenicular
E. Orhita cu virusuri Coxsackie
CM 17. Marcaţi particularităţile infecţiei urliene la copiii de până la 1 an:

A. Se întâlneşte rar
B. Mai frecvent este însoţită de meningită
C. De obicei se afectează glandele parotide
D. Evoluţie favorabilă
E. Letalitate înaltă
CM 18. Precizaţi afirmaţiile corecte privind submaxilita urliană:

85
A. Se caracterizează prin durere moderată şi tumefacţia glandelor
submaxilare
B. Este însoţită de congestia şi tumefacţia orificiului canalului
Wharton
C. Frecvent se asociază cu afectarea glandei parotide
D. Este unilaterală
E. Beneficiază de tratament cu metronidazol
CM 19. Identificaţi afirmaţiile corecte privind orhita urliană:

A. Se întâlneşte la copiii cu vârsta între 14 şi 17 ani
B. Apare, de obicei, după 4-5 zile de la debutul parotiditei
C. Testiculul este tumefiat şi dureros, iar scrotul este edemaţiat şi
hiperemiat
D. Întotdeauna este bilaterală
E. Debutează lent
CM 20. Selectaţi formele clinice ale infecţiei urliene, care NU constituie

indicaţie pentru corticoterapie:
A. Encefalita urliană
B. Orhita urliană
C. Sublingualita
D. Pancreatita urliană (formă medie)
E. Meningita urliană (formă medie)
CM 21. Selectaţi datele morfologice caracteristice orhitei urliene:

A. Inflamaţia celulelor germinale
B. Infiltratul celular limfoplasmocitar
C. Edemul interstiţial marcat cu exsudat serofibrinos
D. Celule gigante multinucleare
E. Descuamaţie epitelială pronunţată
CM 22. Precizaţi modificările histomorfologice la nivelul sistemului

nervos central în infecţia urliană:
A. Infiltrat celular limfoplasmocitar predominant perivascular
B. Hemoragie subarahnoidiană
C. Modificări de tipul meningitei aseptice acute (limfocitare) în
cazul meningitei urliene
D. Leziuni neuronale în encefalita urliană
86
E. Corpusculi Babeş-Negri în 30% din numărul de neuroni
CM 23. Precizaţi localizările extrasalivare rar întâlnite în infecţia urliană:

A. Ooforita
B. Submaxilita
C. Dacrioadenita
D. Mastita
E. Orhita
CM 24. Caracterizaţi particularităţile afectării glandelor sublinguale în

infecția urliană:
A. Rareori formă izolată
B. Durere moderată şi tumefacţie a glandelor sublinguale
C. Deseori asociată cu submaxilita sau parotidita
D. Semne catarale pronunţate
E. De obicei bilaterală
CM 25. Alegeţi sindroamele clinice de bază în oreionul la copii:

A. Pancreatită
B. Meningită
C. Orhită
D. Amigdalită
E. Otită
CM 26. Excludeţi semnele clinice, care NU sunt caracteristice pentru

orhita urliană:
A. Febra
B. Adenita inghinală pronunţată
C. Edemul testicular
D. Fluctuaţia
E. Splenomegalia
CM 27. Precizaţi caracterul lichidului cefalorahidian în meningita urliană:
A. Transparent
B. Tulbure, de culoare verzuie
C. Proteinorahie normală sau uşor crescută
D. Pleocitoză limfocitară
E. Pleocitoză neutrofilică
87
INFECŢIA URLIANĂ

1. D 1. CDE
2. E 2. BCD
3. C 3. BCD
4. E 4. ACD
5. E 5. BCD
6. D 6. ABC
7. B 7. BCD
8. D 8. BDE
9. D 9. BCE
10. E 10. CDE
11. C 11. ABD
12. A 12. ADE
13. E 13. BCD
14. C 14. CDE
15. E 15. BCD
16. E 16. ABE
17. B 17. ACD
18. ABC
19. ABC
20. CDE
21. ABC
22. ACD
23. ACD
24. ABC
25. ABC
26. BDE
27. ACD
88
PERTUSSIS
Complement simplu
CS 1. Marcaţi indicaţia inutilă în tratamentul pertussisului fără

complicaţii:
A. Regimul alimentar
B. Oxigenoterapia, plimbări în aer liber
C. Antibiotice (eritromicină, ampicilină)
D. Corectarea acidozei, hipopotasemiei
E. Neuroleptice şi sedative
CS 2. Indicaţi complicaţia cea mai frecventă în pertussis:

A. Meningita
B. Enterocolita
C. Bronhopneumonia
D. Otita
E. Infecţia căilor urinare
CS 3. Caracterizaţi debutul bolii în pertussis:

A. Acut, cu febră
B. Cu semne catarale manifestate
C. Cu intoxicaţie generală pronunţată
D. Lent, cu semne de catar respirator banal
E. Cu vome, diaree
CS 4. Marcaţi ce arată hemoleucograma în pertussis:

A. Leucocitoză cu neutrofilie
B. Leucocitoză cu limfocitoză, VSH în normă
C. Devierea formulei leucocitare spre stânga
D. Eozinofilie
E. VSH accelerată
CS 5. Precizaţi afecţiunea mucoasei bucale caracteristică în pertussis:

A. Stomatită aftoasă
B. Limbă „geografică”
C. Ulceraţie (frenulum linguae)
89
D. Limbă „zmeurie”
E. Limbă saburală
CS 6. Precizaţi evoluţia tusei convulsive la copii în vârstă până la 1 an

(nevaccinaţi antipertussis):
A. Forme fruste, uşoare
B. Febră continuă
C. Accese de tuse severe, îndelungate, cu apnee
D. Deshidratare pronunţată
E. Leucocitoză, neutrofilie, VSH accelerată
CS 7. Marcaţi complicaţia cea mai frecventă în pertussis:

A. Artrita nesupurativă
B. Stomatita aftoasă
C. Pneumonia
D. Septicemia
E. Perforaţia intestinală
CS 8. Precizaţi metoda de diagnostic, care confirmă pertussisul:

A. Virusologică
B. Bacteriologică
C. Bacterioscopică
D. Radiologică
E. Radioimună
CS 9. Notaţi indicaţia incorectă în pertussis cu apnee:

A. Oxigenoterapia
B. Respiraţia asistată
C. Sedative, neuroleptice
D. Drenaj postural
E. Analeptice respiratorii
CS 10. Excludeţi manifestarea greşită în pertussis, perioada catarală:

A. Febră (39-40ºC)
B. Rinită
C. Absenţa semnelor de intoxicaţie
D. Tuse obişnuită
E. Subfebrilitate
90
CS 11. Caracterizaţi accesul de tuse în pertussis:
A. Tuse lătrătoare
B. Secuse expiratorii, scurte, spastice, reprize
C. Voce răguşită
D. Tirajul cutiei toracice
E. Dispnee expiratorie
CS 12. Marcaţi simptomul de bază în pertussis, perioada convulsivă:

A. Febră
B. Erupţii maculopapuloase
C. Splenomegalie
D. Tuse spasmodică
E. Diaree
CS 13. Marcaţi afirmaţia falsă privind patogenia tusei convulsive:

A. Dereglări hemodinamice
B. Dereglări de ritm respirator
C. Stază venoasă în circuitul mic
D. Creşterea permeabilităţii sangvine
E. Inflamaţia mucoasei intestinale cu ulceraţii
CS 14. Indicaţi semnul clinic, care NU este caracterisic tusei convulsive

în perioada catarală:
A. Debut lent, subfebrilitate
B. Erupţii cutanate
C. Tuse obişnuită
D. Bronşită
E. Semne de intoxicaţie absente
CS 15. Precizaţi caracterul febrei în pertussis:

A. Continuă
B. Ondulantă
C. Subfebrilă în debut
D. Neregulată
E. Remitentă
91
CS 16. Precizaţi termenul de confirmare etiologică (bacteriologic) a
diagnosticului tusei convulsive:
A. În săptămâna a doua a perioadei spasmodice
B. În săptămânile 3-4 ale perioadei spasmodice
C. În săptămânile 5-6 ale perioadei spasmodice
D. În perioada catarală
E. După 6 săptămâni de la debut
CS 17. Precizaţi caracterul tusei în pertussis:

A. Stridoros
B. În accese, cu reprize
C. Traheobronşic
D. Lătrător
E. Uscat
Complement multiplu
CM 1. Selectaţi manifestările perioadei spasmodice în pertussis:

A. Neurotoxicoză
B. Hemoragii în sclere
C. Stomatită
D. Tuse în accese
E. Reprize
CM 2. Evidenţiaţi particularităţile clinice în pertussis la sugari:

A. Apnee
B. Accese de cianoză
C. Semne meningiene
D. Complicaţii alergice
E. Echivalente de acces de tuse
CM 3. Marcaţi semnele clinice şi paraclinice, ce permit diagnosticul

preliminar de pertussis:
A. Semne de intoxicație
B. Febră
C. Atelectaze pulmonare
D. Leucocitoză pronunțată, limfocitoză
E. Tuse spasmodică
92
CM 4. Selectaţi modificările hemoleucogramei în pertussis:
A. Leucocitoză
B. Neutrofilie cu deviere spre stânga
C. Eozinofilie
D. Limfocitoză
E. VSH în normă
CM 5. Descrieţi faciesul pacientului cu pertussis:

A. Hemoragii în sclere şi conjunctive
B. Buze uscate, hiperemiate (carminate)
C. Edem palpebral
D. Cianoză circumorală
E. Conjunctive injectate
CM 6. Precizaţi criteriile de severitate în pertussis:

A. Tuse, dispnee expiratorie
B. Semne de insuficienţă respiratorie
C. Durata accesului de tuse
D. Vome la sfârşitul acceselor de tuse spasmodică
E. Febră mare
CM 7. Precizaţi perioadele bolii, când în secreţiile orofaringiene se

identifică cocobacilul pertussis:
A. Ultimele zile ale perioadei de incubaţie
B. Perioada catarală
C. Perioada spasmodică (primele zile)
D. Perioada spasmodică (săptămânile 3-4)
E. Perioada de convalescenţă
CM 8. Caracterizaţi evoluţia tusei convulsive la copiii vaccinaţi:

A. Atipică
B. Fără accese de tuse spasmodică
C. Cu complicaţii frecvente
D. Cu tuse uşoară, persistentă
E. Cu hiperleucocitoză şi neutrofilie
93
CM. Selectaţi complicaţiile specifice ale tusei convulsive:
A. Emfizemul pulmonar
B. Atelectazia pulmonară
C. Sinuzita maxilară
D. Ulceraţia (frenulum linguae)
E. Meningita
CM 10. Precizaţi cauzele declanşării accesului de tuse în pertussis:

A. Supraalimentaţia
B. Excitaţiile traheobronşice
C. Aflarea în aer liber
D. Enervarea, emoţiile
E. Excitaţiile auditive
CM 11. Precizaţi particularităţile accesului de tuse convulsivă la sugari:

A. Reprize repetate
B. Febră
C. Apnee
D. Secreţii rinofaringiene abundente, lichide
E. Spasm glotic, cianoză
CM 12. Descrieţi faciesul copilului cu pertussis:

A. Tumefiat difuz
B. Edem palpebral
C. „Pălmuit”
D. Hemoragii conjunctivale
E. Obişnuit
CM 13. Precizaţi particularităţile de evoluţie a pertussisului la copiii vacci-

naţi:
A. Febră persistentă
B. Evoluţie asimptomatică sau frustă
C. Manifestări dispeptice
D. Tuse îndelungată cu accese uşoare fără reprize
E. Fără complicaţii
CM 14. Enumeraţi maladiile, în care se pot înregistra accese de tuse,

similare tusei convulsive:
A. Rubeola
94
B. Mucoviscidoza
C. Varicela
D. Adenoviroza
E. Infecţia cu RS-virus
CM 15. Marcaţi particularităţile evolutive ale tusei convulsive la sugari:

A. Accese frecvente, apnee
B. Perioadă catarală îndelungată
D. Diaree şi vome frecvente
E. Accese de strănut
CM 16. Selectaţi afecţiunile bronhopulmonare în pertussis:

A. Pulmon pertussis
B. Pneumonie polisegmentară
C. Bronşită, bronşiolită
D. Pneumonie ascendentă
E. Atelectazie pulmonară
CM 17. Precizaţi semnele clinice la pertussis, perioada catarală:

A. Icter scleral
B. Tuse uşoară, predominant nocturnă
C. Subfebrilitate
D. Paliditate
E. Greaţă, vărsături
CM 18. Precizaţi mecanismele patogenetice în pertussis:

A. Excitaţia centrului respirator
B. Excitaţia centrului de vomă
C. Dereglări hidroelectrolitice
D. Dereglări hemodinamice în SNC
E. Bacteriemia
CM 19. Marcaţi maladiile pentru diagnosticul diferenţial în pertussis:

A. Difteria faringiană
B. IRA
C. Parapertussis
D. Mucoviscidoza pulmonară
95
E. Varicela
CM 20. Selectaţi antibioticele pentru tratamentul etiologic al pertussisu-

lui:
A. Eritromicina
B. Penicilina
C. Ciprofloxacina
D. Ampicilina
E. Cefalosporinele
CM 21. Selectaţi maladiile pentru diagnosticul diferenţial în pertussis,

perioada catarală:
A. Paragripa
B. Scarlatina
C. Rujeola, perioada preeruptivă
D. Meningita meningococică
E. Adenoviroza
CM 22. Evidenţiaţi sechelele posibile în pertussis:

A. Bronşiectazie
B. Emfizem pulmonar
C. Hepatomegalie
D. Pareze, paralizii
E. Defecte psihice (deficienţă mentală)
CM 23. Selectaţi maladiile pentru diagnosticul diferenţial în pertussis:

A. Timomegalia
B. Infecţia enterovirală
C. Mucoviscidoza pulmonară
D. Tuberculoza ganglionară
E. Difteria laringiană
CM 24. Marcaţi manifestările clinice în pertussis, perioada catarală:

A. Vome, diaree
B. Tuse obişnuită rebelă la antitusive
C. Temperatura corpului normală sau subfebrilă
D. Starea generală nealterată
E. Debut acut cu intoxicaţie generală pronunţată
96
CM 25. Alegeţi cele mai afectate sisteme în pertussis:
A. Digestiv
B. Respirator
C. Nervos central
D. Urinar
E. Cardiovascular
CM 26. Indicaţi semnele suspecte pentru diagnosticul precoce al per-

tussisului:
A. Caracterul uşor spastic, preponderent nocturn al tusei
B. Tuse rebelă la tratament
C. Stare generală nemodificată
D. Febră, intoxicaţie generală pronunţată
E. Vomă, diaree
CM 27. Selectaţi investigaţiile paraclinice, în baza cărora se va stabili

diagnosticul maladiei pertussis:
A. Bacterioscopia secreţiilor rinofaringiene
B. Izolarea agentului cauzal din secreţiile rinofaringiene
C. Hemocultura
D. Reacţia imunoenzimatică
E. Leucograma
CM 28. Descrieţi aspectul pacientului în accesul de tuse spasmodică:

A. Facies „încruntat”
B. Limba proiectată în afară
C. Facies „hipocratic”
D. Salivaţie abundentă
E. Risus sardonicus
CM 29. Specificaţi indicaţiile de spitalizare a pacienţilor cu pertussis:

A. Formele tipice uşoare şi medii
B. Formele severe
C. Formele cu complicaţii
D. Copiii vaccinaţi
E. Copiii mai mici de 2 ani, din familiile defavorizate
97
CM 30. Precizaţi principiile de tratament ale formelor severe de pertussis:
A. Antibiotice
B. Sedative
C. Fermenţi
D. Oxigenoterapie
E. Preparate ce excită centrul respirator
CM 31. Precizaţi recomandările pentru tratamentul pertussisului:

A. Antivirale
B. Antibioterapie
C. Terapie sindromală
D. Oxigenoterapie
E. Terapie de detoxifiere
98
PERTUSSIS

1. D 1. BDE
2. C 2. ABE
3. D 3. CDE
4. B 4. ADE
5. C 5. ACD
6. C 6. BCD
7. C 7. ABC
8. B 8. ABD
9. E 9. ABD
10. A 10. BDE
11. B 11. ACE
12. D 12. ABD
13. E 13. BDE
14. B 14. BDE
15. C 15. ACE
16. D 16. ACE
17. B 17. BCD
18. ABD
19. BCD
20. ADE
21. ACE
22. ABE
23. ACD
24. BCD
25. BCE
26. ABC
27. BDE
28. ABD
29. BCE
30. ABD
31. BCD
99
INFECŢIA MENINGOCOCICĂ
Complement simplu
CS 1. Indicaţi numirea preparatului de elecţie în tratamentul convulsiilor
febrile la copii:
A. Diazepam
B. Prednisolon
C. Paracetamol
D. Dimedrol
E. Hidrocortizon
CS 2. Indicaţi cea mai frecventă dintre sechelele infecţiei

meningococice la copii:
A. Hidrocefalia
B. Convulsiile epileptiforme
C. Hipertensiunea cerebrală
D. Retardarea psihomotorie
E. Parezele, paraliziile spastice
CS 3. Indicaţi semnul clinic suspect pentru meningită la sugari:

A. Febra
B. Voma repetată
C. Redoarea cefei
D. Refuzul de alimentaţie
E. Diareea
CS 4. Indicaţi investigaţia care permite confirmarea diagnosticului

etiologic al infecţiei meningococice generalizate:
A. Culturi din LCR
B. Uroculturi
C. Culturi din nazofaringe
D. Hemoleucograma
E. Licvorograma
CS 5. Indicaţi localizarea iniţială a erupţiei cutanate în infecţia

meningococică:
100
A. Toracele
B. Faţa
C. Fesele şi membrele inferioare
D. Mucoasele bucale
E. Sclerele
CS 6. Selectaţi erupţia caracteristică meningococemiei:

A. Hemoragii stelate
B. Vezicule
C. Cruste
D. Maculopapule confluente
E. Rozeole punctiforme
CS 7. Menţionaţi prin ce se deosebeşte rinofaringita meningococică de

rinofaringita virală la copii:
A. Febră
B. Obstrucţie nazală
C. Tuse
D. Leucocitoză
E. Leucopenie
CS 8. Precizaţi ce confirmă diagnosticul rinofaringitei meningococice la

copii:
A. Datele clinice
B. Modificările hemoleucogramei
C. Izolarea din secreţiile rinofaringiene a meningococului
D. Analiza lichidului cefalorahidian
E. Rinoscopia
CS 9. Precizaţi ce preparate, de regulă, va include asistenţa urgentă

prespitalicească în infecţia meningococică cu şoc toxiinfecţios la copii:
A. Antipiretice
B. Anticonvulsive
C. Corticosteroizi
D. Diuretice
E. Perfuzii endovenoase
101
CS 10. Indicaţi forma clinică a infecţiei meningococice frecvente la
copiii mici:
A. Meningită, meningoencefalită
B. Meningococemie
C. Meningită şi meningococemie
D. Poliradiculoneuropatie
E. Pneumonie
CS 11. Precizaţi în baza căror date poate fi confirmat diagnosticul

meningitei meningococice la sugari:
A. Prezenţa semnelor meningiene
B. Fontanela anterioară bombată
C. Simptomul Lesaje pozitiv
D. Analiza lichidului cefalorahidian
E. Analiza lichidului cefalorahidian şi izolarea Neisseria
meningitidis din lichidul cefalorahidian
CS 12. Precizaţi ce reprezintă bacterioscopic meningococul:

A. Diplococ gram-pozitiv situat extracelular
B. Diplococ gram-negativ situat intra- şi extracelular
C. Diplococ gram-pozitiv capsulat
D. Bacili gram-negativi
E. Bacili gram-pozitivi
CS 13. Indicaţi antibioticul ce se recomandă în infecţia meningococică

cu şoc toxiinfecţios la copii, la etapa prespitalicească:
A. Ceftazidim
B. Chloramfenicol
C. Amoxicilină
D. Ofloxacină
E. Tobramicină
CS 14. Marcaţi cea mai frecventă afecţiune cardiacă în infecţia

meningococică la copii:
A. Prolapsul valvulei mitrale
B. Miocardita
C. Endocardita
D. Pericardita
E. Tulburările de conductibilitate
102
CS 15. Indicaţi vârsta copiilor, la care infecţia meningococică se
întâlneşte cel mai frecvent:
A. Sugari
B. Nou-născuţi
C. Copii mici (1-3 ani)
D. Adolescenţi (14-18 ani)
E. Şcolari mici (7∕8-10∕11 ani)
CS 16. Precizaţi tipul de inflamaţie a meningelor în meningita

meningococică la sugari:
A. Eritematoasă
B. Fibrinoasă
C. Purulentă
D. Crupoasă
E. Ulceronecrotică
CS 17. Alegeţi cel mai reprezentativ semn meningian în meningita

meningococică la sugari:
A. Kernig
B. Brudzinski
C. Lesaje
D. Redoarea cefei
E. Babinski
CS 18. Notaţi sindromul clinic prezent la copiii cu infecţie me-

ningococică, din cauza căruia aceștia NU pot fi transportabili:
A. Şoc toxicoinfecţios, gr. I
B. Edem cerebral acut, gr. II, III
C. Meningococemie
D. Meningită şi meningococemie
E. Meningococemie şi artropatie
CS 19. Marcaţi afecţiunea înregistrată în infecţia meningococică

prezentă la sugari, spre deosebire de copiii mari şi adulţí, care necesită
asistenţă urgentă:
A. Edemul cerebral acut
B. Colapsul ventricular (hipotensiune cerebrală acută)
103
C. Şocul toxiinfecţios
D. Insuficienţa cardiorespiratorie
E. Insuficienţa renală acută
CS 20. Precizaţi după care meningită la copii apare surditate senzorială:

A. Cu H. Influenzae
B. Cu pneumococ
C. Cu stafilococ
D. Cu meningococ
E. Cu bacili gram-negativi
CS 21. Selectaţi investigaţia ce se va efectua în caz de suspecţie la

meningită la copii:
A. Electroencefalograma
B. Tomografia computerizată
C. Puncţia lombară
D. Radiografia craniană
E. Electrocardiograma
Complement multiplu
CM 1. Marcaţi particularităţile clinice ale infecţiei meningococice la
sugari:
A. Debut acut, agitație, febră și vome repetate
B. Pneumonie frecventă
C. Semne meningiene disociate
D. Fontanela anterioară excavată
E. Semnul Lesage pozitiv
CM 2. Selectaţi formele clinice generalizate ale infecţiei meningococice

la copii:
A. Septicopiemie
B. Meningită
C. Meningococemie
D. Pneumonie
E. Meningită şi meningococemie
CM 3. Selectaţi complicaţiile infecţiei meningococice la copii:

A. Edemul cerebral acut
104
B. Limfadenita supurată
C. Șocul toxiinfecțios
D. Peritonsilita
E. Insuficienţa renală acută
CM 4. Alegeţi cazurile în care poziţia meningiană în meningita

meningococică se întâlneşte cel mai frecvent:
A. La sugari
B. La copiii mari
C. În primele 1-2 zile de boală
D. În caz de terapie întârziată cu antibiotice
E. În prezenţa encefalitei
CM 5. Marcaţi cazurile, în care infecţia meningococică la sugari va

evolua nefavorabil:
A. Forma fulminantă a bolii
B. Edemul cerebral acut
C. Pneumonia
D. Meningoencefalita
E. Nazofaringita
CM 6. Alegeţi maladiile pentru diferenţierea meningococemiei:

A. Rujeola
B. Rubeola
C. Septicemiа
D. Varicela
E. Нerpesul zoster
CM 7. Marcaţi formele clinice ale meningococemiei la copii:

A. Medie
B. Gravă
C. Fulminantă
D. Cronică recidivantă
E. Persistentă
CM 8. Precizaţi caracterul erupţiei cutanate în debutul

meningococemiei la sugari:
A. Macule
105
B. Papule
C. Vezicule
D. Rozeole
E. Peteşii
CM 9. Indicaţi preparatele pentru combaterea edemului cerebral acut în

infecţia meningococică la copii:
A. Corticosteroizi
B. Antibiotice
C. Diuretice
D. Antivirale
E. Antiparazitare
CM 10. Marcaţi semnele clinice suspecte de meningită la sugari:

A. Absența febrei
B. Vomă şi scaune lichide fără incluziuni patologice
C. Agitaţie psihomotorie
D. Ţipăt encefalic
E. Dispnee inspiratorie
CM 11. Precizaţi caracterul erupţiei în infecţia meningococică la copiii

mici:
A. Macule
B. Rozeole
C. Vezicule
D. Hemoragii cu necroză centrală
E. Pustule
CM 12. Alegeţi complicaţiile, care sunt posibile la copiii mici cu

meningită meningococică (meningoencefalită) tratată tardiv:
A. Hidrocefalie
B. Piocefalie
C. Pareze, paralizii
D. Pielonefrită
E. Piodermie
CM 13. Alegeţi tipurile de erupţii, ce apar în infecţia meningococică la

sugari:
A. Macule
106
B. Papule
C. Pustule
D. Rozeole punctiforme pe fundalul hiperemiat al pielii
E. Hemoragii cu necroză centrală
CM 14. Marcaţi semnele suspecte de meningită la nou-născuţi:

A. Convulsii
B. Plafonarea ochilor
C. Hipertonie musculară
E. Bombarea fontanelei anterioare
CM 15. Determinaţi particularităţile microscopice ale meningococului,

spre deosebire de pneumococ:
A. Gram-negativ
B. Gram-pozitiv
C. Situat intra- şi extracelular
D. Necapsulat
E. Capsulat
CM 16. Marcaţi antibioticele, la care meningococul este sensibil:

A. Penicilina
B. Tetraciclina
C. Eritromicina
D. Chloramfenicolul
E. Ceftriaxona
CM 17. Precizaţi situaţiile, în care nu se permite transportarea la spital a

copilului cu infecţie meningococică generalizată, fără a i se acorda
asistenţă urgentă la etapa prespitalicească:
A. Edem cerebral acut
B. Convulsii
C. Şoc toxiinfecţios
D. Meningită
E. Meningococemie
CM 18. Marcaţi semnele, care apar în debutul infecţiei meningococice

generalizate la sugari:
A. Febră
B. Catar respirator
107
C. Vome repetate, diaree
D. Semne meningiene pozitive
E. Constipaţii
CM 19. Marcaţi posibilele asocieri ale meningitei meningococice la copii

de vârstă fragedă:
A. Encefalită
B. Ependimatită
C. Pielonefrită
D. Meningococemie
E. Otită medie
CM 20. Marcaţi tipurile de erupţii necaracteristice meningococemiei la

copii:
A. Hemoragii
B. Peteşii
C. Eritem nodos
D. Vezicule
E. Pustule
CM 21. Precizaţi particularităţile erupţiei cutanate în meningococemia la

copii:
A. Maculopapuloasă confluentă
B. Rozeoloasă punctiformă pe fundalul hiperemiat al pielii
C. Hemoragică stelată, cu necroze centrale
D. Localizată pe membrele inferioare şi coapse
E. Hemoragică, fără necroze centrale
CM 22. Precizaţi, cum şi când apare erupţia cutanată în infecţia

meningococică la copii:
A. Simultan
B. În etape (în 3 zile), centriped
C. În primele 1-2 zile ale bolii
D. În a 4-a zi
E. În forme severe se răspândeşte rapid pe piele şi mucoase
CM 23. Marcaţi afecţiunile sistemului nervos central provocate de

meningococ la copiii mici:
A. Meningită
108
B. Hemoragie subarahnoidiană
C. Meningoencefalită
D. Ependimatită
E. Ictus cerebral ischemic
CM 24. Selectaţi factorii patogenici în infecţia meningococică la copii:
A. Infecţios
B. Autoimun
C. Toxic
D. Alergic
E. Ereditar
CM 25. Numiţi formele clinice rar întâlnite, ca forme separate în infec-

ţia meningococică la copii:
A. Amigdalita
B. Endo-, mio-, pericardita
C. Iridociclita, iridociclocorioidita
D. Mono-, poliartrita
E. Laringotraheita
CM 26. Selectaţi semnele meningiene, care, de regulă, apar în menin-

gită la sugari:
A. Kernig
B. Brudzinski
C. Lesage
D. Redoarea cefei
E. Capul în retroflexie
CM 27. Indicaţi semnele clinice ce marchează prezenţa şocului toxiin-

fecţios gr.III în infecţia meningococică la copii:
A. Febră
B. Dereglări de conştienţă
C. Comă hepatică
D. Hipotonie arterială, pulsul inpalpabil
E. Anurie
CM 28. Indicaţi factorii ce măresc permeabilitatea barierei

hematoencefalice:
A. Frigul
B. Traumatismele craniocerebrale
109
C. Radiaţia
D. Toxicele chimice
E. Antibioticele
CM 29. Precizaţi aspectul LCR în meningita bacteriană acută la copii:

A. Xantocrom
B. Purulent
C. Clar
D. Opalescent
E. Hipertensiv
CM 30. Selectaţi maladiile pentru diagnosticul diferenţial al

meningitelor bacteriene acute la copiii mici:
A. Shigeloza
B. IRVA cu sindrom neurotoxic
D. Meningita enterovirală
E. Trauma craniocerebrală
CM 31. Marcaţi semnele, ce apar în debutul meningitei la sugari:

A. Toxice generale
B. Digestive
C. Voce răguşită
D. Catar respirator
E. Limfadenopatie
110
INFECŢIA MENINGOCOCICĂ

1. A 1. ACE
2. C 2. BCE
3. C 3. ACE
4. A 4. BCD
5. C 5. ABD
6. A 6. ABC
7. D 7. ABC
8. C 8. ABD
9. C 9. ABC
10. C 10. ACD
11. E 11. ABD
12. B 12. ABC
13. B 13. ABE
14. B 14. ABE
15. A 15. ACD
16. C 16. ADE
17. D 17. ABC
18. B 18. ABC
19. B 19. ABD
20. B 20. CDE
21. C 21. CDE
22. ACE
23. ACD
24. ACD
25. BCD
26. CDE
27. BDE
28. BCD
29. BDE
30. BDE
31. ABD
111
GRIPA
Complement simplu
CS 1. Marcaţi simptomul, care la copii NU este caracteristic gripei,

forma gravă:
A. Convulsii
B. Hipertermie
C. Tulburări de conştienţă
D. Somnolenţă patologică (letargie)
E. Membrane pe amigdale
CS 2. Numiţi sindromul clinic care în gripă la copiii mici se

înregistrează mai rar:
A. Bronhoobstructiv
B. Edem pulmonar segmentar
C. Pseudoapendicular
D. De crup
E. Neurotoxic
CS 3. Selectaţi preparatul antiviral, care NU se indică în gripă:

A. Arbidolul
B. Remantadina
C. Ganciclovirul
D. Oseltamivirul
E. Imunoglobulina antigripală
CS 4. Marcaţi afirmaţia falsă privind tabloul clinic al gripei la sugari:

A. Debut lent cu subfebrilitate
B. Edemațierea şi congestia mucoasei bucale
C. Dezvoltarea complicaţiilor septice
D. Catar respirator discret (nas înfundat, tuse)
E. Letalitate sporită
CS 5. Indicaţi cel mai grav sindrom al gripei la copii:

A. Bronhoobstructiv
112
B. Edemul pulmonar segmentar
C. Neurotoxic
D. Abdominal
E. Respirator
CS 6. Alegeţi virusurile care la copii NU provoacă IRVA:

A. Gripale
B. Picornavirusurile
C. Pneumovirusurile
D. Paragripale
E. Hepacavirusul
CS 7. Selectaţi maladia în care este indicat Oseltamivirul:

A. Adenoviroza
B. Paragripa
C. Rubeola
D. Gripa AH1N1
E. Oreionul
CS 8. Marcaţi investigaţiile paraclinice, care NU confirmă diagnosticul

etiologic al gripei:
A. Izolarea virusului din secreţiile nazofaringiene
B. Detectarea antigenului cu anticorpi fluorescenţi
C. Urocultura
D. Detectarea ARN viral prin PCR
E. Reacţii serologice RFC, RHI
CS 9. Notaţi complicaţia care NU se dezvoltă în gripă la copii:

A. Pneumonia
B. Nevrita n.trigeminus
C. Sinuzita
D. Otita
E. Laringotraheita purulentă
CS 10. Precizaţi maladia, la care Remantadina este preparatul antiviral

indicat:
A. Varicela
B. Rotaviroza
113
C. Rujeola
D. Gripa
E. Rubeola
CS 11. Numiţi afirmaţia falsă privind tratamentul gripei la copii:

A. Terapia etiologică
B. Medicaţia simptomatică
C. Antibioterapia la complicaţiile bacteriene
D. Terapia antiretrovirală
E. Terapia patogenetică
CS 12. Selectaţi complicaţia neurologică a gripei la copiii mari:

A. Paralizia acută flască
B. Panencefalita sclerozantă subacută
C. Cerebelita cu ataxie acută cerebeloasă
D. Meningoencefalita seroasă
E. Meningita purulentă cu ependimatită
CS 13. Indicaţi maladia, care la copiii mici NU necesită diferenţiere de

gripă:
A. Paragripa
B. Rubeola
C. Febra tifoidă
D. Infecţia meningococică
E. Adenoviroza
CS 14. Selectaţi indicaţia incorectă de folosire a antibioticelor la copiii

cu gripă:
A. Pneumonie
B. Profilaxia complicaţiilor bacteriene
C. Otită
D. Sinuzită
E. Infecţie bacterienă asociată
CS 15. Selectaţi afirmaţia falsă privind gripa la copii:

A. Este o maladie foarte contagioasă
B. Este determinată de virusul gripal
C. Decurge cu sindrom de citoliză
114
D. Decurge cu manifestări toxice generale
E. Decurge cu manifestări catarale discrete
CS 16. Marcaţi indicaţia falsă privind spitalizarea copiilor bolnavi de

gripă:
A. Forme grave, hipertoxice
B. Forme tipice, medii la copiii mai mari de un an
C. Forme cu complicații
D. Gripa la sugari
E. Maladii de fond
CS 17. Marcaţi IRA, în care simptomele generale toxice domină de la

debutul bolii:
A. Paragripa
B. Gripa
C. Infecţia cu virusul respirator sinciţial
D. Rinoviroza
E. Micoplasmoza
CS 18. Marcaţi IRA, în debutul căreia catarul respirator este discret:

A. Adenoviroza
B. Gripa
C. Paragripa
D. Rinoviroza
E. Infecţia cu virusul respirator sinciţial
CS 19. Notaţi maladia respiratorie, care poate decurge fără febră:

A. Adenoviroza
B. Paragripa
D. Infecţia cu virusul respirator sinciţial
E. Gripa
CS 20. Marcaţi preparatul de elecţie în tratamentul convulsiilor febrile

la copii:
A. Diazepamul
B. Prednisolonul
C. Ibuprofenul
115
D. Dimedrolul
E. Hidrocortizonul
Complement multiplu
CM 1. Marcaţi ce conţine anvelopa virusului gripal:

A. Glicoproteina E2
B. Hemaglutinina
C. Neuroaminidaza
D. Proteine de suprafaţă E1 şi E2
E. Proteina M1
CM 2. Enumeraţi simptomele gripei în perioada de stare la copii:

A. Stare de rău general
B. Mialgii (senzaţie de „zdrobire”)
C. Angină, limfadenopatie
D. Catar respirator
E. Vezicule, eroziuni pe uvulă, arcurile palatine
CM 3. Menţionaţi, în care cazuri de gripă la copii se va administra

Remantadină:
A. În formele medie şi gravă, în primele 48 de ore
B. Copiilor mai mari de 7 ani
C. În formele hipertoxice
D. În formele cu complicaţii bacteriene
E. În scop profilactic
CM 4. Notaţi în care maladii la copii apare laringita acută stenozantă

(crupul):
A. Scarlatina
B. Gripa
D. Varicela
E. Paragripa
CM 5. Evidenţiaţi medicamentele utilizate în tratamentul etiotrop al

gripei la copii:
A. Aciclovir
B. Algirem
116
C. Oseltamivir
D. Arbidol
E. Ganciclovir
CM 6. Marcaţi în care cazuri prognosticul gripei la copii este rezervat:

A. Complicaţii bacteriene de suprainfectare
B. Subnutriţie, vârsta sugarului
C. Maladii cronice, imunitate compromisă
D. Forme tipice
E. Bolnavii imunizaţi antesezon
CM 7. Evidenţiaţi manifestările pneumoniei, ca o complicaţie a gripei la

copii:
A. Rinoree abundentă
B. Tuse
C. Respiraţie accelerată
D. Limfadenită cervicală
E. Tirajul cutiei toracice
CM 8. Selectaţi manifestările sindromului de crup în gripă la copii:

A. Tuse umedă cu eliminări abundente
B. Dispnee inspiratorie
C. Voce răguşită
D. Afebrilitate
E. Tuse lătrătoare, aspră
CM 9. Evidenţiaţi categoriile de vârstă, la care morbiditatea crescută şi

complicaţiile frecvente de gripă sunt caracteristice:
A. Sugari
B. Copii mici (1-3 ani)
C. Bolnavi cu patologii cronice (malformaţii de cord, astm
bronşic etc.)
D. Elevi
E. Adolescenţi
CM 10. Notaţi fazele patogeniei prezente în gripă:

A. Ataşarea şi penetrarea virusului în celulele epiteliale ale
mucoasei respiratorii
117
B. Replicarea virală
C. Virusemia
D. Stadiul digestiv
E. Starea de portaj
CM 11. Selectaţi sindroamele caracteristice gripei hipertoxice la copii:

A. Neurotoxic
B. Hemoragic
C. Dezechilibrul hidroelectrolitic
D. Hipertermic
E. Colestatic
CM 12. Marcaţi afirmaţiile corecte privind diagnosticul gripei la copii:

A. Datele epidemiologice
B. Examenul bacteriologic
C. Manifestările clinice
D. USG organelor interne
E. Examenul serologic
CM 13. Arătaţi semnele, care NU se înregistrează în gripă la copii:

A. Exantemul
B. Tusea
C. Semnul Filatov-Koplik
D. Semnele de intoxicaţie majoră
E. Limfadenopatia generalizată
CM 14. Indicaţi semnele gripei la copii în debutul bolii:

B. Frisoane
D. Tumefacţia glandelor salivare
E. Cefalee, transpiraţii, astenie
CM 15. Descrieţi aspectul faciesului copilului bolnav de gripă:

A. Lăcrimare, fotofobie uşoară
B. Sclere injectate
C. Pielea feţei congestionată şi umedă
D. Buze carminate
118
E. Ochi înfundaţi
CM 16. Precizaţi semnele caracteristice perioadei de stare în gripă la copii:

A. Сatar respirator discret
B. Mialgii, lombalgii
C. Simptome generale toxice
D. Stomatită
E. Erupţie scarlatiniformă
CM 17. Precizaţi modificările hemoleucogramei în gripă la copii:

A. Leucopenie
B. Neutropenie
C. Monocitoză
D. Limfocitoză
E. VSH sporită
CM 18. Notaţi complicaţiile, care în gripă la copii se întâlnesc mai rar

ca la adulţi:
A. Bronhopneumonia
B. Miocardita
C. Glomerulonefrita
D. Pielonefrita
E. Sinuzitele, otita
CM 19. Notaţi consecinţele gripei la copii:

A. Vindecare completă
B. Sfârşit letal
C. Paralizii definitive
D. Sindrom astenovegetativ în convalescenţă
E. Portaj cronic de virus gripal
CM 20. Alegeţi testele de laborator specifice gripei la copii:

A. Imunofluorescenţă
B. Virusologic
C. Bacteriologic
D. Serologic
E. Intradermoreacţia
119
CM 21. Selectaţi reacţiile serologice, ce confirmă diagnosticul gripei la
copii:
A. Hemaglutinoinhibare
B. Aglutinare
C. Fixare a complementului
D. De neutralizare
E. ELISA
CM 22. Marcaţi prelevatele, care se colectează pentru izolarea virusului

gripal în debutul bolii la copii:
A. Spălături nazofaringiene
B. Secreţii nazale
C. Sânge
D. Urină
E. Materii fecale
CM 23. Precizaţi eficacitatea Paracetamolului în gripă la copii:

A. Combate febra
B. Previne complicaţiile
C. Diminuează cefaleea
D. Micşorează durerile musculare
E. Uşurează tusea
CM 24. Evidenţiaţi semnele de obstrucţie bronşică în gripă la copii:

A. Dispnee inspiratorie
B. Tuse neproductivă
C. Dispnee expiratorie
D. Cianoză periorală
E. Tuse lătrătoare
CM 25. Marcaţi manifestările hemoragice în gripă la copii:

A. Epistaxis
B. Erupţii maculopapuloase
C. Angioame stelate, gingivoragii
D. Sindromul CID
E. Peteşii pe pielea feţei şi pe mucoase
120
CM 26. Selectaţi manifestările catarale de gripă la copii, după 1-2 zile
de la debut:
A. Nas înfundat
B. Eliminări nazale seroase, sărace
C. Tuse spasmodică
D. Rinoree abundentă
E. Tuse uscată
CM 27. Enumeraţi formele atipice de gripă la copii:

A. Hipertoxică
B. Frustă
C. Anicterică
D. Subclinică
E. Dispeptică
CM 28. Precizaţi afirmaţiile false privind Remantadina:

A. Este activă faţă de herpesvirus
B. Este eficace în tratamentul şi profilaxia gripei, cu virusul gri-
pal tip A
C. Este eficace în profilaxia gripei, cu virusul tip B
D. Poate fi administrată copilulul mic
E. Este contraindicată pacienţilor cu epilepsie
CM 29. Selectaţi simptomele comune pentru gripă şi febra tifoidă în pe-

rioada acută a bolii:
A. Hepatosplenomegalie
B. Febră
C. Simptomul Padalca
D. Cefalee, adinamie
E. Intoxicaţie pronunţată
CM 30. Notaţi în care cazuri gripa la sugari va decurge grav:

A. Alimentaţie artificială
B. Suprainfecţie virobacteriană
C. Complicaţii purulente
D. Condiţii habituale nefavorabile
E. Premorbid nefavorabil
121
CM 31. Indicaţi complicaţiile specifice ale gripei la copii:
A. Sindromul Reye
B. Prolapsul rectal
C. Encefalita
D. Ulceraţia frenulului lingual
E. Poliradiculoneuropatia
CM 32. Enumeraţi agenţii cauzali ai pneumoniilor postgripale

secundare:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Staphylococcus aureus
D. Haemophilus influenzae
E. Mycoplasma pneumoniae
122
GRIPA

1. E 1. BCE
2. C 2. ABD
3. C 3. ABE
4. B 4. BDE
5. C 5. BCD
6. E 6. ABC
7. D 7. BCE
8. C 8. BCE
9. B 9. ABC
10. D 10. ABC
11. D 11. ABD
12. D 12. ACE
13. C 13. ACE
14. B 14. ABE
15. C 15. ABC
16. B 16. ABC
17. B 17. ADE
18. B 18. BCD
19. C 19. ABD
20. A 20. ABD
21. ACD
22. ABC
23. ACD
24. BCD
25. ADE
26. ABE
27. ABD
28. ACD
29. BDE
30. BCE
31. ACE
32. ACE
123
PARAGRIPA
Complement simplu
CS 1. Indicaţi maladia, în care copiii suferă de laringită acută stenozantă

primară:
A. Scarlatina
B. Rubeola
D. Paragripa
E. Pertussisul
CS 2. Alegeţi simptomul considerat la copii ca „satelitul” paragripei:

A. Limfadenopatia generalizată
B. Amigdalita lacunară
C. Tusea lătrătoare
D. Splenomegalia
E. Febra
CS 3. Marcaţi mucoasa cărui organ mai frecvent este afectată de

virusurile paragripale:
A. Nasului
B. Faringelui
C. Amigdalelor
D. Laringelui
E. Bronhiilor
CS 4. Alegeţi grupa de vârstă ceа mai afectată de virusurile paragripale:

A. Nou-născuţii
B. Copiii mici (1-3 ani)
C. Școlarii (7-11 ani)
D. Adolescenţii
E. Preşcolarii
CS 5. Notaţi infecţia respiratorie acută în care, de obicei, se declanşează

sindromul de crup:
A. Reoviroza
124
B. Paragripa
C. Adenoviroza
D. Rinoviroza
E. Micoplasmoza
CS 6. Marcaţi semnul care sugerează prezenţa paragripei la copii:

A. Edemul cervical
B. Limfadenita cervicală
C. Laringita şi laringotraheita stenozantă
D. Vezicule pe mucoasa orofaringiană
E. Tumefacţia parotidiană
CS 7. Selectaţi afirmaţia incorectă privind patogenia crupului viral în

paragripă:
A. Proces inflamator în laringe
B. Membrane false în laringe
C. Edem subcordal
D. Secreţii mucopurulente
E. Spasm reflector al mucoasei laringiene
CS 8. Marcaţi familia din care fac parte virusurile paragripale:

A. Togaviridae
B. Herpetoviridae
C. Picornaviridae
D. Paramixoviridae
E. Adenoviridae
CS 9. Marcaţi, la care din maladiile enumerate febra şi intoxicaţia sunt

moderate:
A. Gripa
B. Paragripa
C. Adenoviroza
D. Rujeola
E. Scarlatina
CS 10. Arătaţi, care dintre reacţiile serologice enumerate NU se

utilizează în diagnosticul etiologic al gripei:
A. Reacţia de imunofluorescenţă
125
B. Reacţia de neutralizare
C. Reacţia de hemaglutinare indirectă
D. Testul West blot
E. Reacţia de fixare a complementului
Complement multiplu
CM 1. Arătaţi manifestările frecvente ale infecţiei paragripale la copii:

A. Laringotraheită acută stenozantă
B. Pneumonie
C. Pielonefrită
D. Bronşiolită
E. Meningită
CM 2. Marcaţi reacţiile serologice, care confirmă diagnosticul etiologic

al IRA:
A. Reacţia de fixare a complementului
C. Reacţia de hemaglutinoinhibare
D. Reacţia de precipitare Asoli
E. Reacţia de aglutinare Widal
CM 3. Evidenţiaţi simptomele caracteristice stenozei laringiene în

paragripă la copii:
A. Depuneri membranoase pe amigdale
B. Debut lent
C. Tuse lătrătoare
D. Dispnee inspiratorie
E. Tiraj intercostal
CM 4. Selectaţi maladiile de care trebuie diferenţiată paragripa la copii:

A. Difterie laringiană
B. Corp străin în laringe
C. Tuse convulsivă
D. Meningită
E. Oreion
CM 5. Selectaţi cele mai frecvente manifestări în paragripă, forma tipică:

A. Febră (38-39ºC), intoxicaţie moderată
126
B. Stenoză laringiană
C. Catar respirator
D. Edem cervical
CM 6. Marcaţi afirmaţiile corecte privind manifestările clinice ale

paragripei la copii:
A. Subfebrilitate sau febră (38,5ºC), 3-5 zile
B. Afectarea conjunctivelor
C. Semne toxice generale moderate
D. Afectarea laringelui (sindrom de crup)
E. Afectarea ficatului, splinei
CM 7. Notaţi manifestările sindromului cataral în paragripă la copii:

A. Tuse uscată, zgomotoasă
B. Dureri în gât, nas înfundat
C. Secreţii nazale seroase
D. Dureri retrosternale chinuitoare
E. Raluri umede, buloase mici în pulmoni
CM 8. Notaţi complicaţiile paragripei la copii:

A. Pneumonie
B. Hepatită
C. Anemie hemolitică
D. Otită
E. Stenoză laringiană (crup tardiv) în zilele a 5-a–a 6-a de boală
CM 9. Marcaţi sindroamele posibile ale paragripei la copii:

A. Bronhoobstructiv
B. De crup
C. Catar respirator
D. Limfadenopatie
E. Eruptiv
CM 10. Precizaţi maladiile de care trebuie diferenţiat crupul viral:

A. Edem laringian alergic
B. Corp străin în laringe
C. Rubeolă
D. Rinoviroză
127
E. Difterie laringiană
CM 11. Enumeraţi sindroamele principale ale paragripei la copii:

A. Eruptiv
B. Catar respirator
C. Laringotraheită stenozantă
D. Bronhoobstructiv
E. Rinofaringoconjunctivită
CM 12. Precizaţi indicaţiile pentru asistenţa medicală urgentă în

paragripă la copii:
A. Respiraţie accelerată (peste 50 resp./min.), cianoză,
acrocianoză
B. Tirajul cutiei toracice
C. Febră moderată
D. Dispnee inspiratorie şi expiratorie
E. Obstrucţie nazală
CM 13. Enumeraţi manifestările clinice ale paragripei la copii:

A. Debut acut, brusc
B. Obstrucţie nazală
C. Limfadenită cervicală
D. Tuse lătrătoare
E. Tumefacţia glandei parotide
CM 14. Indicaţi recomandările pentru tratamentul crupului viral, faza II:

A. Inhalaţii cu oxigen şi vapori
B. Corticosteroizi
C. Seroterapie
D. Antiherpetice
E. Antibiotice
128
PARAGRIPA

1. D 1. ABD
2. C 2. ABC
3. D 3. CDE
4. B 4. CDE
5. B 5. ABC
6. C 6. ACD
7. B 7. ABC
8. D 8. ADE
9. B 9. ABC
10. D 10. ABE
11. BCD
12. ABD
13. ABD
14. ABE
129
ADENOVIROZA
Complement simplu
CS 1. Marcaţi simptomul caracteristic pentru adenoviroză la copii:

A. Adenopatia generalizată
B. Amigdalita pultacee
C. Obstrucţia nazală
D. Hepatosplenomegalia
E. Conjunctivita membranoasă
CS 2. Marcaţi semnul clinic care NU este prezent în adenoviroză:

A. Febră îndelungată
B. Semne toxice generale moderate
C. Catar respirator
D. Limfadenopatie
E. Icter sclerotegumentar
CS 3. Evidenţiaţi semnul, care sugerează prezenţa adenovirozei la copii:

A. Urticarii cutanate
B. Hemoragii nazale
D. Conjunctivită membranoasă
E. Emfizem pulmonar
CS 4. Precizaţi grupa de ganglioni limfatici, care preponderent la copii

se afectează în adenoviroze:
A. Occipitali
B. Diafragmali
C. Cervicali
D. Supraclaviculari
E. Inghinali
CS 5. Marcaţi semnul clinic prin care adenoviroza la sugari se

deosebeşte de alte infecţii respiratorii acute:
A. Tuse uscată
B. Diaree
130
C. Hemoptizie
E. Pancreatită
CS 6. Selectaţi afirmaţia falsă privind locul de reproducere a

adenovirusurilor:
A. Mucoasa bronhiilor
B. Ţesutul limfatic
C. Parenchimul ficatului
D. Mucoasa căilor respiratorii superioare
E. Mucoasa organelor genitale
CS 7. Notaţi din care secreţii NU pot fi izolate adenovirusurile:

A. Nazofaringiene
B. Conjunctivale
C. Mase fecale
D. Sânge
E. Focare secundare, erupţii cutanate
CS 8. Notaţi afirmaţia incorectă privind aspectul feţei bolnavului cu

infecţie adenovirală:
A. Moderat congestionată
B. Pleoapele edemaţiate
C. Rinoree abundentă
D. Secreţii seroase din ochi
E. Sclerele icterice
CS 9. Marcaţi afirmaţia, care NU este specifică pentru conjunctivita

adenovirală:
A. Semne de iritaţie conjunctivală
B. Senzaţie de nisip în ochi
C. Congestie puternică
D. Vezicule şi ulceraţii pe conjunctive
E. Edem şi membrane fibrinoase pe conjunctive
CS 10. Marcaţi sindromul, care NU se întâlneşte în infecţia adenovirală:

A. Sindromul febril
B. Sindromul icteric
131
C. Sindromul toxiinfecţios
D. Tulburări gastrointestinale, diaree
E. Limfadenită mezenterică
Complement multiplu
CM 1. Marcaţi căile de pătrundere a adenovirusurilor în organismul

copilului:
A. Tegumentele lezate
B. Mucoasele tractului digestiv
C. Mucoasele căilor respiratorii
D. Sânge
E. Conjunctive
CM 2. Selectaţi afecţiunile ţesutului glandular, realizate de adenovirusuri:

A. Mezadenita
B. Amigdalita
C. Adenoidita
D. Parotidita
E. Pancreatita
CM 3. Enumeraţi complicaţile în adenoviroze la copii:

A. Sinuzită
B. Pancreatită
C. Otită
D. Pneumonie
E. Limfadenită cervicală
CM 4. Evidenţiaţi manifestările faringoconjunctivitei adenovirale la copii:

A. Febră îndelungată, ondulantă
B. Semne meningiene pozitive
C. Faringită granuloasă
D. Conjunctivită foliculară
E. Limbă „zmeurie”
CM 5. Evidenţiaţi sindroamele adenovirozei la copii:

A. Colestatic
B. Catar respirator
132
C. Conjunctivită pseudomembranoasă
D. Febră faringoconjunctivală
E. Stomatită aftoasă
CM 6. Selectaţi maladiile, de care trebuie diferenţiată infecţia

adenovirală la copii:
A. Herpangina enterovirală
B. Angina difterică
C. Keratita herpetică
D. Tusea convulsivă
E. Parotidita epidemică
CM 7. Marcaţi simptomele clinice de bază ale adenovirozei:

A. Febra
B. Catarul respirator cu secreţii abundente
C. Cefaleea pronunţată
D. Dermografismul roşu
E. Conjunctivita
CM 8. Indicaţi particularităţile adenovirozei la sugari:

A. Obstrucţie nazală
B. Conjunctivită catarală
C. Diaree
D. Tulburări funcţionale ale glandelor sudoripare
E. Erupţii rozeolice
CM 9. Evidenţiaţi semnele de reper în adenoviroze la copii:

A. Dureri în centură, vome repetate
B. Debut subacut, cu catar respirator progresiv
C. Semne toxice generale moderate
D. Tuse uscată
E. Caracterul exsudativ al inflamaţiei
CM 10. Selectaţi indicaţiile privind tratamentul copiilor cu adenoviroză,

la domiciliu:
A. Dezoxiribonuclează (sol. 0,05%, picături) – în nas şi în ochi
B. Paracetamol în caz de febră (38ºC şi mai mult)
C. Băuturi calde
133
D. Remantadină
E. Metronidazol
CM 11. Marcaţi IRA cu sindrom diareic la copiii mici:

A. Gripa
B. Adenoviroza
C. Infecţii cu virusuri Coxsackie
D. Infecţii cu rinovirusuri
E. Infecţie cu virusul sinciţial respirator
CM 12. Determinaţi caracterul conjunctivitei în adenoviroză la copii:

A. Membranoasă
B. Eritematoasă
C. Hemoragică
D. Foliculară
E. Necrotică
CM 13. Marcaţi afirmaţiile corecte privind sindromul diareic în

adenoviroze:
A. Afectează copiii mici
B. Scaune apoase, repetate, fără mucus, fără sânge
C. Scaune verzui cu mucus şi sânge
D. Evoluţie favorabilă în 3-4 zile
E. Diareea se menţine timp îndelungat (diaree persistentă)
134
ADENOVIROZA

1. E 1. BCE
2. E 2. ABC
3. D 3. ACD
4. C 4. ACD
5. B 5. BCD
6. E 6. ACD
7. E 7. ABE
8. E 8. ABC
9. D 9. BCE
10. B 10. ABC
11. BCE
12. ABD
13. ABD
135
INFECŢIA CU VIRUSUL SINCIŢIAL
RESPIRATOR (RS-VIRUS)
Complement simplu
CS 1. Numiţi maladia, care NU necesită a fi diferenţiată de infecţia cu
RS-virus la copii:
A. Tusea convulsivă
C. Adenoviroza
D. Micoplasmoza
E. Gripa
CS 2. Selectaţi copiii, la care infecţia cu RS-virus evoluează în formă

gravă:
A. Sugari
B. Preşcolari
C. Şcolari
D. Adolescenţi
E. Copiii mici (1-3 ani)
CS 3. Alegeţi sistemul, pentru care RS-virusul posedă afinitate:

A. Căile respiratorii superioare
B. Căile respiratorii inferioare
C. Sistemul urogenital
D. Sistemul digestiv
E. Sistemul cardiovascular
CS 4. Precizaţi semnul clinic la copii, care NU este caracteristic pentru

infecţia cu RS-virus:
A. Tuse seacă intensă
B. Subfebrilitate
C. Tuse spasmodică în accese cu reprize
D. Respiraţie nazală dificilă
E. Dispnee preponderent expiratorie
136
CS 5. Indicaţi criteriul de severitate care determină forma gravă a
infecţiei cu RS-virus:
A. Insuficienţa cardiovasculară
B. Insuficienţa respiratorie
C. Insuficienţa suprarenală
D. Insuficienţa renală
E. Insuficienţa hepatică
CS 6. Notaţi la care copii infecţia cu RS-virus evoluează favorabil:

A. Sugari
B. Copii imunodeprimaţi
C. Nou-născuţi
D. Şcolari
E. Copii cu boli cardiace congenitale
CS 7. Precizaţi indicaţia corectă în tratamentul infecţiei cu RS-virus,

formă severă:
A. Simptomatice
B. Antivirale
C. Spitalizare şi terapie intensivă
D. Multivitamine
E. Coleretice
CS 8. Selectaţi indicaţia de elecţie în tratamentul bolnavilor cu

respiraţie astmatiformă:
A. Inhalaţii cu aburi
B. Ceai cu muşeţel
C. Salbutamol
D. Lapte cu miere de albine
E. Inhalaţii cu antibiotice
CS 9. Excludeţi factorul etiologic al pneumoniilor virale:

A. Virusul sinciţial respirator
B. Virusul paragripal
C. Adenovirusul
D. Virusul gripal A
E. Rotavirusul
137
Complement multiplu
CM 1. Selectaţi manifestările infecţiei cu virusul sinciţial respirator la
nou-născuţi şi prematuri:
A. Debut brusc
B. Debut treptat cu temperatura normală sau subfebrilitate
C. Tuse insistentă în accese
D. Vomă incoiercibilă
E. Complicaţii precoce (pneumonie)
CM 2. Evidenţiaţi sindroamele infecţiei cu RS-virus la copiii mici:

A. Sindromul eruptiv
B. Sindromul bronhoobstructiv
C. Mielita
D. Pneumonia
E. Bronşiolita
CM 3. Marcaţi semnele clinice caracteristice infecţiei cu RS-virus:

A. Eliminări nazale abundente
B. Tuse persistentă, chinuitoare
C. Conjunctivită bilaterală
D. Febră sau subfebrilitate
E. Dispnee expiratorie, tahipnee
CM 4. Indicaţi terapia de urgenţă la etapa prespitalicească în infecţia cu

RS-virus, formă severă:
A. Oxigen umidificat
B. Bronholitice (salbutamol)
C. Antivirale
D. Antibiotice i.m.
E. Multivitamine
CM 5. Alegeţi principiile de tratament ale infecţiei cu RS-virus, formă

severă:
A. Spitalizare imediată în secţia de terapie intensivă
B. Eubiotice
C. Enzimoterapie
138
D. Bronholitice cu acţiune rapidă
E. Prednisolon
CM 6. Marcaţi manifestările clinice ale infecţiei cu RS-virus:

A. Febră malignă
B. Tuse insistentă, în accese, durabilă
C. Semne catarale discrete
D. Dispnee expiratorie cu tiraj intercostal
E. Limfadenopatie
CM 7. Selectaţi maladiile, de care trebuie diferenţiată infecţia cu RS-virus:

A. Adenovirozа
B. Pertussisul
C. Micoplasmoza
D. Herpesul simplex
E. Infecţia urliană
CM 8. Precizaţi modificările hemoleucogramei în infecţia cu RS-virus

la copii:
A. Leucocitoză
B. Limfopenie
C. Leucopenie
D. Limfocitoză
E. VSH în normă sau uşor accelerată
CM 9. Selectaţi semnele clinice de reper pentru infecţia cu RS-virus la

copii:
A. Debut subacut cu subfebrilitate
B. Mialgii
C. Catar respirator moderat
D. Declanşarea vertiginoasă a insuficienţei respiratorii
E. Rash tegumentar
CM 10. Marcaţi semnele de bronşiolită în infecţia cu RS-virus la copii:

A. Dispnee expiratorie pronunţată
B. Percutor – sunet „de cutie”
C. Raluri crepitante
D. Cianoză, acrocianoză
139
E. Tuse bitonală
CM 11. Marcaţi criteriile de spitalizare urgentă a copilului mic infectat

cu RS-virus:
A. Dispnee – peste 50 de respiraţii pe minut
B. Accese de asfixie, sincope
C. Tirajul cutiei toracice
D. Semne catarale moderate
E. Tuse uscată frecventă
CM 12. Enumeraţi maladiile, de care trebuie diferenţiată bronşiolita

acută în infecţia cu RS-virus:
A. Sindromul de aspiraţie
B. Sindromul Jilbert
C. Fibroza chistică
D. Displazia bronhopulmonară
E. Malformaţia congenitală de cord
CM 13. Selectaţi maladiile, în care apare respiraţie astmatiformă:

A. Bronşita obstructivă
B. Bronşiolita
C. Laringotraheita stenozantă
D. Bronşita acută
E. Astmul bronşic
CM 14. Evidenţiaţi semnele caracteristice pentru respiraţia astmatiformă:

A. Dispnee expiratorie
B. Dispnee inspiratorie
C. Wheezing
D. Stridor
E. Tahipnee
CM 15. Identificaţi manifestările paraclinice ale insuficienţei respirato-

rii la copii:
A. Hipoxemie: reducerea pO2
B. Saturaţia sângelui cu oxigen 95%
C. Hipercapnie – majorarea pCO2
D. VSH accelerată
140
E. Acidoză respiratorie, apoi metabolică, micşorarea pH
CM 16. Selectaţi afirmaţiile corecte privind patogenia bronşiolitei:

A. Edem inflamator al bronşiolelor
B. Infiltrate şi leziuni degenerative ale alveolelor
C. Hipersecreţia şi obstrucţia bronşiolelor cu mucus vâscos
D. Hipoxie, hipercapnie
E. Necroză focală în pancreas
141
INFECȚIA CU VIRUSUL SINCIŢIAL RESPIRATOR

1. B 1. BCE
2. A 2. BDE
3. B 3. BDE
4. C 4. ABD
5. B 5. ADE
6. D 6. BCD
7. C 7. ABC
8. C 8. CDE
9. E 9. ACD
10. ACD
11. ABC
12. ACD
13. ABE
14. ACE
15. ACE
16. ACD
142
INFECŢIA ENTEROVIRALĂ
Complement simplu
CS 1. Precizaţi localizarea veziculelor în herpangina enterovirală la copii:
A. Mucoasa bucală
B. Mucoasa limbii
C. Mucoasa gingiilor
D. Mucoasa arcurilor palatine, uvulă
E. Conjunctivele
CS 2. Precizaţi modificările lichidului cefalorahidian în meningita

enterovirală:
A. Albuminorahie între 3 şi 5 g/l
B. Pleocitoză neutrofilică
C. Pleocitoză limfocitară
D. Pleocitoză mixtă
E. Glucorahie scăzută
CS 3. Selectaţi tipul anginei în infecţia enterovirală la copii:

A. Lacunară
B. Foliculară
C. Herpangină
D. Necrotică
E. Membranoasă
CS 4. Care simptom la copii NU este caracteristic meningitei

enterovirale:
A. Febra
B. Tusea productivă
C. Cefaleea
D. Redoarea cefei
E. Semnele meningiene pozitive
CS 5. Marcaţi sindromul clinic al infecţiei enterovirale, care necesită

terapie cu corticosteroizi:
143
A. Herpangina
B. Mialgia epidemică
C. Meningoencefalita
D. Hepatita
E. Diareea
CS 6. Precizaţi familia de virusuri, din care fac parte enterovirusurile:

A. Adenoviridae
B. Picornaviridae
C. Herpesviridae
D. Ortomyxoviridae
E. Paramyxoviridae
CS 7. Precizaţi vârsta copiilor predispuşi la enteroviroze:

A. Până la 3 luni
B. 1-2 ani
C. 3-10 ani
D. 11-14 ani
E. După 14 ani
CS 8. Alegeţi agentul etiologic al herpanginei:

A. Virusul Coxsackie A
B. Poliovirusul
C. Virusul citomegalic
D. Virusul Epstein-Barr
E. Virusul varicelozosterian
CS 9. Marcaţi afirmaţiа incorectă privind epidemiologia enterovirozelor

la copii:
A. Sursa de infecţie o constituie bolnavii şi purtătorii de virusuri
B. Se transmit prin contact direct pe cale digestivă şi aeriană
C. Se transmit prin contact indirect
D. Se transmit transplacentar
E. Se transmit parenteral
CS 10. Indicaţi afirmaţia incorectă privind tabloul clinic al

enterovirozelor la copii:
A. Debutul bolii acut, cu febră, cefalee, vome repetate
144
B. Hiperemia tegumentelor (faţa, gâtul, trunchiul), injectarea
sclerelor
C. Hiperemia mucoaselor, granulaţie fină pe stâlpii amigdalieni
şi uvulă
D. Erupţii hemoragice cu margini neregulate, cu necroze
E. Ganglioni limfatici puţin măriţi, nedureroşi
CS 11. Selectaţi informaţia incorectă privind forma paralitică a

enterovirozei la copii:
A. Paralizia apare brusc, pe neaşteptate
B. Paralizie flască
C. Hipotonie musculară
D. Reflexe osteotendinoase exagerate
E. Sensoriu păstrat
CS 12. Marcaţi afirmaţia incorectă privind meningita enterovirală la copii:

A. Debut acut, brusc, febră (39,0-40,0°C)
B. Cefalee, vome repetate, convulsii
D. Pleocitoză (200-300 celule/mm3) limfocitară
E. Glucorahie micşorată
CS 13. Alegeţi afirmaţia incorectă privind herpangina în enteroviroză la

copii:
A. Evoluează în asociere cu alte forme clinice
B. Din primele zile de boală apar vezicule cu diametrul de 1-2 mm
C. Veziculele sunt localizate pe stâlpii amigdalieni, uvulă,
amigdale
D. Veziculele sunt localizate pe mucoasele obrajilor, gingiilor,
palatului moale şi palatului dur
E. Veziculele ulcerează rapid, formând eroziuni superficiale, cu
vindecare timp de 2-5 zile
CS 14. Marcaţi afirmaţia incorectă privind forma intestinală a

enterovirozei la copii:
A. Este caracteristică pentru copii mari şi adolescenţi
B. Debut acut cu febră
C. Este asociată cu catar respirator
145
D. Scaune diareice (5-10 ori/zi), apoase, nedigerate
E. Colită absentă
CS 15. Excludeţi investigaţia inutilă în diagnosticul enterovirozei:

A. Puncţia lombară
B. Examene virusologice (LCR, secreţii orofaringiene, materii
fecale)
C. Hemocultura
D. Reacţia de hemaglutinare indirectă
E. Reacţia de fixare a complementului
CS 16. Determinaţi afirmaţia incorectă privind conjunctivita

hemoragică acută în enteroviroză la copii:
A. Debut acut în asociere cu alte forme clinice
B. Dureri pronunţate în globii oculari, lăcrimare, fotofobie
C. Edem palpebral pronunţat, hemoragii conjunctivale
D. Eliminări iniţial seroase, apoi purulente
E. Membrane fibrinoase pe conjunctive
CS I7. Precizaţi indicaţia incorectă în tratamentul enterovirozei

necomplicate:
A. Antibiotice
B. Analgezice
C. Antipiretice
D. Antiinflamatoare
E. Antihistamine
Complement multiplu
CM 1. Marcaţi modificările lichidului cefalorahidian în meningita
enterovirală:
A. Hipertensiv
B. Albuminorahie uşor crescută
C. Tulbure
D. Cu pleocitoză neutrofilică
E. Cu pleocitoză limfocitară
CM 2. Marcaţi semnele clinice ale meningitei enterovirale la copii:

146
A. Debut acut cu febră (39,0-40,0°C)
B. Cefalee, vome repetate
D. Erupţii hemoragice pe membrele inferioare
E. Semne de deshidratare severă
CM 3. Selectaţi simptomele caracteristice enterovirozei, forma

paralitică, la copii:
A. Paraliziile se instalează brusc
B. Atonie musculară
C. Paralizii flasce
D. Reflexe osteotendinoase exagerate
E. Convulsii
CM 4. Caracterizaţi herpangina enterovirală:

A. Febră
B. Dureri în gât
C. Depuneri albicioase pe amigdale
D. Semnul Filatov-Koplik
E. Vezicule mici şi eroziuni pe arcurile palatine, uvilă
CM 5. Precizaţi formele clinice ale infecţiei enterovirale la nou-născuţi

şi sugari:
A. Forma abdominală
B. Mialgia epidemică
C. Encefalomiocardita
D. Exantemul enteroviral
E. Forma paralitică
CM 6. Enumeraţi formele clinice ale enterovirozelor cu afectarea

predominantă a sistemului nervos:
A. Mielită
B. Meningită
C. Poliradiculoneurită
D. Encefalită
E. Forma paralitică
CM 7. Caracterizaţi mialgia epidemică enterovirală la copii:

147
A. Atonie musculară
B. Durata crizelor algice de la 30 de secunde până la câteva
minute
C. Reflexe osteotendinoase abolite
D. Dureri musculare toracice şi abdominale puternice, durabile
E. Febră (38,0-40,0°C)
CM 8. Marcaţi sindroamele clinice de bază în enteroviroză la copii:

A. Pneumonia
B. Herpangina
C. Diareea
D. Meningita
E. Neurotoxicoza
CM 9. Selectaţi formele clinice în enteroviroze, cu afectarea

preponderentă a mucoaselor şi a pielii, la copii:
A. Febra enterovirală
B. Herpangina
C. Miocardita
D. Exantemul enteroviral
CM 10. Marcaţi formele clinice în enteroviroze, cu afectarea

preponderentă a muşchilor, la copii:
A. Mialgia epidemică
B. Miocardita
C. Encefalomiocardita nou-născutului
D. Herpangina
E. Miozita muşchilor gastrocnemieni
CM 11. Precizaţi caracterul exantemului enteroviral la copii:

A. Polimorf
B. Scarlatiniform
C. Rubeoliform
D. Pustule
E. Vezicule
148
CM 12. Notaţi manifestările infecţiei enterovirale congenitale la nou-
născuţi:
A. Mezadenită
B. Miocardită
C. Encefalomiocardită
D. Hepatită
E. Pancreatită
CM 13. Selectaţi grupele de medicamente necesare pentru tratamentul

encefalomiocarditei enterovirale la nou-născuţi:
A. Antivirale
B. Analgezice
C. Anticonvulsive
D. Corticosteroizi
E. Glucozide cardiace
CM 14. Selectaţi afirmaţiile corecte privind enteroviroza la nou-născuţi:

A. Semne clinice manifeste
B. Mialgie epidemică
C. Complicaţii bacteriene frecvente
D. Evoluţie trenantă
E. Disfuncţie intestinală
CM 15. Marcaţi consecinţele uveitei în enteroviroză la copii:

A. Distrofie irisiană (gr. III-IV)
B. Cataractă uveală
C. Subatrofia globului ocular
D. Diplopie
E. Strabism
CM 16. Alegeţi testele paraclinice de diagnosticare a enterovirozelor:

A. Bacteriologice
B. Virusologice
C. Reacţia de imunofluorescenţă
D. Bacterioscopice
E. Serologice
149
CM 17. Marcaţi locurile de acumulare primară a enterovirusurilor:
A. Mucoasele căilor respiratorii superioare
B. Meningele
C. Ganglionii limfatici periferici
D. Mucoasele tractului digestiv
E. Mucoasele căilor respiratorii inferioare
CM 18. Precizaţi semnele clinice ale encefalomiocarditei enterovirale la

nou-născuţi:
A. Hipertermie, somnolenţă, vome, anorexie
B. Tahicardie, aritmie, zgomote cardiace asurzite, suflu sistolic
C. Dispnee, cianoză
D. Splenomegalie
CM 19. Precizaţi afirmaţiile corecte privind encefalomiocardita

enterovirală:
A. Este provocată de virusurile Coxsackie B
B. Se înregistrează la nou-născuţi şi copiii mici în primele luni de
viaţă
C. Transmiterea infecţiei poate fi transplacentară
D. Evoluează uşor
E. Cazuri letale nu se înregistrează
CM 20. Precizaţi afirmaţiile corecte privind febra enterovirală la copii:

A. Este cea mai rară formă clinică a infecţiei enterovirale
B. Este cea mai frecventă formă clinică a infecţiei enterovirale
C. Poate fi produsă de diverse serotipuri ale virusurilor Coxsackie şi
ECHO
D. Debut acut, cu febră, cefalee, semne respiratorii moderate;
maladia durează 2-4 zile
E. Diagnosticul clinic se stabileşte uşor
CM 21. Precizaţi afirmaţiile corecte privind forma intestinală în

enteroviroză la copii:
A. Este caracteristică pentru sugari
B. Debutul este acut, cu febră şi catar respirator
150
C. Concomitent, apar scaune diareice (5-10 ori/zi), apoase,
nedigerate
D. Este caracteristică colita
E. Boala durează 2-4 zile
CM 22. Selectaţi materiile biologice, ce se testează virusologic la

enterovirusuri:
A. Sputa
B. Lichidul cefalorahidian
C. Secreţiile orofaringiene
D. Materiile fecale
E. Urina
CM 23. Selectaţi semnele caracteristice tuturor formelor clinice de

enteroviroze la copii:
A. Debut acut, brusc, febră (39,0-40,0°C)
B. Cefalee, vertij, slăbiciune, inapetenţă, vome repetate
C. Hiperemia tegumentelor (faţă, gât, trunchi), injectarea
sclerelor
D. Membrane false pe amigdale
E. Ganglionii limfatici cervicali tumefiaţi, dureroşi
CM 24. Precizaţi afirmaţiile corecte privind herpangina enterovirală la

copii:
A. Pe amigdale, stâlpii amigdalieni, uvulă apar vezicule mici, cu
arie de hiperemie în jur
B. Pe mucoasa obrajilor, gingiilor, palatului moale şi palatului
dur apar vezicule
C. Mucoasa bucală este edemaţiată, eritematoasă
D. Veziculele ulcerează rapid, formând eroziuni superficiale
E. Eroziunile se epitelizează în 2-5 zile
CM 25. Precizaţi afirmaţiile incorecte privind forma intestinală în

enteroviroze:
A. Este caracteristică preponderent pentru sugari
B. Debut acut, cu febră, catar respirator
C. Tenesme, chemări false
D. Este caracteristică pentru copiii mari
151
E. Scaune mucosangvinolente
CM 26. Precizaţi afirmaţiile corecte privind enterovirozele:

A. Receptivitatea copiilor este mare
B. Sunt foarte contagioase şi se răspândesc uşor în colectivităţi
de copii
C. Copiii până la 3 luni posedă imunitate transplacentară
D. Morbiditatea maximă se înregistrează iarna
E. Formează imunitate încrucişată
CM 27. Precizaţi afirmaţiile corecte privind hepatita în cazul

enterovirozelor la copii:
A. Se înregistrează frecvent
B. Apare pe fundalul de febră, hiperemie a tegumentelor,
mucoaselor orofaringiene, cefalee, vome
C. Hepatomegalie
D. Evoluţie uşoară
E. Evoluţie trenantă sau cronică
152
INFECŢIA ENTEROVIRALĂ

1. D 1. ABE
2. C 2. ABC
3. C 3. ABC
4. B 4. ABE
5. C 5. ACE
6. B 6. BDE
7. C 7. BDE
8. A 8. BCD
9. E 9. BDE
10. D 10. ABC
11. D 11. ABC
12. E 12. BCD
13. D 13. CDE
14. A 14. ACE
15. C 15. ABC
16. E 16. BCE
17. A 17. ACD
18. A 18. ABC
19. ABC
20. BCD
21. ABC
22. BCD
23. ABC
24. ADE
25. CDE
26. ABC
27. BCD
153
POLIOMIELITA
Complement simplu
CS 1. Precizaţi leziunea inflamatorie în nevrax în cazul poliomielitei:
A. Necroză
B. Ulceraţie
C. Infiltraţie celulară cu limfocite atipice
D. Acumulare de celule Türck
E. Infiltraţie celulară cu limfocite şi plasmocite
CS 2. Alegeţi semnul clinic pentru stadiul prodromal al poliomielitei:

A. Revenirea febrei
B. Sindrom respirator şi abdominal
C. Mialgii, artralgii
D. Hiperestezie cutanată
E. Sindrom meningian
CS 3. Indicaţi perioada clinică, care este caracteristică poliomielitei,

formelor paralitice:
A. Preeruptivă
B. Preicterică
C. Cronică
D. Icterică
E. Preparalitică
CS 4. Alegeţi simptomul, care permite diferenţierea poliomielitei

(forma pontină) de pareza nervului facial:
A. Lagoftalm
B. Colţul gurii lăsat în jos
C. Faţă asimetrică
D. Lăcrimare
E. Sensibilitate normală
CS 5. Precizaţi caracterul paraliziilor în poliomielită:

A. Spastice
154
B. Simetrice
C. Distale
D. Flasce
E. Dureroase
CS 6. Alegeţi afecţiunea sistemului nervos central în poliomielită:

A. Ependimatită
B. Meningită purulentă
C. Arahnoidită
D. Edem cerebral acut
E. Meningită seroasă
CS 7. Indicaţi perioada clinică a poliomielitei la copii, când apare prima

ascensiune febrilă:
A. Latentă
B. „Boli majore”
C. Prodromală
D. De sechele
E. De recuperare
CS 8. Indicaţi modificarea licvorogramei în poliomielită:

A. Pleocitoză neutrofilică
B. Pleocitoză limfocitară moderată şi albuminorahie majorată
C. Glucorahie redusă
D. Pleocitoză limfocitară majoră
E. Pleocitoză mixtă
CS 9. Alegeţi tratamentul necesar al sechelelor durabile în poliomielita

paralitică:
A. Tratament antiviral
B. Tratament antiinflamator
C. Tratament ortopedic şi chirurgical
D. Tratament imunomodulator
E. Tratament homeopatic
CS 10. Indicaţi afirmaţia corectă privind eradicarea poliomielitei:

A. Vaccinarea cu VPO a copiilor numai în vârstă de până la un an
B. Vaccinarea cu VPO a 60%-70% dintre copii
155
C. Vaccinarea cu VPO a adulţilor
D. Vaccinarea cu VPO a peste 95% dintre copii
E. Examinarea la poliomielită a tuturor pacienţilor cu diaree acută
CS 11. Selectaţi materialul biologic, în care se poate izola virusul polio:

A. Sputa
B. Spălăturile gastrice
C. Saliva
D. Materiile fecale
E. Urina
CS 12. Marcaţi muşchii cel mai frecvent afectaţi de poliomielită:

A. Deltoid
B. Abdominali
C. Tibiali
D. Diafragmali
E. Spinali
CS 13. Indicaţi maladia, în care se atestă curba temperaturii „cu două

cocoaşe” (ascensiuni) de tip „dromader”:
A. Rubeola
B. Varicela
C. Poliomielita
D. Difteria
E. Pertussis
CS 14. Selectaţi caracteristica corectă de manifestare a poliomielitei:

A. Agentul cauzal este o bacterie
B. Afectează adulţii
C. Sindromul respirator este pronunţat
D. Paraliziile flasce sunt urmate de atrofie musculară
E. Lasă sechele în toate cazurile
CS 15. Indicaţi maladia, la care paraliziile flasce sunt asimetrice şi

proximale:
A. Poliomielita
B. Nevrita traumatică
C. Mielita transversă
156
D. Sindromul Guillain-Barré
E. Infecţia enterovirală Coxsackie
Complement multiplu
CM 1. Precizaţi perioadele clinice ale poliomielitei tipice:
A. Preparalitică
B. Paralitică
C. De restabilire incompletă a paraliziilor
D. Preicterică
E. Preeruptivă
CM 2. Caracterizaţi paraliziile în poliomielită:

A. Simetrice
B. Apar treptat
C. Asimetrice
D. Flasce
E. Nu progresează după 2-3 zile de la debut
CM 3. Caracterizaţi forma spinală a poliomielitei:

A. Apariţia acută a paraliziilor, timp de 1-48 de ore
B. Paralizii asimetrice
C. Paraliziile membrelor – cel mai frecvent
D. Lipsa sensibilităţii la membre
E. Paralizii distale
CM 4. Menţionaţi principiile de tratament în poliomielită:

A. Terapie cu corticosteroizi
B. Terapie simptomatică
C. Mediatori anticolinesterazici (prozerină, galantamină)
D. Terapie etiologică
E. Cinetoterapie
CM 5. Indicaţi formele aparalitice ale poliomielitei:

A. Forma asimptomatică sau inaparentă
B. Forma abortivă
C. Forma meningiană
D. Forma artralgică
157
E. Forma anginoasă
CM 6. Marcaţi afirmaţiile corecte privind retrocedarea şi recuperarea

paraliziilor în poliomielită:
A. Încep în perioada bolii majore
B. Încep în debutul bolii minore
C. Pot fi variate sechele definitive
D. Durează de la câteva luni până la 2-3 ani
E. Se termină cu vindecare completă în toate cazurile
CM 7. Selectaţi infecţiile care pot produce paralizii acute flasce

asemănătoare celor ale poliomielitei:
A. Infecţia cu virusul Coxsackie B
B. Infecţia cu virusul ECHO
C. Infecţia cu Enterovirusul tip 70
D. Infecţia cu Corynebacterium diphtheriae mitis netoxigen
E. Infecţia cu Neisseria meningitidis
CM 8. Precizaţi localizarea paraliziilor flasce în poliomielită:

A. Membrele inferioare şi superioare
B. N. facial
C. Nervii intercostali şi diafragmali
D. Laringele
E. Glota
CM 9. Alegeţi testele de laborator, ce confirmă diagnosticul

poliomielitei:
A. Analiza genomică a tulpinilor virale polio
C. Reacţia de aglutinare
D. Reacţia de fixare a complementului
E. Reacţia de imunofluorescenţă
CM 10. Precizaţi, care dintre neuronii motori sunt afectaţi în

poliomielită:
A. Coarnele anterioare ale măduvei spinării
B. Coarnele posterioare ale măduvei spinării
C. Trunchiul cerebral
158
D. Cortexul
E. Hipotalamusul
CM 11. Indicaţi maladiile pentru diferenţierea poliomielitei paralitice:

A. Mielita acută transversă
B. Sindromul Guillain-Barré
C. Paraliziile cu virusurile ECHO, Coxsackie
D. Encefalopatia perinatală
E. Pertussisul
CM 12. Selectaţi simptomele clinice de bază în faza preparalitică a

poliomielitei:
A. Febră, cefalee
B. Dureri musculare spontane
D. Paralizie de nervi cranieni
E. Tulburări de conştienţă
CM 13. Selectaţi variantele formei paralitice a poliomielitei, mai frecvent

întâlnite la copii:
A. Spinală
B. Poliencefalitică
C. Bulbară
D. Forme mixte
E. Forma cu paralizii faciale, de tip periferic
CM 14. Marcaţi sinonimele poliomielitei:

A. Paralizie infantilă
B. Infecţie cu enterovirusuri tip 70
C. Boala Heine-Medin
D. Sindromul Guillain-Barré
E. Poliomielită epidemică acută
CM 15. Specificaţi stadiile în patogenia poliomielitei:

A. Digestiv (perioada de incubaţie)
B. De viremie (perioada prodromală)
C. Persistenţă virală
D. De invazie
159
E. Complicaţii bacteriene
CM 16. Marcaţi consecinţele formei paralitice a poliomielitei:

A. Pneumonie
B. Paralizia muşchilor (intercostali, diafragmali)
C. Invaliditate
D. Deces
E. Insuficienţă renală
CM 17. Selectaţi complicaţiile poliomielitei:

A. Ruptura splinei
B. Pulmonare: edem pulmonar, atelectazii
C. Cardiovasculare: miocardită
D. Digestive: atonie gastrică, ileus paralitic
E. Anemie hemolitică
CM 18. Marcaţi afirmaţiile, care reprezintă momente-cheie în poliomielită:

A. Este cauzată de un virus foarte contagios, ce se transmite pe
cale fecal-orală
B. Nu există metode specifice de profilaxie
C. La un caz de paralizie polio revin circă 100 de persoane
infectate cu virusul polio, care nu dezvoltă semne de boală
D. Singura metodă recomandată pentru prevenirea maladiei este
vaccinarea
E. Există metode specifice de tratare a poliomielitei
CM 19. Marcaţi stările în poliomielită (forma bulbospinală) care

agravează prognosticul:
A. Insuficienţa respiratorie
B. Insuficienţa cardiovasculară
C. Suprainfecţiile bacteriene în leziunile de decubit
D. Insuficienţa hepatică
E. Disbioza intestinală compensată
CM 20. Precizaţi particularităţile poliomielitei la sugari:

A. Forme grave
B. Nu lasă sechele
C. Formele bulbară şi poliencefalitică sunt frecvente
160
D. Sechele frecvente, invaliditate
E. Forma abortivă frecventă
CM 21. Marcaţi maladiile, în care paraliziile apar în primele 1-4 zile de
la debut:
A. Poliomielita
B. Sindromul Guillain-Barré
C. Nevrita traumatică
D. Nevrita demielinizantă
E. Mielita transversă
CM 22. Indicaţi metodele de diagnostic ale poliomielitei, forma

subclinică:
A. Date epidemiologice
B. Investigaţii serologice
C. Investigaţii virusologice ale materiilor fecale
D. Semne meningiene prezente
E. Apariţia sechelelor
161
POLIOMIELITA

1. E 1. ABC
2. B 2. CDE
3. E 3. ABC
4. D 4. BCE
5. D 5. ABC
6. E 6. ACD
7. C 7. ABC
8. B 8. ABC
9. C 9. ABD
10. D 10. ACD
11. D 11. ABC
12. E 12. ABC
13. C 13. ABC
14. D 14. ACE
15. A 15. ABD
16. BCD
17. BCD
18. ACD
19. ABC
20. ACD
21. ABC
162
SHIGELLOZA
Complement simplu
CS 1. Precizaţi caracterul inflamaţiei mucoasei intestinale în shigelloză

la copiii mici:
A. Eritematoasă, foliculară
B. Fibrinoasă
C. Erozivă
D. Ulceroasă
E. Polipoză
CS 2. Selectaţi complicaţia frecventă a shigellozei la sugari:

A. Perforaţia intestinului
B. Hemoragia intestinală
C. Prolapsul anal
D. Pneumonia
E. Pielonefrita
CS 3. Marcaţi sindromul caracteristic shigellozei acute la sugari:

A. Colită
B. Enterocolită
C. Gastroenterită
D. Neurotoxicoză
E. Deshidratare
CS 4. Notaţi care este caracterul scaunelor în shigelloza tipică:

A. Terciform cu mucus
B. Voluminos, verzui, cu mucus
C. Mucosangvinolent
D. Lichid, nedigerat, albicios
E. Apos, de culoare galben-aprinsă, prost digerat
CS 5. Determinaţi investigaţia ce va permite confirmarea diagnosticului

de shigelloză:
A. Coprocultura
163
B. Hemocultura
C. Urinocultura
D. Analiza biochimică a sângelui
E. Ecografia organelor abdominale
CS 6. Marcaţi semnul clinic ce va permite diferenţierea apendicitei

acute de shigelloza la copii:
A. Debut acut
B. Febră înaltă (39-40,0°C)
C. Limbă uscată, saburală
D. Dureri abdominale
E. Scaune lichide sau terciforme
CS 7. Alegeţi sindromul cel mai frecvent în shigelloza la copiii în vârstă

de până la un an:
A. Hipopotasemie
B. Respirator
C. Hemocolită
D. Enterocolită
E. De deshidratare
CS 8. Caracterizaţi evoluţia actuală a shigellozei la copii:

A. Predomină forme uşoare şi fruste
B. Predomină forme grave
D. Evoluţie trenantă şi cronică
E. Letalitate crescută
CS 9. Evidenţiaţi ce NU este caracteristic pentru invaginaţia intestinală,

spre deosebire de shigelloza la copii:
A. Debutul brusc, acut
B. Febra (38-39,0°C)
C. Colicile abdominale
D. Cantitatea scaunelor treptat se reduce la zero
E. Tuşeul rectal indică sânge
CS 10. Alegeţi grupul de preparate care nu sunt utilizate în tratarea

shigellozei la copii:
164
A. Antibiotice
B. Enzime digestive
C. Antidiareice
D. Eubiotice
E. Vitamine
CS 11. Precizaţi prin ce se deosebeşte forma inaparentă a shigellozei de

portaj de shigele:
A. Febră
B. Leucocitoză, neutrofilie
C. Creşterea în dinamică a titrului de anticorpi specifici în RHAI
D. Scaune frecvente, sangvinolente
E. Scaune lichide, cu mucozităţi
CS 12. Selectaţi agentul cauzal al diareii sangvinolente la copii:

A. Shigella
B. Esch.coli enteropatogenă
C. Esch.coli enterotoxigenă
D. Esch. coli lactozonegativă
E. Virusuri
CS 13. Marcaţi tipul de Shigella, care produce exotoxină:

A. Sh. sonnei
B. Sh. flexneri
C. Sh. boydii
D. Sh. Grigoriev-Shigae
E. Sh. Lardge-Sachs
CS 14. Marcaţi vârsta copiilor care mai frecvent suferă de shigelloză:

A. Până la 6 luni
B. 6-12 luni
C. 1-3 ani
D. 3-7 ani
E. 8-14 ani
CS 15. Precizaţi localizarea leziunilor morfologice în shigelloză la
copii:
A. Stomac
B. Ficat
165
C. Pancreas
D. Duoden
E. Colon şi ileon
CS 16. Indicaţi afirmaţia incorectă privind shigelloza, forma inaparentă:

A. Se înregistrează în focare familiale sau colectivităţi de copii
B. Semnele clinice lipsesc
C. Scaune mucosangvinolente
D. Coprocultură pozitivă
E. Creşterea titrului de anticorpi specifici de 4 şi mai multe ori
CS 17. Indicaţi afirmaţia incorectă privind shigelloza, forma frustă:

A. Temperatura corpului normală sau subfebrilitate
B. Semne de intoxicaţie pronunţate
C. Dureri abdominale moderate
D. Scaun lichid sau terciform, cu mucozităţi (1-2 ori/zi)
E. Coprocultură pozitivă
CS 18. Determinaţi indicaţia incorectă privind tratamentul shigellozei la

copii, la domiciliu:
A. Rehidratarea orală
B. Alimentaţia dietetică
C. Antibioterapia
D. Corticosteroizi
E. Eubiotice
CS 19. Alegeţi forma clinică a shigellozei la copiii, cărora le sunt indicate

antibiotice:
A. Starea de portaj de shigelle
B. Forma inaparentă
C. Forma frustă
D. Forma dispeptică
E. Forma medie sau gravă cu scaune sangvinolente
CS 20. Indicaţi afirmaţia incorectă privind dispepsia alimentară la copii,

spre deosebire de shigelloză:
A. Febră
B. Scaune abundente, prost digerate, fără incluziuni patologice
166
C. Semne de colită distală absente
D. Disfuncţia intestinală de scurtă durată
E. Disfuncţia intestinală dispare odată cu alimentaţia corectă
Complement multiplu
CM 1. Indicaţi particularităţile patogeniei shigellozei la copiii mici:
A. Sistemul nervos central în toxemie suferă mai puţin
B. Predomină afecţiunile intestinale – diareea invazivă
C. În colon apar fenomene distructive
D. De rând cu colonul este afectat şi intestinul subţire
(enterocolită)
E. Se instalează frecvent deshidratarea
CM 2. Numiţi formele clinice atipice în shigelloză la copii:

A. Holeriformă
B. Dispeptică
C. Inaparentă (asimptomatică)
D. Hipertoxică
E. Tifoidică
CM 3. Precizaţi maladiile, conform cărora la copii se înregistrează

diareea invazivă:
A. Shigelloza
B. Salmoneloza
C. Escherichioza cu Esch. coli enteroinvazivă
D. Rotaviroza
E. Holera
CM 4. Caracterizaţi particularităţile shigellozei la copii, la etapa

actuală:
A. Este produsă de Sh. Grigoriev-Shigae
B. Predomină forme uşoare şi fruste
C. Complicaţiile sunt excepţionale
D. Letalitatea este crescută
E. Boala durează 2-5 zile
167
CM 5. Indicaţi particularităţile clinice şi de evoluţie ale shigellozei la
sugari şi copiii mici:
A. Predominarea sindromului toxic
B. Predominarea sindromului diareic
C. Prezenţa semnelor echivalente tenesmelor
D. Hemocolită frecventă
E. Vome incoiercibile
CM 6. Alegeţi criteriile generale de gravitate în shigelloza la copiii de

vârstă fragedă:
A. Dereglări metabolice
B. Dereglări cardiovasculare
C. Hepatosplenomegalie
D. Sindromul respirator
E. Deshidratare severă
CM 7. Numiţi complicaţiile nespecifice ale shigellozei la copii:

A. Prolaps rectal
B. Invaginaţie intestinală
C. Pneumonie
D. Otită medie
E. Infecţie renourinară
CM 8. Caracterizaţi forma dispeptică a shigellozei la sugari:

A. Debut acut
B. Debut treptat, lent
C. Scaune apoase, spumoase, nedigerate, fără mucozităţi şi striuri
de sânge
D. Absența vomelor
E. Febră moderată
CM 9. Determinaţi semnele clinice caracteristice pentru shigelloză la

copii, forma gravă:
A. Scaune apoase, frecvente, gălbui
B. Hipertermie (39-40°C), frisoane
C. Convulsii
D. Absența vomelor
168
E. Semne de deshidratare moderată sau severă
CM 10. Caracterizaţi shigelloza la copii, forma clinică de tip

toxiinfecţie alimentară:
A. Este caracteristică shigellozei Flexneri
C. Semne progresive de intoxicaţie
D. Infectare prin alimente contaminate
E. Insuficienţă cardiovasculară, până la stare de lipotimie sau
colaps
CM 11. Precizaţi de ce depinde evoluţia shigellozei la copii:

A. Vârsta copilului
B. Prezenţa maladiilor de fond
C. Datele epidemiologice
D. Iniţierea tardivă şi insuficientă a tratamentului
E. Vindecarea clinică coincide cu refacerea completă a mucoasei
intestinului
CM 12. Indicaţi particularităţile sindromului colitic în shigelloză la

copiii mici:
A. Tenesme prezente
B. Semne echivalente tenesmelor
C. În unele cazuri spasm sigmoidian
D. Scaune voluminoase, fecaloide, prost digerate, verzui, cu
mucus şi striuri de sânge
CM 13. Selectaţi complicaţiile caracteristice shigellozei la copii:

A. Stomatită
B. Invaginaţie intestinală
C. Prolaps rectal
D. Pneumonie
E. Dismicrobism intestinal
CM 14. Marcaţi semnele clinice ale shigellozei la copii, forma medie:

A. Febră (38-39°C) cu durata 2-4 zile
B. Somnolenţă, astenie, adinamie
169
C. Vome repetate, apetit scăzut
D. Scaune – 15 pe zi, sărace, cu mucozităţi şi striuri de sânge
CM 15. Alegeţi medicamentele indicate în shigelloză la copii:

A. Co-trimoxazol
B. Penicilină
C. Eritromicină
D. Amoxicilină
E. Nifuroxazid
CM 16. Marcaţi semnele clinice ale shigellozei la copiii de vârstă

fragedă:
A. Greţuri şi vome repetate
B. Dureri epigastrice
C. Dureri abdominale spastice, difuze
D. Scaune fecaloide, cu mucus, uneori şi cu striuri de sânge
E. Spasm sigmoidian, în circa 1/3 din cazuri
CM 17. Precizaţi nivelul leziunilor patologice în shigelloză la sugari:

A. Stomac
B. Duoden
C. Ileon şi colon
D. Colon sigmoidian
E. Rect
CM 18. Caracterizaţi inflamaţia eritematoasă a rectosigmoidului în

shigelloză la sugari:
A. Hiperemia mucoasei, edem
B. Infiltraţie leucocitară
C. Secreţii serosangvinolente, cu descuamarea epiteliului
intestinal şi glandular
D. Exsudat fibrinos la nivelul zonelor inflamate
E. Ulceraţii superficiale şi profunde în stratul submucos şi în cel
muscular
CM 19. Precizaţi semnele clinice ale shigellozei la copii, forma uşoară:

A. Debut acut, brusc, brutal
170
B. Subfebrilitate (37,5-38°C) de scurtă durată
C. Vome unice sau absente
D. Scaune 5-10 pe zi, fecaloide, cu mucus
E. Semne de deshidratare pronunţată
CM 20. Marcaţi semnele clinice ale shigellozei la copii, forma dispeptică:

A. Se întâlneşte numai la copii, în primul an de viaţă
C. Subfebrilitate (37,5-38°C)
D. Scaune diareice, prost digerate, fără mucozităţi şi striuri de
sânge
E. Anus beant, anus rezilent
CM 21. Marcaţi semnele shigellozei la copii, forma hipertoxică:

A. Se înregistrează frecvent
B. Semne de şoc toxiinfecţios
C. Afectarea sistemului nervos central şi sistemului
cardiovascular
D. Inconştienţă
E. Predominarea sindromului colitic
CM 22. Identificaţi datele caracteristice pentru forma asimptomatică a

shigellozei la copii:
A. Absenţa semnelor clinice
B. Scaune (5-10 ori/zi) lichide, fecaloide, cu mucozităţi
C. Coproculturi pozitive
D. Colici abdominale, tenesme
E. Creşterea titrului de anticorpi specifici (în RHAI) de 4 şi mai
multe ori
CM 23. Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru forma frustă a

shigellozei la sugari:
A. Semne de intoxicaţie moderată
B. Frecvenţa scaunelor de 1-2 ori/zi
C. Scaune lichide sau terciforme, cu mucozităţi
D. Coproculturi pozitive
E. Semne de deshidratare moderată
171
CM 24. Caracterizaţi forma trenantă a shigellozei la copii:
A. Se înregistrează la copiii imunodeprimaţi, în caz de tratament
tardiv
B. Apare în infecţii mixte
C. Apare în caz de suprainfecţii virale sau/şi bacteriene
D. Se manifestă în forme grave la debut
E. Letalitate crescută
CM 25. Determinaţi condiţiile pentru obţinerea unui indice sporit de

pozitivitate a coproculturii la shigelloză:
A. Recoltarea precoce, în debutul bolii
B. Recoltarea preventiv administrării antibioticelor
C. Recoltarea pe parcursul antibioterapiei
D. Recoltarea zonelor patologice cu sânge
E. Însămânţarea imediată pe medii de îmbogăţire şi selective
CM 26. Selectaţi modificările coprocitogramei în shigelloză la sugari:

A. Leucocite polinucleare
B. Hematii
C. Mucus
D. Levuri
E. Protozoare
CM 27. Precizaţi modificările hematologice în shigelloză la sugari:

A. Limfocitoză
B. Leucocitoză
C. Neutrofilie cu deviere spre stânga
D. Mononucleare atipice
E. VSH accelerată
CM 28. Indicaţi investigaţiile necesare pentru diagnosticul shigellozei:

A. Reacţia de hemaglutinare indirectă (RHAI)
B. Coprocultura
C. Hemocultura
D. Urocultura
E. Reacţia de imunofluorescenţă
CM 29. Precizaţi indicaţiile de spitalizare a copiilor cu shigelloză:

172
A. Forme uşoare (inaparentă, frustă)
B. Forme grave, cu febră, vome repetate, scaune sangvinolente
C. Trataţi la domiciliu, fără ameliorare, timp de 2 zile
D. Copii din familii asociale, din colectivităţi de tip închis
E. Convalescenţii
CM 30. Marcaţi medicamentele, care sunt indicate pentru tratamentul

simptomatic al shigelozei la copiii mici:
A. Antivomitive
B. Antidiareice
C. Antispastice
D. Enzime digestive
E. Antipiretice
173
SHIGELOZA

1. A 1. ABD
2. C 2. BCD
3. B 3. ABC
4. C 4. BCE
5. A 5. BCD
6. B 6. ABE
7. D 7. CDE
8. A 8. BCD
9. A 9. BCE
10. C 10. CDE
11. C 11. ABD
12. A 12. BCD
13. D 13. BCE
14. C 14. ACD
15. E 15. ADE
16. C 16. CDE
17. B 17. CDE
18. D 18. ABC
19. E 19. BCD
20. A 20. ABD
21. BCD
22. ACE
23. BCD
24. ABD
25. ABE
26. ABC
27. BCE
28. ABE
29. BCD
30. CDE
174
SALMONELOZA
Complement simplu
CS 1. Numiţi maladia, în care antibioticele se vor administra pe cale

parenterală:
A. Shigeloza
B. Salmoneloza (forma generalizată)
C. Enterocolita stafilococică
D. Infecţia rotavirală
E. Holera
CS 2. Excludeţi medicamentele contraindicate copiilor mici cu

salmoneloză:
A. Rehidron, sol. Ringer
B. Eubiotice
C. Antidiareice, antivomitive
D. Antibiotice în forme generalizate per os şi parenteral
E. Enzime
CS 3. Precizaţi forma clinică predominantă a salmonelozei la sugari:

A. Gastritică
B. Gastroenteritică
C. Enterocolitică
D. Frustă
E. Septică
CS 4. Evidenţiaţi cea mai frecventă complicaţie a salmonelozei la copiii

mici:
A. Sindromul toxico-distrofic
B. Dismicrobismul intestinal
C. Anemia
D. Poliadenopatia
E. Hepatita toxică
CS 5. Marcaţi afirmaţia corectă referitor la tulpinile spitaliceşti de

salmonele:
A. Sensibile la antibiotice
175
B. Sensibile la dezinfectante
C. Slab virulente
D. Persistente timp îndelungat în mediul de staţionar
E. Sunt condiţionate patogenetic
CS 6. Marcaţi investigaţia, care permite confirmarea diagnosticului

salmonelozei, forma tifoidică:
A. Analiza biochimică a sângelui
B. Radiografia cutiei toracice
C. Examenul bacteriologic (hemoculturi, urinoculturi, biliculturi,
coproculturi)
D. Ecografia organelor abdominale
E. Coprocitograma
CS 7. Selectaţi afirmaţia incorectă privind condiţiile care favorizează

erupţii intraspitaliceşti de salmoneloză:
A. Lipsa de saloane boxate
B. Transferul neargumentat al bolnavilor dintr-un salon în altul
C. Evitarea unui examen bacteriologic la internarea copiilor în
spital
D. Spălarea lenjeriei copiilor cu diaree, împreună cu cea a
copiilor fără disfuncţie intestinală
E. Respectarea regimulul antiepidemic
CS 8. Indicaţi modificările hematologice în salmoneloză la copii:

A. Leucocitoză, neutrofilie, VSH accelerată
B. Leucocitoză, limfocitoză
C. VSH în normă
D. Anemie
E. Leucocitoză, eozinofilie
CS 9. Selectaţi celulele de infiltraţie a mucoasei intestinale în

salmoneloză:
A. Macrofage
B. Limfocite
C. Neutrofile
D. Fagocite
E. Eozinofile
176
CS 10. Notaţi sindromul digestiv, caracteristic salmonelozei la copiii mici:
A. Colitic
B. Enterocolitic
C. Gastroenteritic
D. Enteritic
E. Gastritic
CS 11. Alegeţi agentul cauzal al diareii invazive la sugari:

A. Rotavirus
B. Salmonele
C. Proteus vulgaris
D. Enterobacter
E. Vibrio cholerae El Tor
CS 12. Determinaţi Salmonella care provoacă salmoneloza nosocomială

la copii, la etapa actuală:
A. S.enteritidis
B. S.typhimurium
C. S.heidelberg
D. S.Wirchov
E. S.Iava
CS 13. Determinaţi motivul, de ce copiii de vârstă fragedă cel mai

frecvent se molipsesc de salmoneloze prin contact, decât pe cale
alimentară:
A. Particularităţile de vârstă ale organismului (doze mici
provoacă forme grave, generalizat)
B. Sugarii sunt cei mai activi eliminatori de salmonele
C. Sugarii urmează să elimine o perioadă îndelungată germenii
D. Utilizarea intensivă, uneori neargumentată, a antibioticelor
E. Toate cele enumerate sunt adevărate
CS 14. Marcaţi afirmaţia incorectă privind salmoneloza la copiii cu

vârsta de peste 2 ani:
A. Forme fruste şi inaparente frecvente
B. Evoluţie uşoară, de scurtă durată
C. Semne absente de intoxicaţie
177
D. Complicaţii excepţionale
E. Letalitate majoră
CS 15. Numiţi complicaţiile salmonelozei la copiii de vârstă fragedă:

A. Hemoragii intestinale
B. Perforaţia intestinului, peritonita
C. Prolapsul anusului
D. Dismicrobism intestinal
E. Toate cele enumerate sunt adevărate
CS 16. Selectaţi afirmaţia incorectă privind salmoneloza la copii, forma

tifoidică:
A. Debut acut cu febră, semne de intoxicaţie
B. Hepatosplenomegalie
C. Disfuncţii intestinale moderate sau absente
D. Bradicardie relativă
CS 17. Identificaţi afirmaţia incorectă privind particularităţile

salmonelozei la sugari:
A. Predomină forma gastroenterocolitică
B. De regulă (≈60%) apar forme generalizate
C. Recidive tardive în perioada de convalescenţă
D. Portaj cronic de salmonele
E. Complicaţii frecvente
CS 18. Indicaţi maladia, care necesită diferenţiere urgentă de

salmoneloză la copii:
A. Shigelloza
B. Infecţia stafilococică
C. Klebsieloza
D. Campilobacterioza
E. Abdomenul acut chirurgical
CS 19. Indicaţi afirmaţia incorectă privind factorii care favorizează

declanşarea salmonelozei la copii:
A. Particularităţile agentului patogen
B. Vârsta fragedă a copilului
178
C. Starea de rezistenţă şi receptivitate a copilului
D. Dismicrobismul intestinal
E. Alimentaţia mamei
Complement multiplu
CM 1. Alegeţi antibioticele pentru tratamentul salmonelozei la copii:

A. Ampicilina
B. Amoxicilina
C. Cefalosporine
D. Penicilina
E. Eritromicina
CM 2. Marcaţi particularităţile salmonelozei septice la copii:

A. Incidenţă crescută la copiii de vârstă fragedă
B. Febră continuă sau intermitentă
C. Septicopiemie
D. Evoluţie benignă
E. Instalarea unei imunităţi durabile
CM 3. Marcaţi semnele clinice caracteristice pentru salmoneloză, forma

tifoidică:
A. Afectarea copiilor de vârstă fragedă
B. Fenomene dispeptice grave
C. Manifestări intestinale moderate
D. Semne de intoxicaţie durabilă
CM 4. Precizaţi categoriile de copii mai frecvent afectaţi de

salmoneloză septică:
A. Nou-născuţii
B. Prematurii
C. Preşcolarii
D. Sugarii alimentaţi artificial
E. Copiii de vârstă şcolară
CM 5. Selectaţi criteriile pentru confirmarea diagnosticului

salmonelozei, forma subclinică:
179
A. Date epidemiologice
B. Manifestări clinice
C. Coprocitograma
D. Depistarea salmonelelor în coproculturi
E. Creşterea titrelor de anticorpi specifici în seruri pare
CM 6. Alegeţi semnele clinice ale salmonelozei la copii, forma

enterocolitică:
A. Scaune lichide, apoase
B. Meteorism pronunţat
C. Colon sigmoid spasmat, sensibil
D. Scaune lichide, verzui, cu mucus
E. Scaune lichide, verzui, cu mucus şi sânge
CM 7. Selectaţi manifestările clinice ale salmonelozei la copii:

A. Catar respirator
B. Vome repetate
C. Gastroenterocolită predominantă
D. Scaune lichide, voluminoase, verzui, cu mucus
E. Semne meningiene pozitive

A. Escherichioza cu Esch. coli enteroinvazivă
B. Klebsieloza
C. Apendicita acută
D. Shigeloza
E. Invaginaţia intestinală
CM 9. Precizaţi complicaţiile salmonelozei la copii:

A. Pneumonia
B. Pancreatita acută
C. Dismicrobismul intestinal
D. Otita medie
E. Perforaţia intestinului, peritonita
CM 10. Caracterizaţi salmoneloza nosocomială:

A. Produsă de salmonele sensibile la dezinfectante
180
B. Produsă de salmonele sensibile la dezinfectante şi la antibiotice
C. Evoluţie gravă şi forme generalizate
D. Letalitate sporită
E. Afectarea, în special, a sugarilor şi nou-născuţilor
CM 11. Selectaţi semnele clinice ale salmonelozei, forma

gastroenterocolitică, la copiii mici:
A. Debut cu sindrom gastroenteritic, apoi şi colitic
B. Erupţii rozeolice unice în a cincea – a noua zi a bolii
C. Spasm sigmoidian
D. Scaune lichide, abundente, verzui, cu mucus, cu sânge şi
miros fetid
E. Simptomul Padalca pozitiv
CM 12. Caracterizaţi scaunele în salmoneloza tipică la copii:

A. Frecvente
B. Sărace
C. Voluminoase
D. Lichide, verzui, cu miros fetid, cu mucozităţi
E. Cantitatea scaunelor se reduce treptat, apar picături de sânge
CM 13. Precizaţi afirmaţiile corecte privind salmoneloza, forma

gastroenterocolitică, la copii:
A. Este frecventă la copiii mici
B. Debut cu sindrom gastroenteritic, a două – a treia zi şi colitic
C. Hepatosplenomegalie pronunţată din debut
D. Dureri spastice abdominale, scaune sărace, cu mult mucus,
verzui
E. Dureri abdominale „în centură”
CM 14. Alegeţi materialele biologice, în care pot fi depistate salmonele:

A. Materii fecale, mase vomitive, spălături gastrice
B. Sânge, urină
C. Resturi de alimente contaminate utilizate de pacient
D. Lapte matern
E. Secreţii orofaringiene
181
CM 15. Alegeţi recomandările potrivite pentru tratamentul salmonlozei,
în formele uşoare şi medii, la copii:
A. Lavaj gastric
B. Rehidratare orală sau perfuzională (la necesitate), continuarea
alimentaţiei
C. Tratament simptomatic
D. Antivomitive
E. Microclisme rectale
CM 16. Precizaţi afirmaţiile corecte privind particularităţile

A. Predomină forma enterocolitică
B. Diareea şi febra persistă timp îndelungat
C. Meteorism, hepatosplenomegalie, scaune diareice cu mucus şi
striuri de sânge
D. Testul serologic permite confirmarea diagnosticului
E. Evoluţie uşoară, fără complicaţii
CM 17. Numiţi bacteriile care provoacă toxiinfecţiile alimentare la copii:

A. Stafilococii
B. Klebsielele
C. Pneumococii
D. Salmonelele
E. Streptococii
CM 18. Alegeţi microorganismele care cauzează diareea invazivă la copii:

A. Shigelele
B. Salmonelele
C. Escherichia coli enteroinvazivă
D. Rotavirusurile
E. Vibrio cholerae
CM 19. Indicaţi criteriile de diagnostic al stării de portaj de salmonele

la copii:
A. Salmoneloza suportată
B. Depistarea repetată a salmonelelor în materiile fecale
C. Contactul cu purtători de salmonele în familie
D. Modificarea hemoleucogramei
E. Modificările morfopatologice ale intestinului
182
CM 20. Precizaţi caracteristicile corecte privind salmoneloza:
A. Rezervorul principal al infecţiei sunt animalele
B. Sursele de infecţie sunt: omul bolnav şi purtătorul de
salmonele
C. Morbiditatea e mai înaltă la nou-născuţi şi la sugari
D. Morbiditatea este mai crescută la adulţi decât la copii
E. Morbiditatea creşte în perioada iarnă-primăvară
CM 21. Selectaţi testele paraclinice utile pentru diagnosticul diferenţial

al salmonelozei cu escherichioza la sugari:
A. Analize bacteriologice ale materiilor fecale şi maselor
vomitive
B. Hemocultura
C. Examenul imunofluorescent
D. Hematocritul
E. Ionograma
CM 22. Precizaţi afirmaţiile corecte privind focarele de portaj ale

salmonelelor la copii:
A. Articulaţiile
B. Pulmonii
C. Vezicula biliară
D. Splina
E. Ganglionii limfatici

gastritică, la copii:
A. Se întâlneşte frecvent la sugari
B. Debut acut, simptome de intoxicaţie moderată
C. Dureri în epigastru, vome repetate, limbă saburală, apetit
scăzut
E. Semne de deshidratare moderată

gastroenteritică, la copii:
A. Este mai frecventă la copiii mari
183
B. Semne de intoxicaţie şi deshidratare pronunţate
C. Dureri abdominale difuze, meteorism, garguismente
D. Scaune lichide, voluminoase, spumoase, verzui, fetide
E. Defans muscular, simptomul Scetkin-Bliumberg pozitiv

tifoidică, la copii:
A. Debut acut, febră (39-40,0°C), intoxicaţie pronunţată
B. Abdomenul uşor balonat, disfuncţie intestinală moderată sau
lipseşte
C. Hepatomegalie din primele zile, splenomegalie - din a 4-a - a
6-a zi a bolii
D. Meningită purulentă
E. Bronhopneumonie bilaterală
CM 26. Precizaţi afirmaţiile corecte privind salmoneloza, forma septică,

la copii:
A. Se întâlneşte la nou-născuţi, prematuri, sugari
B. Semnele de intoxicaţie lipsesc
C. Febra nu este caracteristică
D. Focare purulent-distructive în diferite organe
E. Semnele gastrointestinale lipsesc sau apar pe parcursul bolii
CM 27. Precizaţi localizarea durerilor abdominale în salmoneloză la

copii:
A. Epigastru
B. Regiunea ombilicală
C. Regiunea ileocecală
D. Hipocondrul drept
E. Hipocondrul stâng
CM 28. Marcaţi organele afectate în salmoneloză la copii:

A. Tractul respirator
B. Sistemul nervos central
C. Stomacul
D. Ileonul
E. Colonul
184
salmonelozei:
A. Holera, escherichiozele
B. Shigeloza
C. Bolile abdominale chirurgicale
D. Meningita acută
E. Oreionul
CM 30. Determinaţi principiile de tratament al salmonelozei, forme

generalizate:
A. Antidiareice
B. Antivomitive
C. Antibioterapie
D. Tratament de detoxifiere şi rehidratare
E. Imunoterapie (plasmă, imunoglobuline)
185
SALMONELOZA

1. B 1. ABC
2. C 2. ABC
3. C 3. CDE
4. B 4. ABD
5. D 5. ADE
6. C 6. CDE
7. E 7. BCD
8. A 8. ABE
9. A 9. BCE
10. B 10. CDE
11. B 11. ACD
12. B 12. ACD
13. E 13. ABD
14. E 14. ABC
15. E 15. ABC
16. E 16. ABC
17. B 17. ABD
18. E 18. ABC
19. E 19. ABC
20. ABC
21. ABC
22. CDE
23. BCE
24. BCD
25. ABC
26. ADE
27. ABC
28. CDE
29. ABC
30. CDE
186
ESCHERICHIOZA
Complement simplu
CS 1. Alegeţi semnul clinic al escherichiozei la sugari:
A. Vome repetate, persistente
B. Convulsii
D. Abdomen excavat
E. Scaune cu mucus şi sânge
CS 2. Precizaţi caracterul scaunelor în escherichioza cu Esch. coli

enteropatogenă:
A. Lichide, apoase, albicioase
B. Apoase, nedigerate, de culoare galbenă aprinsă, fără mucus și
sânge
C. Lichide, cu mucus şi sânge
D. Semilichide, cu mucus
E. Lichide, voluminoase, verzui, cu mucus
CS 3. Indicaţi semnul clinic al hipopotasemiei la sugari:

A. Febră
C. Bombarea fontanelei anterioare
D. Convulsii
E. Sete
CS 4. Alegeţi indicaţia de bază în tratamentul infecţiei intestinale acute

la copiii mici:
A. Preparate antidiareice (Imodium, Lopedium)
B. Cărbune activat
C. Antivomitive
D. Rehidratare orală
E. Antivirale
CS 5. Alegeţi care dintre Esch. coli diareegene mai frecvent provoacă

boala diareică acută la sugari:
A. Enteropatogenă
187
B. Enteroinvazivă
C. Enterotoxigenă
D. Enterohemoragică
E. Enteroagregativă
CS 6. Precizaţi caracterul scaunelor în escherichioza cu Esch. coli

enterotoxigenă:
A. Lichide, apoase, cu aspect de „fiertură de orez”, fără miros
B. Sărace, frecvente, cu mult mucus şi striuri de sânge
C. Abundente, apoase, spumoase, de culoare galbenă
D. Lichide, abundente, verzui, cu miros fetid
E. Formate cu mucozităţi şi sânge
CS 7. Marcaţi microflora intestinală predominantă la sugari:

A. Escherichii
B. Lactobacterii
C. Candida
D. Bacteroizi
E. Bac. Dederlein
CS 8. Precizaţi secţiunea tractului digestiv afectată în escherichioza cu

Esch. coli enteroinvazivă:
A. Stomacul
B. Duodenul
C. Ileonul
D. Cecul
E. Colonul
CS 9. Marcaţi afirmaţia incorectă referitoare la rehidratarea orală la

copii:
A. Contribuie la prevenirea decesului
B. Minimalizează numărul de injecţii intravenoase
C. Previne infecţiile nosocomiale
D. Contribuie la economisirea valorilor materiale
E. Conduce la reducerea morbidităţii prin infecţii intestinale acute
CS 10. Alegeţi semnul clinic principal al deshidratării la sugari:

A. Febră
188
B. Vomă
C. Elasticitatea pielii scăzută
D. Limbă saburală
E. Abdomen balonat
CS 11. Indicaţi cea mai importantă manifestare clinică în escherichioze

la sugari:
A. Scaune diareice, apoase
B. Scaune lichide, cu mucus, de culoare verzuie
C. Convulsii
D. Semne de deshidratare
E. Tenesme
CS 12. Indicaţi maladia în care la copii apare deshidratare severă:

A. Shigeloze
B. Botulism
C. Escherichioze
D. Dismicrobism intestinal subcompensat
E. Febră tifoidă
CS 13. Marcaţi afirmaţia incorectă privind escherichioza cu Esch. coli

enterohemoragică:
A. Debut acut, dureri abdominale, greţuri, vome repetate, scaune
lichide, frecvente
B. Starea se ameliorează după 2-4 zile
C. Starea se agravează în ziua a 2-a–a 4-a: durerile abdominale se
intensifică, apar scaune sangvinolente
D. Apare insuficienţa renală acută
E. Apare anemia hemolitică
CS 14. Caracterizaţi voma în escherichioze la copii:

A. Apare după fiecare alimentare
B. De tip „zaţ de cafea”
C. Apare periodic
D. Repetată, persistentă
E. Apare după tuse
189
CS 15. Marcaţi afirmaţia incorectă privind semnele clinice comune în
escherichioză şi infecţia intestinală cu stafilococi la copii:
A. Debut acut, semne de intoxicaţie progresive
B. Febră persistentă
C. Anorexie, vome repetate, scaune lichide, frecvente, cu
mucozităţi
D. Evoluţie trenantă
E. Focare secundare de infecţie
CS 16. Marcaţi afirmaţia incorectă privind escherichioza cu Esch. coli

enterotoxigenă:
A. Scaune lichide, apoase fără incluziuni patologice
B. Esch. coli enterotoxigenă afectează predominant ileonul
C. Scaune afecaloide, cu mucozităţi şi striuri de sânge
D. Semne de toxicoză şi deshidratare
E. Hepatosplenomegalie moderată
CS 17. Selectaţi afirmaţia incorectă privind escherichioza cu Esch. coli

enteroinvazivă la sugari:
A. Debut treptat
B. Semne pronunţate de intoxicaţie
C. Scaune apoase, cu mucus şi cu striuri de sânge
D. Anus beant, tenesme
CS 18. Marcaţi agentul cauzal al escherichiozei în care se declanşează

sindromul hemolitico-uremic (sindromul Gasser):
A. Esch.coli enteropatogenă
B. Esch.coli enteroinvazivă
C. Esch.coli enterotoxigenă
D. Esch.coli enterohemoragică
E. Esch.coli enteroagregativă
CS 19. Precizaţi pe ce se bazează diagnosticul etiologic confirmat în

escherichioze:
A. Pe date epidemiologice
B. Pe date clinice
C. Pe semne de deshidratare
190
D. Pe evoluţia bolii
E. Pe coproculturi pozitive
CS 20. Excludeţi medicamentele, care sunt contraindicate copiilor mici

cu escherichioze:
A. Rehidron, sol. Ringer
B. Antidiareice, antivomitive
C. Antibiotice, în diareea de tip invaziv şi în forma septică
D. Eubiotice
E. Enzime
Complement multiplu
CM 1. Precizaţi particularităţile escherichiozei cu Esch.coli
enterohemoragică:
A. Debut acut cu dureri abdominale
B. Vome repetate
C. Scaune sangvinolente
D. Sindrom hemolitico-uremic
E. Sindrom respirator
CM 2. Selectaţi semnele clinice ale escherichiozei cu Esch.coli

enteropatogenă:
A. Scaune diareice, cu mucus, sangvinolente
C. Colici abdominale
D. Scaune diareice apoase de culoare galbenă intensă
E. Deshidratare pronunţată
CM 3. Selectaţi complicaţiile caracteristice escherichiozelor la sugari:

A. Dismicrobism intestinal
B. Hidrocefalie
C. Ileus paralitic
D. Pneumonie
E. Pneumatoză intestinală
CM 4. Indicaţi semnele clinice caracteristice escherichiozei cu Esch.coli

enteroinvazivă:
A. Febră
B. Semne de intoxicaţie pronunţată
191
C. Scaune sarace cu mucus şi striuri de sânge
E. Catar respirator
CM 5. Selectaţi semnele clinice caracteristice escherichiozei cu Esch.

coli enteropatogenă:
A. Vome repetate, insistente
B. Deshidratare pronunţată
C. Meteorism, scaune lichide, apoase, gălbui
D. Abdomen excavat
E. Anus beant sau rezilent
CM 6. Determinaţi tratamentul escherichiozelor, forme uşoare, la copii:

A. Antibioterapie
B. Pauză hidrică şi alimentară
C. Rehidratare orală
D. Tratament simptomatic
E. Eubiotice în perioada de reparaţie
CM 7. Selectaţi maladiile pentru diagnosticul diferenţial al bolii diareice

acute la copii:
A. Gastroduodenită
B. Colecistită acută
C. Invaginaţie intestinală
D. Apendicită acută
E. Colită ulceroasă nespecifică
CM 8. Alegeţi preparatele pentru terapia etiotropă, în cazul

escherichiozei, la copii:
A. Ampicilină
B. Nifuroxazid
C. Amoxicilină
D. Penicilină
E. Eritromicină
CM 9. Indicaţi factorii ce contribuie la apariţia la sugari a

escherichiozelor:
A. Vârsta mică
192
B. Alimentaţia artificială
C. Alimentaţia naturală
D. Sezonul vară-toamnă
E. Dismicrobismul intestinal
CM 10. Selectaţi sindroamele clinice mai frecvent prezente în

escherichioze la copii:
A. Gastrită
B. Gastroenterită
C. Enterocolită
D. Colită
E. Gastroenterocolită
CM 11. Indicaţi maladiile, cărora le este caracteristică diareea secretorie:

A. Shigeloze
B. Salmoneloze
C. Escherichioza cu Esch. coli enteropatogenă
D. Escherichioza cu Esch. coli enterotoxigenă
E. Holera
CM 12. Marcaţi afirmaţiile corecte privind escherichioza cu Esch. coli

enterotoxigenă:
A. Este infecţie nosocomială
B. Se înregistrează cazuri sporadice şi în grup
C. Se îmbolnăvesc copiii după 1 an de viaţă
D. Scaune apoase cu aspect de „fiertură de orez”
E. Scaune lichide cu mucus şi striuri de sânge
CM 13. Alegeţi semnele clinice caracteristice escherichiozei cu Esch.

coli enteroinvazivă:
A. Debut acut cu febră (38,0-39,0°C), frisoane
B. Dureri abdominale, tenesme, chemări false
C. Scaune voluminoase, nedigerate, de culoare galben-aprins
D. Scaune lichide cu mucus şi striuri de sânge
CM 14. Precizaţi afirmaţiile corecte privind escherichioza cu Esch. coli

enteroinvazivă:
193
A. Este dizenteriformă
B. Are loc invazia celulelor epiteliale ale ileonului şi colonului
C. Morfologic: inflamaţia eroziv-ulceroasă a mucoasei intestinale
D. Dezvoltă deshidratare severă
E. Este caracteristic sindromul hemolitico-uremic
CM 15. Indicaţi semnele clinice caracteristice escherichiozei cu Esch.

coli enterotoxigenă:
A. Debut acut cu vome repetate şi diaree
B. Semne de intoxicaţie pronunţată, convulsii
C. Dureri în epigastru, garguismente intestinale
D. Scaune apoase, cu aspect de „fiertură de orez”
E. Tenesme, chemări false
CM 16. Determinaţi modificările morfopatologice în escherichioza cu

Esch.coli enterotoxigenă la copii:
A. Detaşarea vilozităţilor intestinale cu bacterii
B. Leziuni cataral-descuamative
C. Pneumatoză intestinală
D. Modificări necrotico-hemoragice
E. Enterită catarală
CM 17. Numiţi cauzele deceselor în cazul escherichiozelor:

A. Prolapsul rectal
B. Neurotoxicoza
C. Deshidratarea severă
D. Bolile asociate cu complicaţii
E. Splenomegalia
CM 18. Precizaţi criteriile de diagnostic în escherichioze la copii:

A. Examenul ultrasonor al organelor abdominale
B. Datele epidemiologice
C. Datele clinice
D. Coproculturile pozitive
E. Coprocitograma
CM 19. Numiţi datele paraclinice caracteristice escherichiozei cu Esch.

coli enterohemoragică:
194
A. Anemie, trombocitopenie
B. Hiperbilirubinemie pe contul fracţiunii neconjugate
C. Ureea, creatinina crescute
D. Hiperglicemie
E. Protrombină normală
CM 20. Marcaţi escherichiozele, la care este indicată antibioterapia:

A. Escherichioza cu Esch. coli enteropatogenă, forme grave
B. Escherichioza cu Esch. coli enterotoxigenă
C. Escherichioza cu Esch. coli enteroinvazivă
D. Escherichioza, forme generalizate
E. Escherichioza cu Esch. coli enteroagregativă

enteropatogenă:
A. Se îmbolnăvesc copiii în primul an de viaţă
B. În intestinul subţire apare o inflamaţie eritematoasă a mucoasei
C. Sunt caracteristice sindroamele toxic şi de deshidratare
D. Chemări false, tenesme
E. Scaune sărace, cu mucozităţi şi striuri de sânge

enterohemoragică:
A. Diaree cu sânge
B. Sunt frecvente erupţiile în colectivităţi
C. Sunt afectaţi doar şcolarii
D. Este caracteristic sindromul hemolitico-uremic
E. Scaune lichide, abundente, fără incluziuni patologice
CM 23. Alegeţi formele clinice ale escherichiozei la sugari, la care se

vor administra antibiotice:
A. Forme uşoare şi medii
B. Forme severe
C. Forma septică
D. Forme uşoare şi medii cu suprainfecţii (complicaţii) bacteriene
E. Forme uşoare cu deshidratare absentă
CM 24. Alegeţi medicamentele indicate pentru tratamentul
escherichiozei în perioada de convalescenţă:
195
A. Antivirale
B. Antifungice
C. Enzime
D. Eubiotice
E. Vitamine
CM 25. Precizaţi în ce constă dietoterapia bolilor diareice acute la copii:

A. Reducerea glucidelor şi lipidelor
B. Limitarea proteinelor
C. Limitarea proteinelor, lipidelor, glucidelor
D. Excluderea excitanţiior mecanici, chimici şi termici
E. Excluderea alimentelor ce produc flatulenţă
CM 26. Precizaţi metodele de diagnostic etiologic, ce confirmă

escherichiozele la copiii mari:
A. Metoda bacteriologică (coprocultura)
B. PCR
C. Metoda serologică (RHAI – creşterea titrului de anticorpi)
D. Coprocitograma
E. Hemoleucograma
CM 27. Precizaţi criteriile de diferenţiere a escherichiozelor de

rotaviroze:
A. Leucocitoză, neutrofilie
B. Debutul bolii acut, cu febră şi intoxicaţie pronunţată
C. Vome persistente, scaune lichide, apoase, de culoare galben-
intens
D. Scaune apoase, albicioase, spumoase
E. Catar respirator discret
CM 28. Precizaţi afirmaţiile corecte privind escherichioza cu Esch.coli

enteropatogenă la nou-născuţi şi prematuri:
A. Infecţie nosocomială
B. Forme generalizate septice
C. Sindromul diareic nu se manifestă în toate cazurile
D. Sindromul diareic apare frecvent în debutul bolii
E. Evoluţie uşoară, fără consecinţe
196
ESCHERICHIOZA

1. A 1. ACD
2. B 2. BDE
3. B 3. ACE
4. D 4. ABC
5. A 5. ABC
6. A 6. CDE
7. B 7. CDE
8. E 8. ABC
9. E 9. ABE
10. C 10. BCE
11. D 11. CDE
12. C 12. BCD
13. B 13. ABD
14. D 14. ABC
15. E 15. ACD
16. C 16. ACE
17. E 17. BCD
18. D 18. BCD
19. E 19. ABC
20. B 20. ACD
21. ABC
22. ABD
23. BCD
24. CDE
25. ADE
26. ABC
27. ABC
28. ABD
197
INFECŢIILE INTESTINALE ACUTE
CU ENTEROBACTERII CONDIŢIONAT PATOGENE
Complement simplu
CS 1. Alegeţi indicaţia urgentă în toxiinfecţia alimentară:
A. Radiografia abdominală
B. Spălătura gastrică
C. Hemoleucograma
D. Proteinograma
E. Sumarul urinei
CS 2. Precizaţi la care grupă de vârstă mai frecvent se întâlneşte

enterocolita stafilococică primară:
A. Preşcolară
B. Şcolară
C. Copii sub 6 luni
D. Adolescenţi
E. Adulţi
CS 3. Selectaţi maladia, în care apare enterocolita stafilococică

secundară:
A. Meningococemia
B. Septicemia cu stafilococi
D. Streptodermia
CS 4. Precizaţi care dintre agenţii cauzali ai toxiinfecţiei alimentare la

copii este o excepţie:
A. Staphylococcus aureus
B. Klebsiella pnemoniae
C. Proteus vulgaris
D. Salmonella enteritidis
E. Streptococcus pneumoniae
CS 5. Precizaţi de ce depinde declanşarea toxiinfecţiei alimentare la copii:

A. Doze infectante ale produsului alimentar contaminat
198
B. Vârsta copilului
C. Tratamentul cu antibiotice
D. Premorbidul nefavorabil
E. Tratamentul antiviral
CS 6. Selectaţi zona în care are loc multiplicarea bacteriană în cazul

campilobacteriozei:
A. Mucoasa gastrică
B. Mucoasa nazofaringiană
C. Sistemul nervos central
D. Rinichii
E. Ileonul
CS 7. Indicaţi manifestarea clinică cea mai frecventă în

campilobacterioză la copii de vârstă fragedă:
A. Gastrita acută
B. Enterocolita acută
C. Gastroenterita acută
D. Enterita acută
E. Gastroenterocolita acută
CS 8. Alegeţi caracteristicile clinice ale campilobacteriozei, care

persistă la copii în perioada de convalescenţă:
A. Subfebrilitate
B. Vome repetate
C. Dureri abdominale
D. Scaune sangvinolente
CS 9. Indicaţi agentul cauzal al campilobacteriozei perinatale:

A. Campylobacter coli
B. Campylobacter intestinalis
C. Campylobacter jejuni
D. Campylobacter piloridis
E. Helicobater
CS 10. Selectaţi investigaţia de bază pentru diagnosticul etiologic al

campilobacteriozei:
199
A. Reacţii serologice
B. Coproculturi
C. Hemoleucograma
D. Coprocitograma
E. Ultrasonografia organelor abdominale
Complement multiplu
CM 1. Indicaţi grupele de vârstă, la care mai frecvent apare toxiinfecţia
alimentară cu stafilococi:
A. Nou-născuţi
B. Sugari mici
C. Copii în vârstă de 1-3 ani
D. Preşcolari
E. Şcolari
CM 2. Selectaţi semnele de debut ale toxiinfecţiei alimentare cu

stafilococi la copii:
A. Diaree
B. Dureri tăioase în epigastru
C. Vome repetate
E. Icter
CM 3. Caracterizaţi enterocolita stafilococică primară la copii:

A. Debut lent
B. Subfebrilitate
C. Regurgitaţie, uneori vome
D. Scaune tip „scuipat rectal”
E. Constipaţii
CM 4. Caracterizaţi evoluţia enterocolitei stafilococice secundare la copii:

A. Evoluţie lentă
B. Evoluţie îndelungată, ondulantă
C. Dispare odată cu tratarea altor focare
D. Evoluţie acută
E. Evoluţie cronică
200
CM 5. Caracterizaţi manifestările dismicrobismului intestinal
stafilococic la copii:
A. Subfebrilitate
B. Angină foliculară
C. Vome repetate
D. Diaree
E. Semne meningiene pozitive
CM 6. Indicaţi metodele de diagnostic ale bolii diareice acute

infecţioase la copii:
A. Examenul bacteriologic
B. Examenul serologic
C. Coprocitograma
D. Radiografia abdominală
E. Ultrasonografia abdominală
CM 7. Indicaţi prelevatele folosite pentru examenul bacteriologic al

enterocolitei stafilococice secundare:
A. Materiile fecale
B. Sângele (hemocultura)
C. Bila
D. Secreţiile din focarele secundare
E. Secreţiile rinofaringiene
CM 8. Indicaţi rolul germenilor condiţionat patogeni la apariţia bolii

diareice acute la copii:
A. Izolarea lor din materiile fecale în peste 40% din cazuri
B. Colonizarea masivă a intestinului cu unul şi acelaşi germene
C. Apariţia anticorpilor specifici în titre mari
D. Modificări hematologice
E. Modificări urinare
CM 9. Indicaţi porţile de intrare ale infecţiei în BDA, provocate de

Proteus mirabilis, la copii:
A. Tractul gastrointestinal
B. Căile urinare
C. Conjunctivele
D. Leziunile tegumentare
201
E. Nazofaringele
CM 10. Marcaţi manifestările clinice ale infecţiei cu Proteus la copii:

A. Proces inflamator-purulent al tegumentelor
B. Rinofaringită
C. Amigdalită purulentă
D. Afectarea tractului gastrointestinal
E. Infecţia căilor urinare
CM 11. Precizaţi semnele bolii diareice acute, provocate de Proteus la

copii:
A. Debut acut
B. Dureri în deglutiţie
C. Diaree
D. Catar respirator superior
E. Vome
CM 12. Indicaţi semnele de deshidratare în boala diareică acută,

provocată de Proteus la sugari:
A. Scădere ponderală în greutate
B. Plica cutanată se reface până la 2 secunde
C. Agitaţie, irascibilitate
D. Bea lacom
E. Bea obişnuit
CM 13. Indicaţi complicaţiile în BDA cu Proteus la copii:

A. Pielonefrită
B. Pneumonie
C. Urosepsis
D. Nazofaringită
E. Gastroduodenită
CM 14. Specificaţi evoluţia bolii diareice acute, provocate de Proteus la

copii:
A. Acută
B. Ondulantă
C. Cronică
D. Recidivantă
202
E. Lentă
CM 15. Selectaţi particularităţile BDA, provocate de Proteus, la nou-

născuţi:
A. Deseori debut brusc
B. Afebrilitate
C. Deshidratare severă frecventă
D. Complicaţii septice frecvente
E. Herpes labialis
CM 16. Selectaţi maladiile pentru diagnosticul diferenţial al infecţiei

intestinale acute, provocate de Proteus, la sugari:
A. Salmoneloza
B. Pneumonia
C. Escherichioza
D. Shigeloza
E. Enteroviroza
CM 17. Alegeţi factorii predispozanţi pentru infecţia cu Klebsiella la

sugari:
A. Prematuritatea
B. Imunodeficienţa
C. Hipertensiunea intracraniană
D. Malnutriţia severă
E. Alimentaţia naturală
CM 18. Indicaţi semnele clinice de debut ale klebsielozei la copii:

C. Regurgitaţii, vome
D. Scaune diareice
E. Convulsii
CM 19. Specificaţi caracterul scaunelor în klebsieloză la copii:

A. Nedigerate
B. Sărace
C. Fără incluziuni patologice
D. Frecvente, cu sânge
203
E. Apoase, galben-verzui
CM 20. Marcaţi particularităţile infecţiei intestinale cu Klebsiella la

nou-născuţi:
A. Debut brusc şi acut
B. Semne meningiene pozitive
C. Sindrom intestinal pronunţat
D. Splenomegalie
E. Semne de deshidratare
CM 21. Indicaţi caracterul scaunelor în infecţia intestinală cu Klebsiella

la nou-născuţi:
A. Riziforme
B. Lichide, apoase
C. Galben-verzui
D. Fără incluziuni patologice
E. Mucosangvinolente
CM 22. Selectaţi maladiile, în care apare diareea invazivă la copii:

A. Shigeloza
B. Rotaviroza
C. Klebsieloza
D. Enterocolita stafilococică
E. Holera
CM 23. Selectaţi maladiile, la care apare diareea secretorie:

A. Shigeloza
B. Rotaviroza
C. Escherichioza cu Esch. coli enterotoxigenă
D. Klebsieloza
E. Holera
CM 24. Indicaţi agenţii cauzali ai campilobacteriozei:

A. Campylobacter jejuni
B. Campylobacter coli
C. Campylobacter pylori
D. Campylobacter foetus
E. Campylobacter intestinalis
204
CM 25. Indicaţi modificările histomorfologice ale intestinului în
campilobacterioză la copii:
A. Alterarea celulelor epiteliale
B. Edemul mucoasei
C. Colita ulceroasă
D. Abcese cu necroze în criptele mucoasei intestinale
E. Tumefierea foliculilor solitari şi a plăcilor Peyer
CM 26. Indicaţi perioadele clinice în cazul campilobacteriozei la copii:

A. Prodromală
B. Catarală
C. De stare
D. Eruptivă
E. De convalescenţă
CM 27. Indicaţi manifestările clinice în perioada prodromală a

campilobacteriozei la copii:
A. Accese de tuse
B. Scaune sangvinolente
C. Febră, frisoane
D. Cefalee
E. Mialgii, artralgii
CM 28. Selectaţi manifestările clinice în perioada de stare a

campilobacteriozei la copii:
A. Erupţii cutanate
B. Dureri abdominale pronunţate
C. Limfadenopatie generalizată
D. Scaune diareice
E. Intoxicaţie generală pronunţată
CM 29. Precizaţi criteriile de severitate a campilobacteriozei la copii:

A. Intensitatea manifestărilor intestinale
B. Subfebrilitatea
C. Simptomele extraintestinale
D. Catarul respirator pronunţat
E. Invaginaţia intestinală
205
CM 30. Alegeţi organele copiilor afectate de Campylobacter foetus:
A. Jejun
B. Ficat
C. Ileon
D. Stomac
E. Colon
CM 31. Indicaţi maladiile, pentru diagnosticul diferenţial al

campilobacteriozei:
A. Shigelloza
B. Boala Crohn
C. Apendicita acută
D. Scarlatina
E. Infecţia enterovirală
CM 32. Marcaţi complicaţiile campilobacteriozei la copii:

A. Hemoragii gastrice
B. Abces cerebral
C. Artrită reactivă
D. Peritonită
E. Invaginaţie intestinală
CM 33. Selectaţi sindroamele de debut ale infecţiei intestinale cauzate

de Klebsiella la copii:
A. Gastroenterocolită
B. Enterocolită
D. Exantem
E. Gastroenterită
CM 34. Evidenţiaţi manifestările clinice ale klebsielozei, forma

generalizată la nou-născuţi şi sugari:
B. Focare septice
C. Sindrom de coagulare intravasculară diseminată
D. Scaune apoase, albicioase, fără incluziuni patologice
E. Tulburări de conștienţă, convulsii în toate cazurile
206
INFECŢIILE INTESTINALE ACUTE
CU ENTEROBACTERII CONDIŢIONAT PATOGENE

1. B 1. CDE
2. C 2. ABC
3. B 3. ABC
4. E 4. ABC
5. A 5. ACD
6. E 6. ABC
7. B 7. ABD
8. C 8. ABC
9. B 9. ABD
10. B 10. ADE
11. ACE
12. BCD
13. ABC
14. ABE
15. ACD
16. ACD
17. ABD
18. ACD
19. ADE
20. ACE
21. BCE
22. ACD
23. BCE
24. ABE
25. BCD
26. ACE
27. CDE
28. BDE
29. ACE
30. ACE
31. ABC
32. CDE
33. ABE
34. ABC
207
INFECŢIA ROTAVIRALĂ
Complement simplu
CS 1. Determinaţi caracterul sezonier al infecţiei rotavirale:
A. Lunile reci ale anului („diaree de iarnă”)
B. Primăvara
C. În perioada vară-toamnă
D. Vara
E. Tot anul
CS 2. Precizaţi nivelul de afectare preponderentă în infecţia rotavirală:

A. Mucoasa intestinului gros
B. Mucoasa intestinului subţire
C. Colonul sigmoid
D. Ganglionii limfatici mezenterici
E. Cecul
CS 3. Marcaţi modificarea histo-morfologică în rotaviroză:

A. Alterarea celulelor epiteliale ale intestinului subţire şi
înlocuirea lor cu celule nediferenţiate
B. Inflamaţie fibrinoidă la nivelul rectosigmoidului
C. Inflamaţie difterică a mucoasei intestinului gros
D. Inflamaţie ulceroasă şi fibrinoido-necrotică în straturile
submucos şi muscular ale intestinului gros
E. Colită catarală
CS 4. Alegeţi vârsta cea mai receptivă la infecţia rotavirală:

A. Nou-născuţii
B. Copiii după 5 ani
C. Copiii de 6-36 de luni
D. Adulţii
E. Vârstnicii
CS 5. Selectaţi agentul cauzal, care mai frecvent provoacă diareea virală

la copii:
A. Enterovirusuri
208
B. Herpesvirusuri
C. Coronavirusuri
D. Astrovirusuri
E. Rotavirusuri
CS 6. Precizaţi caracterul scaunelor în cazul infecţiei rotavirale la copii:

A. Frecvente, sărace, mucosangvinolente, tenesme, chemări false
B. Lichide, frecvente, spumoase, de culoare verzuie, cu mucozităţi
C. Frecvente, apoase, spumoase, nedigerate, de culoare galben-
aurie sau albicioase
D. Sangvinolente (sânge lichid), sindrom hemolitico-uremic, şoc
toxiinfecţios
E. Scaune lichide, dureri abdominale, urmate de paralizii flasce,
hipotone, asimetrice
CS 7. Alegeţi metoda de diagnostic etiologic al infecţiei rotavirale:
B. Examenul biochimic al sângelui
C. Hemocultura
D. Depistarea antigenului rotaviral în materii fecale prin reacţia
de aglutinare
E. Colectarea anamnesticului bolii şi examenul obiectiv minuţios
CS 8. Alegeţi tratamentul de bază al infecţiei rotavirale la copii:
A. Preparate antibacteriene
B. Rehidratare orală
C. Probiotice cu conţinut sporit de lacto- şi bifidobacterii
D. Spasmolitice
E. Corticoterapie
Complement multiplu
CM 1. Indicaţi principalele mecanisme patogenetice în cazul infecţiei
rotavirale:
A. Inflamaţia ulceroasă şi fibrinoido-necrotică în straturile
submucos şi muscular ale intestinului gros
B. Insuficienţa de dizaharidaze
C. Dereglarea transportului ileal de apă, a sodiului şi diminuarea
absorbţiei
209
D. Inflamaţia fibrinoasă a mucoasei intestinului gros
E. Distrugerea epiteliociţilor intestinului subţire
CM 2. Alegeţi semnele clinice caracteristice infecţiei rotavirale la copii:

A. Erupţii maculopapuloase confluente, răspândite pe tot corpul
B. Debut acut, cu febră, vome, dureri abdominale periombilicale
moderate, permanente
C. Scaune frecvente, apoase, spumoase, de culoare galben-
aprinsă sau albicioasă
D. Tuse uşoare, hiperemie discretă a arcelor vestibulului
faringian şi a uvulei
E. Icter al pielii şi mucoaselor
CM 3. Precizaţi sindroamele clinice caracteristice infecţiei rotavirale la

copii:
A. Enterită
B. Gastrită
C. Enterocolită
D. Gastroenterită
E. Gastroenterocolită
CM 4. Marcaţi complicaţiile specifice ale infecţiei rotavirale la copii:

A. Deshidratare severă
B. Insuficienţă hepatică acută
C. Stare de şoc hipovolemic
D. Invaginaţie intestinală
E. Edem cerebral
CM 5. Alegeţi maladiile pentru diagnosticul diferenţial al infecţiei

rotavirale la copii:
A. Salmoneloze (forma gastroenteritică)
B. Escherichioze cu Esch. coli enteropatogenă
C. Shigeloza, forma tipică
D. Diarei virale cu enterovirusuri, adenovirusuri
E. Invaginaţie intestinală
CM 6. Precizaţi recomandările pentru tratamentul infecţiei rotavirale:

A. Rehidratare orală
210
B. Enzime digestive
C. Preparate antibacteriene
D. Tratament simptomatic
E. Corticosteroizi
CM 7. Numiţi metodele de diagnostic ale infecţiei rotavirale la copii:

A. Antigenul rotaviral în materiile fecale
B. Anticorpii antirotavirali în sânge
C. Nivelul crescut de glucoză în sânge
D. Virionul şi ARN rotaviral în materiile fecale
E. Coprocultura desfăşurată
CM 8. Indicaţi criteriile de severitate a infecţiei rotavirale la copii:

A. Gradul de deshidratare
B. Intensitatea icterului scleral şi tegumentar
C. Frecvenţa şi caracterul scaunelor
D. Modificările lichidului cefalorahidian
E. Febra, dereglările neurovegetative şi circulatorii
CM 9. Determinaţi condiţiile, care favorizează apariţia erupţiilor

nosocomiale de infecţie rotavirală la copii:
A. Rezistenţa rotavirusului faţă de dezinfectante
B. Utilizarea frecventă a intervenţiilor parenterale
C. Aglomerarea bolnavilor în saloane
D. Eliminarea în cantităţi mari a rotavirusurilor cu materiile
fecale
E. Manoperele invazive aplicate în staţionare
211
INFECŢIA ROTAVIRALĂ

1. A 1. BCE
2. B 2. BCD
3. A 3. ABD
4. C 4. ACD
5. E 5. ABD
6. C 6. ABD
7. D 7. ABD
8. B 8. ACE
9. ACD
212
TRATAMENTUL BOLILOR DIAREICE ACUTE
Complement simplu
CS 1. Indicaţi cantitatea de apă, în care trebuie dizolvat un pachet de sare
pentru rehidratare orală (SRO, Rehidron):
A. 200 ml
B. 500 ml
C. 1000 ml
D. 1500 ml
E. Într-un volum de apă, corespunzător gradului de deshidratare
CS 2. Precizaţi ce reprezintă sarea pentru rehidratarea orală (SRO,

Rehidron):
A. Remediu medical pentru rehidratare şi menţinerea funcţiilor
organismului în caz de diaree
B. Alimentaţie, în caz de diaree
C. Terapie medicamentoasă
D. Remediu folositor numai în caz de diaree uşoară
E. Substituentul lichidelor perfuzionale, în caz de deshidratare
severă
CS 3. Alegeţi soluţia preferată pentru terapia prin perfuzii a unui copil

cu deshidratare severă:
A. Reopoliglucina
B. Plasma
C. Soluţia izotonică de clorură de sodiu
D. Soluţia Ringer lactat
E. Soluţia de glucoză (5-10 %)
CS 4. Indicaţi tratamentul unui copil de 18 luni cu diaree acută şi

deshidratare moderată:
A. Rehidratare orală cu SRO – 100-200 ml, după fiecare scaun
lichid
B. Rehidratare orală cu SRO – 600-800 ml, în 4 ore
C. Perfuzii i/v cu soluţie Ringer lactat – 100 ml/kg
D. Perfuzii i/v cu soluţie glucoză şi soluţie de clorură de sodiu
E. Pauză hidrică – 6 ore
213
CS 5. Indicaţi tratamentul sugarului cu diaree acută la domiciliu:
A. Antibiotice
B. Antidiareice
C. Antivomitive
D. Consumul de lichid în cantităţi mai mari, ca de obicei,
continuarea alimentaţiei la sân, adresarea la medic
E. Adăugarea alimentelor consistente în meniu
CS 6. Alegeţi nivelul de scădere ponderală prin pierderi de lichide cu

diaree acută şi deshidratare severă la un copil de până la 5 ani:
A. 2-3%
B. 4-5 %
C. 6-9 %
D. 10-15 %
E. 1-2%
CS 7. Precizaţi care dintre reacţiile adverse la nitrofurane la copiii cu

BDA este gravă şi ireversibilă:
A. Tulburări digestive
B. Erupţii cutanate
C. Febră
D. Neuropatii periferice
E. Icter colestatic
CS 8. Marcaţi preparatul antiviral, care NU acţionează asupra

virusurilor ARN:
A. Amantadina
B. Remantadina
C. Idoxuridina
D. Ribavirina
E. Interferonii
CS 9. Indicaţi modul de administrare a preparatelor antibacteriene în

boala diareică acută la copii:
A. Intramuscular
B. Intravenos
C. Subcutanat
214
D. Peroral
E. Intrarahidian
CS 10. Precizaţi tratamentul diareilor acute virale la copii:

A. Preparate antimicrobiene
B. Preparate antivirale
C. Soluţie pentru rehidratare orală
D. Analgezice
E. Spasmolitice
CS 11. Precizaţi durata rehidratării orale în caz de deshidratare

moderată:
A. 2 ore
B. 3 ore
C. 4 ore
D. 5-6 ore
E. 7-8 ore
CS 12. Precizaţi indicaţia pentru terapia perfuzională în diareea acută la

sugari:
A. Deshidratare pronunţată, febră
B. Deshidratare pronunţată, angină, febră
C. Diaree, vomă, fără semne clinice de deshidratare
D. Deshidratare severă, vome repetate, ileus paralitic
E. Diaree sangvinolentă
CS 13. Alegeţi maladia către care este indicată terapia antibacteriană:

A. Rotaviroza
B. Diareea cu Esch. coli enterotoxigenă
C. Dismicrobismul intestinal subcompensat
D. Shigeloza
E. Giardiaza (lambliaza)
CS 14. Marcaţi indicaţia în tratamentul copilului de 4 luni cu diaree

acută şi semne de deshidratare moderată:
A. 400-600 ml rehidron în primele 4 ore, fracţionat
B. 80 ml rehidron, după fiecare scaun lichid
C. Antibiotice per os
215
D. Pauză hidrică
E. Corticosteroizi
Complement multiplu
CM 1. Selectaţi indicaţiile pentru terapia perfuzională în cazul diareii

acute la sugari:
A. Deshidratare pronunţată, febră
B. Deshidratare pronunţată, pneumonie, febră
C. Deshidratare pronunţată, vome incoiercibile
D. Diaree persistentă, deshidratare pronunţată
E. Deshidratare severă, ileus paralitic
CM 2. Precizaţi indicaţiile pentru terapia antibacteriană în boala

diareică acută la copii:
A. Infecţia rotavirală
B. Diareea cu Esch. coli enteroinvazivă
C. Dismicrobismul intestinal subcompensat
D. Shigeloza
E. Holera
CM 3. Determinaţi semnele, la apariţia cărora mama cu copil mic cu

diaree tratată la domiciliu se va adresa neapărat la medic:
A. Bea lacom sau nu poate bea
B. Refuză hrana
C. Are scaune sangvinolente
D. Are vome repetate
E. Are febră (38°C)
CM 4. Precizaţi maladiile, la care poate fi utilizat co-trimoxazolul

(trimetoprim + sulfametoxazol):
A. Holera
B. Shigeloza
C. Diareea acuta cu Esch. coli enteroinvazivă
D. Salmoneloza dizenteriformă
E. Infecţia rotavirală
CM 5 Selectaţi antibioticele indicate în diareea acută cu Campilobacter:

216
A. Penicilină
B. Gentamicină
C. Chloramfenicol
D. Eritromicină
E. Cefalosporine
CM 6. Marcaţi eficienţa rehidratării orale în tratamentul diareii acute la

copii:
A. Stoparea diareii
B. Prevenirea deshidratării
C. Micşorarea duratei diareii
D. Reducerea frecvenţei scaunelor
E. Micşorarea gradului de deshidratare
CM 7. Marcaţi regulile de tratament ale bolii diareice acute la domiciliu:

A. Administrarea lichidelor în cantităţi mai mari ca de obicei
B. Antibiotice parenteral
C. Continuarea alimentării copilului
D. Administrarea eubioticelor
E. Adresarea la medic în cazul, în care starea copilului se
agravează: nu poate să bea sau să sugă piept, apare scaun cu
sânge
CM 8. Selectaţi preparatele indicate în dismicrobismul intestinal

decompensat la copii:
A. Bacteriofagi
B. Preparate enzimatice
C. Antibiotice
D. Antiparazitare
E. Antivirale
CM 9. Selectaţi preparatele indicate în tratamentul antibacterian al co-

piilor cu holeră:
A. Co- trimoxazol
B. Furazolidon
C. Tetraciclină
D. Gentamicină
E. Eritromicină
217
CM 10. Marcaţi indicaţiile de spitalizare a copiilor cu boli diareice:
A. Diaree acută cu semne de deshidratare severă
B. Diaree acută cu semne de deshidratare moderată la copii cu
malnutriţie severă
C. Diaree acută fără semne de deshidratare, cu febră (38ºC)
D. Diaree persistentă, fără semne de deshidratare la copilul de
după 1 an
E. Diaree sangvinolentă
CM 11. Selectaţi maladiile pentru care este indicat metronidazolul:

A. Infecţiile cu bacili gram-negativi anaerobi
B. Amibiaza
C. Infecţia stafilococică
D. Giardiaza (lambliaza)
E. Toxiinfecţiile alimentare
CM 12. Precizaţi spectrul antimicrobian al co-trimoxazolului:

A. Escherichia coli diareegenă
B. Shigella
C. Salmonella
D. Pseudomonas aeruginoza
E. Giardia lamblia
CM 13. Selectaţi agenţii patogeni, care posedă sensibilitate la cefalosporine

de generaţia a II-a:
A. Escherichia coli
B. Pseudomonas aeruginoza
C. Shigella
D. Haemophillus influenzae
E. Enterococii
CM 14. Precizaţi eficacitatea antibioterapiei în infecţiile intestinale

acute la copii:
A. Grăbirea vindecării clinice
B. Micşorarea gradului de deshidratare
C. Reducerea frecvenţei vomelor
D. Diminuarea contagiozităţii
E. Reducerea duratei de eliminare a germenilor
218
CM 15. Marcaţi maladiile la copiii sub 5 ani, cărora le sunt
contraindicate antidiareice (loperamid, imodium):
A. Shigelozа
B. Salmonelozа
C. Diarei neinfecţioase (colon iritat)
D. Campilobacterioza
E. Dismicrobismul intestinal
CM 16. Alegeţi toxiinfecţiile alimentare la acei copii, cărora le este

indicată antibioterapia:
A. Cu stafilococi
B. Cu salmonele la preşcolari
C. Cu salmonele la sugari
D. Cu rotavirusuri
E. Cu Bacillus cereus
CM 17. Precizaţi de care caracteristici depinde volumul soluţiei pentru

rehidratarea orală a copilului cu diaree acută:
A. Vârstă
B. Gradul de deshidratare
C. Etiologia bolii
D. Febră
E. Masă corporală
CM 18. Marcaţi situaţiile, în care rehidratarea orală va fi ineficientă şi

nu se va indica unui copil cu diaree acută:
A. Vomă incoiercibilă
B. Deshidratare moderată
C. Febră (39-40ºC)
D. Ileus paralitic (pareză intestinală)
CM 19. Marcaţi priorităţile rehidratării orale faţă de rehidratarea

perfuzională în tratamentul diareii acute la copii:
A. Costul mai mic
B. Reducerea febrei
C. Participarea activă în acest proces a părinţilor
219
D. Posibilitatea de a continua alimentarea
E. Micşorarea duratei diareii
CM 20. Alegeţi complicaţiile rehidratării perfuzionale la copiii cu boală

diareică acută:
A. Pneumonie
B. Septicemie
C. Flebită
D. Traumă psihică
E. Pielonefrită
CM 21. Marcaţi indicaţiile pentru rehidratarea endovenoasă la copiii cu

boală diareică acută:
A. Deshidratare moderată
B. Deshidratare severă
C. Copii sugari
D. Ileus paralitic
CM 22. Precizaţi eficacitatea rehidratării perorale efectuate corect în

cazul diareii acute la copii:
A. Prevenirea decesului
B. Prevenirea infecţiei intravenoase
C. Prevenirea progresării gradului de deshidratare
D. Stoparea diareii
E. Creşterea costului tratamentului
CM 23. Indicaţi preparatele antimicrobiene recomandate copiilor cu

boli diareice acute (scaune sangvinolente):
A. Nifuroxazid
B. Furazolidonă
C. Amoxicilină
D. Lincomicină
E. Penicilină
220
TRATAMENTUL BOLILOR DIAREICE ACUTE

1. C 1. CDE
2. A 2. BDE
3. D 3. ACD
4. B 4. BCD
5. D 5. BCE
6. D 6. ACD
7. D 7. ACE
8. C 8. ABC
9. D 9. CDE
10. C 10. ABE
11. C 11. ABD
12. D 12. ABC
13. D 13. ACD
14. A 14. ADE
15. ABD
16. ABC
17. ABE
18. ADE
19. ACD
20. BCD
21. BDE
22. ABC
23. ABC
221
DISMICROBISMUL INTESTINAL
Complement simplu
CS 1. Indicaţi reprezentantul principal al microflorei intestinale la nou-
născuţi:
A. Bacillus bifidus
B. Enterococcus
C. Proteus
D. Klebsiella
E. Esch. coli hemolizantă
CS 2. Precizaţi termenul de stabilire dominantă a bifidoflorei la nou-

născuţii alimentaţi natural:
A. Prima – a doua zi
B. A 5-a – a 7-a zi
C. A 2-a – a 3-a săptămână
D. Prima lună
E. A 6-a lună
CS 3. Alegeţi reprezentantul florei rezidentare (permanente) intestinale

din colon la copiii de vârstă şcolară:
A. Stafilococcus aureus
B. Candida albicans
C. Bacteroides şi bifidus Bacterium
D. Clostridium perfringens
E. Enterobacter cloacae
CS 4. Selectaţi metoda căreia îi revine rolul decisiv în diagnosticul

dismicrobismului intestinal la copii:
A. Hemoleucograma
B. Proteinograma
C. Coprocultura
D. Probele hepatice
E. Investigaţiile serologice
222
CS 5. Numiţi cea mai eficientă metodă de profilaxie a tulburărilor
microflorei intestinale la copiii mici:
A. Alimentaţia corectă
B. Antibioterapia
C. Vitamine
D. Bacteriofagi
E. Fermenţi
CS 6. Alegeţi metoda de diagnostic ce confirmă dismicrobismul

intestinal:
A. Bilicultura
B. Hemocultura
C. Coprocultura
D. Culturi din nazofaringe
E. Urocultura
Complement multiplu
CM 1. Indicaţi manifestările clinice ale dismicrobismului intestinal

decompensat:
A. Semne toxice generale (febră, apetit scăzut)
B. Vome repetate
C. Scaune diareice cu mucus, uneori cu striuri de sânge
D. Scaune formate fără impurificări
E. Constipaţie
CM 2. Indicaţi recomandările pentru tratamentul dismicrobismului

intestinal decompensat:
A. Corticosteroizi
B. Imunoglobuline
C. Eubiotice
D. Antibiotice
E. Antivirale
CM 3. Marcaţi cauzele dismicrobismului intestinal:

A. Tratament îndelungat cu antibiotice
B. Maladii infecţioase digestive repetate
C. Alimentaţie naturală
223
D. Encefalopatie perinatală
E. Alimentaţie artificială
CM 4. Indicaţi componenţa florei intestinale obligatorie (concomitentă

florei rezidentare) la copii:
A. Esch. coli 2-4·108
B. Enterococcus 105-106
C. Lactobacterii facultativ anaerobe 105-108
D. Candida 0-105
E. Klebsiella 0-106
CM 5. Selectaţi metodele de diagnostic ale dismicrobismului intestinal:

A. Anamneza bolii
B. Radiografia abdominală
C. Tabloul clinic şi evoluţia bolii
D. Coproculturа
E. Electrocardiograma

dismicrobismului intestinal la copii:
A. Infecţii intestinale acute cu enterobacterii condiţionat patogene
C. Hepatita virală
D. Shigeloza
E. Escherichioza
CM 7. Indicaţi componenţa florei intestinale tranzitorie (ocazională):

A. Stafilococi
B. Candida
C. Enterobacterii condiţionat patogene
D. Lactobacterii
E. Bifidobacterii
CM 8. Selectaţi cauzele declanşării dismicrobismului intestinal la copiii

mici:
A. Utilizarea neraţională a antibioticelor
B. Maladiile infecţioase digestive repetate
C. Alimentaţia naturală
224
D. Encefalopatia perinatală
E. Alimentaţia artificială
CM 9. Indicaţi manifestările clinice ale dismicrobismului intestinal com-

pensat la copii:
A. Semne de intoxicaţie generală
B. Vome repetate
C. Diaree de 2-3 ori pe zi, fără incluziuni patologice
D. Scăderea poftei de mâncare
E. Semne periodice de nelinişte
CM 10. Determinaţi factorii predispozanţi la dismicrobismul intestinal

al nou-născuţilor:
A. Acutizarea la gravidă a maladiilor cronice în timpul sarcinii
B. Alimentaţia artificială precoce
C. Prematuritatea
D. Alimentaţia naturală
E. Născut de mamă purtătoare de HBs Ag
CM 11. Selectaţi semnele clinice ale dismicrobismului intestinal la nou-

născuți:
A. Meteorism
B. Scaune lichide frecvente
C. Subfebrilitate
D. Exantem
E. Icter
CM 12. Indicaţi recomandările pentru tratamentul dismicrobismului

intestinal compensat la copii:
A. Corticosteroizi
B. Imunoglobuline
C. Eubiotice
D. Corecţia alimentaţiei
E. Supraveghere la medicul de familie
225
DISMICROBISMUL INTESTINAL

1. A 1. ABC
2. B 2. BCD
3. C 3. ABE
4. C 4. ABC
5. A 5. ACD
6. C 6. ADE
7. ABC
8. ABE
9. CDE
10. ABC
11. ABC
12. CDE
226
HEPATITA VIRALĂ
Complement simplu
CS 1. Alegeţi markerul care reprezintă imunitatea specifică în hepatita
virală B:
A. Anticorpii anti-HBe
B. Anticorpii anti-HBs
C. Anticorpii anti-HBx
D. Anticorpii anti-HBcor
E. ADN-polimeraza
CS 2. Selectaţi afirmaţia incorectă privind hepatita virală C:

A. Cronicizare (peste 50% din cazuri)
B. Ciroză hepatică
C. Carcinom hepatocelular
D. Transmitere materno-fetală frecventă
E. Evoluţie ondulantă
CS 3. Excludeţi un criteriu de severitate în hepatita virală:

A. Intensitatea intoxicaţiei generale
B. Manifestările digestive marcate
C. Intensitatea insuficienţei respiratorii
D. Manifestările hemoragice
E. Intensitatea sau progresarea icterului
CS 4. Indicaţi semnul diagnostic principal în hepatita virală A la copii:

A. Icter slab pronunţat
B. Bilirubinemie uşoară, cu predominarea fracţiei conjugate
C. Valorile ALAT crescute
D. Semne catarale majore
E. Exantem
CS 5. Alegeţi semnul principal în forma frustă a hepatitei virale acute:

A. Intoxicaţie pronunţată
B. Icter pronunţat
C. Erupţii hemoragice
227
D. Artralgii
E. Hepatomegalie
CS 6. Marcaţi semnul clinic, care NU este caracteristic pentru hepatita

virală, forma malignă, la copii:
A. Adinamie, agitaţie, convulsii
B. Hepatomegalie pronunţată
C. Vomă repetată, regurgitări
D. Icter pronunţat
E. Sindrom hemoragic
CS 7. Marcaţi afirmaţia incorectă referitor la hepatita virală congenitală:

A. Semne de intoxicaţie moderată
B. Hepatomegalie
C. Sindrom hemoragic frecvent
D. Hiperbilirubinemie cu predominarea fracţiei neconjugate
E. Activitatea ALAT, ASAT uşor crescute
CS 8. Selectaţi hepatita virală la care forma malignă se înregistrează cel

mai frecvent:
A. HVA
B. HVC
C. HVB
D. HVE
E. Hepatita citomegalovirală
CS 9. Indicaţi markerul contagiozităţii copilului bolnav de HVB:

A. HBs Ag
B. HBc Ag
C. Anticorpi anti-HBs Ag
D. Anticorpi anti-Hbe Ag
E. Anticorpi anti-Hbc Ag
CS 10. Selectaţi consecinţa frecventă a hepatitei virale la copilul cu

encefalopatie hepatică acută:
A. Însănătoşire
B. Însănătoşire incompletă
C. Hepatită cronică
228
D. Sfârşit letal
E. Ciroză hepatică postnecrotică
CS 11. Indicaţi categoria de pacienţi cu hepatită virală cu encefalopatie

hepatică acută:
A. Nou-născuţii
B. Sugarii
C. Preşcolarii
D. Adulţii
E. Şcolarii claselor mici
CS 12. Indicaţi semnul clinic care NU caracterizează encefalopatia

hepatică acută la copii:
A. Convulsii tonicoclonice
B. Vome cu sânge
C. Conştienţă clară
D. Tahipnee
E. Oligurie
CS 13. Indicaţi testul biochimic informativ în encefalopatia hepatică

acută la copii:
A. Hipertransaminazemia
B. Hiperbilirubinemia
C. B-lipoproteide cu valori mari
D. Protrombinemia sub 40%
E. Testul cu timol, valori mici
CS 14. Caracterizaţi virusul hepatitic B:

A. Este un virus cu ARN, genul Delta virus
B. Are două glicoproteine de înveliş E-1şi E-2
C. Proteina de suprafaţă este antigenul HBs
D. Este un virus ca ARN din familia Hepadnaviridae
E. Este un virus cu ARN necapsulat
CS 15. Caracterizaţi agentul cauzal al hepatitei virale D:

A. Este un virus cu ADN
B. Face parte din familia Picornaviridae
C. Este un virus cu ARN
229
D. Este un flavivirus
E. Face parte din familia Paramyxoviridae
CS 16. Excludeţi semnul clinic, care nu se include în sindromul

hemoragic în hepatita virală:
A. Erupţii punctiforme simptom de „garou”
B. Vome de tip „zaţ de cafea”
C. Hemoragii intestinale
D. Erupţii hemoragice stelate cu zone de necroză
E. Hemoragii nazale
CS 17. Precizaţi creşterea bilirubinei neconjugate:

A. Hemoliza
B. Icterul neonatal
C. Sindromul Gilbert
D. Sindromul Crigler -Najjar
E. Hepatita congenitală B
CS 18. Indicaţi markerul care confirmă hepatita B acută HbsAg

negativă:
A. Anti-HBe
B. Anti-HBcor IgM
C. Anti-HBcor sumar
D. Anti-HBs
E. Anti-HVA
CS 19. Precizaţi care din hepatitele virale enumerate NU are tendinţă

spre cronicizare:
A. Hepatita virală B
B. Hepatita virală C
C. Hepatita virală A
D. Hepatita virală D
E. Hepatita virală G
Complement multiplu
CM 1. Marcaţi criteriile clinice de severitate mici ale hepatitei virale la

copii:
230
A. Intoxicaţie pronunţată
B. Icter progresiv
C. Hepatomegalie moderată
D. Exantem
E. Sindromul hemoragic
CM 2. Alegeţi maladiile corespunzătoare, care trebuie diferenţiate de

hepatita virală A în perioada preicterică:
A. IRA
B. Stări alergice
C. Toxiinfecţii alimentare
D. Febră reumatismală
E. Apendicită
CM 3. Selectaţi semnele clinice ale hepatitei virale B, forma gravă, la copii:

A. Icter progresiv
B. Manifestări hemoragice
C. Hepatomegalie, ficat dolor
D. Intoxicaţie moderată
E. Convulsii repetate
CM 4. Caracterizaţi perioada preicterică în HVA la copii:

A. Durata 3-5 zile
B. Febră în 60% din cazuri
C. Artralgii
D. Dureri abdominale
CM 5. Selectaţi virusurile, care produc hepatite virale la sugari:

A. Virusul hepatitic A
B. Virusul hepatitic B
C. Virusul hepatitic C
D. Virusul hepatitic D
E. Virusul hepatitic E
CM 6. Selectaţi particularităţile HVA la copiii de vârstă fragedă:

A. Evoluţie mai severă
B. Adenopatii frecvente
231
C. Hepatomegalie şi splenomegalie mai pronunţate
D. Forme atipice uşoare frecvente
E. Durata icterului mai scurtă
CM 7. Selectaţi afirmaţiile corecte privind virusul hepatitic C:

A. Este virus cu ADN
B. Este constituit dintr-un înveliş şi o capsidă
C. Este virus cu ARN
D. Utilizează HBs Ag
E. În prezent împotriva lui nu există vaccin eficient
CM 8. Determinaţi testele biochimice necesare în caz de encefalopatie

hepatică acută în HVB la copii:
A. Bilirubinemia 200 μmol/l şi mai mult
B. Protrombinemia 50-60%
C. Protrombinemia sub 40%
D. Testul cu sublimat redus
E. Hipertransaminazemia
CM 9. Marcaţi maladiile la care se poate determina hepatită congenitală

cu celule gigante:
A. Rubeola
B. Varicela
C. Infecţia herpetică
D. Gripa
E. Micoplasmoza
CM 10. Selectaţi sindroamele clinice în perioada preicterică a hepatitei

virale B la copii:
A. Digestiv
B. Pseudoreumatic
C. Eruptiv
D. Pseudogripal
E. Limfadenopatie generalizată
CM 11. Selectaţi afirmaţiile corecte privind indicaţiile terapiei cu

corticosteroizi copiilor cu hepatită virală acută:
A. HVB, forma severă la sugari
232
B. HVE, forma severă
C. HVB, forma malignă
D. HVA, forma severă
E. HVB, forma medie+varicela
CM 12. Alegeţi consecinţele HVB la copii:

A. Vindecare completă
B. Cronicizare
C. Deces
D. Pancreatită acută necrozantă
E. Insuficienţă renală cronică
CM 13. Marcaţi parametrii clinici, care sunt indici de prognostic sever

în hepatitele virale acute:
A. Hepatomegalia importantă
B. Splenomegalia
C. Reducerea progresivă a dimensiunilor ficatului
D. Apariţia manifestărilor hemoragicе
E. Vome repetate
CM 14. Selectaţi maladiile la nou-născuţi, la care se înregistrează

hepatosplenomegalie:
A. Rubeola congenitală
B. Toxoplasmoza congenitală
C. HVB congenitală
D. Sindromul Jilbert
E. Icterul hemolitic
CM 15. Determinaţi semnele clinice de bază în cazul encefalopatiei he-

patice acute la copii:
A. Miros hepatic („ficat crud”)
B. Vome de tip „zaţ de cafea”
C. Oligurie
D. Splenomegalie
E. Intoxicaţie moderată
CM 16. Alegeţi markerii serologici pentru confirmarea infecţiei cu

virusul hepatitic C:
233
A. Anticorpi anti-VHC
B. ARN VHC
C. Anticorpi anti-VHC IgM
D. Anticorpi antimuşchi neted
E. Anticorpi anti-Ag HBs
CM 17. Marcaţi markerii infecţiei cu virusul hepatitic B:

A. Ag HBs
B. Ag HBe
C. Anti-CMV
D. Anti-HBc IgM
E. Anti- HCV
CM 18. Alegeţi indicii ce caracterizează citoliza hepatică:

A. Bilirubină serică
B. ALAT
C. ASAT
D. Gamaglobuline
E. LDH (lactat dehidrogenaza)
CM 19. Selectaţi indicaţiile de tratament ale HVA, forma gravă, la copii:

A. Repaus la pat în perioada de stare
B. Regim alimentar, dietă
C. Terapie perfuzională
D. Antibiotice
E. Antivirale
CM 20. Precizaţi consecinţele hepatitei virale A la copii:

A. Vindecare cu restabilirea completă a funcţiei hepatice
B. Vindecare cu un mic defect histomorfologic – „fibroză hepa-
tică”
C. Cronicizare
D. Ciroză hepatică
E. Complicaţii biliare şi gastroduodenale
CM 21. Precizaţi particularităţile HVB la sugari:

A. Perioada preicterică scurtă sau absentă
B. Hepatosplenomegalie mai pronunţată decât la copiii mari
234
C. Formele severe şi medii mai frecvente
D. Formele fulminante absente
E. Convalescenţă scurtă
CM 22. Marcaţi hepatitele virale, în care testul cu timol va prezenta

valori crescute:
A. HVA
B. HVB
C. HVC
D. HVD
E. HVE
CM 23. Alegeţi maladiile la nou-născuţi, în care hiperbilirubinemia va

fi cu predominarea fracţiei conjugate:
A. Icterul fiziologic
B. Icterul hemolitic
C. HVB congenitală
D. Atrezia căilor biliare
E. Sindromul Crigler-Najjar
CM 24. Marcaţi cele mai frecvente complicaţii ale HVB, forma

malignă, la copii:
A. Edemul cerebral
B. Deshidratarea severă
C. Insuficienţa hepatică
D. Insuficienţa respiratorie
E. Hemoragii digestive masive
CM 25. Caracterizaţi forma malignă a HV la copii:

A. Este provocată mai frecvent de virusurile hepatitice B şi D
B. Apare mai des la hepatita virală C
C. Până la vaccinarea anti-HVB se înregistra mai frecvent la sugari
D. Se manifestă în primele 2 săptămâni de la debutul bolii
E. Prognosticul este favorabil
CM 26. Caracterizaţi hepatita virală B, forma gravă, la copii:

A. Icter progresiv
B. Manifestări hemoragice
235
C. Hepatomegalie, ficat dolor
D. Intoxicaţie slab pronunţată
E. Convulsii repetate, status convulsiv
CM 27. Marcaţi criteriile clinice de gravitate majoră în hepatita virală B

la copiii mici:
A. Splenomegalie
B. Icter progresiv
C. Diaree
D. Tulburări de somn, vome repetate
E. Sindrom hemoragic
CM 28. Indicaţi manifestările extrahepatice în hepatita virală B:

A. Pneumonia interstiţială
B. Glomerulonefrita membranoasă
C. Poliartrita nodoasă
D. Laringita stenozantă
E. Anemia aplastică
CM 29. Alegeţi modificările biochimice pentru sindromul hepatopriv

(insuficienţă celulară hepatică):
A. Hipoprotrombinemie
B. Hipofibrinogenemie
C. Hipoalbuminemie
D. Hipertransaminazemie
E. B-lipoproteide serice, cu valori crescute
CM 30. Marcaţi hepatita virală în care în perioada preicterică pot fi

erupţii de tip alergic:
A. HVA
B. HVB
C. HVC
D. HVD
E. HVE
CM 31. Marcaţi hepatitele virale la care este indicat Viferonul:

A. HVB forma severă
B. HVB forma malignă
236
C. HVC forma cronică activă
D. HVB forma cronică activă
E. HVE
CM 32. Precizaţi particularităţile HVD – coinfecţie la copii:

A. Până la vaccinarea anti-HVB se înregistra frecvent la sugari
B. Prognostic frecvent favorabil
C. Forme severe şi maligne frecvente
D. Letalitate înaltă
E. Risc minim de cronicizare
CM 33. Caracterizaţi evoluţia HVA la copii:

A. Deseori forme uşoare
B. Rareori forme severe
C. Forme fulminante excepţionale
D. Letalitate înaltă
E. Prognostic nefavorabil
CM 34. Enumeraţi formele atipice în hepatita virală:

A. Anicterică
B. Fulminantă
C. Frustă
D. Hemoragică
E. Inaparentă
CM 35. Caracterizaţi hepatita virală A:

A. Are un prognostic favorabil
B. Apare mai frecvent la copii şi tineri
C. Se poate transmite pe cale sexuală
D. Nu sunt purtători de virusuri
E. Se transmite pe cale parenterală
CM 36. Marcaţi afirmaţiile corecte privind hepatita virală B:

A. Poate evolua spre cronicizare
B. Virusul se elimină doar cu materiile fecale
C. Perioada de incubaţie este în medie de 50 de zile
D. Este un virus cu ADN
E. În tratament se utilizează interferon
237
CM 37. Caracterizaţi masca hepatică (Facies hepaticus) în hepatita virală:
A. Buze carminate
B. Conjunctive injectate
C. Obrajii hiperemiaţi
D. Ochii lăcrimoşi
E. Paloare periorală
CM 38. Precizaţi pentru care hepatite virale este elaborată profilaxia

specifică:
A. Hepatita virală A
B. Hepatita virală E
C. Hepatita virală C
D. Hepatita virală D
E. Hepatita virală B
238
HEPATITA VIRALĂ

1. B 1. ABE
2. D 2. ACE
3. C 3. ABC
4. C 4. ABD
5. E 5. BCD
6. B 6. CDE
7. D 7. BCE
8. C 8. ACD
9. A 9. ABC
10. D 10. ADE
11. B 11. ACD
12. C 12. ABC
13. D 13. CDE
14. C 14. ABC
15. B 15. ABC
16. D 16. ABC
17. D 17. ABD
18. B 18. BCE
19. C 19. ABC
20. ABE
21. ABC
22. ACE
23. CDE
24. ACE
25. ACD
26. ABC
27. BDE
28. BCE
29. ABC
30. BCD
31. ACD
32. ACD
33. ABC
34. ACE
35. ABD
36. ADE
37. ACE
38. ADE
239
MONONUCLEOZA INFECŢIOASĂ
Complement simplu
CS 1. Indicaţi sindromul cardinal al mononucleozei infecţioase la copii:

A. Artrita
B. Encefalita
C. Limfadenopatia generalizată
D. Pancreatita
E. Orhita
CS 2. Alegeţi grupul de sindroame, care se depistează, de regulă, în

mononucleoza infecţioasă la copii:
A. Catar respirator, exantem, conjunctivită
B. Tuse spasmodică, edem palpebral
C. Icter sclero-tegumentar, hepatosplenomegalie
D. Angină, limfadenopatie, hepatosplenomegalie
E. Febră, vomă, cefalee, semne meningiene
CS 3. Marcaţi metoda de evidenţiere a anticorpilor (de tip Ig M) în

A. Testul Şic
B. Testul Dick
C. Testul Paul-Bunnel-Davidsohn
D. Testul ELISA
E. Reacţia de aglutinare
CS 4. Alegeţi tipul de angină, care NU este caracteristic pentru

A. Eritematoasă
B. Foliculară
C. Lacunară
D. Fibrinoasă
E. Necrotică
CS 5. Selectaţi boala infecţioasă la copii, care se manifestă prin

poliadenopatie:
A. Hepatita virală A
240
B. Paragripa
C. Salmoneloza
E. Pertussis
CS 6. Excludeţi indicaţia incorectă în tratamentul formelor severe ale

mononucleozei infecţioase la copii:
A. Repaus la pat
B. Antiinflamatoare nesteroidiene
C. Igiena riguroasă a cavității bucale
D. Corticosteroizi
E. Ampicilină pentru suprainfecţii bacteriene
CS 7. Excludeţi cazul în care nu sunt indicaţi corticosteroizi în

A. Forme severe cu febră, adenopatii masive, hepatită etc.
B. Complicaţii nervoase
C. Cazuri de anemie hemolitică autoimună
D. Forme comune (tipice, necomplicate)
E. Cazuri cu purpură trombocitopenică
CS 8. Precizaţi afirmaţia incorectă privind mononucleoza infecţioasă la

copii:
A. Tratament antiviral nu există
B. Suprainfecţiile bacteriene se tratează cu ampicilină
C. Există vaccin anti-EBV
D. Este o boală cu declarare nominală obligatorie
E. Prognosticul este, de obicei, favorabil
CS 9. Alegeţi sindromul, care NU este caracteristic pentru

A. Angina
B. Poliadenopatia
D. Modificările hematologice caracteristice
E. Diareea
CS 10. Evidenţiaţi complicaţia, care NU este caracteristică infecţiei cu

virusul Epstein-Barr la copii:
241
A. Nevrita nervului facial
B. Anemia hemolitică
C. Purpura trombocitopenică
D. Agranulocitoza
E. Insuficienţa hepatică acută
CS 11. Selectaţi sindromul, care NU este caracteristic pentru

A. Semne de intoxicaţie, febră (38,5-39ºC)
B. Tirajul cutiei toracice
D. Amigdalită supurativă
CS 12. Alegeţi afirmaţia incorectă privind localizarea limfocitelor B

infectate cu virusul Epstein-Barr:
A. Ţesutul limfatic al mucoasei orofaringiene şi faringelui
posterior
B. Ţesutul limfatic al mucoasei amigdalelor
C. Ţesutul limfatic din splină, ficat
D. Ganglionii limfatici periferici
E. Plăcile Peyer şi foliculii solitari din mucoasa intestinului
subţire
CS 13. Marcati agentul etiologic al mononucleozei infecţioase:

A. Virusul gripal
B. Virusul Epstein-Barr
C. Virusul Herpes simplex tip I
D. Virusul Herpes simplex tip II
E. Virusul varicelo zosterian (VZV)
CS 14. Evidenţiaţi familia, în care este încadrat virusul Epstein-Barr:

A. Picornaviridae
B. Hepadnaviridae
C. Herpesviridae
D. Togaviridae
E. Paramyxoviridae
242
Complement multiplu
CM 1. Selectaţi infecţiile virale, care pot evolua cu sindrom
mononucleozic la copii:
A. Infecţia cu virusul respirator sinciţial
B. Infecţia cu virusul citomegalic
C. Rubeola
D. Oreionul
E. Infecţia cu virusul Epstein-Barr
CM 2. Notaţi afirmaţiile corecte privind febra în mononucleoza

infecţioasă la copii:
A. Are caracter bifazic
B. Durează 7-28 de zile şi mai mult
C. Prezentă în 80% din cazuri
D. Durează 1-3 zile
E. Oscilează între 38º şi 40ºC
CM 3. Indicaţi afirmaţiile corecte privind adenopatia în mononucleoza

A. Este laterocervicală
B. Este occipitală
C. Are manifestare generalizată
D. Are evoluţie spre fistulizare
E. Cu ganglioni limfatici aderenţi, duri, dureroşi
CM 4. Selectaţi cauzele limfadenitei cervicale acute la copii:

A. Amigdalită acută
B. Scarlatină
C. Poliomielită
D. Mononucleoză infecţioasă
E. Intoxicaţie cu digitalice
CM 5. Indicaţi semnele de afectare a nazofaringelui în mononucleoza

A. Respiraţie nazală dificilă
B. Tumefierea amigdalelor retronazale
C. Tuse frecventă
243
D. Respiraţie zgomotoasă, cu gura deschisă
E. Eliminări nazale purulene
CM 6. Menţionaţi complicaţiile mononucleozei infecţioase la copii:

A. Anemia hemolitică (mecanism autoimun)
B. Emfizemul subcutanat
C. Ruptura splinei
D. Hemoragiile pulmonare
E. Abcesele periamigdaliene
CM 7. Indicaţi denumirile sinonime pentru mononucleoza infecţioasă:

A. Boala sărutului
B. Boala ghearelor pe pisică
C. Angina monocitară
D. Febra ganglionară
E. Boala Lyme
CM 8. Evidenţiaţi manifestările afectării sistemului reticulo-endotelial

în mononucleoza infecţioasă la copii:
A. Mononucleare atipice în sângele periferic
C. Poliadenopatie
D. Afectarea bronhiilor şi bonşiolelor
E. Tahipnee
CM 9. Notaţi categoriile de persoane la care se înregistrează morbiditate

maximă prin mononucleoza infecţioasă:
A. Sugari
B. Preşcolari
C. Adolescenţi
D. Maturi
E. Adulţi tineri
CM 10. Evidenţiaţi semnele clinice ale mononucleozei infecţioase la

copii:
B. Angină pseudomembranoasă
C. Poliadenopatie şi hepatosplenomegalie
244
D. Descuamaţie în lambouri pe palme şi plante
E. Dermografism alb
CM 11. Selectaţi variantele de evoluţie a mononucleozei infecţioase la

copii:
A. Ciclică, fără complicaţii
B. Cu complicaţii
C. Fulminantă
D. Cu sechele
E. Cronică
CM 12. Marcaţi cauzele sindromului mononucleozic la copii:

A. Virusurile (EBV, CMV, adenovirus etc.)
B. Regenerările medulare după agranulocitoza toxică
C. Protozoarele (Toxoplasma gondii etc.)
D. Bacteriile intracelulare
E. Intoleranţa la gluten
CM 13. Precizaţi particularităţile hepatitei în cazul infecţiei cu EBV la

copii, comparativ cu hepatita virală B:
A. Evoluţie mai severă
B. Splenomegalie pronunţată
C. Febră persistentă
D. Prezenţa mononuclearelor atipice în sânge
E. Icter scleral şi tegumentar pronunţat
CM 14. Notaţi modificările histomorfologice ganglionare în

A. Zone de necroze cu micro- şi macroabcese
B. Hiperplazie simplă
C. Proliferare histiocitară cu formarea de mononucleare
D. Infiltraţie de celule epiteliale, limfocite, celule gigante
E. Prezenţa celulelor hiperbazofile
CM 15. Indicaţi tipurile de exantem în mononucleoza infecţioasă la copii:

A. Variceliform
B. Scarlatiniform
C. Rubeoliform
245
D. Rujeoliform
E. Hemoragic
CM 16. Identificaţi afirmaţiile incorecte privind mononucleoza

A. Amigdalita apare în 80% din cazuri
B. O complicaţie frecventă este anemia aplastică
C. Perioada de incubaţie durează 2-3 zile
D. Hepatita mononucleozică are un procent ridicat de cronicizare
E. Tabloul hematologic evidenţiază limfocite atipice
CM 17. Selectaţi modificările hematologice în mononucleoza

A. Leucocitoză moderată
B. Leucocitoză cu neutrofilie
C. Leucocitoză cu limfocitoză
D. Limfomonocitoză cu limfocite „atipice”
E. Trombocitopenie
CM 18. Notaţi testele de laborator necesare confirmării diagnosticului

mononucleozei infecţioase în infecţia cu EBV la copii:
A. Evidenţierea anticorpilor heterofili nespecifici de tip IgM
(aglutinine)
B. Evidenţierea anticorpilor anti-HBs scor sumar
C. Determinarea anticorpilor serici anti-VCA IgM şi anti-VCA
IgG
D. Determinarea anticorpilor serici anti-EA IgG
E. Determinarea anticorpilor anti-HIV
CM 19. Precizați care este semnificaţia reacţiei Paul-Bunnel-Davidsohn

în diagnosticul mononucleozei infecţioase:
A. Este o reacţie de aglutinare a hematiilor de cal
B. Este considerată pozitivă la titrul mai mare de 1:28 sau 1:40,
în funcţie de sistemul de diluţie
C. Se pozitivează după a 7-a zi de boală, uneori după 2-3
săptămâni
D. Se negativează după 2-3 luni
E. Rămâne negativă în 10-20% din cazuri
246
CM 20. Selectaţi anticorpii consideraţi markeri de replicare virală în
mononucleoza infecţioasă cu virus Epstein-Barr (EBV) la copii:
A. Anticorpi IgM anti-VCA (Viral-Capsid-Antigen)
B. Anticorpi anti-EA (Early Antigen)
C. Anticorpi anti-EBNA (Epstein-Barr Nuclear Antigen)
D. Anticorpi antivirus Herpes simplex tip 1
E. Anticorpi IgG antivirus citomegalic
CM 21. Precizaţi afirmaţiile corecte privind manifestările cutaneo-

mucoase în mononucleoza infecţioasă la copii:
A. 5% din numărul bolnavilor prezintă o erupţie cutanată, cu aspect
maculos
B. Administrarea ampicilinei sau amoxicilinei determină apariţia
unei erupţii maculopapuloase pruriginoase în 90-100% din cazuri
C. Erupţia maculopapuloasă poate apărea şi după întreruperea
administrării ampicilinei
D. 5% din numărul bolnavilor prezintă icter sclero-tegumentar
E. În 25-60% din cazuri apar peteşii multiple pe palatul moale
CM 22. Indicaţi maladiile produse de virusul Epstein-Barr:

A. Limfom Burkitt
B. Carcinom nazofaringian
C. Limfom cu celule T
D. Carcinom de col uterin
E. Mononucleoză infecţioasă
CM 23. Marcaţi caracteristicile virusului Epstein-Barr:

A. Potenţial oncogen
B. Medulotropism
C. Limfotropism
D. Enterotropism
E. Dermatropism
CM 24. Evidenţiaţi căile de transmitere a virusului Epstein-Barr:

A. Prin sărut, cu salivă
B. Prin picături fluide
C. Prin transfuzii de sânge sau plasmă
D. Prin înţepături de insecte
E. Pe cale fecal-orală
247
MONONUCLEOZA INFECŢIOASĂ

1. C 1. BCE
2. D 2. BCE
3. D 3. ABC
4. E 4. ABD
5. D 5. ABD
6. E 6. ACE
7. D 7. ACD
8. B 8. ABC
9. E 9. BCE
10. A 10. ABC
11. B 11. ABE
12. E 12. ABC
13. B 13. BCD
14. C 14. BCE
15. BCD
16. ACD
17. ACD
18. ACD
19. BCE
20. ABC
21. ABC
22. ABE
23. ABC
24. ABC
248
NEUROTOXICOZA ÎN MALADIILE INFECŢIOASE
LA COPII DE VÂRSTĂ FRAGEDĂ
Complement simplu
CS 1. Precizaţi aspectul fontanelei anterioare în neurotoxicoză gr.II la

sugari:
A. Tensionată
B. Tensionată şi bombată
C. Bombată
D. Nemodificată
E. Excavată
CS 2. Marcaţi factorii, de care depind debutul şi evoluţia neurotoxicozei

la sugari:
A. Starea generală a organismului
B. Particularităţile anatomo-fiziologice ale tractului digestiv
C. Starea SNC în perioada precedentă
D. Etiologia bolii
E. Statutul imun
CS 3. Precizaţi cu care patologii se dezvoltă intensiv neurotoxicoza la

copii:
A. Patologii renale
B. Patologii cardiovasculare
C. Patologii cerebrale perinatale
D. Patologii pulmonare
E. Patologii hepatice
CS 4. Excludeţi din lista de mai jos simptomul, care NU este

caracteristic pentru neurotoxicoză:
A. Convulsii
B. Hipertermie
D. Obnubilare
E. Angină ulcero-membranoasă
249
CS 5. Marcaţi unul dintre semnele meningiene permanent prezente în
neurotoxicoză la sugari:
A. S. Lesage
B. Redoarea cefei
C. S. Kernig
D. S. Brudzinski
E. S. Babinski
CS 6. Caracterizaţi evoluţia neurotoxicozei:

A. Lentă
B. Acută
C. Cronică
D. Recidivantă
E. Ondulantă
CS 7. Marcaţi grupa de vârstă a copiilor, la care sindromul de

neurotoxicoză se întâlneşte cel mai frecvent:
A. Nou-născuţi
B. Sugari
C. Preşcolari
D. Şcolari
E. Adolescenţi
CS 8. Indicaţi maladia, în care apare sindromul neurotoxic la copiii de

vârstă fragedă:
A. Bronşita acută
B. Gripa
C. Anemia
D. Hepatita virală B
CS 9. Indicaţi tabloul clinic al edemului cerebral acut la sugari:

A. Febră
B. Inapetenţă
C. Somn inversat
D. Febră persistentă, malignă, agitaţie psihomotorie, ţipăt
encefalic
E. Vome repetate
250
CS 10. Marcaţi caracterul lichidului cefalorahidian în neurotoxicoză:
A. Albuminorahie crescută
B. Presiune crescută, lichid clar
C. Pleocitoză neutrofilică
D. Glucorahie scăzută
E. Lichid tulbure
CS 11. Alegeţi sindromul ce indică prognosticul nefavorabil în

neurotoxicoză:
A. Hipertermic
B. Meningian
C. De coagulare intravasculară diseminată (SCID)
D. Insuficienţă respiratorie
E. Convulsiv
CS 12. Precizaţi motivul ce influenţează apariţia şi evoluţia

neurotoxicozei la copii:
A. Particularităţile morfo-fiziologice ale sistemului nervos central
B. Complicaţiile tardive la IRA
C. Tratamentul antibacterian
D. Infecţiile urinare asociate
E. Terapia antivirală
CS 13. Marcaţi tabloul histomorfologic în neurotoxicoză:

A. Necroze ale foliculilor solitari şi plăcilor Peyer
B. Necroze ale ţesutului cerebral
C. Edem cerebral extra- sau/şi intracelular
D. Hipotensiunea lichidului cefalorahidian
E. Empiem subdural
CS 14. Caracterizaţi faza hiperdinamică în neurotoxicoză:

A. Debut brusc, febră, vomă, cefalee, redoarea cefei
B. Debut lent, vomă, cefalee, slăbiciune
C. Erupţii pe tegumente
D. Areflexie
E. Hipotonie musculară
251
CS 15. Indicaţi prin ce se explică hipersensibilitatea SNC faţă de
dereglările circulaţiei sangvine, diminuarea aportului de glucoză şi
oxigen în cazul neurotoxicozei:
A. Rezervă mărită de glicogen
B. Reducerea rezervei de glicogen
C. Mielinizarea suficientă a căilor nervoase
D. Insuficienţă imunologică
E. Hiperbilirubinemie
CS 16. Marcaţi situaţia, în care neurotoxicoza poate avea evoluţie

malignă:
A. SCID (sindrom de coagulare intravasculară diseminată)
B. Manifestări neurologice precedente
C. Insuficienţă respiratorie
D. Hipertermie
E. Hipertransaminazemie
CS 17. Caracterizaţi licvorograma în neurotoxicoză:

A. Hipertensiv, clar, incolor
B. Tulbure, albicios
C. Citorahie crescută
D. Proteinorahie crescută
E. Glicorahie mult scăzută
CS 18. Marcaţi maladia cu care neurotoxicoza are mai multe

particularităţi clinico-morfologice comune:
A. Meningita seroasă
C. Encefalita
D. Poliomielita
E. Mielita transversă
CS 19. Alegeţi sindromul clinic în neurotoxicoză, care prezintă pericol

de dislocare a creierului:
A. Edem cerebral acut
B. Sindrom trombo-hemoragic
C. Sindrom de insuficienţă suprarenală
252
D. Sindrom hipertermic
E. Sindrom de hiperventilaţie
CS 20. Precizaţi caracterul insuficienţei organice predominante, ce

contribuie la evoluţia malignă a neurotoxicozei:
A. Respiratorie
B. Cardiovasculară
C. Renală
D. Hepatică
E. Microcirculatorie (SCID)
CS 21. Marcaţi posibilitatea de diferenţiere a neurotoxicozei de

encefalită:
B. Hemoleucograma
C. Evidenţa bolnavului în dinamică
D. Cons. neurologului
E. Cons. neurochirurgului
CS 22. Marcaţi semnul ce indică disfuncţia centrului cardiovascular în

neurotoxicoza cu edem cerebral de gradul I:
A. Bradicardie
B. Aritmie
C. Tahicardie pronunţată
D. Hipertensiune arterială
E. Hipotensiune arterială
CS 23. Marcaţi semnul, prin care se manifestă tulburările senzoriale în

neurotoxicoza de gradul III:
A. Hiperestezie
B. Hipostezie
C. Anestezie
D. Parestezie
E. Fotofobie
CS 24. Selectaţi grupa de vârstă a copiilor, la care mai frecvent se

urmăresc convulsiile febrile:
A. Sugarii şi copiii mici (până la 2 ani)
B. 2-5 ani
253
C. 6-10 ani
D. Mai mari de 11 ani
E. Adolescenţii
CS 25. Marcaţi maladia, în care se pot declanşa convulsiile febrile:

A. Spasmofilie
B. Epilepsie
C. IRA cu sau fără sindrom neurotoxic
D. Tuse convulsivă
E. Tetanos
Complement multiplu
CM 1. Marcaţi antecedentele personale, care favorizează declanşarea

neurotoxicozei la copii:
A. Maladii şi intoxicații în perioada perinatală
B. Hipoxie fetală intrauterină
C. Traumatism craniocerebral natal
D. Viroze acute
E. Diarei acute repetate
CM 2. Alegeţi sindroamele clinice ale neurotoxicozei:

A. Hipertermic
B. Encefalic
C. Meningian
E. Stenoză laringiană
CM 3. Indicaţi situaţiile, în care la sugari este necesară medicaţia de

prevenţie a neurotoxicozei:
A. Febră (37,5º şi mai mare)
B. Infecţie respiratorie acută
C. Infecţie intestinală acută
D. Otită acută
E. Meningită acută
CM 4. Precizaţi care dintre următoarele virusuri produc lezarea toxică a

sistemului nervos central:
A. Gripal
254
B. RS-virus
C. Adenovirusul
D. Rotavirusul
E. Virusul hepatitic A
CM 5. Marcaţi semnele clinice de bază ale edemului cerebral acut:

A. Hipertermie
B. Convulsii
D. Paralizii acute flasce
E. Hemipareză
CM 6. Selectaţi particularităţile clinice ale sindromului meningian în

neurotoxicoză la sugari:
A. Debut acut, agitaţie, febră, vome repetate
B. Semne meningiene disociate
C. Convulsii frecvente
D. Fontanela anterioară excavată
E. Tuse spasmodică
CM 7. Determinaţi medicamentele necesare pentru terapia de urgenţă,

la etapa prespitalicească, a edemului cerebral acut la copii:
A. Antibiotice
B. Diuretice
C. Antivirale
D. Corticosteroizi
E. Anticonvulsive

neurotoxicozei:
A. Encefalita
B. Meningita, meningoencefalita
C. Spasmofilia
D. Oreionul
E. Apendicita
CM 9. Numiţi elementele de prognostic nefavorabil în neurotoxicoză:

A. Diagnostic şi tratament tardiv (fazele a 2-a şi a 3-a)
255
B. Prezenţa sindromului de coagulare intravasculară diseminată
C. Tahipnee
D. Comă profundă
E. Anemie
CM 10. Precizaţi care investigaţii şi consultaţii ale specialiştilor se vor

efectua de urgenţă în caz de neurotoxicoză:
A. Analiza generală şi biochimică a LCR
B. Radiografia cutiei toracice
C. Hematocritul, hemoleucograma, timpul de coagulare, numărul
de trombocite, protrombina, ureea
D. Consultaţii la neurolog, oftalmolog
E. Consultaţii la neurochirurg, ORL
CM 11. Indicaţi preparatele ce se vor administra urgent copilului la

instalarea primelor semne clinice de neurotoxicoză:
A. Antipiretice
B. Bronhodilatatoare
C. Anticonvulsive
D. Antivirale
E. Corticosteroizi
CM 12. Alegeţi fazele evolutive ale neurotoxicozei la copiii de vârstă

fragedă:
A. Hipodinamică
B. Hiperdinamică
C. Comă cerebrală profundă
D. Spasmodică
E. Prodromală
CM 13. Selectaţi maladiile, în cazurile cărora la copii se pot declanşa

convulsii:
A. Infecţie respiratorie virală acută cu sindrom de neurotoxicoză
B. Meningită, meningoencefalită
C. Traumă craniocerebrală
D. Hepatită virală
E. Apendicită acută
CM 14. Marcaţi sinonimele neurotoxicozei:

256
A. Reacţie encefalică
B. Encefalopatie toxiinfecţioasă
C. Encefalomielită
D. Toxicoză infecţioasă primară
E. Encefalopatie hepatică
CM 15. Selectaţi maladiile în care apare sindromul de neurotoxicoză:

A. Infecţii respiratorii acute (IRA)
B. Mononucleoză infecţioasă
C. IRA asociate cu infecţii bacteriene
D. Infecţii intestinale acute
E. Angină necrotică
CM 16. Marcaţi consecinţele neurotoxicozei la sugari:

A. Însănătoşire completă
B. Deces
C. Sechele neurologice importante
D. Limfadenopatie persistentă
E. Paralizii flasce
CM 17. Precizaţi modificările tabloului fundului de ochi în caz de edem

cerebral acut în neurotoxicoză:
A. Edem papilar
B. Spasme arteriolare
C. Dilataţie venoasă
D. Hemoragii vasculare multiple
E. Atrofia nervului optic
CM 18. Verificaţi criteriile clinice de dislocaţie cerebrală în meningită

la copii:
A. Dispnee progresivă
B. Bradipnee, bradiaritmie
C. Hipotensiune arterială
D. Tahicardie
CM 19. Marcaţi semnele clinice ale neurotoxicozei, în faza iritativă, la

sugari:
257
A. Hipertermie (39-40ºC)
B. Agitaţie psihomotorie
C. Tuse spasmodică
D. Cefalee stabilă
E. Disurie
CM 20. Caracterizaţi semnele clinice ale neurotoxicozei în faza

hipodinamică:
A. Hipertermie stabilă, malignă
B. Adinamie, hipotonie musculară
C. Convulsii generalizate
D. Comă cerebrală profundă
CM 21. Caracterizaţi faza terminală în neurotoxicoză:

A. Hipotermie
B. Hipertermie malignă
D. Comă cerebrală profundă
E. Respiraţie aritmică
CM 22. Selectaţi tipurile de tratament ale neurotoxicozei la copii:

A. Preventiv
B. De urgenţă
C. Patogenetic, terapie intensivă
D. Antiviral
E. Antibacterian
258
NEUROTOXICOZA ÎN MALADIILE INFECŢIOASE
LA COPII DE VÂRSTĂ FRAGEDĂ

1. B 1. ABC
2. C 2. ABC
3. C 3. ABC
4. E 4. ABC
5. B 5. ABC
6. B 6. ABC
7. B 7. BDE
8. B 8. ABC
9. D 9. ABD
10. B 10. ACD
11. C 11. ACE
12. A 12. ABC
13. C 13. ABC
14. A 14. ABD
15. B 15. ACD
16. A 16. ABC
17. A 17. ABC
18. C 18. ABC
19. A 19. ABD
20. E 20. ABC
21. C 21. ADE
22. C 22. ABC
23. C
24. A
25. C
259
BIBLIOGRAFIE
1. Galina Rusu (redacţia). Boli infecţioase la copii. Chişinău, 2012.
2. Marin G.R. Voiculescu. Boli infecţioase. Ed. med., Bucureşti, 1989, vol.1, 2.
3. Ian Tansanu. Pediatrie. Iaşi, 1995, vol. 1.
4. Şt.M. Dimitriu şi coaut. Boli infecţioase şi epidemiologie. Curs. Iaşi, 1986.
5. P. Galeţchi și coaut. Ghid practic de microbiologie medicală. Chişinău,
Bucureşti, 1977.
6. В.В. Иванова. Инфекционные болезни у детей. Москва, 2002, 929 с.
7. В.Ф. Учайкин. Руководство по инфекционным болезням у детей.
ГЭОТАР, „Медицина”, Москва, 2012, 809 с.
8. E. Pilly. Maladies infectieuses et tropicales.
9. Г.А.Тимофеева. Стафилококковая инфекция у детей. Л.,1977.
10. C. Spânu, G. Rusu, L. Bârcă. Infecţii herpetice, clinico-epidemiologice,
diagnostic, tratament, profilaxie. Chişinău, 2005.
11. C. Spânu, Ludmila Bârcă, Galina Rusu şi coaut. Infecţia cu Herpes simplex
– particularităţi clinico-epidemiologice, de evoluţie, diagnostic, tratament,
profilaxie. Ghid practic, Chişinău, 2006, 132 p.
12. V. Prisacari. Epidemiologie specială (manual). Chişinău, 2015.
13. Л.В. Быстрякова. Инфекционные экзантемы у детей. М.,1982.
14. A.П. Казанцев. Эпидемический паротит. M., 1988.
15. А.П. Зинченко. Острые нейроинфекции у детей. М., 1986.
16. А.И. Иванов. Инфекционные болезни с экзантемами. М., 1970.
17. Н.И. Нисевич, М.О. Гаспарян. Инфекционный мононуклеоз у детей.
М.,1975.
18. В.И. Покровский, Л.А. Фаворова, Н.Н. Костюкова. Менингококковая
инфекция. М.,1976.
19. А.И. Швалко. Коклюш. М., 1974.
20. Л.А. Фаворова и др. Дифтерия. М., 1986.
21. I. Ilciuc şi coaut. Encefalopatia toxiinfecţioasă acută la sugari. Chişinău,
1996.
22. А.С. Мартынкин. Коклюш у детей. Л., 1990.
23. Н.И. Нисевич, В.Ф. Учайкин. Тяжелые и злокачественные формы
вирусного гепатита у детей. М., Медицина, 1982.
24. Petru Galeţchi, Galina Rusu şi coaut. Dismicrobismul intestinal la copii.
Chişinău, 2008.
25. Protocoale clinice naţionale, 2008, 2010, 2012, 2016.
260
1. Capitol: angina Punctajul: 10Agentul etiologic in herpangina este :
a) [ ] CMV
b) [ ] HIV
c) [ ] toxoplasma gondii
d) [x] virusul ECHO, Coxsackie
e) [ ] EBV
---------------------------------------------------------------------
2. Capitol: angina Punctajul: 10Afectiunile metatonzilare in amigdalita streptococica sunt :
a) [ ] paratonzilita
b) [x] glomerulonefrita
c) [x] reumatismul
d) [x] miocardita
e) [ ] pielonefrita
---------------------------------------------------------------------
3. Capitol: angina Punctajul: 10Care pot fi agentii patogeni ai amigdalitelor:
a) [ ] Meningococul
b) [x] Francisela tularensis
c) [x] Corynebacterium diphteriae
d) [ ] Pneumococul
e) [x] Streptococcus B-hemolitic din grupul A
---------------------------------------------------------------------
4. Capitol: angina Punctajul: 10Amigdalita Plaut-Vincent se caracterizeaza prin urmatoarele
afectari:
a) [x] ulceronecrotica
b) [x] unilaterala
c) [ ] febra tip hectic
d) [x] subfebrilitate
e) [ ] dureri violente
---------------------------------------------------------------------
5. Capitol: angina Punctajul: 10Pentru amigdalita streptococica sunt caracteristice :
a) [x] dureri la deglutitie
b) [ ] trismus
c) [x] adenopatii regionale
d) [x] depuneri purulente
e) [ ] ulceratii unilaterale
---------------------------------------------------------------------
6. Capitol: angina Punctajul: 10Angina primara este provocata de:
a) [ ] meningococ
b) [ ] pneumococ
c) [x] streptococ
d) [ ] salmonella
e) [ ] toxoplasma gondii
---------------------------------------------------------------------
7. Capitol: angina Punctajul: 10Care este modificarea hemoleucogramei in angina streptococica:
a) [ ] monocitoza
b) [x] leucocitoza
c) [ ] aneozenofilie
d) [ ] limfocitoza
e) [ ] leucopenie
---------------------------------------------------------------------
8. Capitol: angina Punctajul: 10Care sunt agentii patogeni ce pot provoca angina:
a) [x] Epstein-Barr
b) [ ] meningococ
c) [x] corynebacterium difteriae
d) [ ] pneumococ
e) [x] streptococul beta-hemolitic
---------------------------------------------------------------------
9. Capitol: angina Punctajul: 10Angina tularemica se caracterizeaza prin:
a) [x] afectarea unilaterala
b) [ ] afectarea bilaterala
c) [x] angina necrotica
d) [ ] depuneri purulente
e) [x] depuneri cenusii
---------------------------------------------------------------------
10. Capitol: angina Punctajul: 10Manifestarile clinice ale anginei Duguet(Febra Tifoida):
a) [ ] afectarea unilaterala
b) [x] afectarea bilaterala
c) [x] modificari necrotice
d) [ ] depuneri purulente
e) [x] febra septica
---------------------------------------------------------------------
11. Capitol: angina Punctajul: 10Manifestari in herpangina:
a) [x] vezicule
b) [x] ulceratii
c) [ ] afectarea unilaterala
d) [x] afectarea bilaterala
e) [ ] depuneri purulente
---------------------------------------------------------------------
12. Capitol: angina Punctajul: 10Herpangina este determinata de virusul:
a) [ ] CMV
b) [ ] HSV-1
c) [ ] HSV-2
d) [ ] Varicelo-zosterian
e) [x] ECHO,Coxackie
---------------------------------------------------------------------
13. Capitol: antrax Punctajul: 10Pentru forma cutanata de antrax fara complicatii este
caracteristic:
a) [ ] eruptie maculo-veziculoasa generalizata
b) [ ] eruptie maculo-papuloasa
c) [x] carbuncul nedureros
d) [ ] eritem raspandit cu margini bine delimitate, dureros
e) [ ] ulceratie dureroasa
---------------------------------------------------------------------
14. Capitol: antrax Punctajul: 10Pentru antraxul cutanat este caracteristic semnul clinic :
a) [ ] vezicole cu continut purulent
b) [ ] dureri pronuntate in ulcerul carbunos
c) [x] edem raspandit, gelatinos in jurul crustei
d) [ ] limfoadenopatia generalizata
e) [ ] edem dureros cu semne de fluctuatie
---------------------------------------------------------------------
15. Capitol: antrax Punctajul: 10Cea mai frecventa forma in antraxul cutanat este :
a) [ ] edemul malign
b) [x] carbunculoasa
c) [ ] buloasa
d) [ ] erizipeloida
e) [ ] ulcero-bubonica
---------------------------------------------------------------------
16. Capitol: antrax Punctajul: 10In favoarea carbunculului cutanat in antrax pledeaza :
a) [ ] trombovasculita hemoragica
b) [ ] dureri locale pulsative
c) [x] crusta neagra cu vezicule fiice
d) [ ] lipsa edemului
e) [ ] prezenta veziculelor cu continut purulent
---------------------------------------------------------------------
17. Capitol: antrax Punctajul: 10Procesul inflamator in antrax are caracter :
a) [ ] fibrinos
b) [ ] proliferativ
c) [ ] proliferativ-productiv
d) [ ] purulent
e) [x] sero-hemoragic
---------------------------------------------------------------------
18. Capitol: antrax Punctajul: 10Ce material biologic se investigeaza pentru confirmarea
antraxului cutanat ?
a) [x] exudatul din vezicule
b) [ ] urina
c) [ ] masele vomitive
d) [ ] bila
e) [ ] mase fecale
---------------------------------------------------------------------
19. Capitol: antrax Punctajul: 10Ulcerul carbunos cutanat in antrax mai frecvent se localizeaza
pe :
a) [x] degete la maini
b) [x] antebrate
c) [x] fata
d) [ ] spate
e) [ ] fese
---------------------------------------------------------------------
20. Capitol: antrax Punctajul: 10Pentru antrax sunt caracteristice:
a) [x] pronosticul in formele cutanate de antrax actualmente este favorabil
b) [ ] dureri exprimate la poarta de intrare
c) [x] forma cea mai raspandita este varianta carbunoasa
d) [x] marirea ganglionilor limfatici mediastinali in formele pulmonare
e) [ ] limfadenopatie generalizata in forma cutanata
---------------------------------------------------------------------
21. Capitol: antrax Punctajul: 10In tratamentul formei semigrave de antrax cutanat se vor utiliza
:
a) [x] antibioticoterapia
b) [ ] terapia de rehidratare
c) [x] terapia de detoxicare
d) [x] imunoglobulinoterapia
e) [ ] terapia locala cu unguent
---------------------------------------------------------------------
22. Capitol: antrax Punctajul: 10Antraxul generalizat se confirma bacteriologic prin investigatia
materialelor :
a) [x] sangelui
b) [x] sputei
c) [x] materiilor fecale
d) [ ] salivei
e) [ ] spermei
---------------------------------------------------------------------
23. Capitol: antrax Punctajul: 10Diagnosticul de antrax se confirma prin metodele :
a) [x] bacterioscopice
b) [x] bacteriologice
c) [ ] biochimice
d) [x] biologice
e) [ ] radiologice
---------------------------------------------------------------------
24. Capitol: antrax Punctajul: 10Forma generalizata de antrax necesita diferentierea cu :
a) [x] pneumonie
b) [x] ularemie
c) [x] pesta
d) [ ] hepatita virala B
e) [ ] dizenteria
---------------------------------------------------------------------
25. Capitol: antrax Punctajul: 10Formele clinice in antrax sunt :
a) [ ] anginoasa
b) [x] cutanata
c) [ ] nefrotica
d) [x] pulmonara
e) [x] septica
---------------------------------------------------------------------
26. Capitol: antrax Punctajul: 10Carbunele in antrax se caracterizeaza prin :
a) [x] crusta neagra
b) [ ] descuamatia tegumentara
c) [x] o fîșie galbena- purulenta
d) [x] valul purpuriu cu vezicule fiice
e) [ ] exantem hemoragic pe corp
---------------------------------------------------------------------
27. Capitol: antrax Punctajul: 10Care sunt formele clinice in antrax:
a) [x] cutanata
b) [x] septica secundara
c) [x] septica primara
d) [ ] bubonica
e) [ ] oculoglandulara
---------------------------------------------------------------------
28. Capitol: antrax Punctajul: 10Forma septicemica carbunoasa primara se caracterizeaza:
a) [ ] o complicatie la cea cutanata
b) [x] lipsesc modificarile locale
c) [x] sindromul hemoragic pronuntat
d) [x] sindromul toxic pronuntat
e) [ ] nu este afectat tractul gastrointestinal si respirator
---------------------------------------------------------------------
29. Capitol: antrax Punctajul: 10 Forma septicemica carbunoasa secundara se caracterizeaza
prin:
a) [ ] lipsa crustei negre
b) [x] prezenta modificarilor cutanate locale
c) [x] afectarea meningeilor
d) [x] afectarea pulmonilor
e) [ ] afectarea oculara
---------------------------------------------------------------------
30. Capitol: antrax Punctajul: 10Edemul malign in antrax este :
a) [x] elastic
b) [x] gelantinos
c) [ ] dureros
d) [ ] cu tegument hiperemiat
e) [x] nu lasa godeu
---------------------------------------------------------------------
31. Capitol: antrax Punctajul: 10Exotoxina Bacillus antracis consta din 3 factori:
a) [x] edematos
b) [x] protector
c) [ ] necrotic
d) [x] letal
e) [ ] hemoragic
---------------------------------------------------------------------
32. Capitol: antrax Punctajul: 10In antrax veziculele ( fiice) secundare apar pe :
a) [ ] crusta
b) [ ] edemul tegumentar
c) [ ] fâșia ingusta de culoare galbue-purulenta
d) [x] valul inflamator
e) [ ] regiunea nodulilor limfatici învecinați
---------------------------------------------------------------------
33. Capitol: antrax Punctajul: 10O particularitate a crustei in antrax este :
a) [ ] proemina de asupra dermei
b) [ ] dureroasă
c) [ ] este de culoare rosie
d) [x] nedureroasă
e) [ ] se mentine 1-2 zile
---------------------------------------------------------------------
34. Capitol: antrax Punctajul: 10Pentru antraxul cutanat este caracteristic:
a) [x] Simptomul Stefanski
b) [ ] Simptomul Govorov-Godelie
c) [ ] Simptomul Padalco
d) [ ] Simptomul Filipovici
e) [ ] Simptomul Murson
---------------------------------------------------------------------
35. Capitol: antrax Punctajul: 10In antrax pneumonia este:
a) [x] hemoragică
b) [ ] crupoasă
c) [ ] bilateral lobara
d) [ ] bilateral necrotica
e) [ ] interstitiala
---------------------------------------------------------------------
36. Capitol: borelioza Punctajul: 10Indicati afirmatia corecta privitor la borelioza:
a) [x] borelioza este o afectiune cu focar natural
b) [ ] boala este provocata de chlamidii
c) [ ] plosnita (triatomele) este transmitatorul boreliozei
d) [ ] borelioza este o infectie autolimitata, nu poate croniciza
e) [ ] metoda bacteriologica este frecvent utilizata in diagnosticarea de laborator a boreliozei
---------------------------------------------------------------------
37. Capitol: borelioza Punctajul: 10Ce investigatie de laborator nu se face in diagnosticarea
boreliozei?
a) [ ] ELISA
b) [ ] PCR (reactia de polimerizare in lant)
c) [ ] RIF (reactia de imunoflourescenta inderecta)
d) [ ] Western-blot
e) [x] Bacterioscopia
---------------------------------------------------------------------
38. Capitol: borelioza Punctajul: 10Indicati afirmatia falsa privitoare la borelioza:
a) [ ] borelioza este o spirohetoza
b) [ ] rezervorul natural sunt rozatoarele, mamiferile, eventual pasarile
c) [x] un rol epidemiologic esential il are calea de transmitere aerogena
d) [ ] focarele naturale de borelioza se asociaza frecvent cu cele de encefalita acariana
e) [ ] morbiditatea prin borelioza are caracter sezonier
---------------------------------------------------------------------
39. Capitol: borelioza Punctajul: 10Indicati afirmatia falsa privitoare la borelioza:
a) [ ] in plan patogenetic borelioza este apreciata ca un proces polisistemic
b) [ ] receptivitatea este universala
c) [ ] perioada de incubatie poate dura pana la 30 zile (in mediu 1-2 saptamani)
d) [x] artrita este caracteristica statdiului I de boala
e) [ ] markerul clinic principal al boreliozei este eritemul migrator
---------------------------------------------------------------------
40. Capitol: borelioza Punctajul: 10Ce manifestari clinice pot fi evidentiate in stadiul I de
borelioza?
a) [x] eritem migrator
b) [x] sindrom de intoxicatie generala
c) [ ] artrit benigna recidivanta
d) [x] uneori hepatospelomegalia si limfadenopatia
e) [ ] artrita cronica progresiva
---------------------------------------------------------------------
41. Capitol: borelioza Punctajul: 10Enumerati manifestarile clinice, caracteristice eritemului
migrator:
a) [x] apare dupa 2-14 zile dupa muscatura capusii
b) [x] partea periferica a eritemului are o forma inelara
c) [ ] eritemul anular apare in regiuni indepartate de locul muscaturii capusei
d) [ ] eritemul are caracter stationar, nu se extinde
e) [x] eritemul nu prezinta o sensibilitate dureroasa exprimata
---------------------------------------------------------------------
42. Capitol: borelioza Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte referitor la stadiul III de
borelioza :
a) [ ] eritemul migrator anular este o manifestare clinica patognomica
b) [x] se instaleaza la cateva luni - 2 ani de la debut
c) [x] este dominat de manifestгri articulare
d) [x] procesul patologic are o evolutie cronica continua sau recidivanta
e) [ ] frecvent se instaleaza insuficienta renala cronica
---------------------------------------------------------------------
43. Capitol: borelioza Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte referitor la stadiul II de borelioza
:
a) [x] se instaleaza la 2-6 saptamana de boala
b) [x] 15% din bolnavi pot prezenta tulburari neurologice
c) [x] in 8-10% din cazuri apar semne de bloc atrio-ventricular
d) [ ] apare poliartrita anchilozanta
e) [ ] intotdeauna se instaleaza tratamentul cu glucocorticosteroizi
---------------------------------------------------------------------
44. Capitol: borelioza Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte in borelioza:
a) [x] in borelioza se instaleaza tratamentul cu antibiotice cu spectrul larg de actiune
b) [x] in stadiul clinic II - III borelioza se supune greu tratamentului
c) [ ] eritemul migrator recidiveaza in stadiul III
d) [ ] borelioza se cronicizeaza in majoritatea cazurilor
e) [x] diagnosticul definitiv se confirma in baza datelor serologice uneori si PCR
---------------------------------------------------------------------
45. Capitol: borelioza Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte in borelioza:
a) [ ] artrita cronica progresiva este caracteristica stadiului I de boala
b) [x] primele semne de borelioza dispar definitiv in decurs de cateva saptamani chiar si in lipsa
tratamentului
c) [x] in stadiul II pot aparea semne de meningoencefalita, radiculonevrita motorie sau senzoriala,
nevrita nervilor cranieni
d) [x] in borelioza cel mai frecvent este afectat genunchiul, urmat de cot, glezna
e) [ ] pneumonia bazala, bilaterala, cu evolutie trenanta, este caracteristica stadiului II de bolerioza
---------------------------------------------------------------------
46. Capitol: borelioza Punctajul: 10Borrelia Burgdorferi în primul stadiu al bolii poate
disemina:
a) [ ] prin fibrele motoare ale nervilor periferici
b) [x] prin sistemul circulator migrînd spre periferia pielii
c) [ ] către neuronii motori ai centrilor motori spinali și ai bulbului rahidian
d) [ ] către nodulii limfatici mezenterici
e) [ ] în endoteliul capilarelor
---------------------------------------------------------------------
47. Capitol: borelioza Punctajul: 10Pentru stadiul I al Bolii Lyme este caracteristic
manifestarea:
a) [ ] eritem cu margini bine conturate cu aspect de hartă geografica
b) [ ] eritem cu component hemoragic
c) [ ] descuamare furfuracee
d) [x] eritem inelar cu centrul palid
e) [ ] localizare pe fese și membrele inferioare
---------------------------------------------------------------------
48. Capitol: borelioza Punctajul: 10Care este mecanismul de transmitere a Boreliozei ?
a) [ ] fecal-oral
b) [ ] aerogen
c) [x] transmisibil
d) [ ] parenteral
e) [ ] transplacentar
---------------------------------------------------------------------
49. Capitol: borelioza Punctajul: 10Ce manifestări clinice se pot întîlni în perioada de
diseminare timpurie a boreliozei?
a) [ ] angină lacunară
b) [x] limfadenopatie regională sau generalizată
c) [x] angină eritematoasă
d) [x] conjunctivită
e) [ ] diaree
---------------------------------------------------------------------
50. Capitol: borelioza Punctajul: 10Ce manifestări neurologice tardive pot apărea în caz de
borelioză?
a) [x] degradare neuro-psihică
b) [x] meningoencefalită progresivă
c) [x] pseudoscleroză în plăci
d) [ ] contractura permanentă a musculaturii coloanei vertebrale
e) [ ] disfagie
---------------------------------------------------------------------
51. Capitol: borelioza Punctajul: 10În caz de eritem migrator în Borelioză se dezvoltă:
a) [ ] reacție inflamatorie cu hiperplazia celulelor reticulo-endoteliale
b) [x] infiltrație limfohistiocitară profundă
c) [x] infiltratie perivasculară superficială
d) [x] infiltrație interstițială
e) [ ] ulcerație carbunoasă
---------------------------------------------------------------------
52. Capitol: borelioza Punctajul: 10În tabloul clinic al Bolii Lyme distingem:
a) [ ] ptoză palpebrală unilaterală
b) [x] eritem migrator cronic
c) [x] meningită cu pleiocitoză limfocitară
d) [ ] meningită cu pleiocitoză neutrofilică
e) [x] poliartrită sistemică
---------------------------------------------------------------------
53. Capitol: borelioza Punctajul: 10Ce manifestări neurologice pot fi în stadiul II al Bolii Lyme?
a) [x] paralizia de nerv facial
b) [x] radiculonevrite motorii
c) [x] meningită cu lichid clar
d) [ ] neuralgii pe traiectul nervilor
e) [ ] midriază
---------------------------------------------------------------------
54. Capitol: borelioza Punctajul: 10Ce manifestări cardiace se pot înregistra în Borelioză?
a) [ ] bradicardie
b) [x] bloc atrio-ventricular
c) [x] miopericardită
d) [x] pancardită
e) [ ] viciu cardiac
---------------------------------------------------------------------
55. Capitol: borelioza Punctajul: 10În tratamentul Bolii Lyme se vor utiliza:
a) [x] Doxiciclină
b) [ ] Metronidazol
c) [x] Amoxicilina
d) [x] Ceftriaxon
e) [ ] Azitromicina
---------------------------------------------------------------------
56. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Indicati afirmatia corecta privitor la bruceloza
a) [ ] brucelele sunt imobile, formeaza spori, sunt Gram negative
b) [ ] brucelele cresc rapid si trec din formele S in formele R si L
c) [ ] brucelele nu suporta bine temperatura joasa
d) [x] brucelele se caracterizeaza prin capacitate invaziva inalta si parazitare intracelulara
e) [ ] sursa principala de infectie o constituie cainii, camilele, pisicile
---------------------------------------------------------------------
57. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Indicati afirmatia corecta privitor la bruceloza:
a) [ ] molipsirea omului se produce exclusiv pe cale alimentara
b) [ ] pentru bruceloza nu-i tipic caracterul sezonier de imbolnavire
c) [x] imunitatea in bruceloza nu este stabila si de lunga durata
d) [ ] bruceloza foarte usor se trateaza cu antibiotice
e) [ ] bruceloza poate fi transmisa de la om la om
---------------------------------------------------------------------
58. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Indicati afirmatia incorecta referitor la diagnosticul de
laborator al brucelozei:
a) [ ] metoda bacteriologica se aplica in functie de stadiul bolii si forma clinica
b) [x] cresterea culturii de brucele este utilizata pe larg in practica medicala
c) [ ] rezultatele pozitive in reactia Huddelson trebuie verificate prin reactia Wright
d) [ ] in forma cronica de bruceloza aglutinarea poate lipsi in reactia Wright din cauza anticorpilor
blocanti monovalenti
e) [ ] RHAI si ELISA sunt reactii specifice si sensibile in diagnosticarea brucelozei
---------------------------------------------------------------------
59. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Care sindrom clinic nu-i caracteristic pentru bruceloza
acuta:
a) [ ] pirosudoroalgic
b) [ ] hepatosplenomegalic
c) [ ] microlimfoadenopatic
d) [ ] astenovegetativ
e) [x] de coagulare intravascualra disemenata
---------------------------------------------------------------------
60. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte referitor la
bruceloza acuta:
a) [ ] in timpul accesului febril bolnavii sunt inapti de munca, pot fi in prostratie, obnubilare
b) [x] pentru bruceloza acuta este tipica hiperhidroza manifesta
c) [ ] ganglionii limfatici sunt duri, hiperemiati, durerosi la palpare, de 2-3 cm
d) [x] pacientii pot avea bradicardie relativa in perioada febrila si tahicardie in defervescenta
e) [x] organele respiratorii sunt lezate rar
---------------------------------------------------------------------
61. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Ce manifestari clinice sunt caracteristice brucelozei acute:
a) [x] simptomul microlimfopoliadenic
b) [x] dereglarile functiei sistemului nervos vegetativ
c) [ ] leziuni locale organice ale aparatului locomotor
d) [x] lezarea rara a organelor respiratorii
e) [ ] majorarea ALAT de 20 ori
---------------------------------------------------------------------
62. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Ce manifestari clinice sunt caracteristice brucelozei
subacute:
a) [x] sinovite, bursite
b) [x] celulite, fibrozite
c) [ ] poliartrita
d) [ ] spondilita
e) [x] accese febrile multiple
---------------------------------------------------------------------
63. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Indicati manifestarile clinice care pot fi frecvent intalnite in
bruceloza cronica:
a) [ ] poliartrita tibio-tarsiana
b) [x] spondilita lombosacrala
c) [x] radiculite
d) [x] sindrom asteno-vegetativ
e) [ ] spondilita cervicala
---------------------------------------------------------------------
64. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Indicati evolutia posibila a brucelozei:
a) [x] acuta
b) [x] trenanta
c) [ ] subicterica
d) [x] reziduala
e) [ ] inaparent progresiva
---------------------------------------------------------------------
65. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Indicati ce modificari in datele de laborator pot fi intalnite
in bruceloza:
a) [x] limfomonocitoza moderata
b) [x] leucopenie moderata
c) [ ] leucocitoza pronuntata
d) [x] proteinurie, cilindrurie, hematurie
e) [ ] majorarea considerabila a creatininei si ureei
---------------------------------------------------------------------
66. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Indicati ce brucele frecvent cauzeaza imbolnavire la
oameni:
a) [ ] B.neotomae
b) [x] B.melitensis
c) [ ] B.ovis
d) [x] B.abortus bovis
e) [x] B.suis
---------------------------------------------------------------------
67. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte referitor la bruceloza:
a) [x] bruceloza este o afectiune infectios-alergica
b) [x] in bruceloza acuta antibioticele se prescriu conform unei scheme intermitent ciclice
c) [x] in bruceloza cronica tratamentul antibacterian se aplica in recidive cu semne de generalizare
d) [ ] in bruceloza cronica se indica tratamentul cu corticosteroizi pe termen lung
e) [ ] in bruceloza reziduala se indica tratamentul cu tetraciclina, rimfapicina sau/si levomicitina
---------------------------------------------------------------------
68. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Selectați afirmația corectă referitor la Bruceloză:
a) [ ] este o maladie cu morbiditate înaltă
b) [ ] nu are caracter sezonier
c) [x] infecția are caracter profesional
d) [ ] este maladie dirijabilă (cu vaccinare obligatorie)
e) [ ] se transmite aerogen
---------------------------------------------------------------------
69. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Pentru Bruceloză este caracteristic:
a) [ ] frisoanele
b) [x] hiperhidroza
c) [ ] dureri abdominale
d) [ ] dureri în maxilare
e) [ ] cefalee intensă
---------------------------------------------------------------------
70. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Pentru Bruceloza acută primară nu este caracteristică:
a) [ ] debut brusc
b) [ ] febră 39°
c) [ ] frison
d) [ ] transpirații abundente nocturne
e) [x] diarea
---------------------------------------------------------------------
71. Capitol: bruceloza Punctajul: 10În Bruceloza acută putem depista:
a) [x] limfadenopatie
b) [ ] vomă
c) [ ] diaree
d) [ ] candidoză orală
e) [ ] hemoragii nazale
---------------------------------------------------------------------
72. Capitol: bruceloza Punctajul: 10 Pentru bruceloză este caracteristică:
a) [ ] insuficiență renală
b) [ ] dureri în mușchii gastrocnemieni
c) [ ] erupții hemoragice cu necroză în centru
d) [x] transpirații nocturne
e) [ ] abces hepatic
---------------------------------------------------------------------
73. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Alegeți afirmațiile corecte referitor la Bruceloză:
a) [ ] sursa de infecție pentru om sunt rozătoarele
b) [x] sursa de infecție pentru om este reprezentată de animalele domestice
c) [x] agentul patogen se elimină prin materiale de avort, urină, lapte
d) [ ] transmiterea germenilor se face preponderent pe cale aeriană
e) [x] transmiterea agentului are loc pe cale alimentară și de contact
---------------------------------------------------------------------
74. Capitol: bruceloza Punctajul: 10 Referitor la speciile de Brucella următoarele afirmații sunt
adevărate:
a) [x] se multiplică intracelular
b) [x] peretele celular are similarități cu endotoxina bacililor gram negativi
c) [ ] nu rezistă mult timp în mediul exterior
d) [ ] se cultivă ușor pe medii uzuale
e) [x] pot fi utilizați ca armă biologică
---------------------------------------------------------------------
75. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Transmiterea Brucelei la om se produce pe cale:
a) [x] de contact
b) [x] alimentară
c) [x] percutan
d) [ ] transplacentar
e) [ ] aerogen
---------------------------------------------------------------------
76. Capitol: bruceloza Punctajul: 10În perioada febrilă în Bruceloză pot fi:
a) [ ] tahicardie
b) [x] bradicardie
c) [ ] cefalee intensă
d) [x] hiperemia feței
e) [x] transpirații abundente
---------------------------------------------------------------------
77. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Pentru bruceloza acută sunt caracteristice:
a) [ ] subfebrilitatea
b) [x] mialgii
c) [x] artralgii
d) [x] orhita
e) [ ] anchiloze
---------------------------------------------------------------------
78. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Pentru bruceloza trenantă sunt caracteristice:
a) [x] subfebrilitatea sau temperatura normală
b) [x] bursita
c) [ ] afectarea articulațiilor mici
d) [x] afectarea articulațiilor mari
e) [ ] se afectează o singură articulație
---------------------------------------------------------------------
79. Capitol: bruceloza Punctajul: 10În Bruceloza trenantă pot apărea:
a) [x] nevrite
b) [ ] paralizii
c) [x] cecitate
d) [x] dezvoltarea sterilității
e) [ ] hemoragii gastrointestinale
---------------------------------------------------------------------
80. Capitol: bruceloza Punctajul: 10 În Bruceloza cronică se dezvoltă:
a) [x] poliartrita cu deformații ireversibile
b) [x] spondiloze ale coloanei vertebrale
c) [x] hepatomegalie
d) [ ] edem cerebral
e) [ ] hipertermie
---------------------------------------------------------------------
81. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Pentru Bruceloză sunt caracteristice:
a) [ ] lezarea cordului de tipul pancarditei
b) [x] poliradiculite
c) [x] hepatosplenomegalie
d) [x] mialgii și artralgii
e) [ ] icter
---------------------------------------------------------------------
82. Capitol: bruceloza Punctajul: 10În hemogramă în Bruceloză se pot înregistra:
a) [x] leucopenia
b) [x] limfocitoza
c) [x] monocitoza
d) [ ] leucocitoza cu deviere spre stînga
e) [ ] hipereozinofilie
---------------------------------------------------------------------
83. Capitol: bruceloza Punctajul: 10 Diagnosticul de laborator al brucelozei se bazează pe:
a) [x] Reacția de aglutinare lentă Wright
b) [x] Reacția de aglutinare pe lamă Huddelson
c) [x] Intradermoreacția Burnet
d) [ ] Reacția Paul-Bunnel
e) [ ] Reacția Vidal
---------------------------------------------------------------------
84. Capitol: bruceloza Punctajul: 10Pentru bruceloză sunt caracteristice următoarele mecanisme
patogenetice:
a) [ ] diseminare prin fibrele motoare ale nervilor periferici
b) [x] reacții inflamatorii de tip granulomatos
c) [x] fenomene de sensibilizare de tip întîrziat
d) [x] fenomene toxice datorită endotoxinei bruceloase
e) [ ] diseminare către nodulii limfatici mezenterici
---------------------------------------------------------------------
85. Capitol: bruceloza Punctajul: 10În tratamentul brucelozei se vor utiliza:
a) [x] Tetraciclina
b) [x] Rifampicina
c) [ ] Penicilina
d) [ ] Gentamicina
e) [x] Ceftriaxon
---------------------------------------------------------------------
86. Capitol: botulism Punctajul: 10In diagnosticul botulismului importanta practica cea mai
mare o are metoda :
a) [ ] bacteriologica
b) [ ] biochimica
c) [ ] alergologica
d) [x] biologica
e) [ ] bacterioscopica
---------------------------------------------------------------------
87. Capitol: botulism Punctajul: 10In R.Moldova botulismul mai frecvent este provocat de
serovariantul :
a) [ ] G
b) [ ] A
c) [ ] E
d) [x] B
e) [ ] C
---------------------------------------------------------------------
88. Capitol: botulism Punctajul: 10In tratamentul botulismului se va utiliza urmatoarea
combinatie de seruri monovalente :
a) [ ] B+C+D
b) [ ] B+A+G
c) [x] A+B+E
d) [ ] B+D+A
e) [ ] G+A+C
---------------------------------------------------------------------
89. Capitol: botulism Punctajul: 10Care este cauza sindromului paralitic in botulism ?
a) [ ] actiunea directa a botulotoxinei asupra arteriolelor
b) [ ] actiunea directa a botulotoxinei asupra capilarelor
c) [ ] actiunea directa a botulotoxinei asupra muschilor
d) [ ] actiunea directa a botulotoxinei asupra terminatiunilor nervoase
e) [x] blocarea de catre botulotoxina a acetilcolinei din sinapse
---------------------------------------------------------------------
90. Capitol: botulism Punctajul: 10Botulotoxina la temperatura de fierbere se inactiveaza timp
de :
a) [ ] momentan
b) [ ] 1-2 min
c) [x] 10-25 min
d) [ ] mai mult de 2 ore
e) [ ] nu se inactiveaza la fierbere
---------------------------------------------------------------------
91. Capitol: botulism Punctajul: 10Care-i actiunea botulotoxinei asupra organismului uman?
a) [x] Deregleaza transmiterea excitatiei de la nerv la muschi
b) [ ] Inhiba neuronii intercalari din arcurile reflexe polisinaptice
c) [ ] Actiunea citolitica asupra hepatocitelor
d) [ ] Provoaca dezvoltarea nefrozo-nefritei
e) [ ] Are actiune autoimuna
---------------------------------------------------------------------
92. Capitol: botulism Punctajul: 10In favoarea diagnosticului de botulism pledeaza :
a) [x] xerostomia
b) [x] anizocoria
c) [ ] mioza
d) [x] sindromul gastroenteric la debutul bolii
e) [ ] hipertonusul muscular
---------------------------------------------------------------------
93. Capitol: botulism Punctajul: 10Pentru botulism sunt caracteristice sindroamele :
a) [ ] meningian
b) [x] oftalmoplegic
c) [x] miastenic
d) [x] gastrointestinal
e) [ ] colestatic
---------------------------------------------------------------------
94. Capitol: botulism Punctajul: 10In ce consta simptomatologia neurologica in botulism
caracteristica sindromului oftalmoplegic
a) [x] anisocorie
b) [ ] ptoza unilaterala
c) [x] nistagmus
d) [x] strabism
e) [ ] mioza
---------------------------------------------------------------------
95. Capitol: botulism Punctajul: 10In tratamentul botulismului se efectueaza :
a) [x] spalaturi gastrice
b) [ ] terapia de deshidratare
c) [x] seroterapia cu desensibilizarea fractionata
d) [ ] administrarea de antivirale
e) [x] terapia de dezintoxicare
---------------------------------------------------------------------
96. Capitol: botulism Punctajul: 10Pentru botulism sunt caracteristice semnele clinice :
a) [x] diplopia
b) [ ] paralizie unilaterala
c) [x] midriaza
d) [ ] febra 38-390C
e) [x] pareza valului palatin
---------------------------------------------------------------------
97. Capitol: botulism Punctajul: 10In botulism sunt caracteristice urmatoarele sindroame :
a) [x] mioneuroplegic
b) [x] gastrointestinal
c) [ ] meningeal
d) [x] oftalmoplegic
e) [ ] hipovolemic
---------------------------------------------------------------------
98. Capitol: botulism Punctajul: 10Alegeti simptomele caracteristice pentru botulism :
a) [ ] disfagia
b) [x] dereglarea constiintei
c) [x] anizocorie
d) [x] diplopie
e) [ ] ptoza palpebrala unilaterala
---------------------------------------------------------------------
99. Capitol: botulism Punctajul: 10Cu ce maladii se face diagnosticul diferential in botulism :
a) [ ] tetanos
b) [x] toxiinfectii alimentare
c) [ ] febra tifoida
d) [x] otravire cu ciuperci
e) [x] encefalita
---------------------------------------------------------------------
100. Capitol: dizenteria Punctajul: 10Indicati semnul caracteristic pentru varianta colitica de
dizenterie acuta:
a) [ ] dureri in regiunea ileocecala dreapta
b) [ ] scaun riziform
c) [x] chemari false
d) [ ] urina hipercroma
e) [ ] scaun abundent, de culoare verde
---------------------------------------------------------------------
101. Capitol: dizenteria Punctajul: 10In forma colitica a dizenteriei durerile sunt localizate
preponderent in regiunea:
a) [ ] epigastrica
b) [ ] mezogastrica
c) [ ] ombilicala
d) [ ] iliaca dreapta
e) [x] iliaca stanga
---------------------------------------------------------------------
102. Capitol: dizenteria Punctajul: 10Semnul caracteristic pentru forma colitica de dizenterie
este:
a) [ ] voma repetata
b) [ ] hepatomegalia
c) [x] scaun lichid, cu mucus si striuri de sange
d) [ ] dureri in portiunile superioare ale abdomenului
e) [ ] imfadenopatia
---------------------------------------------------------------------
103. Capitol: dizenteria Punctajul: 10In forma clasica de dizenterie este preponderent afectat:
a) [ ] ileonul
b) [ ] ntestinul subtire
c) [ ] colonul transversus
d) [x] rectul si sigmoidul
e) [ ] duodenul
---------------------------------------------------------------------
104. Capitol: dizenteria Punctajul: 10Sindromul colitic in dizenterie se caracterizeaza prin:
a) [x] enesme
b) [x] chemari false
c) [x] scaun saracacios, cu mucus si striuri de sange
d) [ ] scaun lichid, abundent, verzui
e) [ ] dureri in regiunea iliaca dreapta
---------------------------------------------------------------------
105. Capitol: dizenteria Punctajul: 10Complicatiile posibile in dizenterie forma colitica sunt:
a) [x] socul toxiinfectios
b) [ ] socul hipovolemic
c) [ ] socul anafilactic
d) [x] prolapsul rectal
e) [x] fisura sfincterului anal
---------------------------------------------------------------------
106. Capitol: dizenteria Punctajul: 10In tratamentul dizenteriei acute se administreaza:
a) [x] preparate nitrofuranice
b) [ ] benzilpenicilina
c) [x] sulfadimezina
d) [ ] tinidazolul (fazijina)
e) [x] biseptol
---------------------------------------------------------------------
107. Capitol: dizenteria Punctajul: 10Enumerati afirmatiile corecte referitoare la dizenterie
a) [x] in functie de evolutia clinica dizenteria bacteriana se divide in acuta si cronica
b) [ ] rezervorul principal al infectiei este, in cea mai mare parte, extrauman
c) [x] mai grav evoluiaza dizenteria provocata de bacilii Grigoriev-Shiga
d) [x] in peste 90% din cazuri portajul subclinic de bacili este de scurta durata
e) [ ] se poate complica prin hemoragii masive si insuficienta hepato-renala
---------------------------------------------------------------------
108. Capitol: dizenteria Punctajul: 10In dizenterie este necesar de efectuat diagnosticul
diferential cu:
a) [x] colita ulceroasa nespecifica
b) [x] salmoneloza
c) [ ] borelioza
d) [ ] mononucleoza infectioasa
e) [x] balantidiaza
---------------------------------------------------------------------
109. Capitol: dizenteria Punctajul: 10Ce investigatii paraclinece sunt recomandate in forma
clasica de dizenterie:
a) [x] examinarea bacteriologica a materiilor fecale
b) [ ] examinarea bacteriologica a sangelui
c) [x] examenul coprologic
d) [ ] colonoscopia
e) [x] investigatii serologice
---------------------------------------------------------------------
110. Capitol: dizenteria Punctajul: 10In ce situatii este recomandata rectomanoscopia sau
colonoscopia
a) [x] in formele atipice de dizenterie
b) [ ] la toti convalescentii de dizenterie
c) [ ] in febra paratifoida B
d) [x] in formele cronice de dizenterie
e) [x] in cazurile suspecte de purtatori de bacili dizenterici
---------------------------------------------------------------------
111. Capitol: erizipel Punctajul: 10Erizipelul recidivant este provocat de :
a) [ ] stafilococus aureus
b) [ ] asocieri stafilococ+streptococ
c) [x] L forme de streptococ B-hemolitic
d) [ ] streptococ A-hemolitic
e) [ ] streptococi din grupul C
---------------------------------------------------------------------
112. Capitol: erizipel Punctajul: 10Formele clinice ale erizipelului sunt :
a) [x] eritematoasa
b) [ ] ulcero-bubonica
c) [ ] oculo-bubonica
d) [x] eritematoasa-buloasa
e) [x] buloasa-hemoragica
---------------------------------------------------------------------
113. Capitol: erizipel Punctajul: 10Semnele caracteristice ale erizipelului sunt:
a) [x] debut cu febra, insotita adesea de frisoane si stare generala alterata
b) [x] local apare un placard fierbinte, edematos, eritematos, bine delimitat cu adenopatie
locoregionala sensibila
c) [x] se poate localiza oriunde pe corp, dar in ordinea frecventei, se intilneste la nivelul membrelor
inferioare, superioare, fetei, pavilionului urechii
d) [ ] este obligator triada clinica locala prin carbune, vezici fiice si edem pronuntat
e) [ ] este caracteristica instalarea sindromului de deshidratare pronuntata
---------------------------------------------------------------------
114. Capitol: erizipel Punctajul: 10In evolutia erizipelului pot surveni:
a) [x] complicati locale: necroze, gangrene, abcese, flegmoane, flebite
b) [x] complicatii generale: septicemie, reumatism articular acut
c) [ ] in uma suportarii erizipelului se dezvolta imunitate stabila
d) [ ] nu sunt caracteristice recidivele si suportarile repetate in aceasta unfectie
e) [x] dereglarile de microcirculatie poate cauza elefantiazis
---------------------------------------------------------------------
115. Capitol: erizipel Punctajul: 10Tratamentul in erizipel consta in urmatoarele masuri:
a) [x] repaus la pat
b) [x] tratament etiologic: cu Penicilina G sau Eritromicina sau Azitromicina sau Claritromicina,
Amoxaciclina + Acid Clavulamic sau Cefalosporine
c) [x] tratamentul patogenetic: antiinflamatoare nesteroidiene, antiagregante, trofice vasculare
d) [ ] corticoterapie in cazurile usoare
e) [ ] aplicarea pansamentului local
---------------------------------------------------------------------
116. Capitol: erizipel Punctajul: 10Erizipelul este cauzat de :
a) [ ] Stafilococ
b) [x] Streptococcus B-hemolitic din grupul A
c) [ ] Meningococ
d) [ ] Pneumococ
e) [ ] Gonococ
---------------------------------------------------------------------
117. Capitol: erizipel Punctajul: 10Agentul patogen al erizipelului pătrunde în organism:
a) [x] Prin leziuni de continuitate tegumentară
b) [ ] Prin înțepături de căpușă
c) [ ] Prin înțepături de țînțar
d) [ ] La nivelul tubului digestiv
e) [ ] Prin inoculare directă hematogenă
---------------------------------------------------------------------
118. Capitol: erizipel Punctajul: 10Pentru erizipel sunt caracteristice:
a) [x] placard bine delimitat cu burelet marginal
b) [x] placard cald, edematos, eritematos
c) [x] adenopatie loco-regională
d) [ ] ulcerație carbunoasă
e) [ ] eritem inelar cu paliditate în centru
---------------------------------------------------------------------
119. Capitol: erizipel Punctajul: 10Erizipelul debutează cu următoarele semne clinice:
a) [x] febră 38-39°
b) [x] limfadenopatie regională
c) [x] modificări cutanate
d) [ ] artralgii
e) [ ] dureri abdominale
---------------------------------------------------------------------
120. Capitol: erizipel Punctajul: 10În tratamentul etiotrop al erizipelului se utilizează :
a) [ ] Fluorchinolone
b) [ ] Sulfanilamide
c) [x] Penicilină
d) [x] Cefotaxim
e) [x] Eritromicina
---------------------------------------------------------------------
121. Capitol: erizipel Punctajul: 10După suportarea erizipelului :
a) [ ] se dezvoltă imunitate durabilă
b) [x] apare predispoziție la recidive
c) [x] se poate dezvolta limfostaza
d) [ ] rămîn cicatrice în locul afecțiunii cutanate
e) [x] poate rămîne hiperpigmentarea tegumentelor
---------------------------------------------------------------------
122. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10In favoarea febrei tifoide pledeaza :
a) [ ] febra cu durata de 10 saptamani
b) [ ] hiperemia fetei
c) [x] bradicardia relativa
d) [ ] tahicardia
e) [ ] dureri pronuntate in abdomen
---------------------------------------------------------------------
123. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10Pentru febra tidoida este caracteristic :
a) [x] hepatomegalie
b) [ ] hiperemia fetei
c) [ ] dureri lombare
d) [ ] eruptii petesiale
e) [ ] s.Rozenberg pozitiv
---------------------------------------------------------------------
124. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10Indicati agentul patogen al febrei tifoide
a) [x] Salmonella
b) [ ] Shigella
c) [ ] Enthamoeba histolytica
d) [ ] Streptococcus
e) [ ] Klebsiela
---------------------------------------------------------------------
125. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10In primele 2-3 zile de boala in febra tifoida este
caracteristic urmatoarea modificare in hemoleucograma:
a) [x] leucocitoza moderata
b) [ ] leucopenie
c) [ ] aparitia de mononucleare atipice
d) [ ] limfopenie
e) [ ] eozinofilie
---------------------------------------------------------------------
126. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10Semnul clinic tipic in febra tifoida este:
a) [ ] semnul Govorov
b) [ ] Morozkin
c) [x] Padalko
d) [ ] Rosenberg
e) [ ] Chiari-Avtin
---------------------------------------------------------------------
127. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10Pentru febra tifoida sunt caracteristice semnele clinice :
a) [x] abdomen balonat
b) [ ] tahicardie
c) [x] constipatii
d) [ ] ficat normal
e) [x] eruptii sub forma de rozeole
---------------------------------------------------------------------
128. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10La externarea convalescentilor dupa febra tifoida se
vor efectua urmatoarele investigatii :
a) [ ] hemocultura
b) [x] coprocultura
c) [ ] rozeolocultura
d) [x] urinocultura
e) [x] bilicultura
---------------------------------------------------------------------
129. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10In favoarea diagnosticului de febra tifoida pledeaza
semnele clinice :
a) [x] febra 38-39
b) [x] bradicardia relativa
c) [x] rozeole cutanate
d) [ ] mialgii in muschii gastrocnemieni
e) [ ] oligo-anuria
---------------------------------------------------------------------
130. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10Pentru febra tifoida sunt caracteristice complicatiile :
a) [ ] socul anafilactic
b) [x] socul toxiinfectios
c) [x] hemoragii digestive
d) [ ] perforatia intestinului gros
e) [x] perforatia intestinului subtire
---------------------------------------------------------------------
131. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10Exantemul in febra tifoida are caracter de:
a) [ ] rozeole-petesii
b) [ ] vezicule
c) [ ] petesii
d) [x] rozeole
e) [ ] cruste
---------------------------------------------------------------------
132. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10In primele 3 zile de boala febra tifoida poate fi
confirmata prin:
a) [x] hemocultura
b) [ ] urocultura
c) [ ] bilicultura
d) [ ] coprocultura
e) [ ] insamintarea maselor vomitive
---------------------------------------------------------------------
133. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10Perioada de incubatie in febra tifioda:
a) [ ] 1-7 zile
b) [x] 7-21 zile
c) [ ] 24- 30 zile
d) [ ] 30-40 zile
e) [ ] 40-60 zile
---------------------------------------------------------------------
134. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10In favoarea febrei tifoide pledeaza:
a) [x] febra ridicata timp de 3-4 saptamani
b) [ ] scaun fertura de orez
c) [x] meteorism
d) [x] hepatomegalie
e) [ ] abdomen retractat
---------------------------------------------------------------------
135. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10Examinarile de laborator efectuate in febra tifoida in
perioada de convalescenta la externare:
a) [x] coprocultura
b) [x] urinocultura
c) [ ] hemocultura
d) [ ] rozeolocultura
e) [x] bilicultura
---------------------------------------------------------------------
136. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10Externarea convalescentilor dupa febra tifoida se va
efectua:
a) [x] dupa 21 de zile de temperatura normala daca a fost tratat cu antibiotice
b) [x] dupa 14 zile de temperatura normala daca nu a fost tratat cu antibiotice
c) [ ] după rezultatul negativ al hemoculturii
d) [ ] dupa 10 zile de t- normala
e) [x] după rezultatul negativ al biliculturii
---------------------------------------------------------------------
137. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10In perioada initiala al febrei tifoide febra are caracter
a) [x] gradat ,,scalariform"
b) [x] atinge valori maxime la a 5 - 7 zi
c) [ ] din prima zi t 39,5 - 40 0 C
d) [ ] ondulantă
e) [x] din prima zi t 37,5 - 38 0
---------------------------------------------------------------------
138. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10In febra tifoida exantemul se caracterizeaza prin:
a) [x] apare la 8-9 zi de boala
b) [ ] apare la 4-5 zi de boala
c) [x] rozeolice
d) [ ] veziculoase
e) [x] monomorfe
---------------------------------------------------------------------
139. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10La bolnavii cu febra tifoida limba este:
a) [x] edematiata cu amprente dentare
b) [ ] limba ,,zmeurie,,
c) [ ] limba ,,lacuita,,
d) [x] cu depuneri sur-cafenii, uscata
e) [x] limba ,,prajita"
---------------------------------------------------------------------
140. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10In perioada de stare a febrei tifoide se constitue curbe
termice:
a) [ ] Intermitenta
b) [x] ondulanta
c) [x] continua
d) [x] tip Keldiușevschii
e) [ ] subfebrila
---------------------------------------------------------------------
141. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10Starea tifica in febra tifoida se manifesta prin:
a) [x] obnubilare
b) [x] delir
c) [x] halucinații
d) [ ] agitatie
e) [ ] hiperexcitabilitate
---------------------------------------------------------------------
142. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10In perioada de stare a febrei tifoide modificarile in
hemograma sunt:
a) [ ] leucocitoza
b) [x] leucopenia
c) [ ] monocitoza
d) [x] limfocitoza
e) [x] aneozinofilia
---------------------------------------------------------------------
143. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10Alegeti simptoamele caracteristice pentru febra tifoida:
a) [ ] insomnie
b) [x] indiferenta
c) [x] inapetenta
d) [ ] agitatie
e) [x] astenie
---------------------------------------------------------------------
144. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10In tratamentul Febrei tifoide nu se utilizeaza:
a) [ ] antibioticoterapia
b) [ ] detoxicarea
c) [x] seroterapia
d) [x] vaccinoterapia
e) [x] γ- globulina
---------------------------------------------------------------------
145. Capitol: febra tifoida Punctajul: 10Examinarea abdomenului la bolnavii de febra tifoida
prezinta:
a) [x] meteorism
b) [x] simptomul Padalko pozitiv
c) [x] crepitație palpatorie
d) [ ] Filipovici
e) [ ] Dureri sub rebordul stang
---------------------------------------------------------------------
146. Capitol: generale Punctajul: 10Care maladie face parte din grupul infectiilor de contact
(prin tegumentele lezate) ?
a) [ ] HVE
b) [ ] febra tifoida
c) [x] rabia
d) [ ] febra Q
e) [ ] boala Brill
---------------------------------------------------------------------
147. Capitol: generale Punctajul: 10Curba termica continua se caracterizeaza prin:
a) [x] temperatura in jurul la 39˚C, cu oscilatii de 1˚C, de o durata de la cateva zile pana la cateva
saptamani si chiar luni;
b) [ ] oscilatii de 3-5˚C in 24 ore, cu cadere brusca la indici normal sau subnormal;
c) [ ] oscilatii nesistematizate in timp si cu aparitie nereglata de la o zi la alta;
d) [ ] aparitia acceselor febrile cu regularitate in intervale stricte de 2-3 zile;
e) [ ] oscilatii de 2-3˚C in 24 ore, temperatura de dimineata fiind putin mai ridicata sau normala.
---------------------------------------------------------------------
148. Capitol: generale Punctajul: 10Antibioticoterapia se indica coerspunzator urmatorilor
criterii:
a) [x] respectarea dozelor si ritmul de administrare, care asigura concentratii eficiente si constante;
b) [x] adaptarea la severitatea infecţiei si natura focarului;
c) [ ] in cazuri grave pentru initierea tratamentului este obligatorie determinarea sensibilitatii
germenului;
d) [x] evitarea efectelor toxice si supradozarii;
e) [ ] administrarea intramusculara e utilizabila pentru toate antibioticele;
---------------------------------------------------------------------
149. Capitol: generale Punctajul: 10Eficacitatea antibioticoterapiei se bazează in special pe :
a) [x] ameliorarea clinica rapida;
b) [ ] aparitia unei localizari septice (embolii septice) ale infectiei;
c) [x] negativarea rezultatelor prelevarilor bacteriologice;
d) [ ] persistenta semnelor locale si generale ale infectiei peste 48-72 ore de tratament;
e) [x] normalizarea devierilor biologice, hematologice (in special leucocitoza) si a indicilor de
inflamatie;
---------------------------------------------------------------------
150. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10In tratamentul etiotrop al gripei se administreaza :
a) [ ] inhibitorii de reverstranscriptaza
b) [ ] antibiotice
c) [x] oseltamevir
d) [ ] ribavirina
e) [ ] vaccinul antigripal
---------------------------------------------------------------------
151. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Pentru gripa este caracteristica inflamatia cailor
respiratorii de tip :
a) [x] cataral
b) [ ] fibrinos
c) [ ] ibrino-necrotic
d) [ ] fibrino-hemoragic
e) [ ] purulent
---------------------------------------------------------------------
152. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Manifestarea clinica din gripa aviara:
a) [ ] insuficienta hepatica acuta
b) [x] pneumonie rapid progresiva
c) [ ] rinita muco-purulenta
d) [ ] pancreatita acuta
e) [ ] poliartrita
---------------------------------------------------------------------
153. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Cea mai frecventa complicatie in gripa este :
a) [ ] glomerulonefrita
b) [x] pneumonia
c) [ ] meningita
d) [ ] pancreatita
e) [ ] septicemia
---------------------------------------------------------------------
154. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Pentru care infectie respiratorie virala acuta este
caracteristica afectarea predominanta a traheei ?
a) [x] gripa
b) [ ] paragripa
c) [ ] adenoviroza
d) [ ] infectie respiratorie sincitiala
e) [ ] rinoviroza
---------------------------------------------------------------------
155. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Ce tip al virusului gripal provoaca pandemii ?
a) [x] A
b) [ ] B
c) [ ] C
d) [ ] D
e) [ ] E
---------------------------------------------------------------------
156. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Pentru care infectie respiratorie virala acuta este
caracteristica dezvoltarea crupului fals ?
a) [ ] gripa
b) [x] paragripa
c) [ ] adenoviroza
d) [ ] rinoviroza
e) [ ] infectie respiratorie sincitiala
---------------------------------------------------------------------
157. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Virusul gripal tip A contine :
a) [ ] ADN
b) [x] ARN
c) [x] neuraminidaza
d) [ ] reverstranscriptaza
e) [x] hemaglutinina
---------------------------------------------------------------------
158. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Enumerati trasaturile caracteristice pentru gripa
aviara:
a) [x] detresa respiratorie acuta
b) [x] sindrom febril cu semne de impregnare infectioasa
c) [x] pneumonie rapid evolutiva
d) [ ] afectarea predominanta a cailor respiratorii superioare
e) [ ] dezvoltarea de meningita purulenta
---------------------------------------------------------------------
159. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Simptomele gripei sunt :
a) [ ] conjunctivita fibrinoasa
b) [x] granulozitatea palatinului moale
c) [ ] simptomul Govorov pozitiv
d) [x] febra pana la 39-40 C din prima zi
e) [x] sclerita
---------------------------------------------------------------------
160. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Simptomele caracteristice pentru gripa sunt :
a) [ ] semnul Podalka pozitiv
b) [x] cefalee frontala
c) [x] eliminari seroase nazale din a 2-3 zi
d) [ ] rinoree abundenta seroasa din 1 zi
e) [x] semnul Morozkin pozitiv
---------------------------------------------------------------------
161. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Simptomele caracteristice pentru paragripa sunt :
a) [ ] dureri abdominale
b) [x] tusea latratoare
c) [ ] rinoree abundenta
d) [x] febra
e) [x] voce ragusita
---------------------------------------------------------------------
162. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Simptomele caracteristice pentru rinoviroze sunt :
a) [ ] bronhopneumonia
b) [x] rinoreia pronuntata
c) [ ] cefalea violenta
d) [x] subfebrilitatea
e) [x] semne minime de intoxicatie generala
---------------------------------------------------------------------
163. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Paragripa este provocata de :
a) [x] ARN virus
b) [ ] AND virus
c) [ ] g.Ortomyxovirus
d) [ ] g.Mastadenovirus
e) [ ] bacterii
---------------------------------------------------------------------
164. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Unul din semnele clinice caracteristice pentru
paragripa?
a) [ ] dureri abdominale
b) [x] tuse latratoare
c) [ ] tuse uscata
d) [ ] dureri retrosternale
e) [ ] amigdalita
---------------------------------------------------------------------
165. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10In paragripa cel mai frecvent se afecteaza:
a) [x] laringele
b) [ ] traheea
c) [ ] bronhii
d) [ ] faringele
e) [ ] plaminii
---------------------------------------------------------------------
166. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Sindrom caracteristic in paragripa:
a) [x] sdr. toxic moderat
b) [ ] sdr. hemoragic
c) [ ] sdr.abdominal
d) [ ] sdr.amigdalian
e) [ ] lipsa sdr. de intoxicatie
---------------------------------------------------------------------
167. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Metoda de confirmare a diagnosticului de paragripa
este:
a) [ ] urocultura
b) [ ] parazitologica
c) [ ] coprologica
d) [ ] R-tia Wasserman
e) [x] Imunoflorescenta directa
---------------------------------------------------------------------
168. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Semne caracteristice pentru paragripa sunt:
a) [x] tuse latratoare
b) [x] rinoree abundenta
c) [x] febra mai mult de 38°C
d) [ ] dureri abdominale
e) [ ] parotidita
---------------------------------------------------------------------
169. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10In paragripa date caracteristice in hemoleucograma
vor fi:
a) [x] leucopenie
b) [x] limfocitoza
c) [x] monocitoza
d) [ ] neutrofilie
e) [ ] leucocitoza
---------------------------------------------------------------------
170. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Diagnosticul specific de paragripa se confirma prin
metodele:
a) [x] Serologica
b) [ ] bacteriologica
c) [ ] parazitologica
d) [x] PCR
e) [x] Imunofluorescenta directa
---------------------------------------------------------------------
171. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10In tratamentul paragripei se utilizeaza:
a) [ ] perimitamina
b) [ ] lamivudina
c) [x] dexametazon
d) [x] bronhodilatatoare
e) [x] suprastin
---------------------------------------------------------------------
172. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Sindroame clinice caracteristice paragripei:
a) [x] intoxicatie generala moderata
b) [x] cataral din prima zi
c) [x] crup fals
d) [ ] nefrotic
e) [ ] hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
173. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Simptomele caracteristice pentru paragripa sunt:
a) [ ] hepatosplenomegalie
b) [x] tusea latratoare
c) [ ] dureri la deglutitie
d) [x] febra mai mult de 38°C
e) [x] voce ragusita
---------------------------------------------------------------------
174. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10 La IRVA se refera:
a) [ ] legioneloza
b) [ ] ornitoza
c) [x] gripa
d) [ ] rujeola
e) [ ] difteria
---------------------------------------------------------------------
175. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10In tratamentul formelor toxice de gripa se
administreaza:
a) [ ] pirimetamina
b) [ ] metronidazol
c) [ ] lamivudina
d) [x] oseltamivir
e) [ ] aciclovir
---------------------------------------------------------------------
176. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Complicatia gripei este:
a) [ ] septicemie
b) [ ] peritonita
c) [x] pneumonia
d) [ ] glomerulonefrita
e) [ ] colecistita
---------------------------------------------------------------------
177. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Diagnosticul specific de gripa se confirma prin:
a) [ ] bacteriologica
b) [x] PCR
c) [ ] coprologica
d) [ ] urocultura
e) [ ] parazitologica
---------------------------------------------------------------------
178. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Care modificare in leucograma este caracteristica
pentru gripa?
a) [x] leucopenie
b) [ ] hiperleucocitoza
c) [ ] neutrofiloza
d) [ ] aneozinofilie
e) [ ] limfopenie
---------------------------------------------------------------------
179. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Sindromul clinic predominant in gripa este?
a) [ ] sdr. hepatomegalie
b) [x] sdr. toxic
c) [ ] sdr. eruptiv
d) [ ] sdr. nefrotic
e) [ ] sdr.anemic
---------------------------------------------------------------------
180. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Partea tractului respirator predominant afectata in
gripa este:
a) [ ] Amigdalele
b) [ ] Alveolele
c) [ ] Bronsiolele
d) [x] Faringele
e) [ ] Bronsiile
---------------------------------------------------------------------
181. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Virusul gripal face parte din genul?
a) [ ] Paramyxovirus
b) [ ] Rhinovirus
c) [x] Ortomyxovirus
d) [ ] Herpes virus
e) [ ] Metamyxovirus
---------------------------------------------------------------------
182. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Calea de transmitere a virusului gripal:
a) [ ] Fecal-oral
b) [ ] Hidrica
c) [ ] Prin vectori
d) [ ] Hematogen
e) [x] Aerogen
---------------------------------------------------------------------
183. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Complicatiile in gripa sunt:
a) [ ] glomerulonefrita
b) [x] pneumonie
c) [x] otita
d) [x] meningita
e) [ ] colecistita
---------------------------------------------------------------------
184. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10La IRVA se refera:
a) [ ] mononucleoza infectioasa
b) [x] gripa
c) [x] paragripa
d) [ ] borelioza
e) [x] rinoviroza
---------------------------------------------------------------------
185. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Tratamentul antiviral in gripa include:
a) [x] rimantadina
b) [x] oseltamivir
c) [x] amantadina
d) [ ] aciclovir
e) [ ] antibiotice
---------------------------------------------------------------------
186. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Care sunt semnele clinice in gripa hipertoxica:
a) [x] febra mai mare de 40°C
b) [ ] rinoree abundenta in 1 zi
c) [ ] subfebrilitate
d) [x] meningism
e) [x] sdr. hemoragic
---------------------------------------------------------------------
187. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Care nu sunt proteinele de suprafata cu putere
antigenica in strucutra virusurilor gripalea:
a) [ ] Hemaglutinina
b) [ ] Neuroaminidaza
c) [x] Peptidaza
d) [x] Lipaza
e) [x] amilaza
---------------------------------------------------------------------
188. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Modificarile hemoleucogramei caracteristice in gripa
sunt:
a) [ ] leucocitoza
b) [ ] aneozinofilie
c) [x] leucopenie
d) [x] limfocitoza
e) [x] monocitoza
---------------------------------------------------------------------
189. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Agentul cauzal al infectiilor rinovirale face parte din
genul:
a) [ ] paramyxovirus
b) [x] Rinovirus
c) [ ] Metamyxovirus
d) [ ] Aviadenovirus
e) [ ] Rabdovirus
---------------------------------------------------------------------
190. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Semnul clinic caracteristic pentru rinoviroza este:
a) [ ] febra 39-40°C
b) [ ] tuse latratoare
c) [ ] durere retrosternala
d) [x] rinoree abundenta din prima zi
e) [ ] dureri la deglutitie
---------------------------------------------------------------------
191. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10In rhinoviroze se afecteaza:
a) [x] mucoasa nazală
b) [ ] traheia
c) [ ] laringele
d) [ ] bronhiile
e) [ ] bronsiolele
---------------------------------------------------------------------
192. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10In patogeniea rinovirozelor este caracteristic toate in
afara de :
a) [ ] afectarea celulelor epiteliale a mucoasei nazale
b) [ ] afectarea epiteliului bronhiilor si bronhiolelor
c) [x] adenopatie cervicala
d) [x] afectarea parenchimului pulmonar
e) [x] amigdalita
---------------------------------------------------------------------
193. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Ce nu se intilneste in tabloul clinic al rinovirozelor ?
a) [x] traheita
b) [x] bronsita
c) [x] cefalee
d) [ ] eliminari abundente din prima zi
e) [ ] subfebrilitate
---------------------------------------------------------------------
194. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10In patogeniea rinovirozelor este caracteristic:
a) [x] afectarea celulelor epiteliale a mucoasei nazale
b) [x] afectarea epiteliului bronhiilor si bronhioleleor la copii
c) [ ] adenopatie inghinala
d) [ ] afectarea parenchimului pulmonar
e) [x] dilatarea si pletora vaselor
---------------------------------------------------------------------
195. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Tabloul clinic al rinovirozelor nu include:
a) [x] cefalee difuza
b) [x] traheita
c) [ ] sclerita
d) [x] bronsita
e) [ ] conjunctivita
---------------------------------------------------------------------
196. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10In rinoviroze se afecteaza toate cu exceptia?
a) [x] laringe
b) [x] bronhii
c) [x] bronsiole
d) [ ] mucoasa nazala
e) [ ] epiteliul bronhiilor si bronhiolelor
---------------------------------------------------------------------
197. Capitol: gripa si IRVA Punctajul: 10Tabloul clinic in rinoviroze se manifesta prin:
a) [ ] febra inalta
b) [x] temperatura normala sau subfebrilitate
c) [x] stranuturi frecvente
d) [x] eliminari abundente din 1 zi
e) [ ] traheita
---------------------------------------------------------------------
198. Capitol: HIV Punctajul: 10Virusul HIV este:
a) [ ] Herpesvirus
b) [ ] Flavivirus
c) [x] Lentivirus
d) [ ] Oncovirus
e) [ ] Arbovirus
---------------------------------------------------------------------
199. Capitol: HIV Punctajul: 10Indicati afirmatia corecta referitoare la virusul HIV:
a) [ ] Este rezistent la dezinfectantele uzuale
b) [ ] Afecteaza exclusiv celulele mononucleare
c) [x] Penetrarea in celula este conditionata de existenta receptorilor celulari CD4
d) [ ] Penetrarea in celula este conditionata de existenta receptorilor celulari CD8
e) [ ] Are capacitate de reproducere extracelulara
---------------------------------------------------------------------
200. Capitol: HIV Punctajul: 10O mama nu poate transmite propriului copil virusul HIV:
a) [ ] In perioada intrauterina
b) [ ] In perioada intranatala
c) [ ] Prin lapte
d) [ ] In timpul operatiei de Cezariana
e) [x] Cu ocazia ingrijirilor curente
---------------------------------------------------------------------
201. Capitol: HIV Punctajul: 10Prin ce se caracterizeaza stadiul latent al infectiei cu HIV
a) [ ] Scadere ponderala 10% din greutatea anterioara
b) [x] Lipsa manifestarilor clinice si CD4 > 500/mL
c) [ ] Limfadenopatie persistenta si 200/mL< CD4 > 500/mL
d) [ ] Lipsa manifestгrilor clinice si CD4<200/mL
e) [ ] Candidoza orofaringiana persistenta, greu tratabila
---------------------------------------------------------------------
202. Capitol: HIV Punctajul: 10In ce caz infectia se considera a fi oportunista:
a) [ ] Primoinfectia la un pacient compromis imunologic
b) [ ] Reactivarea infectiei cronice la un pacient necompromis imunologic
c) [x] Infectarea cu germeni are loc in antecedente dar se manifesta mai tarziu, in conditii de
imunodepresie
d) [ ] Infectiile transmise intrauterin
e) [ ] Infectiile care se manifesta in perioda dupa vaccinare
---------------------------------------------------------------------
203. Capitol: HIV Punctajul: 10In ce caz testele serologice de diagnostic pot fi "fals negative"
in infectia cu HIV:
a) [ ] La gravide
b) [x] In primele 2-4 saptamani de infectie
c) [ ] La nou-nascuti
d) [ ] In faza terminala a stadiului SIDA
e) [ ] In infectii autoimune
---------------------------------------------------------------------
204. Capitol: HIV Punctajul: 10In ce caz pot fi rezultate "fals pozitive" la metodele de
serodiagnostic uzuale in infectia cu HIV:
a) [ ] La gravide
b) [x] La nou-nascutii pana la varsta de 18 luni din mame HIV-seropozitive
c) [ ] In primele 2-4 luni de infectie
d) [ ] In perioada sindromului acut retroviral (primoinfectie)
e) [ ] La copiii pana la varsta de 4 ani nascuti din mame HIV-seropozitive
---------------------------------------------------------------------
205. Capitol: HIV Punctajul: 10Ce patologii oro-faringiene nu sugereaza o infectie cu HIV
a) [ ] Leziuni herpetice persistente sau recidivante
b) [ ] Leziuni vasculare Kaposi
c) [ ] Leucoplachie paroasa a limbii
d) [ ] Candidoza persistenta, rezistenta la tratament
e) [x] Abces paratonzilar
---------------------------------------------------------------------
206. Capitol: HIV Punctajul: 10Indicati ce afectiuni ale SNC sunt sugestive pentru infectia
HIV/SIDA
a) [x] toxoplasmoza SNC
b) [x] meningoencefalita tuberculoasa
c) [ ] meningita meningococica
d) [ ] meningita enterovirala
e) [x] limfom cerebral primar
---------------------------------------------------------------------
207. Capitol: HIV Punctajul: 10Care sunt manifestarile clinice si de laborator mai frecvente in
primoinfectia cu HIV (sindrom acut retroviral)
a) [x] Manifestari clinice similare celor din mononucleoza acuta
b) [x] Prezenta dereglarilor dispeptice
c) [x] Leucopenie
d) [ ] Sarcom Kaposi
e) [ ] Pneumonia cu Pneumocistis carinii
---------------------------------------------------------------------
208. Capitol: HIV Punctajul: 10In SIDA pot aparea multiple neoplaszii, sugestive fiind doar
a) [ ] Osteosarcomul de cavum
b) [x] Sarcomul Kaposi
c) [x] Limfomul cerebral primar
d) [ ] Limfom Hodgkin
e) [x] Limfom nehodgkinian
---------------------------------------------------------------------
209. Capitol: HIV Punctajul: 10Ce pneumonii sunt sugestive pentru stadiul de SIDA:
a) [ ] Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae
b) [x] Candidoza pulmonara
c) [x] Pneumonie cu Pneumocistis carinii
d) [x] Pneumonie gripala
e) [ ] Pneumonia cu adenovirala
---------------------------------------------------------------------
210. Capitol: HIV Punctajul: 10Ce manifestari clinice sunt sugestive pentru stadiul de SIDA:
a) [ ] Candidoza orofaringeana
b) [x] Encefalopatie HIV
c) [x] Tuberculoza cu orice localizare
d) [x] Infectie cu HSV precum ulceratie cronica >1 luna sau esofagita, sau bronsita, sau pneumonie
e) [ ] Infectie cu HZV unidermatomala
---------------------------------------------------------------------
211. Capitol: HIV Punctajul: 10Ce manifestari clinice sunt sugestive pentru stadiul de SIDA:
a) [x] Limfom cerebral primar
b) [x] Candidoza esofagiana sau traheobronsica
c) [x] Toxoplasmoza cerebrala
d) [ ] Simptome constitutionale (febra ≥38 sau diaree >1 luna)
e) [ ] Sindrom mononucleozic
---------------------------------------------------------------------
212. Capitol: HIV Punctajul: 10Ce manifestari clinice caracterizeaza casexia provocata de HIV
din stadiul SIDA:
a) [x] Pierdere involuntara >10% din masa corporala
b) [x] Diaree cronica ≥30 zile sau febra intermitenta/constanta ≥30 zile
c) [x] Absenta altor infectii care ar explica pierderea in greutate
d) [ ] Prezenta infectiilor oportuniste
e) [ ] Lipsa diareei cronice sau febrei intermitente/constante
---------------------------------------------------------------------
213. Capitol: HIV Punctajul: 10Ce manifestari nespecifice sunt sugestive pentru infectia cu
HIV:
a) [x] Febra persistenta mai mult de o luna
b) [x] Diaree persistenta mai mult de o luna
c) [ ] Sindrom mononucleozic cu leucocitoza
d) [x] Scadere ponderala peste 10% din masa corporala initiala
e) [ ] Pneumonie postgripala
---------------------------------------------------------------------
214. Capitol: HIV Punctajul: 10Care agenti patogeni sunt considerati oportunisti in infectia cu
HIV/SIDA:
a) [x] Pneumocistis carinii
b) [x] Toxoplasma gondii
c) [x] CMV
d) [ ] Meningococcul
e) [ ] Pneumococcul
---------------------------------------------------------------------
215. Capitol: HIV Punctajul: 10Ce teste de diagnostic se aplica in depistarea infectiei cu HIV
a) [x] ELISA
b) [ ] Culturi embrionale
c) [ ] Insamantari pe bulion de selectie
d) [x] PCR
e) [x] Western-blot
---------------------------------------------------------------------
216. Capitol: HIV Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte referitoare la tratamentul antiviral in
infectia cu HIV:
a) [x] Se administreaza ca profilaxia postexpunere
b) [ ] Se administreaza doar un singur inhibitor de reverstranscriptaza la toti pacientii netratati
anterior
c) [ ] Este contraindicat pacientilor in stadiul SIDA avansata
d) [x] Se indica la pacientii cu CD4 scazut < 200 celule cu sau fara manifestari clinice severe
e) [x] Se recomanda gravidelor in scop profilaxic a infectiei HIV la nounascuti
---------------------------------------------------------------------
217. Capitol: HIV Punctajul: 10Sunt considerati "grupa de risc" pentru infectia cu HIV:
a) [x] Personalul medico-sanitar
b) [ ] Rudele bolnavilor de SIDA
c) [x] Pacientii ce necesita hemotransfuzii repetate
d) [x] Homosexualii
e) [ ] Gravidele
---------------------------------------------------------------------
218. Capitol: HIV Punctajul: 10In tabloul biologic al bolii SIDA s-au descris:
a) [x] Scaderea numarului total de limfocite
b) [x] Scaderea reactivitatii IDR la PPD (proba Mantu)
c) [ ] Cresterea raportului limfocite T CD4+/T CD8+
d) [x] Hipergammaglobulinemie policlonala (mai ales IgG єi IgA)
e) [ ] Leucocitoza pronuntata
---------------------------------------------------------------------
219. Capitol: HIV Punctajul: 10Ce afectiuni ale SNC sunt sugestive pentru infectia cu HIV/
SIDA:
a) [x] Encefalita toxoplasmica la adulti
b) [x] Meningite cu criptococc
c) [ ] Encefalopatia spongioforma
d) [ ] Meningita enterovirala
e) [x] Meningoencefalita cu M.tuberculosis
---------------------------------------------------------------------
220. Capitol: HIV Punctajul: 10Tratamentul infectiei cu HIV/SIDA se face cu:
a) [x] Inhibitori nucleozidici de reverstranscriptaza
b) [x] Inhibitori de proteaza
c) [ ] Inhibitori de hemaglutinina
d) [ ] Inhibitori de neuraminidaza
e) [x] Inhibitori nonnucleozidici de reverstranscriptaza
---------------------------------------------------------------------
221. Capitol: HIV Punctajul: 10Ce sunt caracteristice pentru primoinfectia HIV (sindromul acut
retroviral)
a) [x] Clinic poate evolua ca un sindrom pseudomononucleozic
b) [x] Simptomatologia clinica dureaza in mediu 2-4 saptamani
c) [ ] Intotdeauna se remarca o leucocitoza cu neutrofiloza si deviere spre stanga
d) [x] Apare la 5-30 zile de la infectare
e) [ ] Sindrom nefrotic
---------------------------------------------------------------------
222. Capitol: HIV Punctajul: 10Enumerati trasaturile caracteristice primoinfectiei HIV (sindrom
acut retroviral)
a) [ ] Intotdeauna evoluiaza foarte sever
b) [ ] Manifestarile clinice dureaza luni de zile
c) [x] ELISA si Westrn-Blot pot fi fals negative
d) [x] Cantitatea de ARN viral mult crescuta
e) [x] Nu se manifesta in 100% din cazurile infectate
---------------------------------------------------------------------
223. Capitol: HIV Punctajul: 10 Indicati afirmatiile corecte referitoare la infectia cu Herpes
Zoster :
a) [x] la pacientii imunodeprimati virusul Herpes Zoster poate duce nu numai la manifestari
cutanate, ci si la pneumonii interstitiale micronodulare bilaterale, meningoencefalite
b) [x] la copii contactati cu pacientii cu Herpes Zoster poate sa declanseze varicela
c) [ ] frecvent se depisteaza la copii si adolescenti
d) [ ] agentul patogen al Herpes Zoster este acelasi ca si in Herpes Simplex
e) [x] Herpes Zoster multidermatomal este un indice pentru investigarea pacientului la HIV-infectie
---------------------------------------------------------------------
224. Capitol: HIV Punctajul: 10Infecția oportunistă pulmonară in SIDA cel mai des poate fi
provocata de:
a) [ ] candida albicans
b) [ ] salmonella
c) [x] pneumocystis carini
d) [ ] toxoplasma gondii
e) [ ] papavavirus
---------------------------------------------------------------------
225. Capitol: HIV Punctajul: 10Ce patologii nu sugereaza o infectie HIV:
a) [ ] displazie cervicala
b) [ ] angiomatoza bacilara
c) [x] scabia
d) [ ] limfomul Burkitt
e) [ ] histoplasmoza diseminata
---------------------------------------------------------------------
226. Capitol: HIV Punctajul: 10Cel mai exact indice de prognostic pentru HIV:
a) [ ] limfocitoza
b) [ ] limfopenie
c) [ ] pancitopenie
d) [x] scaderea nivelului de limfocite CD4
e) [ ] cresterea nivelului de limfocite CD8
---------------------------------------------------------------------
227. Capitol: HIV Punctajul: 10Indicati afirmatia corecta referitor la HIV:
a) [x] penetrarea in celula este conditionata de existenta receptorilor CD4
b) [ ] penetrarea in celula este conditionata de existenta receptorilor CD8
c) [ ] este rezistent la mediul extern
d) [ ] contine neuroaminidaza
e) [ ] contine hemaglutinaza
---------------------------------------------------------------------
228. Capitol: HIV Punctajul: 10Forma cerebrala de SIDA este provocata cel mai des de:
a) [ ] meningococ
b) [x] toxoplazmoza
c) [ ] bruceloza
d) [ ] streptococ
e) [ ] leptospira
---------------------------------------------------------------------
229. Capitol: HIV Punctajul: 10Tratamentul pentru HIV infecţie și infecțiile oportuniste ale
acesteia include :
a) [ ] citostatice
b) [x] medicamente antiretrovirale
c) [x] medicamente antibacteriene
d) [x] medicamente antifungice
e) [ ] imunomodulatoare
---------------------------------------------------------------------
230. Capitol: HIV Punctajul: 10Modificări în analiza generală a sîngelui la HIV infectaţi
categoria B :
a) [ ] leucocitoză
b) [ ] limfocitoză
c) [x] limfopenie
d) [x] leucopenie
e) [x] monopenie
---------------------------------------------------------------------
231. Capitol: HIV Punctajul: 10Grupele de risc pentru infecţia HIV :
a) [x] consumatorii de droguri pe cale intravenoasă
b) [x] persoanele recipiente de organe sau spermă de la donatorii necontrolaţi
c) [x] persoanele promixe
d) [ ] persoanele care frecventează bazinele publice
e) [ ] persoanele ospătoriilor unde se alimentează persoane infectate
---------------------------------------------------------------------
232. Capitol: HIV Punctajul: 10HIV conţine următoarele antigene :
a) [x] Revertranscriptaza
b) [x] ARN
c) [ ] Hemaglutinina
d) [ ] Ag O
e) [x] proteina 8
---------------------------------------------------------------------
233. Capitol: HIV Punctajul: 10Ce manifestări sunt sugestive pentru infecția HIV:
a) [x] febra persistentă ce depașește 3-4 săptămîni
b) [ ] adaos ponderal
c) [ ] limfadenopatie unilaterală submandibulară
d) [x] transpirații nocturne
e) [x] splenomegalie
---------------------------------------------------------------------
234. Capitol: HIV Punctajul: 10Căile de transmitere în infecția HIV sunt:
a) [x] paranterală
b) [ ] alimentară
c) [x] vertical
d) [x] sexuală
e) [ ] prin aerosol
---------------------------------------------------------------------
235. Capitol: HIV Punctajul: 10Afecțiuni cutaneomucoase sugestive pentru HIV infecție:
a) [ ] infecția cu papilomavirus
b) [x] leucoplazie păroasă a limbii
c) [x] eritrodermie psoriazică
d) [ ] herpes zoster primar unidermatomal la adult
e) [x] dermatită seboreică
---------------------------------------------------------------------
236. Capitol: HIV Punctajul: 10Agenți patogeni în forma clinică intestinală ale SIDA:
a) [x] cryptosporidia
b) [ ] legionella
c) [ ] aspergillus
d) [x] candida
e) [x] salmonella
---------------------------------------------------------------------
237. Capitol: HIV Punctajul: 10Indicați celulele ce reprezintă rezervorul de HIV în organism:
a) [ ] epiteliociții tractului respirator superior
b) [x] macrofagii
c) [x] celulele insulelor Langerhans
d) [ ] hepatociții
e) [x] celulele dentritice
---------------------------------------------------------------------
238. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati marcherul serologic ce se depisteaza in ser in caz de
hepatita virala acuta A:
a) [ ] anti-HAV IgG
b) [ ] Ag HAV
c) [x] anti-HAV IgM
d) [ ] Ag HBe
e) [ ] anti-HEV IgM
---------------------------------------------------------------------
239. Capitol: HV Punctajul: 10Care virusuri are un genom tip ADN:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
240. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati afirmatia corecta privitoare la virusurile hepatice:
a) [x] VHA este distrus la fierbere in 5 minute
b) [ ] Rezistenta VHA este mai mare decat VHB
c) [ ] VHB nu este rezistent la tratarea instrumentarului medical cu alcool
d) [ ] VHB este distrus la fierbere in mai putin de 20-30 minute
e) [ ] VHB nu se distruge la autoclavare
---------------------------------------------------------------------
241. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati afirmatia corecta referitoare la epidemiologia hepatitelor
virale:
a) [ ] HVA este o zooantroponoza
b) [x] Sursa de VHB este reprezentata de bolnavii de toate categoriile de evolutie a infectiei
c) [ ] VHE este transmis pe cale parenterala
d) [ ] Receptivitatea fata de VHE nu este generala
e) [ ] Curba de imbolnavire prin VHA nu depinde de sezon
---------------------------------------------------------------------
virale:
a) [x] Hiperendemicitatea HVA este confirmata in conditii dificitare socio-economice si de igiena
precara
b) [ ] Receptivitatea fata de virusul HVA nu este generala
c) [ ] Sursa de infectie in HVE poate fi omul bolnav cu HVE cronica
d) [ ] Transmiterea VHD este similara cu cea in HVE
e) [ ] Viremia cu VHA este de lunga durata, pana la 2-3 luni dupa debutul bolii
---------------------------------------------------------------------
virale:
a) [ ] In HVA perioada de incubatie dureaza 7-70 zile
b) [ ] In HVB perioada de incubatie dureaza 30-120 zile
c) [ ] Calea de molipsire prin VHC este similara cu cea din HVE
d) [ ] Doza de infectare in HVC este mult mai mare comparativ cu HVB
e) [x] Transmiterea VHE pare favorizata de mediul acvatic
---------------------------------------------------------------------
244. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati afirmatia corecta privitoare la simptomatologia
preicterica a hepatitelor acute virale:
a) [ ] Artralgiile se intalnesc frecvent in HVA si HVE
b) [ ] Cresterea ALAT nu-i caracteristica perioadei preicterice
c) [ ] Artritele sunt caracteristice HVC
d) [ ] Coma hepatica de gradul I-II se poate instala si in perioada preicterica
e) [x] Stabilirea diagnosticului etiologic al hepatitelor virale in perioada preicterica se face in baza
testelor serologice specifice
---------------------------------------------------------------------
245. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati semnul clinic si de laborator ce se intalneste frecvent in
perioada preicterica a HVB
a) [ ] Sclerita
b) [ ] Poliartrita
c) [x] anti-HBc IgM pozitiv
d) [ ] Lombalgii
e) [ ] Bilirubina totala 35 mkm/l
---------------------------------------------------------------------
246. Capitol: HV Punctajul: 10Care din afirmatiile referitoare la tratamentul hepatitelor acute
virale nu este corecta:
a) [ ] Se recomanda dieta hipocalorica
b) [ ] Repaosul la pat este esential pentru vindecare
c) [ ] Pacientul respecta regimul alimentar si de munca pana la normalizarea ALAT
d) [x] Nu exista tratament etiotrop pentru HV de tip B sau C
e) [ ] Corticoterapie este indicata in formele fulminante de HV
---------------------------------------------------------------------
247. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati afirmatia falsa referitoare la evolutia hepatitelor virale
acute:
a) [ ] > 90% din pacientii cu HVB acuta se vindeca
b) [ ] HVA nu se cronicizeaza
c) [ ] Mortalitatea in HVE poate atinge 10-20% la gravide
d) [x] Probabilitatea de cronicizare in coinfectia B si D este mai mare comparativ cu suprainfectia D
e) [ ] Hepatita virala acuta C se cronicizeaza in > 50-70% cazuri
---------------------------------------------------------------------
248. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati afirmatia falsa privitoare la simptomatologia preicterica
a hepatitelor acute virale:
a) [ ] Este sistemica si variabila
b) [ ] Anorexia, greata, fatigabilitatea preced icterul in majoritatea cazurilor
c) [x] Febra inalta (38-39 C) se intalneste mai frecvent in HVB si HVC
d) [ ] Scaunele aholice pot precede instalarea icterului tegumentar
e) [ ] Hepatomegalia poate fi depistata in perioada preicterica
---------------------------------------------------------------------
249. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati afirmatiile false referitoare la evolutia hepatitelor virale
acute:
a) [x] Mortalitatea in HVA este mai mare la gravide in ultimul trimestru de sarcina
b) [ ] Suprainfectia cu VHD creste riscul de cronicizare in HVB
c) [ ] HVE nu se cronicizeaza
d) [ ] Riscul aparitiei hepatocarcinomului primar este mai mare la purtatorii cronici de VHB si VHC
e) [ ] Persistenta HBeAg >3 luni este un indicator al cronicizarii HVB
---------------------------------------------------------------------
250. Capitol: HV Punctajul: 10 Indicati afirmatia corecta referitoare la evolutia hepatitelor
virale acute:
a) [ ] Coma hepatica mai frecvent se instaleaza la pacientii cu HVC comparativ cu HVB
b) [ ] Riscul de cronicizare in HVD coinfectie este mult mai mare comparativ cu HVB acuta
c) [x] Hemoragiile uterine sunt una din cauzele de deces a gravidelor cu HVE acuta
d) [ ] Probabilitatea de cronicizare in HVC > HVD coinfectie > HVD suprainfectie
e) [ ] Hepatocarcinomul hepatic primar este frecvent diagnosticat la pacientii cu HVE cronica
---------------------------------------------------------------------
251. Capitol: HV Punctajul: 10In cazul unui copil nascut din mama purtatoare de HBsAg se va
lua urmatoarea masura de profilaxie postexpunere:
a) [x] Administrare de vaccin genoingineric anti HVB
b) [ ] Administrare de vaccin viu anti HVB
c) [ ] Administrare de PegIntron copilului din primele clipe dupa nastere
d) [ ] Administrarea doar de imunoglobuline specifice este suficienta ca masura de profilaxie
e) [ ] Administrarea doar de antivirale si imunoglobuline specifice este suficienta ca masura de
profilaxie
---------------------------------------------------------------------
252. Capitol: HV Punctajul: 10Care din virusuri are un risc mai mare de transmitere perinatala
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHA+VHC
d) [ ] VHC
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
253. Capitol: HV Punctajul: 10Care din marcherii serologici ai HVB indica la o probabila
evolutie acuta a infectiei:
a) [ ] HBsAg
b) [ ] anti HBe
c) [ ] Anti HBc IgG
d) [ ] HBeAg
e) [x] Anti HBc IgM in titru mare
---------------------------------------------------------------------
254. Capitol: HV Punctajul: 10Care din indicii serologici sau biochinmici indica la o evolutie
acuta a HV:
a) [x] Imunoglobulinele specifice clasa M in titru mare
b) [ ] Majorarea ALAT
c) [ ] Bilirubinemia
d) [ ] Majorarea reactiei cu timol
e) [ ] Indicele protrombinic scazut
---------------------------------------------------------------------
255. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati ce medicatie se indica in tratamentul HVB cronice
a) [ ] Preparatele din grupul Interferonilor + Ribavirina
b) [x] Preparatele din grupul Interferonilor + Lamivudina
c) [ ] Ribavirina + Lamivudina
d) [ ] Preparatele din grupul Interferonilor + Oseltamivir
e) [ ] Preparatele din grupul Interferonilor + Glucocorticoizi
---------------------------------------------------------------------
256. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati ce medicatie se indica in tratamentul HVC cronice
a) [x] Preparatele din grupul interferonilor + Ribavirina
b) [ ] Preparatele din grupul Interferonilor + Lamivudina
c) [ ] Preparatele din grupul Interferonilor + Oseltamivir
d) [ ] Preparatele din grupul Interferonilor + Glucocorticoizi
e) [ ] Ribavirina + Lamivudina
---------------------------------------------------------------------
257. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati modificarea ce indica la o evolutie spre necroza hepatica
acuta in cazul hepatitei virale fulminante:
a) [ ] majorarea ALAT >12 ori
b) [ ] hiperbilirubinemia
c) [x] scaderea progresiva a indicelui protrombinic
d) [ ] HBeAg pozitiv in titru mare
e) [ ] hipergamaglobulinemia
---------------------------------------------------------------------
258. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati ce marcheri biochimici, serologici sau virusologici
confirma diagnosticul de HVC cronica:
a) [ ] ALAT in limitele normei; anti HCV IgM- pozitiv, ARN-HCV - pozitiv
b) [ ] ALAT in limitele normei; anti HCV IgG pozitiv, ARN-HCV - negativ
c) [x] cresterea ALAT, anti HCV-IgG pozitiv; ARN-HCV - pozitiv
d) [ ] cresterea ALAT; antiHCV IgM - pozitiv; ARN-HCV - pozitiv
e) [ ] cresterea ALAT; anti HCV-IgG pozitiv; ARN-HCV - negativ
---------------------------------------------------------------------
259. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati ce marker indica o imunitate formata in urma vacinarii
anti hepatita B
a) [ ] AgHBs
b) [ ] Anti HBe
c) [ ] Anti HBc
d) [x] Anti HBs
e) [ ] Anti HBc + Anti HBs
---------------------------------------------------------------------
260. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati prezenta carui sindrom permite diferentierea hepatitei
virale acute de tip A de cea de tip B:
a) [x] Pseudogripal
b) [ ] Dispeptic
c) [ ] Colestatic
d) [ ] Icteric
e) [ ] Hepatopriv
---------------------------------------------------------------------
261. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati trasatura caracteristica HVD suprainfectiei:
a) [ ] Infectia cu VHD induce cresterea sintezei de VHB
b) [ ] Evolutia cronica se constata in 10-20% cazuri
c) [ ] Intotdeauna se depisteaza AgHBe pozitiv
d) [x] Aparitia precoce a sindromului edematos-ascitic in cazurile grave
e) [ ] Gradul hepatomegaliei ajuta la diferentierea suprainfectiei de coinfectie
---------------------------------------------------------------------
262. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati trasatura caracteristica HVC:
a) [ ] Ponderea inalta a imbolnavirilor perinatale
b) [ ] Tendinta evolutiva catre persistenta infectiei si cronicizare in 10-20% cazuri
c) [ ] Ponderea inalta a formelor fulminante
d) [ ] Pacientii purtatori cronici de HCV nu au riscul aparitiei hepatomului primar
e) [x] VHC se poate multiplica in hepatocite, monocucleare, limfocite T si B
---------------------------------------------------------------------
263. Capitol: HV Punctajul: 10Ce indice ajuta in monitorizarea de zi cu zi a comei hepatice
a) [ ] Bilirubina
b) [x] Indicele protrombinic
c) [ ] Reactia cu timol
d) [ ] Gama globulinele
e) [ ] ALAT
---------------------------------------------------------------------
264. Capitol: HV Punctajul: 10In ce caz de hepatita virala pot fi administrati corticoizii:
a) [ ] HVB cronica
b) [ ] Ciroza hepatica C decompensata
c) [x] Coma hepatica
d) [ ] HVC acuta de gravitate medie
e) [ ] HVB acuta de gravitate medie
---------------------------------------------------------------------
265. Capitol: HV Punctajul: 10Ce indice de laborator permite de a suspecta carcinomul hepatic
primar la un pacient cu hepatita virala B cronica
a) [ ] Majorarea ALAT
b) [ ] Micsorarea beta lipoproteidelor
c) [x] Majorarea alfa fetoproteinei
d) [ ] Cresterea gama glutamiltranspeptidazei
e) [ ] Disproteinemia
---------------------------------------------------------------------
266. Capitol: HV Punctajul: 10In ce material biologic se detecteaza mai frecvent VHD:
a) [ ] Sputa
b) [ ] Materii fecale
c) [ ] Saliva
d) [x] Sange
e) [ ] Urina
---------------------------------------------------------------------
267. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati afirmatiile corecte privind patogenia hepatitelor
virale:
a) [x] VHA se multiplica primar in orofaringe, epiteliul jejunal
b) [x] In HVB multiplicarea intrahepatica a virusurilor nu conduce direct la leziuni distructive
celulare
c) [ ] HVA si HVC au o evolutie autolimitata
d) [x] Afectarea extrahepatica prin complexe imune celulare nu este caracteristica HVA
e) [ ] VHE poate induce aparitia hepatocarcinomului primar
---------------------------------------------------------------------
268. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati factorii care determina evolutia bolii in hepatitele
virale
a) [x] Tipul de virus hepatic
b) [x] Capacitatea de reactie imuna
c) [ ] Mecanizmul de transmitere
d) [x] Interferarea cu alti factori (coinfectii, suprainfectii)
e) [ ] Durata perioadei de incubatie
---------------------------------------------------------------------
269. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati sindroamele si modificarile de laborator prin care se
exprima suferinta celulara in hepatitele virale acute
a) [x] Sindrom de citoliza
b) [x] Sindrom hepatopriv prin dereglarea functiei de sinteza
c) [x] Pierderea selectivitatii de permeabilitate membranara pentru bilirubina conjugata
d) [ ] Hipergamaglobulinemie pronuntata >30%
e) [ ] Anemie hemolitica
---------------------------------------------------------------------
270. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte privind contagiozitatea si caile de
transmitere in hepatita virala
a) [ ] Bolnavul cu hepatita tip A este contagios doar in perioada icterica
b) [x] Pericolul de transmitere a infectiei in perioada intranatala este mai mare la gravidele HBe Ag
pozitive
c) [x] Contagiozitatea bolnavului cu hepatita tip B este ultimele 2-3 saptamani de incubatie pana la
sfarsitul bolii
d) [ ] In HVB acuta eliminarea fecala a virusului dureaza toata perioada de stare
e) [x] Calea de transmitere in HVC nu poate fi reconstituita in toate cazurile
---------------------------------------------------------------------
271. Capitol: HV Punctajul: 10Care dintre manifestarile de mai jos sunt compatibile cu debutul
unei hepatite acute virale:
a) [x] Hipercomia urinei
b) [ ] Febra tip hectic
c) [ ] Diaree tranzirorie
d) [x] Fatigabilitate, astenie
e) [x] Dureri surde in subrebordul costal drept
---------------------------------------------------------------------
272. Capitol: HV Punctajul: 10Hepatomegalia din hepatita acuta virala se recunoaste prin:
a) [ ] Are consistenta crescuta, suprafata neregulata
b) [x] Este sensibila la palpare
c) [ ] Este prezenta in toate cazurile evolutive (tipice si atipice)
d) [x] Nu este marita proportional cu severitatea bolii
e) [x] Este palpabila din perioada preicterica
---------------------------------------------------------------------
273. Capitol: HV Punctajul: 10Icterul din hepatita acuta virala forma tipica se caracterizeaza
prin:
a) [x] Bilirubinemie preponderent pe contul fractiei directe
b) [x] Hiperhromia urinei precede aparitia icterului tegumentar
c) [ ] Prurit cutanat
d) [ ] Anemie concomitenta
e) [x] Cresterea urobilinogenului seric si urinar
---------------------------------------------------------------------
274. Capitol: HV Punctajul: 10Нepatitele virale acute cu prezenta sindromului colestatic se
confirma prin:
a) [ ] Hiperbilirubinemie neconjugata
b) [x] Clinic - prurit cutanat
c) [x] Cresterea moderata a beta-lipoproteidelor
d) [x] Cresterea moderata a fosfatazei alcaline
e) [ ] Micsorarea indicelui protrombinic
---------------------------------------------------------------------
275. Capitol: HV Punctajul: 10In cazul repetarii hepatitei la aceeasi persoana poate fi vorba de:
a) [x] Reinfectie cu alt virus hepatic
b) [ ] Reinfectie cu acelasi virus in caz de HVA
c) [x] Acutizarea unei forme latent evolutive
d) [x] Supra-infectia cu al doilea virus (D plus B)
e) [ ] Raspunsul organismului la introducerea vaccinului impotriva HVB
---------------------------------------------------------------------
276. Capitol: HV Punctajul: 10Ce tratament se aplica in cazurile grave de hepatita virala:
a) [ ] Antibiotice cu spectru larg de actiune in doze mari
b) [x] Inhibitori de proteaze
c) [x] Tratament de dezintoxicare
d) [x] Corticoterapia
e) [ ] Administrarea de vaccin specific
---------------------------------------------------------------------
277. Capitol: HV Punctajul: 10Caror pacienti cu hepatita virala le este contraindicat tratamentul
cu interferoni:
a) [x] Pacientilor ce sufera de depresii, in special cu antecedente de suicid
b) [x] Pacientilor cu maladii autoimune concomitente
c) [ ] Pacientilor cu colecistita cronica
d) [x] Pacientilor cu leucopenie si trombocitopenie severa
e) [ ] Pacientilor cu pielonefrita cronica
---------------------------------------------------------------------
278. Capitol: HV Punctajul: 10In ce caz nu se recomanda tratamentul cu interferoni:
a) [x] Ciroza hepatica decompensata
b) [ ] Hepatita virala B cronica activa
c) [x] Hepatita virala B cronica fara activitate clinico-biochimica
d) [x] Hepatita virala A evolutie trenanta
e) [ ] Hepatita virala C evolutie trananta, cu nivel inalt de viremie
---------------------------------------------------------------------
279. Capitol: HV Punctajul: 10Care dintre testele urmatoare nu indica natura (etiologia)
suferintelor hepato-celulare:
a) [x] Micsorarea indicelui protrombinic
b) [x] Majorarea ALAT
c) [x] Bilirubinemia
d) [ ] Depistarea anti HBc IgM
e) [ ] Depistarea anti HAV IgM
---------------------------------------------------------------------
280. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati formele de evolutie atipica a hepatitelor virale acute:
a) [ ] Inaparenta
b) [ ] Icterica
c) [ ] Anicterica
d) [x] Subclinica
e) [ ] Prodromala
---------------------------------------------------------------------
281. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati trasaturile carcteristice formei inaparente de HV acuta
a) [ ] Prezenta sidromului citolitic
b) [x] Aparitia antigenelor / anticorpilor specifici
c) [x] Absenta hepatosplenomegaliei
d) [x] Absenta icterului
e) [ ] Micsorarea indicelui protrombinic
---------------------------------------------------------------------
282. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati trasaturile carcteristice formei anicterice de HV acuta
a) [x] Prezenta sindromului citolitic
b) [x] Prezenta sindromului hepatopriv
c) [x] Hepatosplenomegalia
d) [ ] Hiperbilirubinemia
e) [ ] Prezenta SCID (sindromul de coagulare intravasculara diseminata)
---------------------------------------------------------------------
283. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati trasaturile carcteristice formei subclinice de HV acuta
a) [x] Prezenta sindromului citolitic slab pronuntat
b) [ ] Prezenta sindromului dispeptic in perioada prodromala
c) [ ] Hepatosplenomegalia
d) [x] Aparitia antigenelor / anticorpilor specifici
e) [x] Absenta icterului
---------------------------------------------------------------------
284. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati trasaturile carcteristice formei fruste de HV acuta
a) [x] Prezenta hiperbilirubinemiei nepronuntate
b) [x] Prezenta sindromului citolitic slab pronuntat
c) [x] Prezenta hepatomegaliei usor pronuntate
d) [ ] Aparitia sindromului hemoragic
e) [ ] Aparitia sindromului edematos-ascitic
---------------------------------------------------------------------
285. Capitol: HV Punctajul: 10Care date clinice si de laborator indica la gravitatea bolii in cazul
HV:
a) [x] Balonarea abdomenului si reaparitia durerilor in subrebordul costal drept
b) [ ] Majorarea ALAT
c) [ ] Prezenta hepatosplenomegaliei
d) [x] Agravarea starii generale in perioada icterica
e) [x] Aparitia sindromului hemoragic
---------------------------------------------------------------------
286. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte privitor la tratamentul hepatitelor
virale
a) [ ] Glucocorticoizii se administreaza in majoritatea cazurilor de hepatita virala cronica activa
b) [x] Zefixul, adefovirul, entecavirul si interferonii sunt antiviralele ce se folosesc in tratamentul
HVB sau HVD
c) [x] Ribavirina si interferonii sunt antiviralele ce se administreaza pacientilor cu HVC
d) [x] Inhibitorii de proteaza sunt obligatoriu indicati pacientilor cu hepatita virala cu evolutie
severa
e) [ ] In HVA evolutie trenata se recomanda administrarea de Zefix sau Ribavirina
---------------------------------------------------------------------
287. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati trasaturile caracteristice formelor fulminante de
hepatita virala
a) [ ] Formele fulminante sunt mult mai frecvente in HVC comparativ cu HVB
b) [x] Modificarile neuropsihice evoluiaza odata cu agravarea bolii
c) [x] Monitorizarea zilnica a indicelui protrombinic permite de a aprecia corect gravitatea bolii
d) [ ] Monitorizarea zilnica a ALAT permite de a aprecia corect gravitatea bolii
e) [x] Toti pacientii care au supravietuit hepatitei fulminante cu VHB rareori fac forme cronice
---------------------------------------------------------------------
288. Capitol: HV Punctajul: 10Care dintre cele enumerate ne permit de a suspecta o suferinta
hepatica cronica
a) [x] Hipergamaglobulinemia
b) [x] Ficat de consistenta crescut
c) [x] Prezenta sindromului edematos-ascitic
d) [ ] Cresterea considerabila a ALAT
e) [ ] Cresterea fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
289. Capitol: HV Punctajul: 10Care din urmatoarele afirmatii referitoare la VHA sunt
adevarate:
a) [ ] Este un virus ADN
b) [x] Este cunoscut un singur antigen specific fixat de membrana externa
c) [x] Este distrus la fierbere timp de 5 minute
d) [x] Inactivarea VHA se poate obtine prin contactul acestuia cu concentratii mari de clorol
e) [ ] Izolarea VHA in culturi este o metoda uzuala de diagnostic
---------------------------------------------------------------------
290. Capitol: HV Punctajul: 10Care din afirmatii referitoare la HVA sunt corecte:
a) [x] Are o perioada de incubatie de 15 - 45 zile
b) [x] Virusul are actiune directa citolitica asupra hepatocitelor
c) [x] Virusul este prezent in bila, materii fecale, sange spre sfarsitul perioadei de incubatie
d) [ ] Replicarea virusului se produce la nivel hepatic, in limfocite T-helper, in celule stem
e) [ ] In perioada icterica VHA nu se detecteaza in tesutul hepatic
---------------------------------------------------------------------
291. Capitol: HV Punctajul: 10Care din afirmatiile referitoare la diagnosticul serologic al HVA
sunt corecte:
a) [x] Anti-HVA IgM pot persista in sange pana la 3-6 luni
b) [ ] Titrurile inalte de Anti-HVA IgG semnifica o infectie cronica
c) [x] Titrurile inalte de Anti-HVA IgM semnifica o infectie acuta
d) [ ] Pacientii primar diagnosticati cu Anti-HVA IgG pozitivi sunt obligatoriu examinati la ARN
HVA
e) [x] Anticorpii Anti-HVA IgG raman detectabili in ser un timp nedefinit si asigura protectia
impotriva reinfectarii
---------------------------------------------------------------------
292. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati caracteristicele corecte privind hepatita virala A
a) [x] Evoluiaza cel mai des infraclinic (atipic)
b) [ ] Cronicizeaza la sugari
c) [x] In regiunile endemice afecteaza mai ales copiii
d) [x] Are prevalenta sezoniera de vara-toamna
e) [ ] Are o perioada de incubatie peste 60 zile
---------------------------------------------------------------------
293. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati sindroamele clinice caracteristice perioadei
preicterice in HVA:
a) [x] Sindrom dispeptic
b) [ ] Sindrom colestatic
c) [ ] Sindrom artralgic
d) [x] Sindrom de intoxicatie
e) [x] Sindrom pseudogipal
---------------------------------------------------------------------
294. Capitol: HV Punctajul: 10Care din afirmatii referitoare la VHB sunt corecte:
a) [ ] Este un virus ARN
b) [ ] Ag HBc este o proteina nucleocapsidica frecvent detectata in sangele periferic la pacientii cu
HVB acuta
c) [x] Primul marker viral detectabil in ser este HBsAg
d) [x] VHB poate fi detectat in sangele periferic din perioada de incubatie
e) [x] AntiHBs confirma imunitatea organismului fata de VHB
---------------------------------------------------------------------
295. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte referitoare la diagnosticarea de
laborator a HVB
a) [ ] Cresterea ALAT serice precede aparitia AgHBs in sange
b) [x] AgHBs este detectabil in ser la >95% din pacientii cu HVB acuta
c) [ ] Aparitia in sange a AgHBe indica trecerea virusului in faza nonreplicativa
d) [x] Anticorpii anti-HBe sunt detectabili in ser anterior anticorpilor anti-HBs
e) [x] Persistenta in ser a AgHBs > 6 luni indica cronicizarea HVB
---------------------------------------------------------------------
296. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati manifestarile extrahepatice cauzate de complexele
imune celulare din HVB
a) [ ] Colecistite
b) [x] Crioglobulinemie
c) [ ] Pielonefrite
d) [x] Poliarterite nodoase
e) [x] Glomerulonefrite membranoase
---------------------------------------------------------------------
297. Capitol: HV Punctajul: 10In circulatia libera a pacientului cu HVB acuta se pot identifica:
a) [ ] AgHBc
b) [x] AgHBs
c) [x] AgHBe
d) [ ] ARN viral
e) [x] Particole DANE (virion integru)
---------------------------------------------------------------------
298. Capitol: HV Punctajul: 10Semnificatia antigenului HBe este:
a) [ ] Marker de convalescenta
b) [x] Indice de replicare activa
c) [ ] Risc de evolutie spre marea insuficienta hepatica in formele fulminante
d) [x] Risc de evolutie cronica la persistenta indelungata
e) [x] Contagiozitate mare
---------------------------------------------------------------------
299. Capitol: HV Punctajul: 10In cursul infectiei naturale cu VHB apar anticorpii:
a) [ ] Anti-ARN VHB
b) [x] Anti-HBs
c) [x] Anti-HBc
d) [x] Anti-HBe
e) [ ] Anti-ADN polimeraza
---------------------------------------------------------------------
300. Capitol: HV Punctajul: 10Imunitatea dupa hepatita B este:
a) [ ] Asigurata de anti-HBc
b) [x] Asigurata de anti-HBs
c) [x] Specifica pentru virusul B
d) [x] De durata lunga si nu permite reinfectarea cu VHB
e) [ ] Asigurata de anti-ADN viral
---------------------------------------------------------------------
301. Capitol: HV Punctajul: 10Care sunt recomandarile date unui pacient cu hepatita cronica B
fara activitate biochimica
a) [x] Supraveghere dispanserica nu mai putin de o data la 6 luni
b) [ ] Tratament obligatoriu cu antivirale
c) [x] Vacinarea impotriva HVB a partenerilor sexuali
d) [x] Investigarea periodica a alfa-fetoproteinei
e) [ ] Perfuzii intravenoase de aminoacizi
---------------------------------------------------------------------
302. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati sindroamele clinice caracteristice perioadei
preicterice in HVB:
a) [ ] Sindrom pseudogripal
b) [x] Sindrom artralgic
c) [x] Sindrom astenovegetativ
d) [x] Sindrom dispeptic
e) [ ] Sindrom colestatic
---------------------------------------------------------------------
303. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte privitoare la HVC:
a) [ ] Se transmite transplacentar оn >20% cazuri
b) [x] Poate avea atat incubatie scurta de 2-4 saptamani, cat si lunga de pana la 180 zile
c) [x] Dezvolta sindrom citolitic moderat
d) [x] Poate evolua cronic in 50-70% cazuri
e) [ ] In 5-10% din cazuri dezvolta coma hepatica
---------------------------------------------------------------------
304. Capitol: HV Punctajul: 10Este o caracteristica eronata privind hepatita virala C:
a) [x] Are prevalenta sezoniera de vara-toamna
b) [x] Afecteaza mai ales copiii
c) [x] Transmiterea perinatala este mai mare decat in HVB
d) [ ] Formele cronice cresc riscul hepatomului primar
e) [ ] Formele cronice de HVC se confirma prin ARN-HCV pozitiv in PCR
---------------------------------------------------------------------
305. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte referitoare la diagnosticarea
serologica a HVD
a) [ ] Anti-HBs - pozitiv si anti-HD IgG - pozitiv indica o infectie cronica D
b) [ ] HBsAg - pozitiv, anti-HBc IgG - pozitiv si anti-HD IgM - pozitiv indica o infectie cu VHD
cronica
c) [x] anti-HBc IgM - pozitiv si anti-HD IgM - pozitiv indica o infectie cu VHD acuta, coinfectie
d) [x] anti-HBc IgG - pozitiv si anti-HD IgM - pozitiv indica o infectie cu VHD acuta, suprainfectie
e) [x] AgHBs - pozitiv si anti-HD IgG - pozitiv indica o HVD cronica
---------------------------------------------------------------------
306. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte referitor la virusul hepatic D:
a) [ ] Dezvolta capacitгti citopatice in prezenta antiHBs
b) [x] Este un virus ARN
c) [x] Se transmite si sexual
d) [x] Poate infecta numai asociat AgHBs
e) [ ] Poate fi transmis si fecal-oral
---------------------------------------------------------------------
307. Capitol: HV Punctajul: 10Suprainfectia cu VHD la o persoana cu AgHBs pozitiv se
caracterizeaza prin:
a) [ ] Evolutie infraclinica (atipica) in majoritatea cazurilor
b) [x] Transforma portajul asimptomatic in boala clinic manifesta
c) [x] Clinico-biochimic se manifesta prin hepatita acuta
d) [x] Decompenseaza o evolutie cronica stabilizata
e) [ ] Stimuleaza reactia de aparare, accelerand vindecarea
---------------------------------------------------------------------
308. Capitol: HV Punctajul: 10Printre semnele clinice ale agravarii starii generale in cazurile
fulminante de hepatite virale sunt:
a) [ ] Aparitia pruritului cutanat
b) [x] Persistenta sau reinstalarea sindromului dispeptic
c) [x] Sindrom dureros in hipocondriul drept
d) [x] Somnolenta, apatie, fatigabilitate progresiva
e) [ ] Sindrom meningian pozitiv
---------------------------------------------------------------------
309. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati afirmatiile corecte privitoare la HVE:
a) [ ] Virusul se transmite transplacentar in majoritatea cazurilor
b) [x] Nu exista tratament etiologic
c) [x] Incubatia este de 4-8 saptamani, in medie 15-40 zile
d) [x] Riscul letal exista numai la gravide
e) [ ] Se poate croniciza la nou-nascuti
---------------------------------------------------------------------
310. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati cauzele posibile de deces a gravidelor cu HVE:
a) [ ] Insuficienta hepatica acuta
b) [x] Hemoragii intrauterine
c) [ ] Pancreatita acuta
d) [x] Hemoglobinuria cu dezvoltarea insuficientei renale acute
e) [ ] Meningoencefalita acuta
---------------------------------------------------------------------
311. Capitol: HV Punctajul: 10Enumerati sindroamele si modificarile de laborator prin care se
exprima suferinta celulara in ciroza hepatica virala decompensata
a) [ ] Sindrom citolitic pronuntat
b) [x] Sindrom heaptopriv prin dereglarea functiei de sinteza
c) [x] Disproteinemie
d) [x] Sindrom mezenchimal-inflamator pronuntat
e) [ ] Sindrom de coagulare intravasculara diseminata
---------------------------------------------------------------------
312. Capitol: HV Punctajul: 10Numiti virusul care se transmite prin mecanism fecal-oral:
a) [ ] VHB + VHD
b) [x] VHA + VHE
c) [ ] VHC + VHB
d) [ ] VHA + VHD
e) [ ] VHE + VHC
---------------------------------------------------------------------
313. Capitol: HV Punctajul: 10Selectati din variantele de mai jos hepatitele cu transmitere
parenterala :
a) [ ] HVA
b) [x] HVC
c) [x] HVD
d) [ ] HVE
e) [x] HVG
---------------------------------------------------------------------
314. Capitol: HV Punctajul: 10Selectati grupele de preparate care se indica in tratamentul HVC
cornice:
a) [x] grupul interferonilor
b) [x] ribavirina
c) [ ] ribavirina + lamivudina
d) [x] inhibitori de proteaza
e) [ ] ganciclovir
---------------------------------------------------------------------
cornice:
a) [x] telaprevir
b) [ ] grizeofulvina
c) [ ] amantadine
d) [x] Peg interferon
e) [x] ribavirina
---------------------------------------------------------------------
cornice:
a) [ ] amantadine
b) [ ] ganciclovir
c) [x] boceprevir
d) [x] Peg interferon
e) [x] ribavirina
---------------------------------------------------------------------
317. Capitol: HV Punctajul: 10Cu care din patologiile de mai jos se face diagnosticul diferential
al HVB:
a) [x] mononucleoza infectioasa
b) [x] leptospiroza
c) [x] citomegaloviroza
d) [ ] toxiinfectiile alimentare
e) [ ] tetanos
---------------------------------------------------------------------
318. Capitol: HV Punctajul: 10Cu care din patologiile de mai jos se face diagnosticul diferential
al HVB forma grava :
a) [x] febrele hemoragice
b) [x] sepsis
c) [x] leptospiroza
d) [ ] toxiinfectiile alimentare
e) [ ] rabia
---------------------------------------------------------------------
319. Capitol: HV Punctajul: 10Selectati afirmatiile corecte ce se refera la hepatita virala C :
a) [x] ARN virus, familia Flaviviridae
b) [x] ARN virus, familia Picornaviridae
c) [ ] mecanismul de transmitere fecal-oral
d) [ ] perioada de incubatie 50-180 zile
e) [x] prezenta manifestarilor extrahepatice
---------------------------------------------------------------------
320. Capitol: HV Punctajul: 10Selectati afirmatiile corecte ce se refera la hepatita virala B:
a) [x] AND virus, familia Hepadnaviridae
b) [ ] mecanismul de transmitere fecal-oral
c) [x] mecanismul de transmitere transmisibil
d) [x] dupa instalare icterului starea generala nu se amelioreaza
e) [ ] dupa instalare icterului starea generala se amelioreaza
---------------------------------------------------------------------
321. Capitol: HV Punctajul: 10Selectati afirmatiile corecte ce se refera la hepatita virala D:
a) [x] virus defectiv , tip ARN
b) [ ] mecanismul de transmitere fecal-oral
c) [x] mecanismul de transmitere transmisibil
d) [x] perioada de incubatie 45-140 zile
e) [ ] este caracteristica sezonalitatea maladiei
---------------------------------------------------------------------
322. Capitol: HV Punctajul: 10Care din afirmatiile urmatoare caracterizeaza HVA?
a) [ ] AND virus, familia Hepadnaviridae
b) [x] profilaxia specifica se face cu vaccin inactivat
c) [x] vaccinare poate fi propusa persoanelor calatoare in tarile cu nivel igienic precar
d) [ ] sint caracteristice formele cronice
e) [x] este caracteristica sezonalitatea maladiei
---------------------------------------------------------------------
323. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati din afirmatiile de mai jos formele atipice de HVA:
a) [x] anicterica
b) [x] frusta
c) [ ] colestatica
d) [x] inaparenta
e) [ ] cu sindrom de colestaza
---------------------------------------------------------------------
324. Capitol: HV Punctajul: 10Indicati care din afirmatiile de mai jos NU corespund clasificarii
HVA:
a) [ ] evolutie acuta
b) [x] evolutie cronica cu grad de activitate moderat
c) [ ] evolutie trenanta
d) [x] evolutie cronica cu grad de activitate sever
e) [x] evolutie cronica cu grad de activitate minim
---------------------------------------------------------------------
325. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Indicati ce conjunctivita este caracteristica
pentru infectia enterovirala:
a) [ ] conjunctivita purulenta
b) [ ] conjunctivita ulcero-necrotica
c) [x] conjunctivita hemoragica epidemica
d) [ ] conjunctivita peliculara
e) [ ] conjunctivita alergica
---------------------------------------------------------------------
326. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Agentul patogeni ai infectiei enterovirale este:
a) [ ] virusul Epstein - Barr
b) [x] Virusurile ECHO si Coxsackie
c) [ ] virusul HSV-8
d) [ ] citomegalovirusul
e) [ ] virusul Herpes Zoster
---------------------------------------------------------------------
327. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Sunt forme clinice ale infectiei enterovirale:
a) [x] herpangina
b) [ ] angina eritematoasa
c) [x] mialgia epidemica (pleurodinie)
d) [ ] enterocolita
e) [x] meningita seroasa
---------------------------------------------------------------------
328. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Enumerati formele clinice din infectia
enterovirala
a) [ ] hemoragica
b) [x] pleurodinia (mialgia epidemica)
c) [x] herpangina
d) [x] meningita seroasa
e) [ ] encefalita epidemica
---------------------------------------------------------------------
329. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Ce modificari in LCR se intalnesc in meningita
enterovirala
a) [x] numar de leucocite de gradul a sute - mii
b) [ ] glicorahie mult scazuta
c) [x] predominarea limfocitelor asupra neutofilelor
d) [x] proteinorahie usor crescuta
e) [ ] eritrocite modificate
---------------------------------------------------------------------
330. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Indicati modificarile din LCR caracteristice
pentru meningita enterovirala
a) [ ] depistarea agentului patogen prin coloratia Gram
b) [x] predominarea limfocitelor
c) [x] disociere celulo-proteica (citoza mai mare comparativ cu proteinorahia)
d) [x] citoza la nivel de 500 - 2000
e) [ ] glicorahie mult scazuta
---------------------------------------------------------------------
331. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Formele clinice ale infectiei enterovirale cu
afectarea SNC:
a) [x] meningita
b) [x] meningoencefalita
c) [ ] cu sindrom oftalmoplegic
d) [ ] cu sindrom rinofarinngoneurologic
e) [x] paralitica (polimeliolitoformă)
---------------------------------------------------------------------
332. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Particularitatile clinice ale meningitei
enterovirale
a) [x] sindromul hipertensiv pronuntat
b) [x] sindromul meningian inclomplet
c) [ ] emne meningiene bine exprimate
d) [ ] subfebrilitate
e) [x] semnele meningiene instabile
---------------------------------------------------------------------
333. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10In mialgia epidemică (mialgia epidemică)
durerile violente sunt in muschii:
a) [x] toracici
b) [x] abdomenului
c) [ ] gastro-cnemieni
d) [ ] cervicali
e) [x] spinali
---------------------------------------------------------------------
334. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Conjunctivita hemoragica enterovirala se
manifesta prin:
a) [x] fotofobie, lacrimatie
b) [x] edemul pleoapelor
c) [ ] nistagm
d) [ ] conjuctivita catarala
e) [x] hemoragii punctiforme conjunctivale
---------------------------------------------------------------------
335. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Sindromul ,,gura", ,,mana", ,,picior" este
provocat de :
a) [ ] virusul Epstein Barr
b) [ ] virusul herpetic
c) [ ] virusul varicelo- zosteridian
d) [x] Echo, Coxsakie
e) [ ] HIV
---------------------------------------------------------------------
336. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Enterovirusii ECHO si Cocxacke sunt
responsabili de sindroamele:
a) [x] herpangina
b) [x] meningita acuta limfocitară
c) [ ] meningita purulentă
d) [x] pleurodinie
e) [ ] pneumonie
---------------------------------------------------------------------
337. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Tratamentul etiologic in infectia enterovirala:
a) [x] nu este cunoscut
b) [ ] cu acyclovir
c) [ ] cu gancyclovir
d) [ ] cu interferon
e) [ ] cu ribaverina
---------------------------------------------------------------------
338. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Principala cauza a conjuctivitei hemoragice este
virusul:
a) [x] enterovirusul
b) [ ] virusul paragripal
c) [ ] adenovirusul
d) [ ] rinovirusul
e) [ ] coronovirusul
---------------------------------------------------------------------
339. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Diagnosticul de laborator in infectia enterovirala
a) [x] izolarea virusului din secretul faringian
b) [x] izolarea virusului din materiile fecale
c) [x] aprecierea anticorpilor ant-ECHO, anti-Coxakie
d) [ ] izolarea virusului din sange
e) [ ] izolarea virusului din bila
---------------------------------------------------------------------
340. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Numiti sindroamele clinice ale infectiei
enterovirale:
a) [x] pleurodinia
b) [ ] Guillan- Barre
c) [x] paralitic
d) [x] gura-maina-picior
e) [ ] toxiinfectios
---------------------------------------------------------------------
341. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Sindromul gura-maina-picior se caracterizeaza
prin:
a) [x] febra 39-400C
b) [ ] febra moderata ( subfebril)
c) [ ] macule-papule pe tot corpul
d) [x] vezicule pe degetele mainilor si picioarelor
e) [x] vezicule pe mucoasa bucala.
---------------------------------------------------------------------
342. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Pleurodinia (mialgia epidemică,Boala
Bornholm) este determinata de virusul :
a) [ ] varicelo-zosterian
b) [ ] citomegalic
c) [ ] gripal
d) [x] enteroviral
e) [ ] urlean
---------------------------------------------------------------------
343. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10O particularitate a LCR ce sugereaza infectia
enterovirală:
a) [ ] plecocitoza depaseste 2 000 cl mm3
b) [x] plecocitoza neutrofila tranzitorie
c) [ ] glucozarahia mult scazută
d) [ ] proteinorahia mult crescută
e) [ ] pleocitoza neutrofila in crestere
---------------------------------------------------------------------
344. Capitol: infectia enterovirala Punctajul: 10Sursa de infectie in infectia enterovirala este:
a) [x] omul bolnav
b) [ ] rozatoarele
c) [ ] purtatorii cronici
d) [ ] ovinele
e) [ ] pasarile
---------------------------------------------------------------------
345. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10In leptospiroza eruptiile specifice pot aparea in:
a) [ ] 1 zi de boala
b) [x] 3-6 zi de boala
c) [ ] 8-10 zi de boala
d) [ ] 11-13 zi de boala
e) [ ] 14-20 zi de boala
---------------------------------------------------------------------
346. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Este caracteristic pentru leptospiroza:
a) [ ] prurit cutanat
b) [x] hepatomegalie
c) [ ] diaree profuza
d) [ ] dureri abdominale incingatoare
e) [ ] poliutie din primele zile de boala
---------------------------------------------------------------------
347. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Indicati trasaturile caracteristice pentru leptospiroza
a) [x] hepatosplenomegalia
b) [x] instalarea insuficientei renale acute la cedarea febrei
c) [ ] afectarea cailor respiratorii superioare
d) [x] hemoragii gastrointestinale in formele avansate de boala
e) [ ] limfomonocitoza pronuntata, cu prezenta limfocitelor atipice
---------------------------------------------------------------------
348. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Indicati manifestarile caracteristice pentu leptospiroza
a) [ ] sindrom hemoragic pronuntat in debutul bolii
b) [ ] pneumonia interstitiala rapid evolutiva
c) [x] insuficienta renala cu instalarea perioadelor de oligurie, anurie, poliurie
d) [x] mialgii pronuntate ale muschilor gastrocnemieni
e) [x] leucocitoza cu neutofiloza si deviere spre stanga
---------------------------------------------------------------------
349. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Indicati manifestarile caracteristice pentru leptospiroza
a) [x] nivel crescut al creatininei si ureei sangvine
b) [ ] majorarea AlAt de mai mult de 20 ori
c) [ ] micsorarea indicelui protrombinic pana la 40-50%
d) [x] bilirubinemie preponderent pe contul fractiei conjugate
e) [x] proteinurie, cilindrurie єi eritrociturie
---------------------------------------------------------------------
350. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Indicati tactica corecta de tratament in leptospiroza
a) [ ] administrarea de glucocorticosteroizi in doze mari
b) [ ] administrarea de sulfanilamide
c) [x] tratamentul etiotrop cu penicillini
d) [x] terapia de dezintoxicare
e) [x] hemodializa in cazurile grave
---------------------------------------------------------------------
351. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Enumerati afirmatiile corecte referitoare la leptospiroza:
a) [ ] este o antroponoza
b) [x] debut acut cu febra 38-39
c) [ ] normalizarea temperaturii este intotdeauna un indice al insanatosirii
d) [x] cauza principala de deces este insuficienta renala cu sindrom hemoragic
e) [x] nivelul transaminazelor este moderat crescuta
---------------------------------------------------------------------
352. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Pentru leptospiroza sunt caracteristice urmatoarele
semne clinice:
a) [ ] febra pe parcursul a 3 saptamani
b) [x] sindrom hemoragic
c) [x] oligo-anurie
d) [x] hepatosplenomegalie
e) [ ] angina ulcero-necrotica
---------------------------------------------------------------------
353. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Etapele patogenetice ale leprospirozei
a) [x] incubatia
b) [x] leptospiremia si toxemia
c) [x] patrunderea în organe
d) [ ] stadiul de schimbari postleptospirice
e) [ ] ciroza hepatica postleptospirozică
---------------------------------------------------------------------
354. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Afectarea sistemelor in leptospiroza
a) [ ] respirator
b) [ ] gastrointestinal
c) [x] urinar
d) [x] cardiovascular
e) [x] hepatic
---------------------------------------------------------------------
355. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Pentru leptospiroză este característica:
a) [ ] anemia pernicioasă
b) [ ] anemia hemolitică
c) [ ] anemia postprandială
d) [x] anemie progresivă posthemoragică
e) [ ] leucopenia cu neutrofilie și VSH crescut
---------------------------------------------------------------------
356. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Schimbări in analiza generală a sîngelui în leptospiroza:
a) [ ] Eritrocitoza
b) [x] VSH crescut
c) [ ] Leucopenia, limfocitoza
d) [x] Hipereozinofilia moderată
e) [x] Leucocitoza cu neutrofilie
---------------------------------------------------------------------
357. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Sursa de infectie in leptospiroza sunt
a) [x] șobolanii
b) [ ] păsările
c) [ ] aricii
d) [x] câinii
e) [x] nutriile
---------------------------------------------------------------------
358. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Semnele clinice incipiente caracteristice leptospirozei
sunt
a) [x] conjunctivita, hemoragii congenctivale
b) [x] febra 38- 39 0
c) [x] sindrom meningian
d) [ ] sindrom nefrotic
e) [ ] dureri musculare gastrocnemiene
---------------------------------------------------------------------
359. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Evolutiile caracteristice leptospirozei
a) [x] cu insanatosire
b) [ ] cu sechele din partea ficatului si rinichilor
c) [ ] cu evolutie in meningoencefalita
d) [x] cu sfarsit letal
e) [x] insuficienta renala cu oligo- si anurie
---------------------------------------------------------------------
360. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Diagnosticul diferential al leptospirozei
a) [x] tifosul exantimatic
b) [x] febrele hemoragice cu sindrom renal
c) [x] gripa
d) [ ] pneumonia
e) [ ] scaderea acuitatii vederii
---------------------------------------------------------------------
361. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Afirmatie incorectă pentru leptospiroza
a) [ ] debutul acut cu febra 38- 39 0
b) [ ] cauza icterului este afectarea ficatului si hemoliza sangelui
c) [x] in perioada de stare are loc leucopenia
d) [ ] dupa structura antigenica se deosebesc 22 serogrupuri si aproape 200 serotipuri
e) [ ] leptospiroza este o zoonoză
---------------------------------------------------------------------
362. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Agentul patogen al leptospirozei umane este
a) [ ] Ricketsia Ricketsi biflexa
b) [ ] Lamblia intestinalis
c) [x] Chlamidia intestinalis
d) [ ] Leptospira interrogans
e) [ ] Leptospira
---------------------------------------------------------------------
363. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Sindrom necaracteristic leptospirozei
a) [ ] sindrom gripal
b) [ ] sindrom hemoragic
c) [ ] hepatosplenomegalia
d) [x] sindrom meningian
e) [ ] oculobubonic
---------------------------------------------------------------------
364. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Afectarea caror organe si sisteme are loc in leptospiroza
a) [x] ficatul si splina
b) [x] meningele
c) [x] muschii gastrocnemieni
d) [ ] amigdalele
e) [ ] tractul gastrointestinal
---------------------------------------------------------------------
365. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Fazele patogenetice grave in leptospiroza
a) [x] faza de patrundere, inmultire si infestari primară cu intoxicatie
b) [x] faza de stare cu afectarea organelor interne
c) [ ] convalescenta cu restabilirea schimbarilor organelor restante
d) [x] complicatii legate cu afectarea ochilor si rinichilor
e) [ ] afectarea organelor genitale
---------------------------------------------------------------------
366. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Complicatiile aparute in leptospiroza
a) [x] conjunctivita
b) [ ] irita, uveita, sclereita
c) [x] iridociclita, opacitatea corpului vitros
d) [x] infectii asociate ( pneumonii, otite, stomatite, anemia )
e) [ ] abcedarea articulatiilor
---------------------------------------------------------------------
367. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Caracteristic leptospirelor
a) [x] Rezistente in mediu inconjurator ( apa 2-3 saptamini, in sol - la 3 luni)
b) [x] Pe produse alimentare se pastreaza citeva zile
c) [x] Rezistente la iradiere ultra violeta, caldura , dezinfectante
d) [ ] Se distrug in organismul omului
e) [ ] Se distrug in organismul rozatoarelor
---------------------------------------------------------------------
368. Capitol: leptospiroza Punctajul: 10Diagnosticul diferential al meningitei leptospirotice
a) [x] meningita enterovirala
b) [ ] meningita tuberculozica
c) [ ] meningita meningococica
d) [x] meningita pneumococica
e) [x] meningita urliană
---------------------------------------------------------------------
369. Capitol: meningita Punctajul: 10Metoda rapida pentru confirmarea meningitei
meningococice este :
a) [x] bacterioscopica
b) [ ] bacteriologica
c) [ ] biologica
d) [ ] serologica
e) [ ] alergica
---------------------------------------------------------------------
370. Capitol: meningita Punctajul: 10Pentru meningita meningococica in LCR este
caracteristica pleocitoza :
a) [ ] imfocitara, 10 000 in mcl
b) [ ] limfocitara, 500 in mcl
c) [ ] limfocitara, 1000 in mcl
d) [ ] mixta (70% limfocite, 30% neutrofile), 200 in mcl
e) [x] neutrofilica, 10 000 in mcl
---------------------------------------------------------------------
371. Capitol: meningita Punctajul: 10Mediul selectiv pentru cultivarea meningococului este :
a) [ ] bulion peptonat
b) [x] bulion-ser
c) [ ] bulion de bila
d) [ ] mediu de culturi celulare vii
e) [ ] agar cu galbenus
---------------------------------------------------------------------
372. Capitol: meningita Punctajul: 10Meningita meningococica este :
a) [ ] seroasa primara
b) [ ] seroasa secundara
c) [x] purulenta primara
d) [ ] purulenta secundara
e) [ ] cu pleiocitoza mixta
---------------------------------------------------------------------
373. Capitol: meningita Punctajul: 10Metoda de baza pentru confirmarea diagnosticului de
meningita :
a) [ ] ultrasonografia
b) [ ] EEG
c) [ ] tomografia compiuterizata
d) [ ] radiografia
e) [x] punctia lombara
---------------------------------------------------------------------
374. Capitol: meningita Punctajul: 10Meningita seroasa este provocata de :
a) [ ] Neiseria
b) [ ] Stafilococ
c) [ ] Pneumococ
d) [x] Mycobacterium tuberculosis
e) [ ] Haemophilus influensae
---------------------------------------------------------------------
375. Capitol: meningita Punctajul: 10Meningita cu LCR hemoragic este :
a) [ ] meningococica
b) [x] in antrax
c) [ ] enterovirala
d) [ ] pneumococica
e) [ ] tuberculoasa
---------------------------------------------------------------------
376. Capitol: meningita Punctajul: 10In ce cazuri este contraindicata punctia lombara:
a) [x] in stare de soc
b) [ ] la nounascuti
c) [ ] la varstnici
d) [x] in edem cerebral
e) [x] la suspectarea unui proces de volum a SNC
---------------------------------------------------------------------
377. Capitol: meningita Punctajul: 10Modificarile LCR, caracteristice meningitelor purulente :
a) [ ] LCR opalescent
b) [x] micsorarea moderata a glurozei din LCR
c) [x] mii de leucocite / mm3, majoritatea polimorfonucleare
d) [ ] cateva sute / mm3, majoritatea mononucleare (limfocite)
e) [x] proteinorahia importanta (peste 1,0%)
---------------------------------------------------------------------
378. Capitol: meningita Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte referitoare la meningite:
a) [x] cele mai frecvente meningite virale sunt produse de enterovirusuri
b) [x] cele mai frecvente meningite bacteriene sunt produse de meningococc, pneumococc si
haemophylus influenzae
c) [ ] meningitele in majoritatea cazurilor evolueaza in epidemii extinse
d) [x] germenii supravietuesc in spatiul subarahnoidian datorita nivelului scazut de complement,
imunoglobuline si opsonizarii scazute a leucocitelor
e) [ ] sindromul encefalic este intotdeauna prezent in meningitele seroase
---------------------------------------------------------------------
379. Capitol: meningita Punctajul: 10Meningita se confirma prin semnele :
a) [ ] Pastia
b) [x] Kerning
c) [ ] Padalca
d) [x] redoarea de ceafa
e) [x] Brudzinski
---------------------------------------------------------------------
380. Capitol: meningita Punctajul: 10Manifestarile clinice in meningococemie sunt :
a) [x] febra remitenta din prima zi
b) [ ] eruptii rozeolice din a 5 zi
c) [x] eruptii hemoragice din prima zi
d) [ ] semne meningiene pozitive
e) [x] sindrom de intoxicatie
---------------------------------------------------------------------
381. Capitol: meningita Punctajul: 10Formele rare ale infectiei meningococice sunt :
a) [ ] hepatita
b) [x] artrita
c) [x] endocardita
d) [ ] rinofaringoconjunctivita
e) [x] iridociclita
---------------------------------------------------------------------
382. Capitol: meningita Punctajul: 10Pentru confirmarea meningitei meningococice se pot
utiliza metodele :
a) [ ] biologice
b) [x] bacterioscopice
c) [x] bacteriolologice
d) [ ] alergice
e) [x] serologice
---------------------------------------------------------------------
383. Capitol: meningita Punctajul: 10Pentru meningita meningococica sunt caracteristice :
a) [x] febra remitenta
b) [x] voma tip central
c) [ ] eruptii hemoragice
d) [x] semne meningiene pozitive
e) [ ] nazofaringita
---------------------------------------------------------------------
384. Capitol: meningita Punctajul: 10Formele caracteristice pentru infectia meningococica sunt
:
a) [ ] imfadenopatica
b) [x] septicemica
c) [x] nazofaringita
d) [x] meningita
e) [ ] conjunctivita
---------------------------------------------------------------------
385. Capitol: meningita Punctajul: 10Semnele caracteristice pentru meningita meningococica
sunt :
a) [x] febra remitenta
b) [x] cefalea difuza violenta
c) [ ] debut subacut
d) [x] LCR cu pleocitoza neutrofilica
e) [ ] paralizie / pareza de nervi cranieni din primele zile de boala
---------------------------------------------------------------------
386. Capitol: meningita Punctajul: 10Semnele clinice ale formei fulminante de meningococemie
(sindromul Waterhouse-Friderichen) sunt :
a) [x] debut violent
b) [ ] icter progresiv
c) [ ] encefalomielita
d) [x] hipotensiune
e) [x] hemoragii extinse
---------------------------------------------------------------------
387. Capitol: meningita Punctajul: 10Meningitele primare sunt de etiologie
a) [x] enterovirala
b) [x] meningococica
c) [x] chloriomeningita limfocitara
d) [ ] streptococita
e) [ ] stafilococica
---------------------------------------------------------------------
388. Capitol: meningita Punctajul: 10LCR hipertensiv clar se poate constata in meningitele:
a) [ ] stafilococica
b) [x] enterovirala
c) [x] urleana
d) [x] leptospirozica
e) [ ] Neiseria meningitidis
---------------------------------------------------------------------
389. Capitol: meningita Punctajul: 10LCR in meningita carbunoasa are caracter:
a) [ ] seros
b) [ ] purulent
c) [x] hemoragic
d) [ ] plcecitoza neutrofilica
e) [ ] proteinorahia mult crescuta
---------------------------------------------------------------------
390. Capitol: meningita Punctajul: 10Datele clinice in meningita meningococica:
a) [x] febra 38-390
b) [x] semnele meningiene pronuntate
c) [ ] erupții hemoragice
d) [x] hiperestezia, hiperacuzia
e) [ ] dureri musculare
---------------------------------------------------------------------
391. Capitol: meningita Punctajul: 10Pentru meningita meningococica nu pledeaza:
a) [x] premorbidul ( pneumonie, sinusite, otite )
b) [ ] debutul acut cu 39-40 0
c) [ ] vome frecvente
d) [ ] pleocitoza neutrofila
e) [ ] semne meningiene pozitive
---------------------------------------------------------------------
392. Capitol: meningita Punctajul: 10Alegeti metodele specifice pentru confirmarea
diagnosticului de infectie meningococica:
a) [ ] biologica
b) [x] bacterioscopia picaturii groase
c) [x] bacterioscopia LCR
d) [x] bacteriologia LCR
e) [ ] urocultura
---------------------------------------------------------------------
393. Capitol: meningita Punctajul: 10Semnul de prognostic nefavorabil in meningococcemie:
a) [x] extinderea eruptiilor hemoragice pe trunchi, membre superioare, fata
b) [ ] artrita meningococică
c) [ ] pneumonie meningococica
d) [ ] febra 39-400
e) [ ] iridocicltita meningococică
---------------------------------------------------------------------
394. Capitol: meningita Punctajul: 10Meningita meningococica poate fi confirmata prin
a) [x] pleocitoza neutrofila mai mult de 12 000 cel∕ mm3
b) [ ] pleocitoza limfocitara
c) [ ] pleocitoza mixta ( 30% neutrofile, 70% limfocite)
d) [x] depistarea diplococilor gram-negativi în LCR
e) [x] licvorucultura pozitiva cu Neiseria meningitidis
---------------------------------------------------------------------
395. Capitol: meningita Punctajul: 10Cauzele cele mai frecvente ale deceselor in infectia
meningococica sunt:
a) [ ] meningita purulenta prealabil tratata
b) [x] meningita cu ependimatita
c) [x] edem cerebral acut
d) [x] socul toxicoinfectios
e) [ ] pneumonia meningococica
---------------------------------------------------------------------
396. Capitol: meningita Punctajul: 10Sechele grave dupa meningita meningococica pot fi:
a) [x] piocefalie
b) [x] hidrocefalie
c) [x] pareze ale nervilor cranieni
d) [ ] paralezia flasca
e) [ ] insuficienta cardiovasculara
---------------------------------------------------------------------
397. Capitol: meningita Punctajul: 10Numiti formele rare ale infectiei meningococice
a) [x] endocardita meningococica
b) [ ] limfadenita meningococica
c) [x] artrita meningococica
d) [x] iridociclita meningococica
e) [ ] rinofaringita meningococica
---------------------------------------------------------------------
398. Capitol: meningita Punctajul: 10Eruptiile in meningococcemie se caracterizeaza prin:
a) [x] apar in 1-2 zi de boala
b) [ ] apar la 3-4 zi de boala
c) [x] hemoragice de la petesii la echimoze
d) [x] hemoragice cu necroze
e) [ ] eruptia prefera fata
---------------------------------------------------------------------
399. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Semnul clinic cel mai caracteristic pentru
mononucleoza infectioasa :
a) [ ] edemul palpebral
b) [x] limfadenopatia cervicala
c) [ ] insuficienta renala
d) [ ] eruptia rubeoliforma
e) [ ] hematuria
---------------------------------------------------------------------
400. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Unul din semnele cardinale ale mononucleozei
infectioase este :
a) [x] angina
b) [ ] artrita
c) [ ] encefalita
d) [ ] nefrita
e) [ ] orhita
---------------------------------------------------------------------
401. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Sindromul mononucleozic poate fi intalnit in:
a) [x] Infectia cu EBV
b) [x] Infectia cu CMV
c) [ ] balantidiaza
d) [x] infectia cu HIV
e) [ ] socul toxiinfectios
---------------------------------------------------------------------
402. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Identificati afirmatiile corecte din mononucleoza
infectioasa :
a) [ ] leucoplachia paroasa a limbii apare in majoritatea cazurilor
b) [x] tabloul hematologic evidentiaza o leucocitoza cu neutropenie relativa
c) [ ] hepatita mononucleozica are un procent ridicat de cronicizare
d) [x] angina apare in 80% din cazuri
e) [x] tabloul hematologic evidentiaza limfocite atipice
---------------------------------------------------------------------
403. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Tratamentul mononucleozei infectioase severe
include :
a) [x] repaos la pat
b) [ ] spasmolitice
c) [x] igiena riguroasa a cavitatii bucale
d) [x] corticosteroizi in cazurile severe
e) [ ] administrarea de ser specific
---------------------------------------------------------------------
404. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Caracterizati ganglionii limfatici din mononucleoza
infectioasa :
a) [ ] se maresc cu precadere cei supraclaviculari si axilari
b) [x] nu supureaza
c) [ ] este cu precadere o limfadenopatie unilaterala
d) [x] sunt putin sensibili la palpare
e) [x] nu adereaza intre ei
---------------------------------------------------------------------
405. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10In mononucleoza infectioasa se poate remarca:
a) [x] hiperbilirubinemia pe contul fractiei conjugate
b) [x] hipertransaminazemia
c) [ ] hipergamaglobulinemia
d) [ ] hiperbilirubinemia pe contul fractiei libere
e) [x] hiperaldolazemia
---------------------------------------------------------------------
406. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Pentru mononucleoza infectioasa este caracteristica
afectarea sistemului
a) [x] reticuloendotelial
b) [ ] cardiovascular
c) [ ] sistemul nervos central
d) [ ] urogenital
e) [ ] tegumentar
---------------------------------------------------------------------
407. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Amigdalitele in mononucleoza infectioasa pot fi:
a) [x] pseudomembranara
b) [x] lacunara
c) [x] foliculara
d) [ ] hemoragica
e) [ ] angina bubonica
---------------------------------------------------------------------
408. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10In mononucleoza infectioasa se inregistreaza
a) [ ] leucopenie, neutropenie
b) [ ] leucopenie limfocitara
c) [x] limfomonocitoza
d) [x] leucocitoza, limfocitoza
e) [x] leucocitoza cu neutropenie
---------------------------------------------------------------------
409. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Anticorpii specifici in mononucleoza infectioasa sunt:
a) [x] Anticorpii IgM față de antigenul capsidic (IgM - VCA)
b) [x] Anticorpii IgG față de antigenul capsidic (IgG - VCA)
c) [x] antinucleari
d) [ ] anticorpi heterofili
e) [ ] antimembranari
---------------------------------------------------------------------
410. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Indicati afirmatiile incorecte in mononucleoza
infectioasa
a) [x] o complicatie frecventa este anemia aplastica
b) [x] incubatia este de 2- 3 zile
c) [x] hepatita mononucleozica este frecventa
d) [ ] angina apare in 80% din cazuri
e) [ ] In hemoleucograma limfomonocitoză cu limfocite atipice
---------------------------------------------------------------------
411. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Numiti infectiile cu poliadenopatie generalizata
frecventa
a) [ ] Infectia meningococica
b) [x] Mononucleoza infectioasa
c) [x] toxoplasmoza
d) [x] infectia HIV
e) [ ] herpes Zoster
---------------------------------------------------------------------
412. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10In mononucleoza apar primii anticorpii:
a) [x] Anticorpii IgM față de antigenul capsidic (IgM - VCA)
b) [ ] Antinucleari
c) [ ] Anticorpi heterofili
d) [ ] Anticorpi fata de antigenul precoce
e) [ ] Anti HBcor IgM
---------------------------------------------------------------------
413. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Pentru mononucleoza infectioasa este caracteristică
hipertrofia ganglionilor limfatici:
a) [x] cervicali anteriori
b) [x] cervicali posteriori
c) [x] occipitali
d) [ ] mezenteriali
e) [ ] paratrahiali
---------------------------------------------------------------------
414. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Sindromul mononucleozic poate fi constatat in
infectiile :
a) [x] HIV
b) [x] Toxoplasmoza
c) [ ] Enterovirala
d) [x] Citomegalica
e) [ ] Herpetica
---------------------------------------------------------------------
415. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10In tratamentul mononucleozei infectioase este
contraindicat:
a) [ ] cefatoxima
b) [ ] ceftriaxona
c) [x] ampicilina
d) [ ] paracetamolul
e) [ ] suprastina
---------------------------------------------------------------------
416. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Formele generalizate ale infectiei meningococice
sunt:
a) [ ] nazofaringita
b) [x] meningita
c) [x] meningococcemia
d) [x] meningoencefalita
e) [ ] artrita meningococica
---------------------------------------------------------------------
417. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Pentru febra tifoida sunt caracteristice
a) [ ] agitatie
b) [ ] fata hiperemiata
c) [x] tegumentele palide
d) [x] adinamia, astenia
e) [x] obnubilare
---------------------------------------------------------------------
418. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Meningococcemia se poate confirma prin:
a) [x] bacterioscopia picaturii groase
b) [x] bacterioscopia din elementul eruptiv
c) [x] insamantarea a 5ml sange in 50 ml de bulion-ser
d) [ ] insamantarea 5 ml sange in 50 ml bulion de zahar
e) [ ] insamantarea 10 ml sange in 100 ml bulion de bila
---------------------------------------------------------------------
419. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10In mononucleoza infectioasa evedintierea anticorpilor
heterofil se face prin teste :
a) [ ] Dick
b) [x] Paul- Bunel
c) [x] Monospot
d) [ ] Widal
e) [x] Hoff Bauer
---------------------------------------------------------------------
420. Capitol: mononucleoza Punctajul: 10Sindromul meningian in infectia meningococica se
exprima prin:
a) [x] pozitia bolnavului in ,,cocos de pusca"
b) [x] semnul Kernig
c) [x] Brudzinski superior
d) [ ] Semnul Govorov
e) [ ] Semnul Padalc
---------------------------------------------------------------------
421. Capitol: pesta Punctajul: 10Forma clinica a pestei este :
a) [ ] icterica
b) [x] bubonica
c) [ ] hepatica
d) [ ] cerebrala
e) [ ] oculo-bubonica
---------------------------------------------------------------------
422. Capitol: pesta Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte din pesta :
a) [ ] bubonul in pesta este indolor
b) [x] in forma pulmonara moartea survine in 3-5 zi din cauza insuficientei circulatorii
c) [ ] buboanele sunt mai frecvent multiple, ca exceptie - solitare
d) [x] ulcerele se disting prin sensibilitate vadita la durere
e) [x] forma pulmonara secundara este similara cu cea primara
---------------------------------------------------------------------
423. Capitol: pesta Punctajul: 10Formele clinice ale pestei sunt :
a) [ ] nefrotica
b) [x] cutanata
c) [x] pulmonara primara
d) [x] pulmonara secundara
e) [ ] icterica
---------------------------------------------------------------------
424. Capitol: pesta Punctajul: 10In pesta in hemograma se remarca urmatoarele modificari:
a) [x] leucocitoza pronuntata
b) [x] deviere spre stanga a formulei leucocitare
c) [x] trombocitopenie moderata
d) [ ] leucopenie
e) [ ] limfomonocitoza >75-80%
---------------------------------------------------------------------
425. Capitol: pesta Punctajul: 10Incubatia in pesta
a) [ ] 1-2 zile
b) [x] 3- 6 zile
c) [ ] 7-10 zile
d) [ ] 11-15 zile
e) [ ] 16- 20 zile
---------------------------------------------------------------------
426. Capitol: pesta Punctajul: 10Pentru diagnosticul de laborator al pestei sunt colectate
a) [x] sputa, frotiu din faringe
b) [x] punctatul ganglionar
c) [ ] secretul lăcrimar
d) [ ] secretul vaginal
e) [x] singele
---------------------------------------------------------------------
427. Capitol: pesta Punctajul: 10Pentru diagnosticul de laborator al pestei se folosesc metode
a) [x] bacteriologica
b) [x] bacterioscopica
c) [ ] proba intracutana
d) [ ] Western-blot
e) [x] PCR
---------------------------------------------------------------------
428. Capitol: pesta Punctajul: 10Pentru analize de laborator in pesta se folosesc metode
a) [ ] intracutana
b) [x] biologica
c) [x] serologica
d) [x] bacterioscopica
e) [ ] Western-blot
---------------------------------------------------------------------
429. Capitol: pesta Punctajul: 10Reactiile serologice folosite pentru diagnosticul pestei
a) [ ] Western-blot
b) [x] Reactia de hemaglutinare pasiva
c) [x] Reactia de neutralizare a anticorpilor
d) [x] Reactia de neutralizare a antigenelor
e) [ ] Rinocitoscopia
---------------------------------------------------------------------
430. Capitol: pesta Punctajul: 10Intra in componenta costumului antipestic
a) [x] halat special
b) [ ] halat cu mineci scurte
c) [ ] boneta
d) [x] ochelari
e) [x] masca speciala
---------------------------------------------------------------------
431. Capitol: pesta Punctajul: 10Tratamentul etiotrop al pestei
a) [x] durata tratamentului 7-10 zile
b) [ ] durata tratamentului 5-6 zile
c) [ ] streptomicina cu dehidrostreptomicina
d) [x] streptomicina
e) [x] streptomicina cu tetraciclina
---------------------------------------------------------------------
432. Capitol: pesta Punctajul: 10Tratamentul specific al pestei
a) [x] etiotrop
b) [ ] patogenetic
c) [ ] simptomatic
d) [ ] desensibilizant
e) [ ] rehidratant
---------------------------------------------------------------------
433. Capitol: pesta Punctajul: 10Caile de patrundere a bacilului pestos in organism
a) [x] pielea, conjunctiva
b) [ ] mucoasa cavitatii bucale
c) [x] caile respiratorii, rinofaringe
d) [ ] caile sexuale
e) [x] transmisibil
---------------------------------------------------------------------
434. Capitol: pesta Punctajul: 10Caile de molipsire a pestei
a) [x] de contact
b) [ ] cu ajutorul muştelor
c) [x] respirator
d) [x] transmisibil
e) [ ] sexual
---------------------------------------------------------------------
435. Capitol: pesta Punctajul: 10Iersinia pestei este sensibila la
a) [x] temperaturi inalte
b) [x] la lumina
c) [ ] la temperaturi joase
d) [x] la dezinfectante
e) [ ] la desensibilizante
---------------------------------------------------------------------
436. Capitol: pesta Punctajul: 10La om cel mai frecvent provoaca maladia iersiniile patogene
a) [x] iersinia enterocolitica
b) [ ] iersinia maretobica
c) [x] iersinia pseudotuberculozica
d) [ ] iersinia murina
e) [x] iersinia pestei
---------------------------------------------------------------------
437. Capitol: pesta Punctajul: 10Formele clinice mai frecvente in pesta
a) [x] hepatica
b) [ ] cutanata
c) [x] bubonica
d) [x] pneumonica
e) [ ] articulara
---------------------------------------------------------------------
438. Capitol: pesta Punctajul: 10Caracterul scaunului în pesta
a) [ ] ichid cu mucus
b) [ ] lichid apos fara urme de singe
c) [x] lichid cu mucus si singe
d) [ ] lichid cu mucus sticlos
e) [ ] lichid sub forma de jem de zmeura
---------------------------------------------------------------------
439. Capitol: pesta Punctajul: 10Inmultirea bacilului pestos la purice are loc in
a) [ ] intestin subtire
b) [ ] intestin gros
c) [x] in prestomac si stomac
d) [ ] in cavitatea bucala
e) [ ] in glande salivare
---------------------------------------------------------------------
440. Capitol: pesta Punctajul: 10Agentul patogen ce provoaca ciuma
a) [ ] Escherihia coli
b) [ ] Clostridium antrax
c) [ ] Clostridium tetanus
d) [ ] Balantidium coli
e) [x] Iersinia pestis
---------------------------------------------------------------------
441. Capitol: pesta Punctajul: 10Vectorul principal de transmitere a pestei
a) [ ] tantari
b) [ ] taunii
c) [x] puricii
d) [ ] paduchii
e) [ ] flebotom
---------------------------------------------------------------------
442. Capitol: pesta Punctajul: 10Cura de tratament in pesta dureaza
a) [ ] 6 zile
b) [x] 7-10 zile
c) [ ] 10-14 zile
d) [ ] 15-20 zile
e) [ ] 21- 30 zile
---------------------------------------------------------------------
443. Capitol: pesta Punctajul: 10Diagnosticul diferential al pestei cu
a) [ ] HIVinfectie
b) [ ] meningita
c) [x] tularemie
d) [x] mononucleoza infecțioasă
e) [x] limforeticuloza benigna
---------------------------------------------------------------------
444. Capitol: pesta Punctajul: 10Perioadele clinice a pestei
a) [x] incipientă
b) [x] de stare
c) [x] terminală
d) [ ] latentă
e) [ ] recidivantă
---------------------------------------------------------------------
445. Capitol: pesta Punctajul: 10Molipsirea de pesta poate fi avea loc prin urmatoarele cai
a) [ ] hidrică
b) [ ] sexuală
c) [x] de contact
d) [x] alimentară
e) [x] transmisivă
---------------------------------------------------------------------
446. Capitol: pesta Punctajul: 10Formele localizate a pestei
a) [ ] a mucoaselor
b) [ ] a mucoasei si bubonica
c) [x] cutanata
d) [x] bubonica
e) [x] cutano- bubonica
---------------------------------------------------------------------
447. Capitol: pesta Punctajul: 10Intoxicatia în pesta se manifesta prin
a) [x] dereglari de coordonare
b) [x] excitare
c) [x] inhibare
d) [ ] halucinatii
e) [ ] trism
---------------------------------------------------------------------
448. Capitol: pesta Punctajul: 10Localizarea cea mai frecventă a bubonilor in pesta:
a) [ ] occipitală
b) [x] inghinală
c) [ ] cervicală
d) [ ] subaxilară
e) [ ] submandibulară
---------------------------------------------------------------------
449. Capitol: pesta Punctajul: 10Forme de evolutie a buboanelor in pesta
a) [x] drenare
b) [x] sclerozare
c) [x] resorbtie
d) [ ] abcedare
e) [ ] recidivare
---------------------------------------------------------------------
450. Capitol: pseudotuberculoza Punctajul: 10Semnele caracteristice pentru pseudotuberculoza
sunt :
a) [x] febra 38-39
b) [ ] disfagie
c) [x] eruptii polimorfe
d) [x] hepatomegalie
e) [ ] sindrom hemoliticouremic
---------------------------------------------------------------------
451. Capitol: rabia Punctajul: 10In tabloul clinic al rabiei distingem stadiile :
a) [x] de excitare
b) [ ] de convalescenta
c) [x] prodromala
d) [x] paralitica
e) [ ] icterica
---------------------------------------------------------------------
452. Capitol: rabia Punctajul: 10Pentru rabie sunt corecte urmatoarele afirmatii:
a) [x] este o encefalo-mielita cu evolutie rapida si invariabil duce la decese
b) [x] primele simptome pot aparea intr-un interval cuprins intre citeva zile si aproape un an
c) [ ] o importanta decisive o are confirmarea diagnosticului prin teste specifice de laborator
d) [x] se caracterizeaza prin manifestarea unor stari de hidrofobie, aerofobie, agitatie extrema, furie,
hiperacuzie, halucinatii, dificultati de respiratie
e) [ ] cel mai eficient mod de prevenire a turbarii este vaccinarea anuala antirabica
---------------------------------------------------------------------
453. Capitol: rabia Punctajul: 10Rabia se manifesta prin
a) [x] perioade alternante de comportament normal si comportament bizar sau neobisnuit (anxietate,
halucinatii, delir)
b) [ ] soc toxic
c) [x] frica de apa (hidrofobie) sau frica de aer (aerofobie)
d) [x] spasme musculare la nivelul muschilor fetei, gatului sau diafragmului, urmate de convulsii
e) [ ] semen avansate de deshidratare
---------------------------------------------------------------------
454. Capitol: rabia Punctajul: 10Cele mai eficiente metode de prevenire a rabiei sunt
a) [x] dupa o expunere posibila la virusul rabic, se impune curatirea ranii imediat cu multa apa si
sapun pentru a reduce riscul infectiei
b) [ ] izolarea si supravegherea animalului suspect de turbare timp de 1 luna
c) [x] este indicata efectuarea unui consult medical de specialitate pentru a se stabili un tratament
profilactic complex
d) [x] tratament profilactic cu vaccin si cu gamaglobulina antirabica conform schemei
e) [ ] exista tratament specific pentru persoanele la care au aparut simptome de infectie cu rabie
---------------------------------------------------------------------
455. Capitol: rabia Punctajul: 10Pentru debutul bolii in rabie cel mai caracteristic semn este:
a) [ ] cefalea
b) [x] senzatia de parestezie la locul de inoculare a virusului
c) [ ] agitatia psihomotorie
d) [ ] febra
e) [ ] anorexia
---------------------------------------------------------------------
456. Capitol: rabia Punctajul: 10In cazul salivarii dermei sau mucoaselor deteriorate de orice
localizare de către unj animal bolnav de rabie, tratamentul cu vacin si imunoglobulina antirabica:
a) [ ] nu se indica
b) [ ] se incepe odată cu aparitia semnelor clinice de boala
c) [ ] se incepe odata cu disparitia animalului bolnav
d) [ ] se incepe cu administrarea imediata a cate 1ml vaccin în conformitate cu schema: la zilele 0, 3,
7, 14, 30, 90
e) [x] se incepe imediat cu imunoglobulina antirabica la ziua 0 + vacin cate 1 ml la zilele 1, 3, 7, 14,
30, 90
---------------------------------------------------------------------
457. Capitol: rabia Punctajul: 10Schema imunizarii curative-profilactice cu vaccin si
imunoglobulina antirabica se initiaza in dependenta de:
a) [ ] varsta pacientului
b) [x] caracterul contactului
c) [x] starea animalului la momentul muscaturii
d) [ ] zona geografica unde a luat loc incidentul
e) [x] datele despre animal dupa 10 zile de supraveghere
---------------------------------------------------------------------
458. Capitol: rabia Punctajul: 10Contraindicatii catre administrarea profilactica a vaccinului si
imunoglobulinei antirabice sunt:
a) [x] boli infectioase acute
b) [ ] perioada de timp de pste 5 zile de la momentul muscaturii
c) [x] reacttii alergice sistemice, cum ar fi edemul Quinke
d) [ ] varsta
e) [x] sarcina
---------------------------------------------------------------------
459. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Cel mai frecvent inregistrata forma de salmoneloza este
:
a) [ ] starea de purtator
b) [x] gastrointestinala
c) [ ] tifoida
d) [ ] septicopiemica
e) [ ] recidivanta
---------------------------------------------------------------------
460. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Scaune apoase, verzui, fetide, nesangvinolente sunt
caracteristice in urmatoarea forma clinica a salmonelozei :
a) [ ] gastritica
b) [x] gastroenteritica
c) [ ] gastroenterocolitica
d) [ ] enterocolitica
e) [ ] tifoida
---------------------------------------------------------------------
461. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Socul hipovolemic se poate dezvolta in urmatoarea
forma clinica a salmonelozei :
a) [ ] tifica
b) [x] gastroenteritica
c) [ ] colitica
d) [ ] gastritica
e) [ ] septica
---------------------------------------------------------------------
462. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Febra cu o durata de 4 saptamani se intalneste in
urmatoarele forme de salmoneloza :
a) [ ] gastrica
b) [ ] gastroenteritica
c) [x] tifoida
d) [ ] gastroenterocolitica
e) [ ] enterocolitica
---------------------------------------------------------------------
463. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Pentru forma gastro-intestinala a salmonelozei metoda
principala de tratament este :
a) [ ] terapia cu glucocorticosteroizi
b) [x] terapia patogenetica
c) [ ] terapia antimotilica
d) [ ] terapia desensibilizanta
e) [ ] antiparazitara
---------------------------------------------------------------------
464. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Variantele clinice in forma intestinala a salmonelozei
sunt :
a) [x] gastroenteritica
b) [ ] colitica
c) [ ] septicemica
d) [x] gastrica
e) [x] gastroenterocolitica
---------------------------------------------------------------------
465. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Starile de eliminare bacilara in salmoneloza pot fi :
a) [x] acuta
b) [x] cronica
c) [x] tranzitorie
d) [ ] postinfectioasa
e) [ ] convalescenta
---------------------------------------------------------------------
466. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Enumerati afirmatiile corecte referitoare la
salmoneloza:
a) [x] rezervorul principal al infectiei este, in cea mai mare parte, extrauman
b) [x] forma generalizata a salmonelozei poate realiza doua variante evolutive
c) [ ] pentru tratamentul formelor generalizate ne putem limita la Sol. poliionice perorale
d) [x] un semn permanent in formele localizate este durerea abdominala
e) [ ] un semn permanent in formele tipice de salmoneloza sunt tenezmele si chemarile false
---------------------------------------------------------------------
467. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Forma gastrointestinala a salmonelozei are urmatoarele
variante :
a) [x] gastrica
b) [x] gastroenterica
c) [x] gastroenterocolitica
d) [ ] colitica
e) [ ] rectosigmoidiana
---------------------------------------------------------------------
468. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Despre starea tranzitorie de purtator in salmoneloza se
poate vorbi in cazul cind se intrunesc criteriile :
a) [ ] suportarea salmonelozei acute 1-2 luni in urma
b) [x] lipsa semnelor clinice de salmoneloza in decursul a 3 luni precedente
c) [x] una sau doua emisii bacilare urmate de triplu rezultat negativ al examenului bacteriologic al
maselor fecale si urinei
d) [ ] rezultate pozitive pentru testele serologice
e) [x] rezultate negative pentru testele serologice
---------------------------------------------------------------------
469. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10 Analiza generala a sangelui in salmoneloza se
caracterizeaza prin :
a) [ ] scaderea nivelului de eritrocite si Hb
b) [ ] limfomonocitoza
c) [x] leucocitoza
d) [x] deviere spre stanga a formulei leucocitare
e) [x] neutrofiloza
---------------------------------------------------------------------
470. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10În ultimii ani tot mai evidentă este creşterea
îmbolnăvirii prin Salmonela:
a) [ ] S. typhimurium
b) [x] S. enteritidis
c) [ ] S. раnаmа
d) [ ] S. infantis
e) [ ] S. Newport
---------------------------------------------------------------------
471. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10S.enteritidis se transmite preponderent prin intermediul:
a) [ ] apei
b) [ ] contactului direct
c) [ ] contactului indirect
d) [x] cărnii de pasăre şi a ouălor
e) [ ] aerosolului
---------------------------------------------------------------------
472. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Perioada de incubare in salmoneloza la infectarea pe
cale alimentară este de :
a) [ ] 1-3 ore
b) [ ] 3 - 6 ore
c) [x] 6 ore - 3 zile
d) [ ] 1 - 7 zile
e) [ ] pina la 182 zile
---------------------------------------------------------------------
473. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10În cazul unei infecţii nozocomiale, unde cale de
transmitere este reponderent menajeră, perioada de incubare ajunge la:
a) [ ] 12 ore
b) [ ] 1 - 2 zile
c) [x] 3-8 zile
d) [ ] 1 - 2 săptămâni
e) [ ] 3 - 4 săptămâni
---------------------------------------------------------------------
474. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Apariţia formelor tifice, septice, subclinice şi cronice în
salmoneloză se eplică prin:
a) [x] apariţia toleranţei imunologice faţă de antigenul salmonelotice
b) [ ] infectarea cu S. typhimurium
c) [x] mimicriei antigenice salmonelotice
d) [x] în rezultatul scăderii temporare a activităţii funcţionale a fagociţilor
e) [ ] o doză infectantă de agenți salmonelotici de peste 100 per gram de aliment
---------------------------------------------------------------------
475. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Pentru varianta tifoidă a formei generalizate sunt
caracteristice:
a) [ ] insuficiența renală
b) [x] peste 1-2 zile de la debut dereglările intestinale iau sfârşit
c) [x] semnele de impregnare infecţioasă sunt în creştere
d) [x] către sfîrşitul primei săptămîni de boală apare hepatosplenomegalia
e) [ ] șocul hipovolemic
---------------------------------------------------------------------
476. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Pentru varianta tifoidă a formei generalizate sunt
caracteristice:
a) [ ] insuficiența renală
b) [ ] peste 4-5 zile de la debut dereglările intestinale continuă
c) [x] semnele de impregnare infecţioasă sunt în creştere
d) [x] Către sfîrşitul primei săptămîni de boală apare hepatosplenomegalia
e) [x] Din ziua a 6-a, a 7-a apare exantem rozeolos, preponderent pe abdomen.
---------------------------------------------------------------------
477. Capitol: salmoneloza Punctajul: 10Pentru varianta septică forma generalizata a
salmoneleozei sunt caracteristice:
a) [x] evoluţia cea mai gravă
b) [x] curba termică neregulată
c) [ ] curba termică regulată
d) [ ] halucinațiile fobice
e) [x] focare septice secundare se pot forma în diferite organe
---------------------------------------------------------------------
478. Capitol: sepsis Punctajul: 10Pentru septicemie sunt corecte urmatoarele afirmatii:
a) [x] este o stare infectioasг generalizata, cauzata de diseminarea unui germene patogen
b) [ ] septicemia apare mai des la persoanele, care au un status imun integru, pentru ca acestea nu
limiteaza infectia in stadiul de focar primar
c) [x] diagnosticul consta in punerea in evidenta, prin hemocultura, a prezentei microbului in sange;
d) [ ] o hemocultura negativa exclude diagnosticul de septicemie;
e) [x] este absolut necesara combaterea rapida si eficienta a sepsisului aflat in etapa de debut.
---------------------------------------------------------------------
479. Capitol: sepsis Punctajul: 10Simptomele si semnele caracteristice in sepsis sunt:
a) [x] febra ridicata, intermitenta, corespunzand descarcarilor infectioase sau in platou;
b) [ ] afebrilitatea, cel mai adesea, la persoanele tinere;
c) [ ] la pacientii cu septicemie un este caracteristica implicarea poliorganica;
d) [x] starea de confuzie si dezorientarea in cazuri extrem de grave;
e) [x] sugestive pentru septicemie pot fi emboliile septice cutanate cu aspect hemoragic, care se afla
diseminate pe trunchi sau la nivelul membrelor;
---------------------------------------------------------------------
480. Capitol: sepsis Punctajul: 10In septicemii:
a) [ ] perioada de incubatie un este dependenta de starea sistemului imán si agresivitatea agentul
patogen;
b) [x] la adult in cazurile grave se instaleaza sindromul de detresa respiratorie ;
c) [x] are loc deprimarea functiei cardiace cu aparitia hipotensiunei;
d) [ ] afectarea hepatica nu se manifesta prin cresterea transaminazelor serice;
e) [x] sepsisul poate conduce la complicatii renale;
---------------------------------------------------------------------
481. Capitol: sepsis Punctajul: 10La efectuarea investigatiilor paraclinice si instrumentale in
peritada initiala a starilor septice se determina:
a) [x] eucocitoza cu deviere formulei leucocitare spre stinga;
b) [x] valoari scazute a trombocitelor plasmatice;
c) [x] azotemie si proteinurie;
d) [ ] limfomonocitoza;
e) [ ] eozinifilia;
---------------------------------------------------------------------
482. Capitol: sepsis Punctajul: 10In tratamentul pacientilor cu septicemii se vor intreprinde
urmatoarele masuri:
a) [x] reechilibrarea hemodinamica si asigurarea suportului ventilador in cazurile grave;
b) [x] pana la aflarea rezultatelor bacteriologice, se va incepe o terapie antimicrobiana empirica;
c) [x] tratamentul tulburărilor de coagulare;
d) [ ] administarea de seruri specifice;
e) [ ] recursul obligatoriu la tratament antiviral;
---------------------------------------------------------------------
483. Capitol: socul hipovolemic Punctajul: 10In socul hipovolemic :
a) [x] este o insuficienta circulatorie acuta, consecutiva unei diminuari rapide a volumului sangvin
circulant;
b) [ ] febra este indicatorul severitatii;
c) [x] presiunea sistolică scade sub 90 mm Hg sau chiar mai mult;
d) [x] ritmul cardiac depaseste cu mult 100 pe minut;
e) [ ] are loc in majoritatea cazurilor de toxiinfectii alimentare;
---------------------------------------------------------------------
484. Capitol: socul hipovolemic Punctajul: 10Socul hipovolemic se manifesta prin:
a) [x] sete, agitatie sau somnolenta;
b) [x] paloarea pronuntata a extremitatilor;
c) [ ] majorarea importanta a presiunii arteriale
d) [ ] normalitatea ritmului cardiac;
e) [x] printr-o micsorare a volumului urinei si dezvoltarea insuficientei renale;
---------------------------------------------------------------------
485. Capitol: socul hipovolemic Punctajul: 10Socul hipovolemic impune:
a) [x] tratament aplicat precoce prin izolare si spitalizare de urgenta;
b) [x] aplicarea perfuziilor intravenoase pentru a compensa pierderile lichidiene si a restabili o
presiune arteriala eficace;
c) [x] prevenirea hipopotasemiei;
d) [ ] initierea tratamentului prin administrarea de adrenalina;
e) [ ] traheoctomia de urgenţă;
---------------------------------------------------------------------
486. Capitol: tetanos Punctajul: 10Seroterapia se utilizeaza in tratamentul :
a) [ ] febra tifoida
b) [ ] tifosul exantematic
c) [x] tetanos
d) [ ] febra Q
e) [ ] borelioza
---------------------------------------------------------------------
487. Capitol: tetanos Punctajul: 10Tetanosul debuteaza cu :
a) [ ] semne catarale
b) [ ] limfadenopatie regionala
c) [ ] semne de intoxicatie generala
d) [x] tremor fibrilar in muschii adiacenti plagii
e) [ ] febra 40 C
---------------------------------------------------------------------
488. Capitol: tetanos Punctajul: 10Toxina tetanica actioneaza la nivelul :
a) [ ] plagii
b) [x] neuronilor motori intercalari
c) [ ] ganglionilor limfatici regionali
d) [ ] neuronilor senzitivi
e) [ ] cerebelului
---------------------------------------------------------------------
489. Capitol: tetanos Punctajul: 10Toxina tetanica este transportata de la poarta de intrare spre
maduva spinarii, formatia reticulara si bulbul rahidian pe urmatoarea cale :
a) [x] sange si pe traiectul nervilor
b) [ ] exclusiv prin sange
c) [ ] exclusiv prin limfa si pe traiectul nervilor
d) [ ] exclusiv perineural, nepatrunzand in sange
e) [ ] prin sange si limfa
---------------------------------------------------------------------
490. Capitol: tetanos Punctajul: 10Cu scop curativ serul antitetanic se administreaza in doza :
a) [ ] 3.000 UI
b) [x] 100.000 - 150.000 UI
c) [ ] 20.000 -25.000 UI
d) [ ] 30.000 - 50.000 UI
e) [ ] 50.000 - 75.000 UI
---------------------------------------------------------------------
491. Capitol: tetanos Punctajul: 10Tetanosul debuteaza cu :
a) [ ] semne catarale
b) [ ] semne dispeptice
c) [ ] semne de intoxicatie generala
d) [x] tremor fibrilar in muschii adiacenti plagii
e) [ ] opistotonus
---------------------------------------------------------------------
492. Capitol: tetanos Punctajul: 10Formele clinice in tetanos sunt :
a) [x] generalizata
b) [x] locala
c) [ ] viscerala
d) [ ] articulara
e) [x] faciala Roze
---------------------------------------------------------------------
493. Capitol: tetanos Punctajul: 10In tetanos se pot dezvolta urmatoarele complicatii :
a) [x] asfixia
b) [x] pneumonia
c) [x] miocardita
d) [ ] peritonita
e) [ ] encefalita microbiana
---------------------------------------------------------------------
494. Capitol: tetanos Punctajul: 10In calitate de criterii de gravitate in tetanos sunt folosite :
a) [ ] supuratia plagii
b) [ ] dimensiunile plagii
c) [x] durata acceselor convulsive
d) [x] frecventa acceselor convulsive
e) [x] prezenta dereglarilor respiratorii si cardio-vasculare
---------------------------------------------------------------------
495. Capitol: tetanos Punctajul: 10Semnele caracteristice tetanosului sunt :
a) [x] trism
b) [ ] tenezme
c) [x] disfagia
d) [x] râs sardonic
e) [ ] vome
---------------------------------------------------------------------
496. Capitol: tetanos Punctajul: 10Tetanosul se intilneste mai des la:
a) [ ] Batrini
b) [x] Nou-nascuti in tarile in curs de dezvoltare
c) [ ] 20-50 ani
d) [ ] Toate virstele
e) [ ] Veterinari
---------------------------------------------------------------------
497. Capitol: tetanos Punctajul: 10In caz de tetanos:
a) [ ] Poate fi hepatosplenomegalie
b) [ ] Ficatul mărit, splina nu
c) [x] Ficatul si splina nu sunt mărite
d) [ ] Splenomegalia este mai pronuntata decât hepatomegalia
e) [ ] Hepatomegalia este mai pronuntata decât splenomegalia
---------------------------------------------------------------------
498. Capitol: tetanos Punctajul: 10Toxina clostridium tetani contine:
a) [ ] Neuraminidaza
b) [ ] Factorul letal
c) [x] Hemolizina
d) [ ] Hemaglutinina
e) [ ] Factorul protector
---------------------------------------------------------------------
499. Capitol: tetanos Punctajul: 10Particularitatea morfologica a Clostridium tetani:
a) [ ] Capetele retezate
b) [ ] Nu formeaza capsule si spori
c) [x] Aspect de racheta
d) [ ] Nucleul in forma de haltera
e) [ ] Forma cocica
---------------------------------------------------------------------
500. Capitol: tetanos Punctajul: 10Sporii de Clostridium tetani rezista in sol:
a) [ ] Saptamini
b) [x] Ani
c) [ ] Zile
d) [ ] Luni
e) [ ] Ore
---------------------------------------------------------------------
501. Capitol: tetanos Punctajul: 10Bacilul tetanic este:
a) [x] Gram pozitiv
b) [ ] Gram negativ
c) [x] Sporulat
d) [x] Anaerob
e) [ ] Aerob
---------------------------------------------------------------------
502. Capitol: tetanos Punctajul: 10Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru tetanus:
a) [ ] Evolutie usoara
b) [x] Trismus
c) [ ] Aerofobie
d) [x] Contractura tonica a musculaturii scheletice
e) [x] Contractiile musculare paroxistice
---------------------------------------------------------------------
503. Capitol: tetanos Punctajul: 10Alegeti fractiile exotoxinei produse de Clostridium tetani:
a) [x] Tetanospasmina
b) [ ] Factorul letal
c) [x] Hemolizina
d) [ ] Factorul protector
e) [x] O fractiune cu masa moleculara mica
---------------------------------------------------------------------
504. Capitol: tetanos Punctajul: 10Contractiile musculare paroxistice din tetanos pot fi induse
de:
a) [x] Atingerea tegumentelor
b) [ ] Incalcari ale dietei
c) [x] Lumina
d) [x] Zgomot
e) [ ] Intuneric
---------------------------------------------------------------------
505. Capitol: tetanos Punctajul: 10In cazul unei plagi cu risc tetanigen la o persoana
neimunizata activ se efectueaza urmatoarele:
a) [ ] Vaccin antitetanic
b) [x] Toaleta plagii
c) [x] Ser antitetanic
d) [ ] Imunoglobulina umana
e) [x] Penicilina G
---------------------------------------------------------------------
506. Capitol: tetanos Punctajul: 10Conform clasificarii epidemiologice deosebim tetanosul:
a) [ ] Facial
b) [x] Traumatic
c) [x] Postcongestional
d) [ ] Poststreptococic
e) [x] Aparut pe fondul unor procese inflamatoare
---------------------------------------------------------------------
507. Capitol: tetanos Punctajul: 10Tabloul clinic al tetanosului se caracrerizeaza prin:
a) [x] Hipertonus muscular
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Lipsa hepatosplenomegaliei
d) [ ] Atonie musculară
e) [x] Simptomele Kerning si Lassegue pozitive
---------------------------------------------------------------------
508. Capitol: tetanos Punctajul: 10Tetanospasmina difuzeaza in organism:
a) [x] Pe calea fibrelor nervoase
b) [x] Pe calea sanguina
c) [ ] De la nivelul sistemului nervos central
d) [ ] Pe cale respiratorie
e) [x] De la poarta de intrare
---------------------------------------------------------------------
509. Capitol: tetanos Punctajul: 10Diagnosticul de tetanus poate fi suspectat in urmatoarele
situatii:
a) [x] Plagi ce creaza conditii locale de anaerobioza
b) [ ] Paralizii simetrice
c) [x] Trismus decelat la o persoana in virsta
d) [x] Sugar provenit din tari in curs de dezvoltare ce prezinta dificultati de alimentare
e) [ ] Anizocorie
---------------------------------------------------------------------
510. Capitol: tetanos Punctajul: 10Tetanosul este defenit ca:
a) [x] O boala infectioasa
b) [ ] O parazitoza
c) [ ] Provocata de un bacil Gram negativ
d) [x] Boala este data de efectul neurogen al exotoxinei
e) [x] Toxina blocheaza functia neuronilor intercalari
---------------------------------------------------------------------
511. Capitol: SIRS Punctajul: 10Criteriile sindromului de răspuns inflamator sistemic (SRIS)
sunt:
a) [ ] temperatura subfebrilă;
b) [x] tahicardie;
c) [x] tahipnee;
d) [x] leucocitoza;
e) [ ] trebuie să reunească doar unul din criteriile prezentate;
---------------------------------------------------------------------
512. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Indicati cea mai frecventă cauză a toxiinfectiilor
alimentare .
a) [ ] helminti
b) [ ] amibe
c) [x] bacterii conditionat patogene
d) [ ] chlamidii
e) [ ] rickettsii
---------------------------------------------------------------------
513. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Pentru care toxiinfectie alimentara este caracteristica
enterita necrotica ?
a) [ ] stafilococica
b) [ ] streptococica
c) [x] cu Clostridium perfringens
d) [ ] cu Proteus
e) [ ] cu Klebsiela
---------------------------------------------------------------------
514. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Complicatia cea mai frecventa in toxiinfectiile
alimentare este :
a) [x] socul toxi-infectios
b) [ ] socul anafilactic
c) [ ] edemul cerebral
d) [ ] glomerulonefrita
e) [ ] peritonita
---------------------------------------------------------------------
515. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Tabloul clinic in toxiinfectiile alimentare determinate
de stafilococi se manifesta prin :
a) [x] greata
b) [x] voma
c) [x] dureri in regiunea epigastrica
d) [ ] scaun diareic cu mucus si striuri de sange
e) [ ] tenesme
---------------------------------------------------------------------
516. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Semnele caracteristice pentru toxiinfectiile alimentare
sunt :
a) [x] voma repetata
b) [x] durerile in portiunile superioare ale abdomenului
c) [ ] sindromul hepatolienal
d) [x] scaunul lichid frecvent, apos
e) [ ] semnul Pastia pozitiv
---------------------------------------------------------------------
517. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Metodele de diagnostic specific al toxiinfectiilor
alimentare sunt :
a) [x] investigatii bacteriologice ale maselor vomitive
b) [x] investigatii bacteriologice ale maselor fecale
c) [ ] frotiul sanguin
d) [x] investigatii serologice
e) [ ] insamantari pe culturi celulare vii
---------------------------------------------------------------------
518. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Boala diareică acută se defineşte ca:
a) [ ] o stare caracterizată prin depăşirea a 1 scaun neoformate pe zi în cantităţi de mai mult de 300
gr.pe zi cu o durată de mai puţin de 14 zile
b) [ ] o stare caracterizată prin depăşirea a 2 scaune neoformate pe zi în cantităţi de mai mult de 300
gr.pe zi cu o durată de mai puţin de 14 zile.
c) [x] o stare caracterizată prin depăşirea a 3 scaune neoformate pe zi în cantităţi de mai mult de 300
d) [ ] o stare caracterizată prin depăşirea a 3 scaune neoformate pe zi în cantităţi de mai mult de 300
e) [ ] o stare caracterizată prin depăşirea a 4 scaune neoformate pe zi în cantităţi de mai mult de 300
---------------------------------------------------------------------
519. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Toxiinfecţia alimentară cu Cl. Perfringens care secretă
enterotoxina tipul F se caracterizează prin:
a) [ ] vărsături intense în lipsa diareei
b) [ ] diaree suportată pe picioare
c) [ ] scaun verzui ci mucus
d) [ ] scaun riziform
e) [x] enterocolită necrozantă, hemoragică, cu evoluţie severă
---------------------------------------------------------------------
520. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Prin tenesme subânțelegem
a) [ ] chemări false la scaun
b) [ ] chemări imperative la scaun
c) [ ] chemări false la scaun cu dureri în hipoabdomen
d) [x] dureri rectale cu iradiere sacrala în timpul chemării la defecare şi timp de 3 - 5 min. după
e) [ ] chemări imperative la scaun cu dureri în regiunea iliacă stțngă
---------------------------------------------------------------------
521. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Cel mai frecvent tenesmele se atestă în
a) [ ] salmoneloză
b) [ ] toxiinfecție alimentară cu stafilococcus aureus
c) [ ] esherichioza enterotoxigenă
d) [x] shigelloză
e) [ ] infecția enterovirală
---------------------------------------------------------------------
522. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Enumărați complicaţia secundară leziunii intestinale
cronice în shigelloză:
a) [ ] șocul toxic-infecțios
b) [x] sindrom de malabsorbţie pînă la cașexie
c) [ ] șocul hipovolemic
d) [ ] ciroza hepatică
e) [ ] encefalopatia
---------------------------------------------------------------------
523. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Eclozarea sporilor botulinici cu apariţia formelor
vegetative şi elaborarea ulterioară a toxinei în aliment:
a) [ ] schimbă culoarea produsului
b) [ ] schimbă mirosul produsului
c) [ ] schimbă gustul produsului
d) [ ] puțin modifică calităţile organoleptice ale preparatului
e) [x] nu modifică în nici un fel calităţile organoleptice ale preparatului
---------------------------------------------------------------------
524. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10După ingestie topina botulinică se resoarbe cu
rapiditate:
a) [x] încă din cavitatea bucală
b) [ ] încă din stomac
c) [ ] încă din duoden
d) [ ] începând cu intestinul subțire
e) [ ] doar în intestinul gros
---------------------------------------------------------------------
525. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10De cele mai multe ori botulismul debutează cu:
a) [ ] febră
b) [ ] hidrofobie
c) [x] greaţă
d) [ ] cefalee
e) [ ] artralgii
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] diplopie
b) [ ] midriază
c) [ ] febră
d) [x] cîteva scaune semilichide
e) [ ] disfagie
---------------------------------------------------------------------
527. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Mecanismul patogenetic al toxiinfecției alimentare
bacetriene de tip infecţios poate fi:
a) [x] neinflamator
b) [ ] neurotoxic
c) [ ] infecțios-alergic
d) [x] inflamator
e) [x] bacteriemic
---------------------------------------------------------------------
528. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Mecanismul patogenetic al toxiinfecției alimentare
bacetriene de tip toxic poate fi:
a) [ ] neinflamator
b) [x] prin producere de neurotoxine
c) [x] prin producere de citotoxine
d) [ ] inflamator
e) [x] prin producere de enterotoxine
---------------------------------------------------------------------
529. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Toxiinfecţia alimentară cu Staphylococcus aureus
enterotoxigen se caracterizează prin :
a) [x] incubaţia este de la 30 minute pînă la 6 ore
b) [ ] diaree smenificativă însoțită de colică abdominală
c) [ ] febră de mare amplitudine
d) [x] greaţă intensă şi vărsături repetate
e) [x] febra este absentă sau de mică amplitudine
---------------------------------------------------------------------
530. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Toxiinfecţia alimentară cu Cl. Perfringens care secretă
enterotoxina tipul A se caracterizează prin :
a) [ ] incubaţia este de la 30 minute pînă la 6 ore
b) [x] diaree apoasă
c) [x] dureri abdominale
d) [x] febra moderată sau lipsește
e) [ ] vărsături intense
---------------------------------------------------------------------
531. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Toxiinfecţia alimentară cu B. cereus se caracterizează
prin:
a) [x] implicate mai frecvent în producerea toxiinfecţiei alimentare sunt orezul şi preparatele din
orez
b) [x] enterotoxina termostabilă determină o toxiinfecţie alimentară cu incubaţie scurtă (1 - 6 ore),
vărsături alimentare
c) [ ] enterotoxina termostabilă determină în majoritatea cazurilor scaune diareice apoase şi colici
abdominale
d) [x] enterotoxina termolabilă determina în majoritatea cazurilor scaune diareice apoase şi colici
abdominale
e) [ ] alimentele pot fi contaminate chiar de la sursă (laptele de la mastita vacilor) sau ulterior pe
durata preparării şi/sau manipulării, de la persoane cu leziuni cutanate stafilococice (panariciu,
piodermita, furuncul) sau cu portaj nasofaringian
---------------------------------------------------------------------
532. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Shigeloza poate fi provocată de:
a) [x] Shigella flexneri
b) [ ] Shigella enteritidis
c) [ ] Shigella haemoliticus
d) [x] Shigella sonnei
e) [x] Shigella disenteriae
---------------------------------------------------------------------
533. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Pentru shigelloză sunt caracteristice:
a) [x] dureri abdominale sub formă de crampe localizate în hipoabdomen, mai frecvent pe stînga
c) [x] greaţă
d) [ ] scaun verzui
e) [x] vomă repetată (în formele gastroenterice şi gastroenterocolitice)
---------------------------------------------------------------------
534. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Pentru shigelloză sunt caracteristice:
a) [x] dureri abdominale sub formă de crampe localizate în hipoabdomen, mai frecvent pe stînga
c) [x] greaţă
d) [ ] scaun verzui
e) [x] aspectul "scuipatului rectal" al scaunului
---------------------------------------------------------------------
535. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Enumerați complicaţiile la distanţă după vindecarea
apparenta în shigelloză:;;
a) [x] colite cronice
b) [ ] hepatita
c) [ ] insuficiența renală
d) [x] artrita reactivă prin mecanism imunologic
e) [x] dispepsii rebele
---------------------------------------------------------------------
536. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Se consideră că evoluția șocului hipovolemic se
desfășoară în trei faze mai mult sau mai puțin delimitate practic:
a) [ ] decompensată reversibilă
b) [x] progresivă
c) [x] compensată
d) [x] ireversibilă
e) [ ] prodromală
---------------------------------------------------------------------
537. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10In socul hipovolemic compensat:
a) [x] poate avea o finalitate fericită chiar și fără intervenție terapeutică
b) [ ] poate avea o finalitate fericită doar in cazul unei intervenții terapeutice
c) [x] este însoţit de scăderea TA
d) [x] este însoţit de scaderea diurezei
e) [ ] este însoțit de scăderea ritmului cardiac
---------------------------------------------------------------------
538. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10In socul hipovolemic progresiv:
a) [ ] poate avea o finalitate fericită chiar și fără intervenție terapeutică
b) [x] apare la câteva zeci de minute de la tulburările inițiale cauzatoare
c) [x] apare la câteva ore de la tulburările inițiale cauzatoare
d) [x] este însoșit de scăderean ritmului cardiac
e) [ ] este însoșit de creșterea ritmului cardiac
---------------------------------------------------------------------
539. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Șocul hipovolemic ireversibil :
a) [x] administrarea în perfuzie a lichidelor pentru refacerea volemiei nu produce nici o ameliorare
a presiunii arteriale și a celorlalte funcții vitale
b) [ ] administrarea în perfuzie a lichidelor pentru refacerea volemiei produce ameliorare a
presiunii arteriale și a celorlalte funcții vitale
c) [ ] se determină tahicardia
d) [x] se determină scăderea ritmului cardiac
e) [x] cel mai des pulsul nu se determină
---------------------------------------------------------------------
540. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Marcați afirmațiile corecte:
a) [ ] toxina botulinică A este cea mai puternică, cu răspîndire predominantă pe continentul
european
b) [x] toxina botulinică A este cea mai puternică, cu răspîndire predominantă pe continentul
american
c) [x] toxina botulinică B este mai puţin toxică, întâlnită mai frecvent în Europa
d) [x] toxina botulinică E este cea mai puţin toxică, întâlnită după ingestie de peşte
e) [ ] toxina botulinică E este cea mai toxică, întâlnită după ingestie de ciuperci
---------------------------------------------------------------------
541. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Formele botulismului sunt:
a) [ ] botulismul cefalic
b) [x] botulismul respirator
c) [x] botulismul ca toxiinfecţie alimentară
d) [x] botulismul lezional
e) [ ] botulismul oftalmoplegic
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] botulismul localizat
b) [x] accidental/chirurgical
c) [x] botulismul respirator
d) [ ] forma cutanată
e) [x] botulismul intestinal
---------------------------------------------------------------------
a) [x] botulismul ca toxiinfecţie alimentară
b) [x] botulismul infantil
c) [x] botulismul intestinal
d) [ ] botulismul generalizat
e) [ ] botulismul localizat
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] febră
b) [ ] hidrofobie
c) [x] greaţă
d) [x] posibil câteva scaune lichide-semilichide
e) [x] dureri abdominale usare
---------------------------------------------------------------------
545. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Caracteristicile în tabloul clinic al botulismului sunt:
a) [ ] febra
b) [x] păstrarea stării de conştienţă a pacientului
c) [x] absenţa febrei
d) [ ] paraliziile asimetrice
e) [x] progresia paraliziilor (în suprafaţă şi intensitate)
---------------------------------------------------------------------
546. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Pacientul suportând botulism prezintă:
a) [x] midriază
b) [ ] semnul Argille-Robertson
c) [x] semnul Argille-Robertson inversat
d) [ ] mioză
e) [x] ptoză palpebrală
---------------------------------------------------------------------
547. Capitol: toxicoinfectii Punctajul: 10Pacientul suportând botulism prezintă:
a) [ ] semnul Argille-Robertson
b) [x] strabism
c) [ ] mioză
d) [x] midriază
e) [x] paralizza epiglotei
---------------------------------------------------------------------
548. Capitol: tularemia Punctajul: 10Сe afectiuni oculare se pot intilni in tularemie:
a) [ ] coreoretinita
b) [ ] iridociclita
c) [x] conjunctivita eroziv-ulceroasa
d) [ ] conjunctivita membranoasa
e) [ ] conjunctivita purulenta
---------------------------------------------------------------------
549. Capitol: tularemia Punctajul: 10Din ce grup de infectii face parte tularemia ?
a) [ ] virale
b) [x] antropozoonoze bacteriene
c) [ ] antroponoze transmisive
d) [ ] antroponoze bacteriene
e) [ ] ricketsioze antropozoonoze
---------------------------------------------------------------------
550. Capitol: tularemia Punctajul: 10Care afirmatie referitoare la tularemie nu este corecta?
a) [ ] Francisella tularensis este aerogena, Gram negativa
b) [ ] Dupa evolutie tularemia poate fi acuta, latenta, recidivanta
c) [x] Este o antroponoza
d) [ ] Perioada de incubatie dureaza 3-7 zile, uneori pana la 10 zile
e) [ ] Durata febrei oscileaza in limite mari de la 6 la 30 zile
---------------------------------------------------------------------
551. Capitol: tularemia Punctajul: 10Care afirmatie referitoare la tularemie nu este corecta:
a) [ ] Pentru examenul de laborator se folosesc metodele bacteriologica, biologica, serologica
b) [x] In forma orofaringiana se afecteaza ambele amigdale
c) [ ] Buboanele sunt putin dolorice
d) [ ] Substratul morfologic principal il constituie granuloamele tularemice specifice
e) [ ] Mecanismele de infectare sunt: prin contact direct, pe cale digestiva, prin aspiratie,
transmisibila
---------------------------------------------------------------------
552. Capitol: tularemia Punctajul: 10Care afirmatie referitoare la investigatiile de laborator in
tularemie nu este corectă?
a) [ ] Reactiile serologice se fac obligatoriu in seruri pare
b) [ ] Dupa boala suportata anticorpi se pastreaza pe parcursul mai multor ani
c) [ ] Semnul caracteristic pentru majoritatea formelor este sporirea in volum a diferitor ganglioni
limfatici
d) [ ] Tratamentul se aplica doar in conditii de stationar
e) [x] Proba alergica cu tularimina ajuta la diferentierea infectiei acute de cea trenanta
---------------------------------------------------------------------
553. Capitol: tularemia Punctajul: 10Bubonul tularemic este :
a) [x] Regional unilateral
b) [ ] Intotdeauna bilateral
c) [ ] Confluent
d) [ ] Aderat de tesutul adiacent
e) [ ] Foarte dureros
---------------------------------------------------------------------
554. Capitol: tularemia Punctajul: 10Care formă clinică nu este caracteristică tularemiei:
a) [ ] angio-bubonica
b) [x] reziduala, cu afectarea aparatului locomotor
c) [ ] oculo-bubonica
d) [ ] cu lezarea predominanta a organelor respiratorii
e) [ ] recidivanta
---------------------------------------------------------------------
555. Capitol: tularemia Punctajul: 10Care afirmatie este falsă privitor la tularemia pulmonara
a) [ ] boala se inregistreaza preponderent toamna-iarna
b) [x] tusea este intotdeauna umeda, cu sputa purulenta, frecvent cu hemoptizie
c) [ ] procesul inflamator incepe in hilul pulmonar, extinzandu-se la periferii
d) [ ] pneumonia are o evolutie grava, trenanta
e) [ ] ganglionii limfatici hilari, paraheali si mediastinali sunt mriti din a 7 zi de boala
---------------------------------------------------------------------
556. Capitol: tularemia Punctajul: 10Pentru forma anginobubonica de tularemie e caracteristic :
a) [x] febra 39-40 C
b) [x] amigdalita ulcero-necrotica unilaterala
c) [ ] amigdalita fibrinoasa bilaterala
d) [x] limfadenopatie regionala
e) [ ] limfadenopatie generalizata
---------------------------------------------------------------------
557. Capitol: tularemia Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte referitoare la tularemie
a) [x] Forma generalizata evolueaza cu toxicoza manifesta, uneori cu delir
b) [x] Fata pacientilor este hiperemiata, vasele sclerelor injectate, conjunctivele hiperemiate
c) [ ] Semnul caracteristic pentru majoritatea formelor este afectarea renala severa cu instalarea
insuficientei renale acute
d) [ ] Limfadenitele se deceleaza cu mult inaintea anginei in forma angino-bubonica
e) [x] Infectia este o zooantroponoza cu focar natural
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Mecanismele de infectare a omului sunt foarte variate
b) [ ] Buboanele sunt mai frecvent multiple, ca exceptie - solitare
c) [x] La poarta de intrare pe piele sau pe mucoase deseori apare afectul primar cu limfadenita
regionara primara
d) [x] Tratamentul se poate face cu streptomicina, gentamicina, tetracivlina, ciprofloxacina
e) [ ] Ulcerele in forma ulcero-bubonica se disting prin sensibilitate vadita la durere
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Buboanele sunt putin dolore, au contururi nete, cu dimensiuni de 1-5 cm
b) [ ] Buboanele sunt foarte dolore, au contururi nete, cu dimensiuni de 1-5 cm
c) [ ] Forma ulcero-bubonica se caracterizeaza prin przenta carbuncului foarte dureros
d) [x] Dispensarea convalescentilor se face timp de 6-12 luni
e) [x] In 30-50% cazuri in 2-4 saptamani se produce ramolirea, apoi deschiderea spontana a
bubonului cu eliminare de puroi cremos
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] La aplicarea tratamentului antimicrobian pronosticul este favorabil, letalitate fiind de 0,5%
b) [x] In forma generalizata se instaleaza hepatosplenomegalia
c) [x] In formele cu lezarea tubului digestiv durerile abdominale uneori pot fi considerate eronat
drept "abdomen acut"
d) [x] In formele cu lezarea tubului digestiv se formeaza granuloame pe traiectul tractului
gastrointestinal
e) [ ] Forma ulcero-bubonica se caracterizeaza prin prezenta unui edem gelatinos prinuntat
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] In forma ulcero-bubonica este caracteristic tremorul fibrilar in muschii adiacenti plagii
b) [ ] Forma cea mai raspandita este varianta carbunoasa
c) [x] In forma angino-bubonica ulcerile sunt adanci se vindeca greu
d) [x] In forma angino-bubonica limfadenita se declara simultan cu amigdalita
e) [x] In forma oculo-bubonica ganlionii limfatici regionali sunt mariti
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Omul bolnav poate fi sursa de infectie pentru personalul medical
b) [x] Leziunile renale sunt minime
c) [x] Sursa principala in conditii naturale este constituita de numeroase rozatoare
d) [x] Francisella tularensis este distrusa la fierbere
e) [ ] Semnul Podalka se depisteaza intotdeauna in tularemie cu afectarea tubului digestiv
---------------------------------------------------------------------
563. Capitol: tularemia Punctajul: 10Care afirmatie referitor la tularemie este corecta:
a) [ ] Durata febrei nu depeseste 1 saptamina
b) [ ] Tularemia este o antroponoza
c) [ ] Francesella tularensis este Gram pozitiva
d) [x] Francesella tularensis este Gram negativă
e) [ ] Letalitatea in tularemie este >10%
---------------------------------------------------------------------
564. Capitol: tularemia Punctajul: 10Ce afirmatie referitor la investigatiile de laborator in
tularemie este corecta:
a) [x] Metoda biologica este mult mai rezultativa decit cea bacteriologica
b) [ ] Proba alergica se foloseste in diagnosticarea tardiva a bolii
c) [ ] Reactia de aglutinare devine pozitiva din primele zile de boala
d) [ ] Dupa boala suportata titrul de anticorpi se pastreaza 1-2 luni
e) [ ] Daca RA cu diagnosticul tularemic este 1:60 nu necesita de derminat cresterea titrului de
anticorpi in seruri perechi
---------------------------------------------------------------------
565. Capitol: tularemia Punctajul: 10Ce afirmatie referitor la tularemie este corecta:
a) [ ] In forma orofaringiana membranele false se detaseaza usor
b) [ ] Ficatul si splina nu sufera
c) [ ] Diagnosticul se face exclusiv in baza investigatiilor serologice
d) [ ] Bubonul este de dimensiuni mici
e) [x] Substratul morfologic principal il constituie granuloamele specifice
---------------------------------------------------------------------
566. Capitol: tularemia Punctajul: 10Indicati sursle de infectie in tularemia:
a) [x] Ovine,porcine,bovine
b) [x] Rozatoare
c) [x] Insecte hematogene
d) [ ] Felinele
e) [ ] Omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
567. Capitol: tularemia Punctajul: 10Caile de infectare in tularemia sunt:
a) [ ] Congenitala
b) [x] Perorala
c) [ ] Sexuala
d) [x] Percutanata
e) [x] Aerogena
---------------------------------------------------------------------
568. Capitol: tularemia Punctajul: 10Indicati manifestarile clinice caracteristice formei
bubonice a tularemiei:
a) [ ] Buboane intens dolore
b) [ ] Buboane multiple nonregionale
c) [x] Reabsorbtia sau sclerozarea bubonului
d) [x] Buboane putin dolore
e) [x] Ramolirea bubonului in 2-4 saptamini
---------------------------------------------------------------------
569. Capitol: tularemia Punctajul: 10Indicati manifestarile clinice caracteristice formei
abdominale a tularemiei:
a) [x] Hepatosplenomegalie
b) [x] Sindrom dispeptic
c) [x] Hipertrofia ganglionilor limfatici mezenterici
d) [ ] Simptomul Podalca pozitiv
e) [ ] Tenezme
---------------------------------------------------------------------
570. Capitol: tularemia Punctajul: 10Care sunt variantele de evoluție in tularemie:
a) [ ] Portaj cronic asimptomatic
b) [x] Acuta
c) [x] Trenanta
d) [x] Recidivanta
e) [ ] Reziduala
---------------------------------------------------------------------
571. Capitol: tularemia Punctajul: 10Indicati afirmatiile corecte referitor la tularemie:
a) [x] Curba termica are un caracter remittent cu o durata de 3 saptamini
b) [x] Intradermoreactia cu tularina se utilizeaza pentru diagnosticul precoce
c) [x] In hemoleucograma poate fi leucopenie
d) [ ] In hemoleucograma poate fi hipereozinofelie
e) [ ] In forma cutanata afectul primar este inconjurat de edem moale
---------------------------------------------------------------------
572. Capitol: tularemia Punctajul: 10Enumerati manifestarile clinice caracteristice tularemiei
formei septicemice:
a) [ ] Insuficienta renala acuta
b) [x] Sindrom de impregnare infectioasa
c) [x] Hepatosplenomegalie
d) [ ] Diaree sangvinolenta profuza
e) [x] Hiperemia si pastozitatea fetei
---------------------------------------------------------------------
573. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Agentii patogeni ai yersiniozelor sunt :
a) [ ] virusuri
b) [ ] protozoare
c) [x] bacterii
d) [ ] ricketsii
e) [ ] chlamidii
---------------------------------------------------------------------
574. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Sunt maladii provocate de Yersinii patogene :
a) [ ] listerioza
b) [x] yersinioza intestinala
c) [ ] bruceloza
d) [x] pseudotuberculoza
e) [x] pesta
---------------------------------------------------------------------
575. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Yersinia enterocolitica se tratează cu:
a) [x] aminoglicozide
b) [x] doxacicline
c) [ ] peniciline
d) [x] fluorchinolone
e) [ ] metronidazol
---------------------------------------------------------------------
576. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Cele mai frecvente forme in yersinioza intestinală sunt:
a) [x] enterita sau enterocolita
b) [x] adenita mezenterica si ileita terminala, care poate fi usor confundata cu apendicita acuta
c) [x] forma septicemica insotita uneori de complicatii inflamatorii: artrita reactiva si eritem nedos
d) [ ] forma cutanata caraterizata print-un placard fierbinte, edematos, eritematos, bine delimitat cu
adenopatie loco-regionala sensibila
e) [ ] faringita exudativa cu limfodenopatie leterocervicala, esentiala, de lunga durata
---------------------------------------------------------------------
577. Capitol: yersenioza Punctajul: 10In tratamentul yerseniozelor se folosesc antibiotice
a) [ ] nitrofuranele
b) [x] aminoglicozidele
c) [x] levomicetina
d) [ ] antimicoticile
e) [x] tetraciclinile
---------------------------------------------------------------------
578. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Materialele pentru diagnosticul bacteriologic al
yersiniozei enterocolitica
a) [x] sange,licvorul
b) [x] materii fecale
c) [x] aspiratii din rezecate de ganglioni limfatici si appendix
d) [ ] aspiratii nazale
e) [ ] aspiratii vaginale
---------------------------------------------------------------------
579. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Testele serologice folosite in yersinioza enterocolitica
a) [x] reactia de aglutinare (RA)
b) [x] reactia de hemaglutinare (RHAI)
c) [ ] examen a bioptantelor ganglionilor limfatici
d) [x] reactia indirecta imunoflorescenta
e) [ ] Western-blot
---------------------------------------------------------------------
580. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Diagnosticul yersiniozei enterocolitica este bazat pe
metodele
a) [x] bacteriologică
b) [x] bacterioscopică
c) [x] serologică
d) [ ] imagistică
e) [ ] renghenologică
---------------------------------------------------------------------
581. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Manifestările clinice a yerseniozei enterocolitica
a) [x] gastroenterita, enterocolita, gastroenterocolita
b) [x] ileita terminala, mezadenita, apendicita
c) [x] eruptie urticariane, maculoasa, maculopapuloasa in regiunea a 2-3 articulatii mari
d) [ ] eruptie urticariana pe tot corpul
e) [ ] miocardita, aritmie, adinamie
---------------------------------------------------------------------
582. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Caracteristica yersineozei enterocolitice
a) [x] durata incubatiei 1-6 zile
b) [x] intoxicatia se manifesta cu febra, cefalee, mialgii, greata, voma, dureri in abdomen,
c) [x] dureri in articulatii
d) [ ] durata incubatiei 3-18 zile
e) [ ] durata 12-15 zile cu scaun lichid , pastos cu mucus, rareori sange si deshidratare
---------------------------------------------------------------------
583. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Indicati formele clinice a yersiniozei enterocolitic
a) [x] gastroenteritica
b) [x] enterocolitica
c) [x] gastroenterocolitica
d) [ ] gastrica
e) [ ] duodenala
---------------------------------------------------------------------
584. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Localizarea eruptiei în pseudotuberculoza
a) [ ] pe tot corpul
b) [x] pe maini sub forma de manusi
c) [x] pe picioare sub forma de ciorapi
d) [x] pe gat si corp sub forma de glugă
e) [ ] numai pe maini si picioare
---------------------------------------------------------------------
585. Capitol: yersenioza Punctajul: 10In tratamentul pseudotuberculozei se folosesc
a) [ ] nitrofurane
b) [x] tetracicline.
c) [x] levomicitina
d) [x] aminoglicozide
e) [ ] antifungice
---------------------------------------------------------------------
586. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Indicati perioadele evolutiei a pseudotuberculozei
a) [x] perioada de incubatie ( 3-18) zile
b) [x] perioada incipienta cu febra, slabiciune, cefalee, dureri articulare, musculare
c) [x] perioada de stare cu exantem maculopapulos
d) [ ] perioada afectărilor organice
e) [ ] perioada de incubatie 1- 6 zile
---------------------------------------------------------------------
587. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Indicati perioadele evolutiei a pseudotuberculozei
a) [x] perioada de incubatie ( 3-18) zile
b) [x] perioada incipienta cu febra, slabiciune, cefalee, dureri articulare, musculare
c) [x] perioada de stare cu exantem maculopapulos
d) [ ] perioada afectărilor organice
e) [ ] perioada de incubatie 1- 6 zile
---------------------------------------------------------------------
588. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Indicati formele evolutive a y.pseudotuberculosica
a) [x] forma febrilă acuta ( febra scarlatinoasa)
b) [x] septicemica
c) [x] evolutia usoara, medie, grava
d) [ ] formele metapseudoyerseniozice
e) [ ] formele paraalergice
---------------------------------------------------------------------
589. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Indicati formele clinice a pseudotuberculozei localizate
a) [x] intestinala ( gastroenterita, enterocolita)
b) [x] limfadenita mezenteriala, ileita terminala
c) [x] hepatita
d) [ ] pielonefrita
e) [ ] dermatita alergica
---------------------------------------------------------------------
590. Capitol: yersenioza Punctajul: 10Bacteria pseudotuberculoasa este
a) [x] sensibila la temperaturi inalte si fierbere
b) [ ] creste pe medii, ramane viabila la t0 80-1000
c) [x] este mobilă la t0 18-200, nu formeaza spori este gramnegativ
d) [x] creste pe medii obisnuite cu ph 7,2- 7.4
e) [ ] formeaza spori este gram pozitiva
---------------------------------------------------------------------
591. Capitol: infectiile paratifoide Punctajul: 10Sursa de infectie in paratifoidă A
a) [ ] cainii
b) [ ] caprinele
c) [ ] bovinele
d) [ ] rozatoarele
e) [x] omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
592. Capitol: infectiile paratifoide Punctajul: 10Curbele termice in febra paratifoida A
a) [x] continua
b) [ ] normala
c) [x] remitenta
d) [ ] intermitenta
e) [x] septica sau hectica
---------------------------------------------------------------------
593. Capitol: infectiile paratifoide Punctajul: 10Schimbarile caracteristice febrei paratifoide B
a) [x] intoxicatie generalizata ( febra,cefalee, paliditate)
b) [ ] greata, voma, semne meningiene pozitive
c) [ ] eruptie la 10-a zi a maladiei
d) [x] scaunul la bolnav lichid din primele zile ale maladiei
e) [x] eruptia apare la 7-8 zi a maladiei
---------------------------------------------------------------------
594. Capitol: infectiile paratifoide Punctajul: 10Febra paratifoida B
a) [x] evolutia frusta, abortiva, relativ usoara si medie
b) [ ] formele generalizate sunt cele mai frecvente
c) [x] ingestia de germeni agresori determina gastroenterocolita acuta
d) [ ] nu se deosebeste de febra tifoida
e) [x] mai rar forme septice cu meningita purulenta, septicopiemie, leziuni hepatice
---------------------------------------------------------------------
595. Capitol: infectiile paratifoide Punctajul: 10Schimbarea patomorfologica in intestin în febra
paratifoidă
a) [x] intestinul subtire afectat
b) [ ] intestinul gros afectat
c) [ ] duodenul
d) [ ] stomacul
e) [ ] sigmoidul
---------------------------------------------------------------------
596. Capitol: infectiile paratifoide Punctajul: 10Manifestari clinice principale in febra
paratifoida A
a) [x] febra inalta treptat aparuta
b) [x] semne de intoxicare generala
c) [x] marirea ficatului si a splinei
d) [ ] semne meningiene pozitive
e) [ ] afectarea rinichilor
---------------------------------------------------------------------
597. Capitol: afectarea snc Punctajul: 10Pentru confirmarea etiologiei meningitei bacteriane
este necesara investigatia:
a) [ ] tomografie
b) [ ] rezonanta magnitica
c) [ ] punctie sternala
d) [x] examenul bacteriologic al LCR
e) [ ] laparoscopie diagnostica
---------------------------------------------------------------------
598. Capitol: afectarea snc Punctajul: 10Cel mai frecvent semn de iritatie meningeala intalnit
este:
a) [ ] semnul Murson
b) [x] redoarea cefei
c) [ ] semnul Kernig
d) [ ] semnul Rozenberg
e) [ ] semnul Brudzinski
---------------------------------------------------------------------
599. Capitol: afectarea snc Punctajul: 10Pentru confirmarea etiologica a meningo-encefalitelor
virale este necesară:
a) [ ] proba biologica
b) [x] testul PCR pentru identificarea acizilor nucleici virali din LCR
c) [ ] decelarea miilor de polimorfonuceare în lichidul cefalorahidian
d) [ ] testul intradermal-alergic
e) [ ] testul PCR pentru identificarea acizilor nucleici din exsudatul faringian
---------------------------------------------------------------------
600. Capitol: afectarea snc Punctajul: 10Meningita bacteriana acuta poate evolua catre
următoarele complicatii:
a) [x] hidrocefalia
b) [ ] hipofertilitatea
c) [x] abcesul cerebral
d) [ ] detresa respiratorie acută
e) [x] pareze si paralizii ale nervilor cranieni
---------------------------------------------------------------------
601. Capitol: afectarea snc Punctajul: 10Pentru meningita cu lichid clar sunt caracteristice
urmatoarele modificari:
a) [x] lichidul cefalorahidian are 200 leucocite/ml, predominante sunt limfocitele
b) [x] 20-25% din pacienţi pot avea predominanţă de polimorfonucleare neutrofile în primele zile a
bolii
c) [ ] in toate cazurile este caracteristica scaderea considerabile a glucozei si clorizilor
d) [ ] lichidul cefalorahidian are 12000 leucocite/ml, predominante sunt neutrofilele
e) [x] macroscopic: lichidul cefalorahidian este transparent
---------------------------------------------------------------------
602. Capitol: afectarea snc Punctajul: 10Contraindicatii catre punctia lombara sunt:
a) [ ] lipsa semnelor meningiene
b) [x] instabilitatea hemodinamica
c) [x] coma cerebrala
d) [x] prezenta convulsiilor
e) [ ] febra indelungata
---------------------------------------------------------------------
603. Capitol: afectarea snc Punctajul: 10Principalele semne ale meningitei sunt:
a) [ ] semnul Filipovici
b) [x] cefalee accentuata
c) [ ] semnul Govorov-Godelie
d) [x] durere localizata de-a lungul coloanei vertebrale spontana sau provocata de miscare
e) [x] voma de caracter central
---------------------------------------------------------------------
604. Capitol: afectarea snc Punctajul: 10Momentele anamnestice obligatorii in evaluarea
pacientului suspect de encefalita virala sunt:
a) [x] localizarea geografica si istoria calatoriilor recente
b) [ ] varsta
c) [x] contactul cu animalele
d) [ ] conditiile habituale
e) [x] antecedente cum ar fi intepaturi de insecte sau muscaturi de animale
---------------------------------------------------------------------
605. Capitol: afectarea snc Punctajul: 10Asocierea semnelor clinice indicate mai jos permite
suspectarea maladiilor - după cum urmează:
a) [ ] icterul - doar cu leptospiroza
b) [x] echimozele insotesc infectia meningocicica
c) [x] parotidita paraauriculara si submandibulara pot fi asociate cu oreionul
d) [ ] pneumonia - doar cu infectia pneumococica
e) [x] simptomele catarale, gastrointestinale si eruptiile sunt manifeste in infectia enterovirala
---------------------------------------------------------------------
606. Capitol: afectarea snc Punctajul: 10Semnele ce reflecta perturbarea functiilor cerebrale,
caracteristice pentru encefalita, sunt urmatoarele:
a) [ ] febra indelungata
b) [x] modificarile de comportament
c) [x] semnele neurologice de focar
d) [ ] semnele catarale
e) [x] convulsiile
---------------------------------------------------------------------
607. Capitol: afectarea snc Punctajul: 10Tratamentul in meningoencefalita consta in
administrarea:
a) [x] Aciclovirului ca preparat de electie in meningoencefalitele virale
b) [ ] Serurilor polivalente
c) [x] Dexametazonei în doze mari pentru prevenirea edemului cerebral
d) [x] Diazepam prin injectare intravenoasă in cazul convulsiilor
e) [ ] Gamaglobulinelor specifice
---------------------------------------------------------------------
608. Capitol: infectii eruptive Punctajul: 10Elemente in forma de vezicule, dispuse predominant
la nivelul valului palatin, limbei, mucoasei cavitatii bucale si la nivelul extremitatilor sunt
caracteristice pentru infectia cu:
a) [ ] Francisella tularensis
b) [ ] Neiseria meningitides
c) [ ] Salmonella typhi-murium
d) [ ] Streptococcus pyogenes
e) [x] Virusul Coxsackie
---------------------------------------------------------------------
609. Capitol: infectii eruptive Punctajul: 10Tratamentul etiotrop al pacientului cu infectia
varicelo-zosteriana, recomandat in mai putin de 72 de ore de la aparitia simptomelor include
urmatoarele preparate:
a) [x] acyclovir (Zovirax)
b) [x] valacyclovir (Valtrex)
c) [x] famciclovir (Famvir)
d) [ ] corticosteroizii (Prednisone)
e) [ ] serul specific
---------------------------------------------------------------------
610. Capitol: infectii eruptive Punctajul: 10 Eruptii cutanate scralatinoforme asociate cu
amigdalita acuta, limfadenopatia, hepatosplenomegalia si aparitia mononulearilor atipici in
hemograma sunt caracteristice:
a) [x] mononucleozei infectioase
b) [ ] tifosului abdominal
c) [ ] borreliozei Lyme
d) [ ] pestei
e) [ ] rujeolei
---------------------------------------------------------------------
611. Capitol: infectii eruptive Punctajul: 10Eruptia cu aparitia pe buze, conturul acestora sau în
imediata lor vecinatate, sub forma unor vezicule dureroase, pe fond eritematos, care se sparg si se
acoperă cu cruste în cateva zile este caracteristica pentru:
a) [x] Herpes simplex
b) [ ] Leptospiroza
c) [ ] Infectia meningococica
d) [ ] Parotidita epidemica
e) [ ] Hepatita virala acuta
---------------------------------------------------------------------
612. Capitol: infectii eruptive Punctajul: 10Pentru efectuarea diagnosticuluui diferential al
maladiilor eruptive o importanta deosebita o prezinta:
a) [x] Distribuția si localizarea eriptiilor
b) [ ] Varsta pacientului
c) [x] Natura leziunii primare
d) [x] Modificarile secundare
e) [ ] Efectul preparatelor antiinflamatorii
---------------------------------------------------------------------
613. Capitol: infectii eruptive Punctajul: 10Pentru care din infectiile enumerate este caracteristic
eruptii punctiforme sau fin-papulare, difuz-confluente asociat cu faringita, limba zmeurie, zone
lineare de eritem mai intens (liniile Pastia-Grozoci):
a) [ ] Varicela
b) [ ] Rujeola
c) [x] Scarlatina
d) [ ] Rubeola
e) [ ] Tularemia
---------------------------------------------------------------------
614. Capitol: infectii eruptive Punctajul: 10Eruptiile maculopapuloase sunt prezente in
infectiile:
a) [x] Febra tifoida
b) [x] Rujeola
c) [x] Scarlatina
d) [ ] Antrax
e) [ ] Borrelioza
---------------------------------------------------------------------
Amibiază. Indicați caracterul scaunelor în amibiază intestinală:
a+scaune diareice numeroase
b+scaun cu continut mic de materii fecale
2
c+scaun cu mucus si singe
d diaree apoasa abundenta
e scaune steatoreice
Amibiază. Indicați localizarea naturală în organismul uman a trofozoidului E.
histolytica:
a stomac
3 b duoden
c +colon
d esofag
e rinichi
Amibiază. Indicați mecanismele patogenetice care intervin în invadarea țesuturilor:
a +capacitatea de fagocitoza
b+producerea de colagen
4
c+inducerea histolizei
d deplasarea cu ajutorul ventuzei
e capacitatea de a invada hematii
Amibiază. Indicați segmentele de leziune primară intestinală în amibiază:
A+cec
B+sigmoid
5
C duoden
D jejun
E +rect
Amibiază. Selectați formele de amibiază extraintestinală:
a+abces amebian
b abces paratonzilar
6
c+cutanataa
d+viscerala
e oculara
Amibiază. Selectați medicamentul de elecție în tratamentul colitei amibiane:
a albendazol
b ivermectin
8
c+secnidazol
d tinidazol
e----
Amibiază. Selectați stadiile în ciclul de viată ale Entamoeba histolytica:
a+trofozoid
b+prechist
9
c+ metachist
d schizont
e gametocit
Febre hemoragice. Voma neagră” este denumirea unui simptom caracteristic pentru
16
a. Lassa
b. Ebola
c. + Galbena
d. Denga
e. Marburg
Febre hemoragice.Este agentul patogen al Febrei hemoragice cu sindrom renal
a. V. ebola
b. + V. hanta
18
c. V. guanarito
d. V. Sabia
e. V. lassa
Febre hemoragice.Fac parte din grupul febrelor hemoragice transmise de căpușe
a. Galbena
b. Lassa
39
c. + Crimea
d. Denga
e. Ebola
Febre hemoragice.Fac parte din grupul febrelor hemoragice transmise de căpușe
a. Galbena
b. + omsk
40
c. Lassa
d. Bolivia
e. Venesuela
Febre hemoragice.Fac parte din grupul febrelor hemoragice transmise de rozătoare
a. Cicungunia
b. Denga
43
c. + lassa
d. Galbena
e. Omsk
Febre hemoragice.Fac parte din grupul febrelor hemoragice transmise de rozătoare
a. + lassa
b. + Bolivia
44
c. + sdr renal
d. Crimea congo
e. Denga
Febre hemoragice.Face parte din grupul febrelor hemoragice transmise de rozătoare
a. + lassa
b. + argentina
48
c. + brazilia
d. Galbena
e. Omsk
Febre hemoragice.Face parte din grupul febrelor hemoragice transmise de căpușe
a. + Crimea congo
51 b. + Omsk
c. + Kiasanur
d. Galbena
e. Denga
Febre hemoragice.Face parte din grupul febrelor hemoragice transmise de căpușe
a. + Crimea congo
52 b. + Omsk
c. + Kiasanur
Febre hemoragice.Sunt faze clinice ale Febrei hemoragice cu Sindrom renal

a. Cerebrala
b. Icterica
56
c. + poliurica
d. + convalescent
e. + oligurica
Febre hemoragice.Sunt mecanisme implicate în patogenia febrelor hemoragice
a. + Tulburari de coagulare intravasculara diseminata
b. Oncogeneza
57
c. + Leziuni capilare
d. Degenerative
e. + hemoragii tisulare
Generale.Fac parte din familia Sporozoa
Toxoplasma
Plasmodium
62
Pneumocystis carinii
Microsporidia
sarcocystis
Generale.Face parte din familia Amoebae
Histolytica
65 Hartmani
Coli
Gingivalis
Generale.Face parte din familia Cilliates
66
Balantidium coli
67 Generale.Face parte din familia Sporozoa mai sus
68 Generale.Face parte din familia Sporozoa mai sus
Giardiază. Selectați metodă de diagnostic pentru identificarea chisturilor în giardiază:
a serologica
b+microscopia directa
71
c coprocultura
d biologie moleculara
e irigoscopie
Giardiază. Selectați locul al tractului gastro-intestinal care afectează G. lamblia:
a intestine gros
b+intestine subtire
73
c cavitatea bucala
d ficat
e splina
Giardiază. Selectați manifestările clinice caracteristice pentru giardiază cronică:
a dizurie pina la anurie
b+scaune steatoreice
74
c+malabsorbtie intestinala
d+manifestari psihice
e accese febrile
Giardiază. Selectați manifestările clinice caracteristice pentru giardiază:
a. diarea cu musuc
b. diarea sangvinolentă
75
c. +diarea apoasă
d. +flatulență
e.+ dureri abdominale
Helmintiaze. Denumiţi factorii de risc în infestarea cu helminţi:
Igiena precara
-imunitatea scazuta
79 -colectivitatile de copii
-lucru la pamint
-lucru cu animalele
Helmintiaze. Denumiţi cea mai caracteristică modificare în analiza generală a sângelui

80 în stadiul pulmonar al ascaridozei
- Eozinofilie
Helmintiaze. Denumiţi metoda de confirmare a diagnosticului de Anchilostomiază.
81
- Depistare oua in materii fecale sau suc duodenal
Helmintiaze. Enumeraţi afectările caracteristice larva migrans oculară:
Granulom retinian
Corioretinita
84
Endoftalmita cronica
Inflamatie, formare de cicatrice detasare retiniana pierderea vederii partial sau complete
(prelegere)
Helmintiaze. Enumeraţi afectările caracteristice larva migrans viscerală:
85 Pulmoni, miocard, encefal (toate manifestarile posibile :D) (asta din carte )
Febra, tuse, hepatosplenomegalie, astm, pneumonie (in prelegere
Helmintiaze. Enumeraţi metodele importante în precizarea contaminarii cu toxocare:
89 Identificare larve in sputa sau in granuloame tisulare (biopsie hepatica)
Serologic(imunoelectroforeza, imunofluorescanta indirect, ELISA)
Helmintiaze. Indicaţi afirmaţia corectă în cazul testului negativ la anticorpii IgG
91 împotriva toxocarelor:
nu exclude prezenta formei acute a bolii
Helmintiaze. Indicaţi afirmaţiile corecte în oxiuriază:
agentul pathogen enterobius vermicularis
-helmentiaza de contact
94
-antroponoza
-poarta de intrare perorala
-una din cele mai raspindite helementiaze pe globul pamintesc(tarile temperate)
Helmintiaze. Indicaţi complicaţiile ascaridozei în perioada intestinală:
Obstrucție intestinală;
- Obstrucționarea căilor biliare intrahepatice și extrahepatice;
96 - Peritonita cauzată de perforații intestinale;
- Pancreatita
-Apendicită
Asfixie
Helmintiaze. Indicaţi criteriile importante în administrarea tratamentului antiparazitar:
Doza medicamentului şi durata tratamentului depind de:
97 -Diagnostic (tipul helminţilor);
-Vărsta pacienţului;
-Masa corporală a bolnavului;
99 Helmintiaze. Indicaţi etapele caracteristice ciclului de viaţa a Anchilostomei duodenale:
Ousoarele a.d. se elimina cu materiile fecale in mediul ambiant---larva rabditiforma---
larva filariforma---patrunderea in organismul uman pe cale orala ,mai putin cutanat ---
in intestinal subtire al gazdei larva se maturizeaza ---patrunde in circulatia sangvina---
migrarea spre organe (piele,pulmoni,TGI ;SCV)
Helmintiaze. Indicaţi factorii favorabili cronicizării enterobiozei:
101 Autoinfectarea
Nerespectarea igienei, regimului de tratament
Helmintiaze. Indicaţi helmintiazele în care se poate dezvolta pneumonia interstiţială:???
Ascaridoza
103
Strongyloidoza
Trichineloza
Helmintiaze. Indicaţi invazia pentru care este caracteristcă migrarea larvară cutaneo-
pneumo-enterică.
Anchilostoma duodenala +-
104
-Necator americanus
-Strongyloidoza
-Schistosomiaza ?
Helmintiaze. Indicaţi maladia pentru care este caracteristic pruritul în regiunea
107 perianală:
Enterobioza (oxiuriaza)
Helmintiaze. Indicaţi manifestările ascaridozei în perioada de migrare larvară:
Afectiuni cutanate
108
Manifestari pulmonare
Helmintiaze. Indicaţi metoda de laborator pentru confirmarea diagnosticului de

enterobioză
109
Depistare oua si helminti (metoda de raclaj, sau spalaturi de pe plicile perianale)
Metoda scotch
Helmintiaze. Indicaţi metodele de tratament în toxocaroza viscerală:
110 Albendazol15-20mg/kg 21zile
Dietilcarbamazina 2-6mg/kg 7-10zile
Thiabendazol 25mg/kg 5-10zile
Helmintiaze. Indicaţi rezultatele investigaţiilor de laborator caracteristice toxocarozei:

 Eozinofilie
 Leucocitoza
112  Accel. VSH
 Evidentierea larvelor in sputa, granuloamele tisulare, sectiuni de biopsie
hepatica
Helmintiaze. Indicaţii cea mai caracteristică modificare în hemoleucogramă în cazul

114 helmintiazelor tisulare.
Leucocitoza cu eozinofilie???
Helmintiaze. Marcaţi afirmaţiile corecte în anchilostomiază:
115
116 Helmintiaze. Marcaţi afirmaţiile corecte privitor la Toxocaroză:
Helmintiaze. Marcaţi manifestările clasice de infecţie parazitară în etapa intestinală a
117
ascaridozei:
Helmintiaze. Marcaţi principalele efecte produse de helminţii intestinali asupra
119
organismului uman:
120 Helmintiaze. Marcaţi răspunsurile corecte în ascaridoză:
Helmintiaze. Numiți simptomele specifice pentru perioada de migrare în
opisthorchiază.
A. Icter
X B. febra
124
X C. diaree mucoidă
D. urină roșietică
X E. hepato-splenomegalie
Helmintiaze. Selectaţi simptomele caracteristice pentru oxiuriaza:

126 Usturime si prurit perianal, dereglare somn, pierdere in greutate
Invazie masiva Dureri abd, garguiment intestinal, meteorism , constipatii, apendicita
Helmintiaze. Selectați afirmațiile corecte pentru strongiloidoză.
X A. Boala poate fi fatală la pacienții tratați cu glucocorticoizi
X B. infecția diseminată apare rar la pacienții infectați cu HIV
130 C. femela purtătoare de ouă migrează în regiunea perianală și depune ouă
X D. eozinofilia fluctuantă este frecventă in S. necomplicată
E. eozinofilia se accentuează în forma diseminată
131 Helmintiaze. Selectaţi afirmaţiile corecte privitor la anchilostomiază:

132 Helmintiaze. Selectaţi afirmaţiile corecte privitor la anchilostomiază:
Helmintiaze. Selectați afirmațiile corecte referitor la invazia cu Trichocephalus
trichiuris.
135
A. Este hermafrodit de dimensiuni mici
X B. Infectarea cu mai puțin de 100 de viermi este asimptomatică
X C. este răspândită în zonele calde și umede
X D. afectează preponderant copiii
E. este endemic în Europa de vest

trichiuris.
X A. Masculul atinge o lungime de 30-45mm
B. este un cestod de dimensiuni mici
136
X C. masculul are partea posterioară întoarsă sub formă de spirală
D. este biohelmint heteroxen
X E. ouăle au formă ovoidă cu dopuri la extremități

trichiuris.
X A. ouăle vor fi depuse de female în intestin, peste 2-3 luni după contaminare
B. infectarea are loc percutan prin contact cu apa contaminată
137
X C. invazia apare în cazurile de infestare masivă cu peste 200 viermi
D. este trematod de dimensiuni mici
X E. este geohelmint monoxen
Helmintiaze. Selectați calea de transmitere a schistosomiazei.

A. Prin consumul fructelor și legumelor contaminate
B. Prin contact cu animalele domestice
139 X C. furocercarul din apă pătrunde prin pielea sănătoasă
D. prin consum de pește și fructe de mare contaminate
E. larva rabditiformă penetrează prin tegumente lezate
140 Helmintiaze. Selectaţi caracteristicile corecte ale Ascaris lumbricoides:

Helmintiaze. Selectați ce este identificat, mai frecvent, prin metoda de laborator
141 coproparazitologică în cazul diagnosticului de Difilobotrioză:
Helmintiaze. Selectați cea mai frecventă localizare a cisticercozei.

A. Neurocistecercoza spinală
B. Cistecercoza muscular cardiacă
142 X C. Neurocistecercoza encefalică
D. Cistecercoza oculară
E. Cistecercoza musculară
Helmintiaze. Selectați complicațiile posibile în invazia cu Trichocephalus trichiuris.

A. Hipertensie portală
X B. Pseudopolipi ai colonului
143 C. Perforația intestinului cu peritonită
X D. Pseudotumori ai cecului
X E. Apendicită acută
Helmintiaze. Selectați complicațiile posibile în invazia cu Taenia saginata.
X A. pancreatită necrozantă
B. cecitate monoculară
144 X C. icter mecanic obstructiv
D. keratoconjunctivită
X E. perforație intestinală cu peritonită
Helmintiaze. Selectați complicațiile posibile în opistorchiază.

A. Abces cerebral
X B. colangită supurativă
145 C. miocardită
X D.abces hepatic
X E. peritonită biliară ? (n-am înțeles bine ce a citit, dar varianta e corectă)
Helmintiaze. Selectați criteriul absolut pentru confirmarea cisticercozei.

A. prezența calcificărilor în țesuturile moi
B. manifestări clinice sugestive pentru neurocisticercoză
146 C. prezența Ac anticisticerci în ser
X D. vizualizarea parazitului în ochi prin exmen oftalmoscopic
E. călătorii frecvente în zona endemică
Helmintiaze. Selectați etapele ciclului biologic al Schistosomei haematobium.

X A. Cercarii infectanți penetrează pielea intactă
B. viermii maturizați migrează la venele mezenterice
X C. viermii maturizați migrează la venele ureterelor și ale vezicii urinare
148
??D. larva se maturizează și migrează de-a lungul vaselor limfatice și a venelor la
plămâni și ficat
E. viermii mature depun ouă în intestine
Helmintiaze. Selectați etapele ciclului biologic al Teniei saginata.

X A. Omul este gazda definitivă
B. Se poate produce autoinfestarea
149 C.
D.
E.
Helmintiaze. Selectaţi factori importanţi în tratamentul enterobiozei:

150
Respectarea regimului tratamentului si a igienei personale
Helmintiaze. Selectați gazda definitivă pentru Echinococcus granulosus.
A. omul
B. pisica
151 X C. câinele
D. vita
E. porcul
Helmintiaze. Selectați gazda intermediară în opisthorchiază.
A. Câine
B. Pisica
152 X C. Pește fitofag
D. mamifere acvatice
E. porc
Helmintiaze. Selectați gazda intermediară pentru Taenia saginata.

A. Porci
B. Mistreți
153 C. Pești
X D. Vite
E. Omul
Helmintiaze. Selectați gazdele definitive în opisthorchiază.

X A. Câinele
X B. Pisica
154 X C. omul
D. melcul
E. peștele fitofag
Helmintiaze. Selectaţi grupul helmintiazelor din care face parte ascaridoza.

155 Nematode
geohelmint
Helmintiaze. Selectați helmintiaza în care se poate produce autoinfestarea.
A. Toxocaroza
X B. Strongyloidoza
156 C. Trichineloza
D. Ascaridoza
E. Trichiuriaza
Helmintiaze. Selectați helmintiazele în care se poate produce autoinfestare:

X A. Enterobioza
X B. Strongiloidoza
159 X C. himenolepidoza
D. ---
E. ---
Helmintiaze. Selectaţi maladia ce face parte din grupul helmintiazelor de contact

163
Enterobioza si himenolepidoza
Helmintiaze. Selectaţi maladia din grupul antroponozelor.
Ascaridoza
164 Anchilostom
Strongilo
Trichocefal
Enterob
Himenolep
Helmintiaze. Selectați manifestarea clinică caracteristică pentru invazia cu

Trichocephalus trichiuris.
A. Crize epileptice
B. Erupții veziculare
166
C. Colică renală
D. Ocluzie intestinală
X E. Diaree sanguinolentă
Helmintiaze. Selectați manifestarea clinică specifică pentru Taenia saginata.

A. diaree sanguinolentă
X B. eliminarea activă de proglote
167 C. cecitate
D. atrofia nervului optic
E. calcinate în mușchi
Helmintiaze. Selectați manifestările caracteristice pentru opisthorchiaza cronică.

X A. colangită sau colangiohepatită
B. ocluzie intestinală
169 X C. obstrucție biliară
D. anemia B12 deficitară
X E. colangiocarcinom
Helmintiaze. Selectați manifestările clinice caracteristice pentru Taenia saginata.

X A. Diaree sau constipație
X B. prurit anal
172 C. glosită
X D. halucinații vizuale
E. scăderea acuității vizuale
Helmintiaze. Selectați manifestările clinice caracteristice pentru invazia masivă cu

Trichocephalus trichiuris.
X A. diaree profuză muco-sanguinolentă
B. icter sclero-tegumentar
174
X C. prolaps rectal
D. anemie ușoară
X E. Deficiențe nutriționale până la cașexie
Helmintiaze. Selectați manifestările clinice caracteristice pentru schistosomiaza

urogenitală cronică.
A. endarterita obliterantă
175
X B. polakiurie
X C. hematurie
X D. hidronefroza
E. epilepsie jacksoniană
Helmintiaze. Selectați manifestările clinice caracteristice schistosomiazelor.

A. infestările cornice determină colangită, colangiohepatită, obstrucție
X B. erupții maculo-papuloase pruriginoase apar peste 2-3 zile de la contaminare
176 X C. faza acută se manifestă la 4-8 săptămâni de la infestare
D. faza cronică a maladiei evoluează, de regulă, 11isseminate11
X E. hematuria este însoțită de dureri lombare
Helmintiaze. Selectaţi manifestările clinice caracteristice stadiului acut al ascaridozei:

177
Manif pulmonare si intestinale
Helmintiaze. Selectaţi metoda de laborator pentru confirmarea diagnosticului de
178 oxiuriază.
Oua si helminti prin scotch
Helmintiaze. Selectați metoda de laborator prin care se poate stabili diagnosticul de
179 Difilobotrioza :
Ex coproparazitologic
Helmintiaze. Selectați metoda 11issemi de tratament a echinococozei.
A. Albendazol 400mg/zi 10 zile
B.Mebendazol
181 X C.Rezecție chirurgicală
D. Aspirația chistului cu evacuarea conținutului
E. praziquantel
Helmintiaze. Selectați metodele de diagnostic al echinococozei.

X A. radiografia pulmonară
X B. teste serologice
182 C. aspirația din chist cu scop diagnostic
X D. ultrasonografia 11issemina
E. detectarea ouălelor în materiile fecale
Helmintiaze. Selectaţi metodele de diagnostic în faza de migrare a larvelor Ascaris

Lumbricoides :
183
Sputa
Helmintiaze. Selectați metodele de diagnostic utilizate în identificarea Taenia saginata.

X A. depistarea ouălelor în materiile fecale
B. depistarea ouălelor în conținutul duodenal
184 X C. depistarea proglotidelor în materiile fecale
D. RMN și TC
X E. identificarea ouălelor în zona perianală
Helmintiaze. Selectați modalitatea de contaminare cu Trichocephalus trichiuris.

185 A. Ingestia metacefalelor prezenți în peștele de apă dulce
X B. Ingestia ouălelor embrionate cu fructe sau legume contaminate
C. ---
D. ---
E. ---
Helmintiaze. Selectați modalitățile de contactare a cisticercozei.

X A. Omul ingerează ouă prin contact direct cu purtătorul de T. solium genotip 1
B. Cisticercii penetrează din apă prin pielea lezată
186 X C. autoinfecție exogenă
D. Cisticercii penetrează din mediul extern prin mucoasele nelezate
X E. autoinfecție endogenă
Helmintiaze. Selectați modificarea de laborator caracteristică pentru invazia cu Taenia

saginata.
A. Hipertransaminazemie
B. Hiperbilirubinemie
187
C. Hipogamaglobulinemie
X D. Hipoglicemie
E. Hipercolesterolemie
Helmintiaze. Selectaţi nematodoza pentru confirmarea careia este utilizată biopsia

188 12issemin. ???
toxocaroza
Helmintiaze. Selectați particularitățile caracteristice pentru schistosome.
A. Este o distomă cu localizare in tubul 12issemina
X B. masculul are o cuticulă groasă acoperită cu spini și tuberculi
191 X C. are 2 venuze care joacă rolul de fixare de endoteliul vaselor sanguine
D. parazitează la câine, pisică, mamifere acvatice
X E. masculul ține în canalul ginecofor femela
Helmintiaze. Selectați particularitățile ciclului de dezvoltare a echinococului.

A. larvele migreaza in vasele sang. Mezenterice
X B. Larvele se dezvolta in chisturi hidatice uniloculare pline cu lichid
192 X C. Chisturile fiice se dezvolta sub forma unor structuri chistice germinate
X D. Chisturile se măresc lent, în decurs de câțiva ani
E. helmintul se maturizează fiind atașat de mucoasa jejunală la om

X A. Dupa ingestia oualelor, embrionii sunt eliberați în intestin
B. Din embrioni, în intestinul omului se dezvolta helmintul adult
193 X C. Embrionul penetraza mucoasa intestinala si intra in circulatia portala
??D. chisturile se transporta la ficat si plaman
E. chisturile se maresc rapid, in cateva saptamani

194
197 Helmintiaze. Selectați părțile 13issemina ale helmintului Diphylobotrium latum:
Helmintiaze. Selectaţi preparatele medicamentoase utilizate în tratametul pacienţilor cu
199 ascaridoză:
Mebendazol, mintezol, levamizol, albendazol, pirantel, piperazina
Helmintiaze. Selectați răspunsurile corecte ce se referă la ciclul de viață al
200 Diphylobotrium latum :
Helmintiaze. Selectaţi regulile obligatorii în tratamentul oxiuriazei pentru vindecarea

201 definitivă a persoanelor afectate:
Tratament, igiena
C.S Helmintiaze. Selectați Schistosoma care afectează tractul urogenital.
A. S. Mansoni
B. ---
202 X C. S. Haematobium
D. ---
E. ---
Helmintiaze. Selectați simptomele caracteristice pentru schistosomiaza acută.

X A. Febra
X B. limfadenopatie generalizată
204 C. hipertesiune portal
X D. hepato-splenomegalie
E. hidronefroză
Helmintiaze. Selectați țesuturile în care se localizează Echinococcus multilocularis.

A. piele
X B. rinichi
207 X C. creier
D. ochi
X E. splină
Helmintiaze. Selectați tratamentul de elecție în Neurocisticercoză.

A. Praziquantel o priză
B. Glucocorticoizi
209 C. Antiepileptice
D. Mebendazol o priză
X E. Albendazol 28zile
Helmintiaze. Selectați tratamentul de elecție pentru opisthorchiaza acută.

A. Decaris 150mg o priză
X B. praziquantel 25mg/kg 3ori/zi o zi
212 C. oxametina 15mg 2 prize
D. metrifonat 7 mg o priză
E. albendazol 200 mg 3 zile
Helmintiaze.Indicați afirmațiile corecte referitor la manifistările clinice în Trichineloză:
Manifestari digestive ( G,V,D scaderea poftei de mancare) febra, slabiciune generala,
cefalee, edem palpebral, al fetei, membrelor inferioare si scrot, dureri muscular, dureri
213 toracice, ocular, disfgie, trismus, masele muscular devin tumefiate si in stare de
tensiune dureroasa, tulburari neuropsihice ( meningism , cefalee, vertij, coma, leziuni
de focar) miocardita, nephrite, vasculite sistemice, tromboflebite, manifestari
respiratorii (tuse, raluri bronsice, sputa hemoptoica)
214 Helmintiaze.Indicați afirmațiile corecte referitor la manifistarile clinice în Trichineloză:
215 Helmintiaze.Indicați afirmațiile corecte referitor la manifistările clinice în Trichineloză:
Helmintiaze.Indicați afirmațiile corecte referitor la Trichinela spiralis:
216 Zooantroponoza nematod( pana la 4 mm) femele vivipare, in intestin – masele
musculare
217 Helmintiaze.Indicați afirmațiile corecte referitor la Trichineloză:
Helmintiaze.Indicați în ce helmintiază biopsia musculară este utilizată cu scop de
221 diagnostic:
trichineloza
Helmintiaze.Indicați în ce helmintiază se dezvoltă edemul palpebral și al feței:
222
trichineloza
Helmintiaze.Selectați părțile componente ale helmintului Diphylobotrium latum:
5-10m
228
Scolex forma de migdala, 2 santuri dispuse dorsal si ventral
Strobila cu 4000 proglote mai late decat lungi
Helmintiaze.Selectați preparatele utilizate în tratamentul Trichinelozei:
229
Menedazol mintazol
Leishmanioza. Selectați medicamentele de elecție în tratamentul Leishmaniozei
viscerale:
- Doxiciclina
256 - Dietilcarbamazina
- Meglumin antimoniat
- Pentavalent antimoniat
- Sodium stibogluconat
Leishmanioza. Alegeți metodele de bază pentru diagnosticul Leishmaniozei:
- Microscopica
- Biopsie maduva osoasa (asta am adaugat-o de la mine, ca nu inteleg care-s
257
variantele citite de profesoara pu ca am discutat mai mult, probabil nu e in teste)
- PCR
- Serologic
Leishmanioza. Care este cea mai răspândită formă clinică de leishmanioză?
258
- cutanata
Leishmanioza. Care sunt modificările în hemoleucogramă caracteristice pentru
Leishmanioză:
259
- trombocitopenie
- leucopenia
- anemie
Leishmanioza. Selectați caracteristicele adenopatiei în Leishmanioza viscerală:
- Aparitia tardiva (era insemnata in foaie ori profa n-a vazut bine)
- Dureroasa
261
- Generalizata
- Localizata
- nedureroasa
Leishmanioza. Selectați complexul genului Leishmania care cauzează Leishmanioza
262 viscerală:
- Donovani
Leishmanioza. Selectați organele din care se pot face aspirate pentru diagnosticul
Leishmaniozei viscerale:
- Articulatii
266 - Splina
- Maduva hematogena
- Ganglioni
- Sinusuri paranazale
Leishmanioza. Selectați stadiul prin care trece parazitul Leishmania în ciclul său de
267 viață în vectorul (musculițe de nisip):
- Promastigot
Leishmanioza. Selectați stadiul prin care trece parazitul Leishmania în ciclul său de
268 viață în organismul uman:
- Amastigot
Leishmanioza. Selectați vectorul de transmitere a Leishmaniilor:
269
- Flebotomul tintarul
Malaria.Indicați complicațiile specifice în malaria tropică:
- Coma malarica
- Insuf renala acuta
271
- Malaria tropica algida
- Edem pulmonar acut
- Febra hemoglobinurica
Malaria.Indicați afirmațiile corecte referitor la ciclul de dezvoltare a plasmodiului:
273 Ciclul sexuat (tantari Anopheles – gametocit->sporozoiti->gl salivare ale tantarului)
Ciclul asexuat ( in ficat ->trofozoit-schizont-merozoit(TSM)->eritrocit TSM
Malaria.Indicați căile de transmitere ale malariei:
274
Transmisiv (muscatura tantarului – om)
Malaria.Indicați care ciclu de dezvoltare a plasmodiilor coincide cu perioada de
277 incubație:
Ciclul asexuat din hepatocite (schizogonia exoeritrocitara)
Malaria.Indicați câte specii de plasmodii parazitează la om:
278
4 (in unele surse sunt 5 + knowlesi)
Malaria.Indicați cauzele dezvoltării hipoglicemiei în malarie:
280
Exces de citokine -> scade gluconeogeneza->hipoglicemie (din prelegere)
282 Malaria.Indicați ce este caracteristic pentru Plasmodii:
283 Malaria.Indicați ce este caracteristic pentru Plasmodium falciparum:
284 Malaria.Indicați ce este caracteristic pentru Plasmodium malariae:
Malaria.Indicați ce formă de malarie evoluează cel mai grav:
287
P. falciparum(tropica)
Malaria.Indicați ce se utilizează în tratament de urgență în malarie forma severă:
288
Artesunat (prelegere)
Malaria.Indicați ce se utilizează în chimioprofilaxie la femeile gravide care călătoresc
289 în zone cu malarie rezistentă la medicamente:
Clorochina
Malaria.Indicați ce se utilizează pentru tratamentul definitiv al Malariei terța:
290
Primachina
Malaria.Indicați ce specie de plasmodium prezintă citoaderență:
291
p. falciparum
Malaria.Indicați ce specii de plasmodii pot parazita la om:
292
p. ovale, p vivax. P malariae p falciparum (p. Knowlesi)
Malaria.Indicați ce tip de anemie se dezvoltă în malarie :
294
hemolitica
Malaria.Indicați cu ce fază a maladiei coincide faza de schizogonie tisulară în malarie:
295
Faza de incubatie
Malaria.Indicați de ce depinde gravitatea paludismului:
296
De specie, nr de paraziti in sange
Malaria.Indicați metodele de laborator utilizate în diagnosticul malariei:
Picatura groasa
298 Frotiu de sange
Teste serologice (ELISA)
PCR
Malaria.Indicați pentru ce specie de plasmodium prezența stadiilor de schizont în
301 sângele periferic este un semn de pronostic nefavorabil:
P. faciparum ???? n-am gasit niciunde info
Malaria.Indicați prin ce se caracterizează accesul malaric:
Frison
302
Febra(hipertermie)
transpiratii
Malaria.Indicați unde are loc schizogonia tisulară a plasmodiilor malarici:
305
Ficat (hepatocite)
Malaria.Selectați ce modificari pot fi în analiza biochimică a sângelui în malarie:
306 Hipoglicemie, creste uree creatinina bilirubina, aminotransferazele, creatinin
fosfokinasa
Malaria.Selectați specia de plasmodium cu cel mai înalt nivel de parazitemie:
310
falciparum
Malaria.Selectați specia de plasmodium pentru care sechestrarea este mecanismul
311 central al patogenezei:
falciparum
Malaria.Selectați sub ce formă se manifestă malaria cerebrală:
312
Hiperpirexie, coma si paralizie (in prelegere)
(din carte în evoluţia stării comatoase distingem perioada de somnolenţă,
de obnubilare, apoi starea stuporoasă, cînd bolnavul rămîne încă
conştient, reacţionează la excitanţi puternici, răspunde la întrebările
insistente, şi, în fine, perioada de comă profundă cu pierdere deplină a
cunoştinţei. Se instalează sindromul meningeal, uneori convulsii tonico-
clonice. Reflexele sînt exagerate, mai tîrziu ele diminuează, apar reflexe
patologice)
Malarie.Indicați ce este caracteristic pentru malaria la femeile gravide:
Moarte, nastere prematura, greutate mica la nastere, anemie (prelegere)
Malaria tropica deseori cauzează eclampsie, naşteri prema ture, fiind
implicată în mortinatalitate. în sarcină de pe urma devierilor vege -to-
313
endocrine serioase, reducerii forţelor imunoprotectoare ale organismului
malaria evoluează grav, cu anemie pronun ţată, uneori icter, edeme.
Malaria tropica deseori îmbracă o evoluţie maligna, letalitatea în ea
fiind de 2 ori mai înaltă decît la femeile negravide (tot din carte)
314 Marcați afirmațiile corecte pentru formele severe ale holerei:
Mlaria.Indicați nivelul de parazitemie în Plasmodium malariae:
316
2000
318 Parazitologie medicală. Selectați parazitul cărui aparține ciclul de viața din imagine:???
319 Parazitologie medicală. Selectați patologia care este prezentată în imagine:???
Parazitologie medicala.Selectați acțiunile parazitului asupra gazdei:
Actiune spoliatoare
Actiune toxico-alergica
321
Actiune mecanica
Traumatica si infectioasa
Iritativa si inflamatoare
Parazitologie medicala.Selectați caracteristicele gazdei definitive:
322 Un organism in care se dezvolta adultul sau stadiul final al dezvoltarii parazitului
(atingematurizarea sexuala)
Rickettsioze. Care este preparatul utilizat în tratamentul etiologic al febrei pătate a
munților stâncoși?
- Cloramfenicol
326 - Amoxacilina
- Augmentin
- Insulin
- ----
Rickettsioze. Care sunt caracteristicele epidemiologice ale febrei de Marsilia?
- Infecția este vehiculată prin mușcătura puricelui
- Este o boală endemic cu focalitate natural
327
- Mechanism de transmitere aerogen
- Morbiditate sporadic primavara-vara
- Vectorul de transmitere este Rhicephalus Sanguineus
Rickettsioze. Cu ce preparate se efectuează tratamentul etiologic în febra pătata a
329 munților stâncoși?
- Emipinem
- Insulin
- Tetraciclina
- Cloramfenicol
- Doxaciclina
Rickettsioze. Indicați căile prin care are loc infectarea omului cu în febra pătata a
munților stâncoși: (este scris căi, dar răspunsul e doar unul)
- Alimentară
330 - Aerogenă
- Contact
- Transmisiv
- Sexual
Rickettsioze. Selectați afirmația corectă despre boala Brill:
336
- Boala poate sa reapara peste mai multi ani
337
- Este o recidiva a tifosului exantemetic
338
- Bola decurge mai usor comparative cu tifosul
Rickettsioze. Selectați afirmațiile care corespund modificărilor de laborator, din sângele
periferic , caracteristice pentru febra pătata a munților stâncoși:
- Leucopenia
- Limfomonocitoză relativă
339
- VSH moderat crescut
- Trombocitoză
- Eozinofilie
Rickettsioze. Selectați afirmațiile care corespund modificărilor de laborator din sângele

periferic caracteristice perioadei de stare în tifosul exantematic:
- Micsorarea moderata numarului de eritrocite
340 - Micsor. A nr de trombocite
- Leucocitoza moderata cu devierespre stinga
- Creste hb
- trombocitoza
Rickettsioze. Selectați afirmațiile corecte despre metodele de laborator utilizate în
diagnosticul tifosului exantematic și bolii Brill:
- Reactiile serologice sensibile in formele tipice si atipice
- Pentru aprecierea rectiilor serologice nu este nevoie de repetat investigatia in
decurs de citeva zile
342
- Reactiile serologice sunt sensibile doar in formele tipice nu si in cele atipice
- Rectia de heglutinare indirecta ramane pozitiva cu un timp mai scurt decit
reactia de (___) a complementului
- Reactia de agluitinare este simpla si accesibila la montare insa reactiile pot fi
neconcludente
Rickettsioze. Selectați afirmațiile corecte despre metodele de laborator utilizate în
343 diagnosticul tifosului exantematic și bolii Brill:
- Reactiile serologice sunt sensibile in formele tipice si atipice
- Reactia de fixare a coplementului este de baza in tifos si brill
- Reactiile serologice sunt sensibile doar in formele tipice si nu in cele atipice
- Reactia de hemegluitnare indirecta indica o boala recenta
Rickettsioze. Selectați agentul patogen care provoacă boala Brill:

345
- Rickettzia Provazeke
Rickettsioze. Selectați agentul patogen care provoacă febrei pătate a munților stâncoși:
347
- R. Ricketsii brumpt
Rickettsioze. Selectați agentul patogen care provoacă tifosul exantematic:
350
- R. prowazeki
Rickettsioze. Selectați caracteristicile bolii Brill :
- Agntul pathogen este rickettsia provazie
351
- Este o recidiv a tifosului exantemetic
- Bola decurge mai usor ca tifosul exantemetic
Rickettsioze. Selectați semnele clinice caracteristice pentru tifosul exantematic :
- Febra 7-21 zile
- Febra 90 zile
364
- Eruptii de tip rozeolo petesial
- Petesii pe valul palatin moale
- Prezenta afectului primar
Rickettsioze. Selectați semnele clinice caracteristice pentru rickettsioze:
- Febra
- Eruptii cutanate
365
- Afectarea endoteliului vascular
- Dispepsie
- Parestezii
Rickettsioze. Selectați semnele clinice caracteristice, determinate la examenul general
al pacientului cu tifos exantematic :
- Fata palida
366 - Fata hiperemiata
- Icter al sclerelor si tegumetelor
- Sclerita
- Eruptii cutanate
Rickettsioze. Selectați semnele clinice specifice pentru boala Brill :
- Febra 9-10 zile
367 - Eruptii de tip rozeolo petesial
- Petesii pe valul palatin moale
- Prezenta afectului primar
Rickettsioze. Selectați vectorii care participă la transmiterea rickettsiozelor:

- Capusa
372 - Paduche de corp
- Paduche de cap
- Tintarul anopheles
- Flebotomul
-
Rickettsioze. Selectați vectorii care participă la transmiterea rickettsiozelor:
- Capuse gamazide
- Capuse exodite
373
- Paduche de cap
- Tintaru anopheles
- Musca de nisip
Rickettsioze. Selectați vectorul care poate participa în transmiterea R.prowazeki:
374
- paduchele
Rickettsioze. Selectați vectorul de transmitere în febra pătata a munților stâncoși:
375
- căpușele
Rickettsioze.Selectați agentul patogen care determină febra butonoasă:
- provazeke
379 - conorii
- burneti
- brumpt
Rickettsioze.Selectați sursa de infecție în tifosului exantematic:
-omul bolnav
- sobolan
386
-ciine
-capusa
- animale cornute
Rickettsioze.Selectați vectorul de transmisie în febra butonoasă:
387
- Capusele ciinelui
Rickettsioze.Selectați vectorul de transmitere în tifosul exantematic:
- Capusa
- Paduche de corp
388
- Purice
- Tintar A.
- flebotom
Toxoplasmoza. Enumerați manifestările clinice a toxoplasmozei congenitale
la nou-născut:
-hepatosplenomegalie,icter
390 -microftalmia,calcificari intracraniene
-microcefalie
390 Toxoplasmoza. Enumerați manifestările clinice în toxoplasmoza la persoane

deprimate imunologic:
391 -encefalita
-abces cerebral
-febra
Toxoplasmoza. Enumerați medicamentele de elecție în tratamentul
392 toxoplasmozei oculare:
-Prednisolon
-pirimetamina
-sulfadiazina
Toxoplasmoza. Enumerați semnele clinice a afectării oculare în toxoplasmoza
dobândită:
393 -scaderea acuitatii vizuale
-fotofobie
-durere oculara
Toxoplasmoza. Enumerați tipurile de afectare oculară în toxoplasmoză
congenitală:
394 -retinocoroidita necrozanta
-uveita granulomatoasa
vasculita
Toxoplasmoza. Selectați 3 stadii de evoluție a toxoplasmozei:
-acuta
396
-subacuta
-cronica
Toxoplasmoza. Selectați căile de transmitere a T. gondii la om:
-alimentara
397
-transplacentara
-hidrica
Toxoplasmoza. Selectați forma morfologică care este eliminată de feline:
399
-oochist
Toxoplasmoza. Selectați gazda definitiva a T. gondii:
400
-pisica
Toxoplasmoza. Selectați gazda intermediară a T. gondii:
401
-omul
Toxoplasmoza. Selectați imunoglobuline pozitive în cazul toxoplasmozei
congenitale:
402 -Ig A
-Ig M
-Ig G
Toxoplasmoza. Selectați manifestările clinice a toxoplasmozei la pacienți
imunologic competenți:
403 -limfadenopatia
-afectare oculara
-manifestari cutanate
Toxoplasmoza. Selectați mecanismul de răspuns imun în toxoplasmoză:
-activitatea raspunsului imun umoral si celular
404
-anticorpii actioneaza ca opsonine prin favorizarea fagocitozei
-celulele CD4 activeaza macrofagii ca sa distruga tahizoitii
Toxoplasmoza. Selectați organele afectate în toxoplasmoză:
-ochi
405
-encefal
-cordul
406 Toxoplasmoza. Selectați preparatele care se utilizează în tratamentul
toxoplasmozei la pacienți imunocompetenți:
-acid folic(s-a spus la prelegere)
-pirimetamina
-sulfadiazina
Toxoplasmoza. Selectați testul care ajută în diferențierea toxoplasmozei acute
407 de cea cronică:
c. aviditate IgG

Infection Teste Vse

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Infection Teste Vse

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

CATEDRA DE BOLI INFECȚIOASE

CATEDRA DE BOLI INFECȚIOASE

Sub redacția dr. med. Galina Rusu

Aprobat de Consiliul Metodic Central al USMF Nicolae Testemițanu,

Redactor: Lidia Serghienco-Ciobanu

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Culegere de teste la boli infecțioase la copii / Galina Rusu, Xenia

ISBN 978-9975-82-020-2 © CEP Medicina, 2016

CS 2. Precizaţi caracterul inflamaţiei în difteria faringoamigdaliană tipică:

CS 3. Indicaţi maladia, în care se înregistrează crupul adevărat:

CS 4. Alegeţi indicaţia de bază în tratamentul specific al difteriei:

CS 5. Precizaţi de ce depinde doza de ser antitoxic antidifteric în

CS 6. Indicaţi semnul decisiv care permite diferenţierea rapidă a

CS 7. Indicaţi antibioticul, care NU se utilizează în tratamentul difteriei:

CS 8. Precizaţi caracteristica de manifestare a membranelor difterice:

CS 9. Indicaţi însuşirea bacilului difteric, care va influenţa declanşarea

CS 10. Indicaţi examenul de laborator pe care se bazează diagnosticul

CS 11. Alegeţi acţiunea care în cazul difteriei va preveni decesul:

CS 12. Alegeţi sindromul care permite de a deosebi difteria de

CS 13. Indicaţi un semn general de toxemie, care NU este caracteristic

CS 14. Indicaţi tipul anginei în care apare edem faringian, al pilierilor şi

CS 15. Indicaţi localizarea infecţiei difterice care reprezintă crupul difteric:

CS 16. Precizaţi care variantă este greşită referitor la membranele false

CS 17. Precizaţi durata imunităţii pasive, inclusiv şi antidifterice, la

CS 18. Selectaţi care complicaţie nervoasă este specifică difteriei:

CS 19. Precizaţi modificările leucogramei în difterie:

CS 20. Indicaţi de ce va depinde prognosticul bolii în difterie:

CS 21. Indicaţi forma clinică a difteriei la copiii vaccinaţi antidifteric:

CS 22. Precizaţi localizarea cea mai frecventă, corespunzător şi formele

CS 23. Indicaţi forma clinică cea mai frecventă a difteriei

CS 24. Caracterizaţi edemul cervical în difteria faringoamigdaliană

CS 25. Notaţi maladia în care se instalează afonia:

CS 26. Alegeţi complicaţia difteriei faringoamigdaliene, care poate

CM 2. Marcaţi organele cel mai mult afectate de difteria toxică:

CM 3. Marcaţi formele clinice ale difteriei, în care pot fi observate

CM 4. Marcaţi complicaţiile specifice ale difteriei:

CM 5. Selectaţi formele clinice ale difteriei, în care se înregistrează edem

CM 6. Selectaţi formele clinice ale difteriei faringiene – ca cele mai

CM 7. Indicaţi semnele clinice ale difteriei faringiene toxice:

CM 8. Caracterizaţi membranele false de pe amigdale în difterie:

CM 9. Indicaţi cauzele posibile ale deceselor copiilor în difterie:

CM 10. Selectaţi semnele, care indică prezenţa stenozei laringiene în

CM 11. Marcaţi semnele clinice care caracterizează difteria faringiană

CM 12. Precizaţi în care forme clinice ale difteriei se vor indica

CM 13. Selectaţi cele mai frecvente complicaţii ale difteriei

CM 14. Caracterizaţi imunitatea specifică în difterie:

CM 15. Marcaţi semnele prezente în difteria faringiană hipertoxică:

CM 16. Selectaţi examenele paraclinice, în baza cărora se va stabili

CM 17. Marcaţi antibioticele cele mai eficiente în tratamentul difteriei:

CM 18. Selectaţi semnele, care NU sunt caracteristice difteriei

CM 19. Selectaţi factorii care intervin în patogenia difteriei toxice:

CM 20. Indicaţi criteriile de spitalizare a copiilor cu semne de difterie:

CM 21. Determinaţi efectele adverse ale seroterapiei în difterie la copii:

CM 22. Selectaţi formele atipice ale difteriei faringiene la copii:

CM 23. Indicaţi afecţiunile sistemului nervos la copii în difterie:

CM 24. Indicaţi urgențele în difterie la copii:

Complement simplu Complement multiplu

CS 2. Indicaţi antibioticul de elecţie în cazul anginei cu streptococ beta-

CS 3. Marcaţi cea mai frecventă complicaţie a anginei la copii:

CS 4. Marcaţi cauza cea mai frecventă a amigdalitei fungice:

CS 5. Indicaţi caracterul amigdalitei ulceronecrotice Simanovski-Wincent: