Scanat cu CamScannerJON CREANGA € 5 BSE! eee Bad ate ba ere POVES' jnainte cu POVESTEA LUI STAN PATITUL ind tot inainte vari, nL a se 1FeCes az. Si api © ty incepe st ob rea ramined balté. - -ineva sit gi insurtior de ani se insoaré ¢ Salen ra pind Ia 20 de @ de ta 25—30 Ceea ce surprinde, Ja diferite lecturi, pe ction p26 a insoard Ot umai dra’ avizat al basmelor Ini Creangi este, mai insinie we 0 nae ta 30 de anit hase st cide sets orice, realismul lor, caracterul de nuvela (in infelesu! oe mai rotunjeascd averea ts vin {lui Stan si-si easci $i aceas vechi al cuvintulul) din viaja frdineascd de allidats, Ceca ce In Améintiré scriitorul povesteste, aga-zicind in plan real poate fi gasit in Povesti, laolaltd cu tabu. losul. Din acest punct de vedere“ Povestea lui Stan Pafitul este una din bucatile cele mai caracteristice, Povestea se desfigoara, la inceput, in Pagini de curat& nuveld. E vorba'de un fldciiu statut, pe care il chema Stan, zis si Ipate, trecut de treizeci de ani. Nemernicind el pe-la unii $i pe la alti, inca din co- Pilrie, izbutise acum a-si inchipui o avere, stare foarte asemandtoare cu a oriciirui gospodar din Hu- ~mulesti : 0 ciisut’a, pufine parale, efteva oi, un car cu boi si o viteusoarii cu lapte. In aceasta situatic, ca ori- care om de la tard, Stan se gindoste si se insoare, Insi Stan ¢ un birbat chitit si se hotariste cu greu, insur’- toarea devenind o adevarati problemé, la aceasti ta ultima dorint a re fata cumsecade, in Urme Seal aa * javolul, S-ar zice ed e vorba de Se Si aca lucrurile n-ar capate in aerigiaall sa tg o interpretare tardneascd, profund OF 3 fi leat Yotimplarea lui Stan “a pak cea “ 2 i-1 rai treze cunoscutul proverb 3 me Fe Talog ile treci puntea. O} jupa esevd dintre Stan si Chirici, dracul deghizat: — Da tii c-ai chitit-o bine, mii Chiricd ! draci esti tu, bine zic eu. : S a Apoi di, stdpine, in ziua de azi, dact nui fi cu draci oleact, apoi cic te fura sfinjii, si iar nu-t bine. T-a fost dal si siegi ionplin Hitoarea cu 0 tala BE & & <. g 3 or 295 Scanat cu CamScannerElemeatul de basm, in Povestea lui Stan ¢ minim gi consté numai in seceratul mir lui Chiried gi in operafia chirurgicala ae”! # chi c gical asupra vestei lui Stan, cdreia acelasi Chiried trebuia cy extragii coasta de drac prisoselnici. Insi, dupa cat in Ivan Turbined Dumnezeu si Sfintul Potre an coborili cu umor pe pamint, in chip de Fim oarecari, gi, dup cum in acceasi poveste, ca si i‘ Dinilé Prepeleac, dvacii sint facuti si sufere ome. neste, si in Povestea lui Stan Pafitul dracul e vaduvit de puterile lui, umanizat.-Dracul cel mic gi fra expe: rien{A tremura de frig, e hdmesit de foame, nu stie cum s& indeplineascé porunca Tartorului si méninei bucata de mamialigi pusi de Stan pe o tesitura,de copac. Trebuind s4 ispiseasci aceasta -greseala de neiertat, Chiricd-dracul vine sa se bage argat la Stan, pe trei ani. Aparifia lui la poarta gospodarului e o scend din via{a cotidiana a satului : — Tibi, Hormuz! na, Balan! nea, Zuzan! dafi- /vi-n laturi, cotarle Da cine esti tu, mii ficd ? Sice caufi pe aici, spaima cinilor ? — De unde si fiu, bidicii ? Ia, stnt si eu un biiet- stirman si vreu si intru la stdpin. Ajutat de Chirica, Stan igi sporeste averile. Poves- titorul le insirti cu pliicere de perfect cunoscdtor, in totali contradictie cu economia basmului popular autentic, care nu are in vedere niciodaté amanunte Piji ETP es ter ria, $1 CE at eee lui Chiris cit Urditoar®, dialo; - + a a de 7 ‘Venind vorb’ ful in firea lucru: Ss to da am sa 2% panuiesti, 4? Ca mine ramine nick un urmag. 0” i intimpla, fe pi moarte. De unde $14) cee ee Diese ? viafit es i, cui rémine @ e -atunci, ¢ eS mai Chiricd ? Dacd num de insurat, apoi l vrei sé ! reascdi Dumnezeu! § — Ce vorbesti tu, i fost surat eu cind am fo jai gasit sai mi insor ? Pesemne de mine 2... : Fs ena ia lasti-mi ta pirdalnicul, stipine, ca? spa camenii eu vorbele d-tale, Nu te mat face aso 2° rie bitrin, ci doar nu fi-i vremea trecuta... es Odati insurat, Stan. urma si incerce térla de caracter a sotiei ce se dovedeste a fi destul de precard, desi avea — aleasi fiind de Chirica — numai o singura coast’ de drac, si nu trei, cum au cele mai multe. Deghizat de diabolica lui sluga. Stan merge la baba mijlocitoare. Aceasta e rea din ila vremea aste -si fact dracul 297, Scanat cu CamScannercale-afara, toate babele aj Creanga, ¢ un talpoi de babii, capa eet : capabil Ingrozitoare, Pe ca 0 va lua Chiried dee Ma Pentru cei trei ani de slujbi, edioi Staten oe st stuibe hi it ate mesos atentie ci trebule intiriti una din talple ne : iadului. Personajul "se ‘define. inn ince eg yee ind din 1 ‘an punga cu bani, spre a mij. Toei intilnirea cu propria-i nevasta, baba se fate deri, se Caind Gh plemeyis Seen ees deri, i ste obrazul de rus ipocrita, promite numai pe jumitate : : — Om bun, minca-te-ar piiricii, si te minince |, Eu stiu ce vrea sit zict durerea de inima, bat-o pirdal- nica s-o batt !... Nu sti, zu, cum a sta gi asta, imi plesneste obrazul de rusine, cind gindese cum am : s% ma Infeifosez inaintea femeti celeia cu vorbe de acestea... Ma duc $i eu intr-un noroc, sit vedem, $i de-oi putea face ceva, bine de bine, iard de nu, mi-i crede si d-ta, ci stiu cum se fac de grew trebile asiea sirar le scoatem la capiit. Memorabila tuimine si aici, ca peste tot in opera Jui Creangii, oralitatea povestitorului insusi. Ca si 1 Soacra cu trei nurori, Capra cu trei tezi, Diinild: Pré- peleac, ivan Turbinci, iluzia realitatsi 1ardnesti este intarité si intretinuta tot timpul de verva, joviall- tatea si umorul povestitorului, care se adreseaza citi- torului ca unui spectator, de pe o scend imaginara. pile su ste cu g ine i, F in graiul , ‘ile populare din & xpresiile PoP in_ grail oxPrale” pe cit s-ar rede, PAT fpiat vorbirea humulesien ie Jectat materialul scr a a vein viata auten| i, prin Ben" ntexte,menite a sugera viol ee ordonat Man de Ja sine, dietionar, inieleger™ dle se im ola. sine ue cititorulul. Curinit® Ceastai scriere @ lui Crcane care apar fl ey e-gest $i atit de reg! MY Sajivorul nu a COP) cuvinte! expresiile — i 4 opera sa — sin’ . = en de alifel in 1000" Migibile, chiar in afara con jorl erfect ; sovalsia ors majoritate, Pista se-datoreste Taptului ci expee texpale predomind si ca ele cireu — Gatregul spativ locu pera Tui Creanga insisi a tarea lor in limba romana". ~ Tot asa proverbele si. zicalele. te facultatea de-a caracteriza pers ua- ala sacul fara 14, de regula, pe Jocuit de romani. In cele din rma. sisi a contribuit la reimprospi- Povestitorului ii lipseste onaje si situa- ipseste ct {ii cu cuvintele lui si apeleaza totdeauna la fina, la arsonalul lingvistic si paremiologic pe care : jlare la indemina, gratic unei memoril din cale-afar’ in materie cu totul de prodigioase si a unci erudit iegila din comun. Astfel, pentru a ardta ¢ VSadovennn a fost acela care a descoperit o multime de cuyinte din vocubularul special al lui Creanga Ia cew alta extremil Apusenl 1a Oradea si propunea editarca operctor marelai povestitor fri nici un glosar. (V. Pe o edifie noui a Tui Creano’, Mar- turtsiri, 1960. p, 162—162). Neh re 299 Scanat cu CamScannerharnie, asezat la casa sa, precum care avere, zice: Vorba ceca, si pi dacti sede mult intr-un loo. Siren wae a ¢. Situatia barbatului ciyas i s-a urit cu burlacia : Vorba cintecului: pe tt due de-acasi / $i urétul nu ma lasé. | De wag in lume / Uritul fuge cu mine. La virsta tar oo !9 Stan se gindeste la neajunsurile cisttorie mele capricioasi. Existd si pent, a teden t Pentru aceasti imprej rare o zicali, comentati de povestitor es cut echivoe : Unita zie aga — of femeia-i sac far ra spescrare a fa Co-a mai ji st asta ? Este gi 0 vorbi referitoare la tq, surlitoarea fliciilor tomnattet : ..cd pind la 20 de ani se insoard cineva singur; de la 20~25 {1 i ; a insoarii alfii; de la 25—30 i insoarti 0 babi, iar de la 30 inainte numai dracu-i vine ‘de hac. Dupa plecarea at: Stan cu carul de lemne din pidure s-a stirait un vifor cu lapovifi: Minia lui Dumnezeu era ofari; si nu scofi un cine din casi... Referitor la aspectul firav al lui Chiricé-dracul, venit sii se bage argat, Stan se exprim& tot printr-o zicali: Apoi bine-a zis cine-a zis ci vrabia-i tot pui, dar numai dracul stie de cind ... Un cioflingar, ratéelt etndva prin sat, e caracterizat tot printr-o vorbé cunoscuti de toaté Iumea: Cu antereu de canavafi / Ce se fine numa-n afd, | Si cu naidragi de Anglie / Petece pe et o mie. In modul acesta Stan reediteazd opinia lui Stan, prinde oar 7a prinde musen;, 300 +1 despre surtucar on riul despre SUT petrei Ciubota 2 cfilimart | Chi crt i | Lapte a xt saen cui | Ee abia I-a putu pring qari, Gospodaril ab 1 ea ecilla ii zi ss aflor Zorba % . of prin Ogura ciinilor Jui stZ piried din Bure Ce ini, Pe seama numellt © trecere din cimil ve se ia la i — cu care se hs recet a e (one la ineereare istelimea —" TE ip de a8 demin’ un eintec, nu mai pu gene : da oca pe spate i : Ipate care 1 ‘de cind lumea : Jpé eae ea pe imina si-i mai aducd una. is: znd ps ° iricd o cimilitura de tot pito- i for one Swit Chiricl 0 Cin ai. See peste atti, peste late — imbujoratd, rescul : ajoratil Pe erdednatd, peste cracdnetd — ma- | te mictulie — limpezeala, peste limpe- 7 Pe albeneald si peste gilbencald z tusist atit de hermetic in formularea ei metaforicd, < near putea fi dezlegat nici chiar de un drac impo” fat, Toaté lumea de la fara stie insi cd e vo: ba. de facerea mamSligii si Creanga isi oferd plticerea de a o impartisi crturarilor ordgeni. Insi un fapt ra- mine evident deocamdata : Nu e nevole s4 consultim macar o culegere de folclor pentru ca si ne dan seama ci proverbele si zicalele de mai sus, ca si al- telo, nu sint ale lui Creangl. Povestitorul ia din bunul comun al limbii gi in{elepciunii obgtesti ceea ce ii convine, Personal, nu are — asa zicind — un stil individual si individualizator, Prin el se ex- 501 Scanat cu CamScanneree 7 -} x ecu un. exemplar geniu, deloc anonim si impersonal, in modat n° cuvintele, expresiile populare, zicalele $i proves sint configurate in contextul povestivi!. Numa. terialul nu este al lui, edificiul operet ii apartine s, Intregime. Aicl-Creang’ atinge chiar culmea orinn nalitiii literatusii roméne $i ar fi 0 grosala pracy daci am vedea in el un pasionat de folclor §1 in oper, lul o culegere, micar eit de cit. La tofi clasieit nosis se poate vorbi de pasiunea i dragostea pentru folelor si limba populara, de influenta folclorului exercitats in opera lor. La Creanga insa nu. Ar fi o tautologie, un Jel-de nonsens, un pleonasm si afirmi influents populari sau existenja elementelor. folelorice in opera humulesteanului, El nu s-a aplecat, ca un-in- telectual; citre popor ci, impreun cu: personajele sale, a rasixit din popor, indiferent la elementele constitutive ale operei sale, din lipsa termenului de comparatie, Creangi lasi impresia neti ci nici mi- car nu face distinctia, livresci, intre limba, zicali, proverb, snoava, poveste ete. Opera lui-se inalti ‘spontan — ca valul din apa marii — din toate aceste elemente confundate cu lumea (éréneasca insisi, In fond, expresiile, zicalele, proverbele, cimiliturile etc. devin comporente ale mijlocului de comunicare injeles larg, si care, privit cp legi ascunse, un labirint | gpstrach este OS metamorfoz, unde artistul tr6- ares 1 Ariadnel, in felul lui cel mat buie sf it in chip genial. a de incir- propril = ' Stilist ab atari grcoale caturi greoale, Cr | a mai potrivitl, ou cheama limbaj in un univers eased firul Creanga -a descoper' r fara nici o urma bundent, dar {ara i : 2 Creangi gisesle intotdeauna expresia o ugurin{fi extraordinaré, sus- . ind totul cu verva Jui rustica, printr-o gesticulayie . iy se Seen Z t a se ghiceste din inflexiunile limbii, prin excclent& 2 ari ami Gy E orbit oneori chiar fri transmiterea unui con{inut yorbita, nt hotional anume, precum aceste expresil pantomi Ya mice : da... Toate ca toate..., 1a. Apoi-da..., Amt... Da ia lasi-mii... Di : : Creatorul Povestilor si-al Amintirilor nu numai povesteste ci si arata, cuvintele deictice fiindu-i foarte caracteristice, in modul cum: transpune artistic spe- i romane vorbite.. In aceeasi ordine de e cole pind cole,... hit si bine etc. cifieul lim! idei merits o atentie deosebitd sintaxa frazei_lui Creangii, care contribuie — cum dealtfel s-a observat de mai multe ori — poate cel mai mult la-realizarea oraliti{ii, Ne marginim la numai citeva exemple, extrase din povestirea de fat. Astfel, foarte carac- teristicd stilului lui Creanga este introducerea prin- cipalei prin numai ce, principala precedati de obicet 303 Scanat cu CamScannerde subordo, ‘ nat : Prin iterativay ey uPA Si tog an tot, Si cum Siund = Siunde is a Locutiunile Sen eed decit exemplole de mai sus (numat ec nna ese : Ss (Ruma: ce, numai ce iati st unde nu etc.), pun in relief intonatia frazei si valu, tele subordonirii, accentul de intensitale maxim eiizind intotdeauna pe ele. Tot in vederea oralitifii, predicatul wmeazi a cidea sub accentul principal si se asazi inaintea su- biectului, care apare exprimat ca atare, prin pro- nume, desi normele limbii n-o cer numaidect In. sfirsit ist ia el inima-n dinfi si se duce to curte. maxima e Liu S se si se iubeau unul pe a : ‘ 5 de bine 5 Se 4 wiau et pias se friiminti el cu ele a se boci. , int& elipsa nei Ci amativa prezin ae eee in mimica poves- a Zt ina acestea, // pirerea | ae cemmaidecit ci suprimarea predica Faery ntonatie asupra cuvin- i anume it pra <2 | gului se face PEM & printr-un gest semnificativ al i gului pareress CO ful povestitorului mai. poate & pate, vestil ui. ime povestitor’ parantezele comuniciril, paranteze care racterul unor determinuri, modale prin locutiuni-zicale, ca in exem- panuit $i au intotdeauna cal qi sint exprimate pial : Ps Atunci Chiricd, nict una, A 9 funte cu care era ineins, leagii bine gireada, cum stie el,o iain spate si pe ici fi-i drumul*. i Mai sus remarcasem plicerea lui Creangi de a insira, intr-o enumeratie abundent&, inventarul gos- podiriei lui Stan, ins& far o intentie descriptivista propriu-zisi. Densitatea frazei si repeziciunea epic oral se mai realizeazii 1a dinsul si prin abundenta verbal, ca in pasajul acesta, fn al cdrui final remar- cim din nou paranteza povestitorului : nici dou4G, scoate 305 Scanat cu CamScannernUnii {draci] secerau, alfii te : See a alli faceau cli si Suflan eu nivay UP usuec, alfii cdrau, afi duray guest i tog claca dracului era! Ce sa Sau ca fn acesta : i Si cind ajunse [Stan] acast, Chirica ( rase, vinturase, macinase; in ‘Sfirsit, sese toate trebile ta cale. $i Ipate, cind «yy fasta, nu mai stiacest zic&: maicéivennt a crede ci siclare a face cu dranue Sau: : wAtunei Ipate odalii mi fi-0 ing faced de cosi,» trinteste la plimint s-o fine bine. lard Chirie, incepe a-i numiara coastele din stinga, zictnd una, dowd, trei, si cind la a patra, pune dalla, trin. teste cu-ciocanul,o apucd cu clestele 5-0 da afard. Apoi as az i pielea 1a loc, pune el ce pune la rand, si pe loc se Ldmaduieste' Povestea di impresia cli ¢ spust acuity dar §i cd ma SPUN mai muti re Peic. a fost spusii de nenumirate ori inainte de a fi aster nuta pe hirtie, Frazele au‘ cipitat astfel rotunjime, caden{a-si alunecare clasic’, De aceeaéle se’ pol des- 1 Transpunere in peozd a unor ecouri dintr-un ‘plugu- sor din Moldova de nord. Cileva versuri povestese despre niste seceritoare fantastice; fabuloase anticipiri ale com- binelor moderne : Niste babe biitrine | Cu secere cirne / Care cu dreapta secera | Cu stinga lega | $icu picioarele in lai arunca ete. aT b ba ici, ba cole’ ‘sfirsil, ce spun ci, ce nu spun...* etc. { fn unitdli ritmice, precum ineepatul poves- 4 implu prin intrare directa in subiect : i, SScut imP yuied statut pe care-il cheraa Stan. ake 1 acela din copildérla lui se trezise prin $i Jeet ey cunoascit tat si mam, gi Jar nici 0 ae # wat oeroteascd st si-l ajute. rudd COT ziet siriiin ce se Gasca, compun Sica =e ii en iat ‘al de colo pind colo pe la usile came ne : nilor, nde pind unde, : = a “posi de la o vreme intr-un sat mare st frumos*- sa Diferitele paragrafe constitutive ale povestii sint introduse prin formulele orale cunoscute. Dede- subtul iterativelor se binuieste pantomima. povesti- torului, mitarea din ochi, clatinarea din cap, aratarea cu degetul ete. : Amu, intr-una din zile i cum sta el pe ginduri...; In Si tot teercind eb Aceleasi paragrafe:sint apoi incheiate, rolunjite, prin alte formule, orale de asemenea, asa-numitele clausule, foarte caracteristice si acestea stilului lui Creanga, Ele constau adesea din cite o verba ceea — din care am citat unele mai inainte — dar si din anume imbinari de cuvinte, precum : ...gi cite’ alte bazdconii: si niizbitié de care iscodeste si vrijjeste © dracul ; ...si din ziua in care s-a tocmit Chirict Ia Scanat cu CamScannerIpate, norocul ti curgea girl din toate piirfite » 4 viizuse Ipate ce poate Chiricd, si-i eva drag oq cum, din cap. Sel Asadar, nu numai frazele, dar naratiunea tnsga in intregul ci, se constituie din valuri ritmice, ‘a acele formule orale care deschid i inchid fieca, flux si reflux epic. Prezenta povestitorului in calcul relatarii este marcata stilistic chiar si prin unele re. ferinje directe la propria-i persoana : Dar ce stau ey si vai spun.., Si mu spun minciuni... ete. Uneori povestitorul constati c& trebuie — spre completarea relatérii — sa reia firul epic din alt acest scop, atrage atentia auditoriului in- punct si, i : chipuit: Acum si ne intoarcem iar din urmé. Fi- nalul povestii se adréseazd direct cititorului-spec- tator, intr-o formula buf, complet gratuita, ritmata si rimata de atita spunere : - Si iaca asa, cameni buni, s-a izbavit Ipate si de dracul si de babi, tritind in pace si cu nevasta gi cu copii sii. + $i dupa aceca, cind ti spunea cumva cineva cite ¥ ceva de pe undeva, care era cam asa si mu asa, a. Ipate flutura din cap si zicea : > — Ia pizifi-vii mai bine treaba, si mu-mi tot spi- a nefi cai verzi pe perefi, cli ew sint Stan Pafitul. 308 | i i i AMINTIRI DIN COPILARIE (Pupiza din tei) piferitele episoade ale ‘Amintirilor lub Crane decurg unele dintr-altele in chipul cel mai natural $i oe pina voie a fluxului memoriei celui care poves- teste, De 0 tehnici anume a compozitiel, pregindita de seviitor, mu poate fi vorba. Procedeul este insd cel popular cunoscut, al povestirii in Janf sau al poves- lirii in rama, aplicat cu totul spontan, desi, altmin- teri, stilul marelui prozator este, precum se stie, su- pravegheat foarte de aproape. Povestea pupezei din tei — fragmentul de care voin sé ne ocupim aici — vine dup istoria cu ci- resele furate de la m&tusa Marioara si este urmata de intimplarea cu sciildatul in Ozana. Trecerea de la un moment Ja altul, in insiruirea amintirilor, se face printr-o formuli populara foarte obisnuiti, ca de 0 pildi in cazul de fafa: $i toemai mite! Indatit dupa cea cu ciregele, vine alta la rind. Inche- erea e anunfati de regula printr-o maxim’, ca pen- fru a incadra faptul relatat intr-o categorie mai Scanat cu CamScannerTarga: Iaca, asa se poate insela omul de mute or cind nici n-a gindil, dacti nu stic « judeca bine, Inge jar md intore si zie: Tot pafitu-i pricepul. Frumusetea fragmentului sti in totala dezinyol. turd cu care omu] matur povesteste propria-i cop. larie, identificindu-se pind la un punct eu mentalj- tatea virstei respective, -dar privind-o cu nemiirgi- niti simpatie si umor. In fond, seriitorul igi jones rolul sau de copil si ne invita, cu bonomie dar si cu secret filozofie, sd gustam farmecul virstei de aur a omului dintotdeauna gi de pretutindeni. Ca si in povestirile lui Mark Twain, cu care prozatorul roman are citeva puncte comune, e vorba de ispri- vile unui? copil de 13—14 ani, trecute de mull si venite frumoase prin ceata aminlirii, Cac turd fundamental a sufletului omenese — eu atit m mult a firilor robuste, pline de optimism, ecea ce e cazul celor doi mari scriitori —este de a piistra in “memorie mai ales momentele frumoase ale trecatului. Intimplarea in sine ar pirea mai curind banali : - Ca si nu mai fie sculat cu noaptea in cap din pr pupezei, Nich se gindesle si-i fact de petreeanie acestui ceasornic al satului. Ba, cum era olea Tecior de negustor. plinuia chiar s-o vind in iar- maroc, Original insd, revelator in ultima instants, este modul cum este spusi aceasti intimplare dintre cele mai obignuite. Dupa cum s-a mai observal, arla lui Creangé s & 1a tate, mai bine spus in caracterul de spectacol XH) povestirilor sale. Impresia general este aceea ca © Reiitorul s-ar afla in fata noastra, ca pe 0 scenii ima- sor fd, unde se produce ca actor, gesticulind, mimind, a eanted ‘anume, jucind rind pe rind rolurile per- inMajelor si, mai inainte de“orice, Propriul su rol, de erou principal i de povestitor, in acelasi timp. ‘atea, caracterul de spectacol al spunerii, neapirat repeziciunca si concentrarea dis- , © prima observatie ce trebuie facutd asu- tn oll cursul pra stilului este aceea ci dinamismul frazei se reali- -yeazd prin citeva Instrumente gramaticale specifica, bundoard prin adverbul-conjunctie cum (cu sensul de exact in momentul cind), introducind subordonata care trece intotdeauna inaintea regentei, ca ia ur toarele exemp] Si cumajung in dreptul teiului, pun denn jos in cirare pe muchea dealului... SE cum i-o dau in mind, javra dracului se face « © - ciuta de ou si-i desleaga frumusel.afa de la picio Am denumit pe cum ,adverb-conjunetie= pentru ca avera in vedere usoara ambiguitate a cuvintului. FE! nu indicé numai idea de simultaneitate a actiunilor din.cele doud propozitii ci implica in acelasi imp si 2 nuan{ modal, inctfad Sn anume chip pe cititorul- Es 8 ter shat imagineze situatia, si faci momentul Prine ut accleasi motive, uneori predicatul din al se cere provedat de cite un indatd. niemaé 311 Scanat cu CamScannerce si, unde nu, numai fact, iaca, Rule, pe loc, Obse tindu-le in context, in chipul cum pun in miseae haratiunea, mumaidectt ne dim seama ci asemene vocabule sint infinit mai bogate fn sensuri decit pa, lidul neologism imediat, mai frecvent acum tn vox, birea obisnuita si in scris : Si cum mi scol, indatd ma si trimite mama cy demincare in farind, la niste lingurar Si pornind eu cu demincarea, numai ce si aud pupaza cintind. Si cum stam eu si ma chiteam in capul meu. unde nu ma imbarbitez in sine-mi si iar bag mina si scot pupiiz Cind pela prinzul cel mare, numai iaca- ta-ma-s si eu de dupi dimb Eu, jiind ascuns in cimarii, cum aud unele ca aceste, iute ma sui in pod. Insi a doua zi dupi asta, iaca lui Mos Andrei vine Ia noi... Toate ca toatele, dar cind am auzit eu de tata, pe Loe mi s-o muiet gura... * Repeziciunea debitului epic, intr-un cuvint verva povestitorului, se realizeazi apoi prin aglomerarea verbelor de actiune la aceeagi persoani, numir, timp si mod: Si cum ajung in dreptul teiului, pun demincarea jos, ma sui incetisor in tei, bag mina in scor burd, gabuiese pupiza. 312 miitusa Mdriuca jos, caut © lespede potrivita, yp ma dau jos, caut 0 lespede potrioll Ae uin cudinsa ™ teiu, imi ieu caciula si i 8 i mi ome? pun lespedet, in too Mau obraz curat, imi feu traisia cu stale, mé abat pe la Ie, pornesc spre sat, ad suiu intrinsul, pun cova zbitindu-se induntru... cimard, cum aud unele ca Fi ieg, we ma suiu im pod, umflu pupiew serynde era, saiu cu dinsa pe sub streasina coset G ma duc de-a dreptul in tirg... * Tneori, in vederea aceluiasi dinamism, predicatul se realizezazi prin cite 0 intérjectie: Jaca poznd, c-am scipat-o!, Eu atunci, haf! de sumanul mos- neagului... Nu alt scop are si constructia eliptica : $i indat&é ce m-am sculat de la masa, luindu-mi rimas bun de a ciiletie, fuga la scdldat. Ori, dimpoiriva, repetijia: ..mumai iacitd-ma-s si cu. veneam, nu veneam. Mult mai mult contribuie la culoarea dialectald, altfel spus la coneretizarea universalului prin parti- cular in fictiunea artisticd, aceste forme gramaticale pe care le-am semnalat, decit insesi cuvintele regio- blide seit, scorburii st aud Eu, fiind ascuns em urechea la gura nale aparute in context. ,,.Duglisule* (= ienesule, fommoragule) wcle armenese® (= pupizi). gi tesc* (=dibuiesc,, prind), ,,te-am captusit (= te- Ef . es lend ingfiicat.), ,,se mistwise* (= se ascunsese, use), »ttuflind* (=a pune repede, a indesa Scanat cu CamScannerla intimplar ae ©), shorhaings aa narind), 3am bojbsine ee Pie » stiam, si, norocul me a 10 jai T2ind vron , unde pit 3 x Ae #it© (mam pied ee (am cotroisgiy 2 jn in Surber a si zie plin de mulja- Ogoifi-ngss a timpul), vehiranage Moe, | Me ywese pa a te-am captusit eu! i mai Senili, cicdtitiy, on TENA), se totoog wana, | Mire: Tach le Spuneam insd - 1 et + schisatigas (ae tolocanigis pe dracul de-acum !* € - Ca ex prnbatoed wile Si amesteca), ciondanige A MMeFbalme, Ue | pupa (ut $4 fui Creangi trebuie si fim atenti si Ruitul™ —(— stron, fe (cearti, gilceay cain cozul IO" iorului, Cele doud roluri se con- woleacd! (an pig), memnslus (tay personajul Pov ispart pe alocuri. Bundoard, chipul treasci, s-o eae Gramuiascas (_ fund ar ca cititorului prin cite © propozitie inte- sine, in torentul vy = TiS; $© explict aproape qe | oe 8 ve ota spre a anun{a o nous seen: exact decit ; eral al Tui Creangs, qn ¢! | rogativé, ca SP i caut de drum tot inainte ? ma ct decit in dictionare, unde ni hi Eu atunci, sd nu-mi fuantele. La acestea se ad; »Mai! anapida lucru s-aista !, te] ke nat, ,.dinioarea®, ,ian stiti oleaci pTale; ,,merindu-ma* ete:, ca si unele uae morfologie : ji pupa tu si pe dracu de-acum, pind mroiu imtoarce eu din farina, si oricit oi f’’nen de tare, a da Dumnezeu* ete. Din cele discutate mai sus, se pot vedea mijoacele de realizare in. primul rind a personajului principe pus neapiirat. in — actiune, Caracterul drama Pies jucata, este dat de regimul prezentului sub care e dat& naratiunea din capul locului, dar si de stilul direct: Ma@ trezegte mama intr-o dini- neafii din somn, zicindu-mi; “Seoatd, dugtisule, inainte de rdsdritul soarelui; iar vret sd te pupe cucul arminese si sa te ea ag s& nufi mearga bine toati cual; ~ ef Sau? ea iene) nebun, c-o vificd de funic, n-are ce jucra?* reprezintd pe povestitor, adicd pe emul ma- tur Creangi care ne vorbeste despre copilul Nici, de care s-a despir{it pentru un moment. Dealifel ca $i in replica : ,,Ce gindestt dumneata, mosule ? Te joci cu marfa omului 2“, unde este cit se poate de evidenté dedublarea. Intorsdtura frazei si mai cu seam ultimele cuvinte, te joct cu marfa omului? “sugereazi deindati clipirea sireaté din ochi cdtre cititor, ironia ingaduitoare si hazul omului matur _ Povestind despre copilul care a fost cu 40 de ani in uri. Aceasti desolidarizare s-a produs insi numai Pentru © clip&. Povestitorul intra iute ‘Sonajului situ § lauga foneti U la dep. » pbitiet, .macaré fe in rolul per- lucrul se vede din imprejurarea ci ‘Inosul cel pozna: $s este facut nebun si javra dracului, eptica flind acum din unghiut copiliitiet, Tocmat in 314 315 Scanat cu CamScanneraceste oscilatii sti de fapt farmecul tui ¢, umorul generos al Amintirilor, MI Crean eae ee ele e al povestitorului, trebuie 2s definitorie. Mituga Mariuea visare vie deo intonatia propriilor cuvinte, aciceaala ia ont si {81 alt introducere, mamei lui Nica) Mai auzit-ai dumneata, cumnati, una ca asta ¢ fure Ion pupaza, care ne trezeste des-diminea} i i lucru de atifia ani 2 He Tot asa ironia sublire a Smarandet care, fird a cu. noaste totusi adevarul in legitura cu patimirea pezei, in sfirsit.salvatd, isi infeapi cumnata cu wate impaciuitoare, dar cu dow’ intelesuri, mai mult in pilde : »— Doamne, cumnificd, hai, cum se pot invrajbi oa- menii din nimica toatd, luindu-se dupa gurile cele rile! Ia poftim, soro, mai bine si mincim ceva din ce-a da Dumnezeu, sé cinstim cile un pahar de vin in sindtaica gospodarilor nostri si: Cele rile si se spele, cele bune si s-adune; vrajba dintre noi si piari, si neghina din ogoara !* Se cuvine ins sf addugim de indat& ci persona- jele Ini Creangé nu trdiesc independent de verva po- vestitorului care le anima necontenit, ca un ‘minuitor de marionete. De cele mai multe ori, mai interesant namine’ comentariul — de fapt un text jucat, mk mat de prezentator — prin care e introdus persons: Personajetor la 316 mic& situatia de sparifia UP “Joc de cea- rau si unii socio- saracia (4ra~ chipurile, de ramine comic atura cu di a ar fine Joc mai inti are in legal p pretextul ca pa ee ymulestent (comici ~e deduceau de ai yremuri lips} a asurarea tim) a Peemnte de a fi Msata sd vorbeascl, d spre cumnata-sa »,C-0 | faled-n ceri st 1 gi e caracterizatd drept 0 fiinta dintre acelea care ,scoate mehmurul ae oe a Dupa cum se poate observa din chiar exemE citat mai sus comentariul lui Creanga nu este deloc tnalitie, in felul obisnuit la nuvelisti ort la roman- drat sintetic, efectuat printr-o cierii moderni, ci neapa Qorbi popularé de duh, o metaford in ultima ins- plastic in gradul cel mai inalt. In acelasi sens a si pului) insi matusa jnstrumen| e Mariuca, mei aritaté venind s cu una in pamin tant, vin zicalele si proverbele — procedeul il intilnir Ja Anton Pann, nu ins in configurri atit de firesti. si spontane — prin care se caracterizeaza cite o s' tuatie. De o pilda starea {iganilor c&rora li se lungise urechile de foame $i li se impainjenise ochii astep- ind pe cel care intirzi i apoi Sot nas core aelezis cit demincarea : »S-apoi, erba cen: Figanului, eind ie foame, cintd ; boic~ ¢ plimbii cu miinile dinapoi, iar 4a Moat et oe ‘poi, iar f&ranul nostru ‘qua $i mocneste intr-insul®, nae ata Ori schim- de atitudine a negustorului de pupeze, ame- ninjat de mosneag cu pira la pirinti: ,,Céci imi era ' 317 Scanat cu CamScannerzeasca vitele, demincare la prisitori, si tie resp mai mari, ,,s@ se rusineze: curind putine i nebuniile ‘Tocmai de aceea ele apar ; ectuosi cu oameni Bucuriile lor eray mai frumoase, o1 lui Creanga. Sa ne inchipuim cit de in a punctul de vedere etic se confundé cu cel esteli Pind la identificare — faptele lui Nica a lui Stetan a Petrei daca Je-am pune pe seama unei odrasle riz- supravegheate de aproaps, LL. CARAGIA! LE TRIUMFUL TALENTULUL valigrat perfect, eu _per- a chiecy ee Oona de conjopist, Foarte @ straluc™’ yezinté la mai multe concursuri sigur de sine, 5 Pia’ post, insd nu reugeste din pentru octPre o scrisoare de recomandare din par- ian ‘inet persoane influente, Tinarul se hotirise sa ~senunte dar ironia soartei il face si reuseascd atunci ind se astepta mai putin, Se prezentase Ja un ultim concurs numai si numai spre-a da o mind de ajutor amicului si fostului stiu. coleg Ghi,i Nitescu, omul cu cel mai urit scris din lume. Se invoise adici s& -semneze cu numele lui Ghiti proba sa, in timp ce amicul urma si procedeze viceversa. Amicul Ghia ~ mai are pe deasupra gi o scrisoare de recomandare _- care produce toat incureiitura, Arta prozatorului atinge si aici una din culmile ~@. Mai Intii vine alegerea numelor personajelor, — -fleuticu dublé intenfie: Nii Ghifescu si Ghitd Nilescu sint nume dintre cele mai banale, de viitori Nit spectiv 319 Scanat cu CamScanner