Doss Cae are + ean Autocontrolul a prin eee £0 Metoda Bemis tied SILVA 199 Un program revolutionar pentru obtinerea echilibrului gi controlului mental José Silva Philip Miele “THE SILYA MIND CONTROL METHOD saw a0) 973.3787 mm -EDTTRA Memo memo —José Silvs, intemeietorul motodei de control mental sia inceput cercetarile de parapsihologie in 1944 in oragul Laredo, ‘Texas, Autorul acestor cercetari, un autodidaet, a initiat experientele pe proprii sti copii, dorind a8 le mareasca cool! cientul de inteligenta (IQ), pentru a ebsine rezultate scolare ‘mai bune. Dupa 28 de ani de cercetari si experimentari, el a ‘eleborat Metoda Silva de Control Mental. Pentru prima data acest curs a fost fit in oragl Amarilo din statu! Texas, n anul 1956. De atunci Metoda Silva a objinut un sucees imens in introaga lume. Philip Miole, expert, do asemenea in Controlul Mental, este atit seriitor, eft si profesor la Institutul de ‘Tehnologie din New York.Sotiei mete Paula, fratelui meu Juan gi tuturor copiilor mei: José Silva jr, Isabel Silva de Las Fuontes, Ricardo Silva, Margarita Silva Cantu, ‘Tony Silva, Ana Maria Silva Martinez, Hilda Silva Gonzalez, Laura Silva Lares, Delia si Diana Silva José: Sua, Lui Marjorie Miele si Grace si Bill Owen Punuase Mireur CUPRINS. Mulyumiri Introducere Capitelul 1. Cum siti folosesti mintea intr-un ‘mod special Capitolul IL. $e-1 cunoastem pe José Silva... Capitolul IIT. Cum sa meditezi Capitolul IV. Meditatia dinamica .. Capitolul V. imbunatatirea memoriet Capitolul VI. Envajarca ropida Capitolul VII. Somnul ereativ CCapitolul VII. Cuvintelo tale au putore.. Capitolul IX. Puterea imaginatiei : Capitolul X. Folosirea mingii pentru imbunatagirea SANALALEL ae Capitolul XI. Un exereita intim pontra indragoetifi i Capitolul XII. Poti si vu practica ESP. Capitolul XIIL. Formeaza propriul tau grup de exersare AD Capitolul XIV. Cum s2 ajutam alte porscane prin Control Mental. ts Capitolul XV. Cateva presupuneri dia Capitolul XVI Lista de control. : Capitohil XVI. Un psihiatn Iueresaa ex Controlul Mental ou oni Capitolul XVIII. Stima de sine va creste 1810 / AUTOCONTROLULPRINMETODASILYA Capitolul XIX. Controlal mental Capitolul XX. Care sunt perspective) Mai departe tcotro ? Mt ANEXA. 1. Cursul do Control Mental gi organizotia, cares] patroneata nnn ANEXA Ll. Metoda Silva do Control Mental gi bolnavul psthiatrc... 175 ‘Anexa IIT. Introducore 206 ERG in corelatie cu atenfia la oameni 209 Focalizarea interna cao subgrupa a atentici se 6 Bibliografio oblate tat 10) {mn loc de postfats. Un punt do vedere al unui folog. INTRODUCERE ti acum in fafa uneia éintro cole mai mari aventuri a viet tale. Riecare rezultat pe eare-1 vei obgine va schimaba imaginea pe care ai avut-o despre tine si lummea In care teal nuscut. Cu noile tale aptitudini eéstigate vei deveni respon: sabil de utilizarea lor ,pentrs boneficiul umanitatji*, aga cum mentioneara une din frazele utilizate in Controlul Mental. Nu le vei putea folosi in alt mod, asa cum vei invata in cele ce vurmeaza ‘Un arhiteet al unui oras din vestul S.ULA. @ inchis usa biroului,laséindu-si secretara singura si nelinistta in camera de primiro. Cu pufin timp inainte ea constatat disparita, fara uma, a proiectelor eentrului comercial. fn zlote urmatea tebuia sa aiba loc tratative decisive cu oficialtatile oragului in legatura cu acest centru comercial. Pentra o gregeala mull rai mica au fost concediate alte persoane. Arbiteetul nostri era totusi calm, desi n asemenea situati oricine s-ar fi alerts «a agezatLinigtit la biroal sdu, a nchis ochii gi s-¢ concen- trat, Noam putea inchipui et o! ineorea e& se adune in fata ezastralui care va urma, Dupa zece minute a deschis ochii, se ridicat inet de pe scaun gi 6-2 dus la seerotara. Cred le-am gésit* — a apus el calm, ,Sa vedem chitangole de join treeuta, cand am fost la Haaiford. La care restaurant am cinat?* ‘A dat iclefon la acel restaurant. Proicetale erau ecco, Arhitectul participase la un cars de Control Mental Silva, tocmai in scopul dea trezi capacitafite care moenese in mintea noastré, care, la cei mai multi dintre noi, nu sunt utilzate u12 7 AUTOCONTHOLLL PRIN METODA SILVA niciodata. Acolo a invajat cum si-gi retrezeasea amintirile ‘care sau aseuns aeolo unde o minte neexersata nu este fn stare ‘8 le gseasce. ‘Acoste eapacitafi redesteptate au dus la lucruri vimitoare pentru mai mult de 500,000 de barbatisifemei care au terminat ‘acest curs’. Coa facut exact arhitoetul in cole zece minute cat a stat ‘tacut in birou) sau? Din relatarea unui alt absolvent al eursulul de Control Mental, ne putem lémmuri ‘Mi e-a intémplat un lucra de neerezut iori fn Bermuda. Mai aveam doar dowd ore pana Ia plecarea avionului la New ‘York si nu-mi gaseam nicaieri biletele. Trei persoane, timp de ‘aproape 0 ora au cdutat in intreage locuinté, Ne-am uitat sub covoare, dupa frigider, peste tot. Pana ¢i valizele lo-am golit e trei ori, dar nieaieri nu am dat peste bilete. Pana la urma mam holarat sd-mi caut un loc linistit si acolo sa intru in nivelul meu (starea do control montal ~ vezi mai doparte in carte ~ n.tr) Cum am ajuns in nivelul mew am putut $2 vad biletele de avion. ‘Totul parea asa de evident si de elar, ca si ‘cum eu ag fi fost in med real in fata lor. Biletolo crau (aga cum To vedeam in nivelul meu) neobservate intrain dulap printre arf, Am alergat la dulap si am gasit biletele, aga cum mi le imaginasem.* Pentru eoi care nu sunt inifiag in Controlu Mental, aceasta relatare pare incredibila, dar end vei ajunge sa parcurgi capitolele lui José Silva, fondatoral Controlului Mental, vei ‘putea afla gi despre alte capacitafi uimitoare pe care le are ‘mintoa ta, Probabil col mai surprinzator este ea poti invata lusor si repede aceasta metoda. Domnul Silva gi-a dedicat cea mai mare parte a virstei sale adulte coreotarii modului in eare ne puter cultiva mintea, Renultatele acestei cercetari au dus la realizarea unui curs de 40-48 de ore, in care oricine poate invata cum sisi adued fi aah 190 eg ne erm 4.00.00 deseo curva de etre Meeal Sia (7) trailers 743 aminte de situatii aparent uitate, cum sa-si controleze durerea, cum s2-gi aceelereze vindecarea, cum ea seape de obiceiuri nedorite, cum sisi trezeasea intuitia, prin care cel de al gaselea sim, devine ereativ, rezolvand o parte din problemele vietii zilnice. Acostea cunt insofite de © pace interioara agreabild, de un optimism calm bazat pe remarea ea pentru prima data suntem capabili sa ne controlam viata mai mult deefit- ne-am fi putut inchipui vroodata, ‘Acum pentru prima data, exista posibilitatea ca cea mai mare parte a eursului si] putem invafa prin cuvinte serise Domnul Silva a impramutat in mod liber din invayatura ‘oriontala gi occidentala, dar producul final cate in mod esential ameriean. Carsul, aga cum este gi fondatorul sau, este foarte practic. Tot ce el fe invata, te va ajuta sa aio viaja mai ferieita, mai eficienta, aici gi acum. {in timp ce vei face exercitile, unul dupa altul, dupa cum indica Demnul Silva, vei objine Suecese tox mai mari, enrei ‘vor intari inerederea in tine si vei obtine in cele din urma ‘asemenea performanfe pe care nu lo poti credo posible atata timp c&t nu esti inigiat in Controlul Mental, considerandu-le imposibil de realizat acum. Aceste afirmatii sunt sustinute de dovezi gtiinfifice dupa care mintea noastra esto capabila ea realizeze miraeole. De asemenea, trobuio Iwata in eonsiderare si experien{a a milioane de oameni a caror viata a fost schim- bata de Controlul Mental. Imagineazi-ica mintea ta oste utilizata pentru a-}iimbuna. {afi vederea. ,Pe ind faceam primul meu curs eu metoda Silva de Control Mental, am observat cd mi sa schimbal vederea, ‘mi s-a Imbunatatit, devenise mai puternica. In eopilarie purlasem zece ani ochelari pana la absolvire. Mai tarzin le vvrsta de 98 de ani, am ineeput din nou sa-i port. Ochiul stang 2 fost intotdoauna de troi ori mai slab ea colalalt.* pentru citi. in ‘48 sau in “49 purtam lentle bifocale, pe care, in timp, a trebuit 2a Je echimb eu unele din ee in ce mai puter-14. /AUTOCONTROLUL PRIN METODASILVA, nico. Dupa ce am urmateursul, am obsorvat c, dogma puteam sa citese fara ochelar, totusi vederea mi sa tmbunatatit. ‘Deoarece schimbarea se producea foarte repede, un timp am minatsi-mi examine: vedorea,intre timp, pontra paring, fam revenit la ochelari pe care am purtat acam douazeci de ani. CAnd oculistul mi-a examina ochii mica rocomandet ca, ‘pina imi vor ecnfeefiona noe lentil, 2 le port mai bine pe tolo vec. ‘Aces hueru poate i se pare ceva mistie, dar dupa ce vei citi copitolul al 10-oa al acostei cari voi constata cum absolsenti jm pa mintea in interesul vindaearii accelerate a organis- rului, Tehniele sunt extrom de simple, aga cum reiese si din scrisoarea unci femei care a reugit si slabeascé 12 kg in patru Juni. {Mai inti am viewaliat 0 rama de else inehiss in eave am vézut o masd eu multa ingbetata, duliur, ete, ~ luca de care gtiam ef produe ingrigarea corpalui. Am desenat un Xe euloare neagra poste masa gim-am vizut in oglinda eare 1nd ficea foarte lta (cum sunt cele din parcurile de distract, cere au copecitaten do a deferme imagines). Dupa accea am izualizat 0 scona Imprefaita de o lamina aurta tn care x6 s@seau doar ménearuri cu continut mare in proteine, eum ar fi pestele ton, ove, carne slabt. Am bifat cu auriu aceasta fmagino gi mam vazut int-o oghinda in care apaream Inalta siavelta. Mam spusea-i dorese sam doar mese eu continu mare in proteine. De asemenea auzeam cum (oli pretenit mei imi spun ed arat fantastic gi am vazut ¢@ acest lucru se fntampla intro anumita data, (acesta a fst el mal important pas, deoarece mi-am fixat un scop concret). Si am reugit! De nenumate or, inainte de aceasto, am ineereat eure de slahire, dar aceasta din urma a dat rezultavl dort" Controlul Mental inseamna sa ajung: la un nivel de medi- lofio profind, unde ta a pesibiiaten de ai exorsa propria ta mints a preia manda vtilizind limbajel oi propria do ima: fini intarindaeestea prin cuvinte,ajungfind ase a erulate Invotuare {18 care devin din ce in ce mai speetaeuloase, iar printr-o exersare sistematics metoda descopera posibilitati nelimitate. Dupa eum e poate remarea, accasti earte mu este 0 carte obignuita, Ea te inva(a in etape, mai intai cum sa meditezi, pot ifi face cunogtint cu numeroase posibilitati de utilizare a meditatiei, péna cénd vei ajunge la ultima otapa, cad vei putea face de rutina Iucruri care par imposibil de realizat pentru majoritatea camenilor, Este o carte in carte. Cartea exterioara (eapitolele 1 gi 2 gi capitolele 17-20) au fost scrise de Philip Miele in care facem cunostinga cu raspandirea exploziva a metode: Controlului ‘Mental si modul in eare ea a slujit interesele multor mii de ccursanti, in cartea interioara, domnul Silva prezinta o mare parte a tehnicilor eare se invata Ia cursurile de Control Mental, Deoarece clasele sunt formate din grupe conduse de instructori ‘experimentafi, rzultatole obfimute de acogti cursanti sunt mai rapide, mai spectaculoase decat. cele pe eare le vei obtine lucrind singur. Totusi dacd urmaresti cu exactitate indicaliile d-lut Silva gi executi oxorciile, in mod sigur, rozultatele obi nnute o siti schimbe viafa in mai bine ~ nu aga de repede, dar foarte sigur, ‘Aceasta carte trebuio citita intr-un mod mai doosobit: prima data va fi citita ca gi orice carte obisnuita, de la inceput pana la sfargit. Totugi, la prima citiro #8 mu faci nici un exerciti, Pe urma vei recit eartea de la eapitolul 3 la eapitelul 14, pentra ‘a avea o imagine cét mai clara, alotcuprinzatoare despre dru- ‘murile pe care le vei pareurge. In etapa urmatoare vei citi capitolul 5 si vei executa exercifille descrise zeolo ~ si numai eestea - timp de citeva saplaméni. Cand vei sti ca esti [progatit, treci mai doparte Je eapitolul 4, gi aga mai deparie, Ajungénd la capitolul 14 vei deveni deja un experimentat Utilizator al majoritagii din cece co au invatat absolventii cursurilor de Control Mentl. Pentra a imbogati experienta Poate vei dori et formezi o grupa mica de prieteni care a ‘exorsat aceloagi exercitii. Capitotul al 13-lea deserie modal in care se poate face asta,CAPITOLUL 1 CUM SA-TI FOLOSESTI MINTEA INTR-UN MOD SPECIAL Inchipuieste-ji ca vii in legatura directa gi activa cu o Inteligenta Supericaré, atotcuprinzatoare si apoi intr-o clipa do fericire fantastioa, itl dai seama eae de partes ta. De asemenea inchipuieste-ti ea acest contact Iai facut atat de Lugor, nedt pentru tot restul vioji tale mu te vei mai simi fairs speranta. Este o inteligen{a gata s8 te ajute, care ifi da sen- ‘imontul ea Langa tine este o putere mare care te iubeste. Ce sentiment erezi ef ai avea? ‘Ar fi o oxporienta donsobita care nu e-ar deosebi prea mult, ~ poate nu s-ar deosebi dele ~ de o stare de extar, spiritual Acest lucru se simte dupa patru ile de Control Mental, Silva, Pana acum au remareat acest Ineru mai mult de juma- tate de milion de oameni, findea au simtit prin exercitile de Ia curs, si pe masura co se chignuiese mai mult ew folosiren acestor metode care creeaza asemenea sentimente, ei sunt mai ccalmi, mai inerezatori in folosirea noilor eapacitati si energi, devenind mai sanaiosi, mai generosi si mai putin upasafi de proble Pe scurt José Silva va explica unele din ‘nedt 28 puteti incepe singur ef le folos Sa vedem cum Incepe programul unei Mental: Se Incepe cu introduceres de aproximativ 0 ora si donazeci de minute. Instruectorul prezinta esenta Controlului Mental peste metode, astfel Jase de Control1 { AUIOCONTROLUL PRIN METODA SILVA si remarea munca de corcetare de dou decenit care a dus Ia dezvoltarce acostei metode. Apoi, pe seurt, el deserie modal in care cursantii vor apliea cele invatate pentru Imbunatatiren ssinaitatii, pentru rezolvarea problemelor de 2i cu zi, pentra ‘usurarea Invajarii si pentru aprofindarea cunoasteri spiri- tuale. Urmesea 0 pauza de 20 de minute. In timpul paszei, ccursangise vor euncaste intr el, Ei provin din cele mal variate rmodii: medic, secretare, goferi do taxi, femei de serviein, studengi, Invajator, liceeni, psihiari, lider religiosi, pensio- nari, ote Dupa pauza urmeaza a dowa parte de o ora si dowazeet de minute, eare incepe eu intrebasi gi ragpunsuri, apoi se trece la primele exert, eare vor eonduce Ia nivelul meditativ al min= {ii Instructoral explica, 8 eate o staro de relaxare adéned, ‘mai adinea dectt starea de som, urmata de o stare de con stienta deosebita. De fapt aceasta este o stare schimbata de constienta, eare se foloseste in aproape toxte disciplinele roditative gi in rugaeiunea intenaiva ‘Nu sunt utilizate niet medicamente, nici aparate biofeed- bac (mecanisme sonzitivo-biologic). Instructorii Controlulst ‘Mental denumese atingerea ueestei stark ,intrarea in nivel” ‘au uncori ,intrarea in Alfa". in timpal unui oxercitia de treizeci de minute, instructorii conde in mod atent si prudent. ‘pe eureanti in acoosta staro, eu ajutoral unor instructiuni simple gi clare, Tot limbajul Controlulai Mental este clar si pe ingelesal tuturor. In acest limbaj nu figureaza nici cuvinte oe specialitate, nic euvinte din Bxtsemul Orient Unii dintre cursan{i au invafat 88 mediteze inaintea venii Jn curs, uni folosind metode pentru care este nevoie de eatova ‘aptinin, alti au necesitat eforturi de eéteva luni de zile, Bi sunt fascinati de exercifiul simplu, eare necesita doar treizeci dle minute. . Unul dintre primele lucruri pe care fl aud este: ,tn mo- rnontal de fata, cumoavoastra invatai a va flosifi mai mule ‘niniea ss folosit Int-un mod special O declarate simpla, [po caro 0 fixoasa in incongtient. Somnificatia ei este nu mai Cum st fest miners ad seal 19 frutin decat wimitoare, Toata himes, fara nici o except dar absolut toata lumea, posedé o minte care poate fi ugor antro- nat 2 8 floseasea puter in car ineepatori nu ered. Numa eid vor simi eu adevarat aceste pater, vor incepe sa creada calle a so 0 alka propozite care se spune cursanilor este: ,Proietat- ‘imental in lol dumnesvesstra ideal do rolaxar. Un exerci foarte placut,lnistitor, care pe de o parte imtaroste puteren de imaginate, iar po de aa parte duce la o mai adncdreaxare. Sa ne oprim pentra un moment la semnifcatin cavantula meditai. in infelesal de toate ailele acest cuvan inseam sfindi despre ceva. Daca in acest moment ai pus deo parte cartea, pontra eéteva minute gi ineepi aa te gindesti ce vei cina maine seara, in acel moment eu meditezi, in diferte dis ciple meditative termomuil are un feles malt mai specific, mnareind un nivel special al ming. fn unele diseiplino, atin: sorea acosius nivel eateinsug scopul final, care arf curate mini de toate gindurile congtiente, AcostIueru ereeazd 6 staro de calm placuta gi poate ef joace un rol important pentra a inlatura i a prevent tele boli cauzate de tensiunile inte rioare, aja cum @ fost demonstrat prin aumeroase studi Numai ca aceasta meditate este 0 meditatio paiva. Con- trot! Mental morgo mult mai departe. El invata cum gi in fel si utilizam acest nivel al mint pentru a ne putea rezolva preblomol, fio cele marunte, fe din cele mai grave. Aecasta rnedittie este o meditate dnamiee;puterene find intr-adovar spectaculoass. In ailele neestre se vorbeste tot mai malt do nivelul Alfa Fate an tip al undelor ale ereierlsi, um fel de energie elcirien reds de ereie, si poate f masurata cu oleetrooncfalografal (EO). ital acestei energi ste masurat in ciel pe socunda (sa (CPS). In general in ur de 14 CPS ai mai mult se numesc unde Beta; cele cuprinse intre gape st paisprezece se numoss undo Alf; cole euprinseintre patr gi septe se mumese unde Teta: si sub patra sunt denamite undo Delta2) / AUIOCONTROLUL PRINMETODA SILVA, Cand osti perfect treaz, lucrozi gi fact una sau alta tn aetivitatea de toate zilele, atunet esti in Beta, sau utilizand cuyintele Controlului Mental traiesti in ,congtienta exte- rioara*, In timp ce visezi cu ovhii dosehisi sau inainte de ador- rire, sau ednd te trezesti dar inea nu te-ai trezit-de tot, te afl in Alfa. Specialistii Controlului Mental denumese aceasta stare eonstionta interioara. in timpul somnului ogti in Alfa, Teta sau Delta, nu numai in Alfa cum multi cred, Cu ajutoral Gontrolului Mental, prin exercitii, poti intra in nivelul Alfa voit si in acelasi timp si te stapdnesti pe tine. Te poti intreba ce 20 sirnto cdind esti la acoste nivelo ale mint, A fi in Beta, sau fiind perfect trea, nix produce niet un fel de simamént special. Poi sa te sim{i sigur pe tine sau poate St-ti fie fried, poti sa fi ocupat sau inact, poti st te adincesti intr-o anumita problems sau sa te plictisesti ~ mamaral posibi- litatilor fa Beta este infin, La nivele mai adanci, pentru cei mai multi oameni posii- litafile sunt imitate. Viaja i-a invafat sa funetioneze in Bota, nna in Alfa sou in Teta, La aceste nivele mai adanc, activitatea lor se limiteaza, de obicei doar la visare, aproape de somn saw ommul insusi, Dar cu ajutoral exercitilor de Control Montal se poate mari la infinit numarul posibilitatilor utilizate. Con- form lui Harry MeKnight, unul dintre directorii ai Silva Mind Control, ,dimensiunea Alfa la fel ca gi coa Beta posoda tonta seala posibilitatilor de pereeptie". Cu alte cuvinte, in Alfa tem face alte ueruri decat ce putem face in Beta. Acesta este concoptul choie al Controlului Mental. Odata ‘ce vei eunoagte accate eapacitati do porcoptie si vei invaga sa Je folesesti, vei folosi mai mult mintea ta intr-un mod special. De fapt vei functiona ca un clarvazator" oricdnd vei dori, intrénd fn logatura ew Inteligonta Superioara. ‘Coi mai anulgi eare recurg la Control Mental ea © modalitave pentru a se relaxa, pentru a seapa de insomnii, pentru a seapa © Glarvaron ese capneston dos detacta orc peel dmensiunen Cum sige mints wren adspcel 28 de durerile de cap sau sa tnvete sa faca Iueruri eare cor a mre putere de voinfa, cum ar fi incetarea fumatului, scideven in ‘groutate, imbunatatirea memoriei aau pentru a evegte cficienha ‘nvagaturll, Acestea sunt motive pentru caro vin maroa majo ritate a eursantilor; dar ei invata mult, mult mai mull Ei invafa ed cele cinci simfuri: pipait, gust, miros, au, vil sunt doar o parte a simturilor cu care s-eu nascut, Exists Inia alte simfuri sau eapacitayi, eare uunor oameni privilegiati si celor mistci, care le-au dezvoltat ‘in cursul vietii retregi de lumea activa, Menirea Controlului Mental este 8 ne Invete sa trezim seesta eapacitafi Ge poate Insemna aceasta trevire a fost bine deseris di Nadine Bertin, redactorul revistei Mademoiselle, sexs in ediia din 1973; Cultura medicamentelor poate sa ne dea tablete, prafurk sau injectii eare ne pot mari capacitatile mentale. Eu utilize alteova, Controlul Mental mareste capacitagile mentale, Va inva(a CUM sa le dezvoltaji. Este corespunzator denumita pentru ea Fata de medieamonte cau hipnoza, VOI aveti CONTROLUL, Marirea eapacitatilor mentale, autocunoasterea gi ajularea altora prin Control Mental, sunt limitate doar la Timicele naa tre. Orice este posibil. Auziti c& altora li se intémpla. Si deo daca vedeti ea vi so intéimpla gi vous. te erau eunosete dow?CAPITOLUL It SA-L CUNOASTEM PE JOSE SILVA José Silva sa nascut la 11 august 1914 in orasul Laredo, statul Texas. La patru ani i-a murit tatal. Dupa un scart timp, mama sa recasitorit. José, Impreuna eu sora sa mai mare gi cx featele mai mic, sau mutat la bunica lor. Dupa dot ani ‘ncoput sigi introtina intreaga familie, vinzénd ziare, cura {nd pantofy, facand diferite treburi. Soara igi urmarea sora gi featele Ia pregatirea temelor pentru scoala, iar oi Iau ajutat sf invete si serie gi sa citeasea, Niciodata nu a mers la scoala, decat pontru ai invaja pe alti, Ridicarea lui José din saracie a meeput intro 2i in care igi ‘agtopta randul la frizer. Asteptdnd, a luat ceva sa citeasea. A pus mana pe un eurs prin corespondenti pentru depanatori radio, José ina cerut frizerului imprumut acest eaiet, Frizcrul i Fa dat numai contra cost cu condiia sa accepte, ea José sa completeze testul do po vorso, cu numole frizeralui. José a platit pentru aceasta un delar saptamanal, a citit lectia gia completat testul. Curdnd, pe peretele fizeriel atérna o diploma de absolvire a cursului de depanator radio, iar José la varsta de cincisprezece ani, a Incoput sa repare peste tot in oray wparatele de radio, Dupa eétiva ant afueerea cu depanarile a jovenit cea mai mare din zona, asiguréind banii pentru jcolarizarea sorei gi fratolui, mijloace pentru edsatoria lui, pprecam si suma de aproximativ jumatate de milion de dolari pentru a finanfe cercetarea de douazeci de ani care a condus Ja Controlu) Mental, Sus cenatom poo San J 29 Un alt om en diplome, obfinute intr-un mod mull mal constiincios decat frizerul, Ika ajuiat fara si vrea In anwitis cercetari. Acol om era un paihiatru care chestiona barbalil ‘nroleti in formatiile de transmisiuni in eursul eolu de dojlea razboi mondial Obignuifi ea Faceti pe dumneavoastra in pat?* José ova lui, Va plac fomeile?* José cure era atunet tata a tre) eopil gh predestinat ca mai tarziu s8 aiba zece, s-a mirat, Cu siguranta, ganda cl, acest om gtie mai mult despre ‘mintea omului deeat frizerul despre radio. La ee bun asl intrebari stupide? Aceasta uimire I-a determinat pe José si porneasci intro. ‘disoe do coreotari gtintifio, prin care ~ fara a aven diply sau eertificate ~ a devenit unul din cai mai ereativi elev al «pocit sale, Prin scrierie lor, invagatorii din perioada de inews put Lau fost Froud, Jung gi Adler intrebarile stupide au cAstigat sensuri mai addnei gi in curdnd José era preyait st puna intrebarea lui: este posibill mairiron capacitatii de invatare a omului utilizind hipnosin ‘de fapt sa-i marim 1.0)? Po acea vreme se sustinea ca indioale 1.Q. Gindicole de inteligenta), este ceva cu care ne nastem, dar José nu era chiar atét de sigur despre asta, Aceasta intrebare a trobvit st astepto, in timp co studia electronica superioatl 2 sa devina instructor la Unitatea de Transmisiuni. Cand a fost demobilizat, ca economiile cheltuite si cu numai 200 de dolar’ in buzunar, a ineeput si-gi dezvolte din nou propria I afacore. in acelagt timp, s-a angajat cu jumatate de program a Junior College din Laredo, unde el supraveghea ali trot profecori si avea sarcina de a infiinta laboratorul de electro: nica a geoi Dupa cinei ani, odata eu aparitia televiziunii, atelieral Int de depanare a inceput si infloreasca gi José sia incheial caniers de profesor. Atelierul sau a dovonit din now col mai mare din ras. fn flecare 2i lucra pana la ora noua seara. Cid venta24 | AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA, ‘acasi, dupa cind, ajuta si fie culeati copiii si dupa ce casa se linistea, se apnea sa invete inca aproximativ trei ore. Studiile sale Iau condus mai departe spre hipnoza. Cu evea ee a invafat ospre hipnozi, gi cu ceea ce stia despre electronica, impreuna cu notele slabe din earnotele eopiilor sai, Lau determinat sa- si puna din nou Intrebarea mai veche: poate fi imbunatayita capacitatea de invatare, indicele LQ., eu ajutorul unor exerci ‘mentale? José cunostea de asemenea, ca, ereieral gonereaza clectri- citate~ acitit despre experientele care au pusin evidenta ritmul Alfa la ineeputul secolului. Si el stia din activitatea de elee- tronist ca eireuitul electric ideal este unul care are rezistenta, sau impedanja cea mal miea, deosreco acest eireuitutilizoaza ‘in masurd mai mare energia sa electrica, Poate ereierul sa Funcyioneze mai eficient dact! impedanta sa este mai mica? $i Poate fi micsorata impedanta sa? José a inceput sa utilizeze hipnoza pentru linistirea creie= rului copiilor sti gi a descoperit ecea ce pentru mulfi parea a fi cova paradoxal. El a gasit ea, ereierul este mai energetic ‘cind este mai putin aetiv. La frecvente mai seazute, ereieral primea gi inmegazina mai multe informatii, Problema er: ciala era s& menfii treaza mintoa la aeeste freevente care sunt legate mai mult de starea de visare si da stares de somn, docat de activitate practica, Hipnoza permitea receptivitatea mintii pe care José 0 cauta, dar nu si gindirea independenta care duce la cugetarea lucrurilor, astfel incat sa fie nelese. A avea eapul plin de fapte ‘amintite nu este de ajuns; perceperea si infelegerea eran neco- sare tot la fel Curand José a renunfat la hipnoza si a inceput s experi- menteze asemenea exercitii de antrenament mental, care roducoau linigtirea ereierului i care totugi si-1 menting mai lependent si ireaz decAt in hipnoza, in acest mod eonsidera ‘A se vor imbunatati procesele de memorizare side fafolegere «8 Iucrurilor ¢i In consecinga un indice LQ. mai erescut. Aveste SH smosplen pope Stow / 8 xoreiii din care s-a dezvoltat Controlul Mental, eoreau o.com centrare relaxata si pentra vizualizarea mentala vie ea mod dle atingere @ unor nivele mai adanci. Odata ce a fost alin acest nivel sa dovedit a fi mai eficient in invaare decd ritnwl Beta, Dovada pentru aceasta oficionta au fost rezultately obtimute de copiii si la invatatura, care s-au imbanatifit por manent in coi trei ani eét ol gi-a dezveltat tebnicile, ‘José aobtinut astfel pentru prima data rezultate foarte wen: hificative, pe care alti cercetatori Ie-zu confirmat prin biofeed: back, El a fost prima persoani care a demonstrat ec noi puter sa funefionaim in stare de voghe, le freevenjele Alfa gi Teta alo creierulul © alta ,penteu prima data" la fel de surprinzatoare ea pri ‘ma, urma s& vind in eurind. fnte-o seara fica lui José a inteat fn ynivelul® sau (olosind terminologia utilizata astazi in Controlul Mental) si José a Inceput s8 puna intrebari despre loctia pe care o invayase, In ‘imp ce ea dadea raspunsul, José Isl formula in minte urmae toarea intrebare. Astfel procedase pina atunei si meditatia nu era diferita de eole citeva cute de moditatii de pani acum, Dar decdata linistit, mersul obignuit sa schimbat, Fata a rispuns la 0 intrebare pe care tatal sau nua avut timp 80 uni. Apoi la 0 alta. $i la alta. Ea fi citea gindurile! Asta so intampla in anul 1953, end in urma publicatiiloy ficute de Dr 4. B. Rhine, de la Universitatea Duke, percoptit extresenzorialé (ESP: extrasensory perception) era in atentia ‘oamenilor de gtiim{a. José i-a seris dr-lui Rhine despre obser valiile fucute cu flica ea, gi fi raporta ea 2 antrenst-o sa splice ESP-ul, dar raspunsul profesorului [en dezamagit. Dr. Rhine punca problema posibilitagii ea fata de la inceput avea acoste ‘capacitati. Fara testarea fetol inainte de antrenamont, nu se putea dovedi. Intre timp vecini lui José zu constatat ea revue tatele obtinute de eopiii sai la invafatura s-au imbunatatit simfitor: La ineepuitul experienfelor ei erau preocupati de cots2% /- AUTOCONTROWUL PRINMETODASILVA, cetarea nesmoseutuli, necunoscatul care poate era proteat de forge in ear @ mai bino a4 nu to amostec.‘Ttusi sucocole btinute de un om ex propri hui copii nu puteau ramine neobservate. Osre José iar instru si pe copii loc? DDupa primirea sersori de la Dr: Khine, José a avut fn cle din urma confirmarea de care avea nevoie, Daca ceea con rit cu un copil ar reugi gi cu altii, ar fi avut un fel de experimente ropotabile, care siau la baza metedelor aint, In urmtort eve ani instr inea 39 e copii din Laredo, cn eare a obtinut reaultate chiar mai bune ca cle dinainte, find tsi mbuna- toa metode, ete putin ea fiosare coil. Astfe a ajuns inca © data Ia pentru prima deta": a dozvoltat prime motodd in istoric, prin care BSP-ul puten fi utiliza de ori persoana gi ca cenfirmat acest Iucra prin cele 39 de experienke perfect reproducible. Acum trebuia penfetionata metoda Nu sa palat primi nici un impramut pentru nse! do cor- cotari, din pactea universitatior, fandatilor sau guvermaai Jn urmatori troi ani, José a olaborat un ours de intruire, care astzi este standard, Tbe doar 40 sau 48 do ore ind la fl de efcient adulilo, ct si copilor. Pina acum a fost validat de aproximativ 500.000 de astfel de ,experiente", un nomar reproduetibil eare nu poste f ignorat de nici un om do stint. Acct’ an lungi, de ceretar, au fst finan de afiacoroa Ao olectronic, a ui José. Asti organizatia Controlulai Mental te 0 afacere de familo inflorteare, din a etror profituri sunt conkinuate coreetaile i este fnantata dervltares sa cecleratd Lectori sau contrele organiaiei Control Menta, sunt in toate cle eneieci de state americane iin doze i now de {ari strane. start curs de baza so pred in 105 tar do eatro peste 1000 de instructoris Romania este « 100 tara unde se Dredaa asta de carsari~ ned). i tonteaceste suscere, Joss nu dovenit un om eelobra, niei un guru sau un lider spiritual ca aderenti sau discipal El esto un om simp, care vorbeste ea voce ealda, ca actent fin mezican-american, El este un Barbet cu o constitute fia Se canestem ped Son | robust, Indesat, cu o faa blanda, prietenoasa, brazdatit do ridurile 2ambetalui Oricine il intreaba pe José ee 2 insomnat succosul pentew 1, va raspunde eu 0 multitudine de fapte de succes. Sa vedom cfteva exemple din aeestoa: © femeic a trimis o scrisoare la ,Herald American® din Boston, pentru a core ajutor pentru soful atu, care suferea de dureri de cap chinuitoare, dureri sub forma de migrena, Seri soares ei a aparut in ziar, iar a doua zi alta scrisoare cere ajutor tot pentru 0 astfel de suferinga. Un medic a citit aceste scrisori gl lea raspuns ca gi ea suferit toata viata de asemenea dureri de cap. A participat ins la un curs de Control Mental gi de atunei i-au dispérut tmigrenele. ,$i inchipuiti-va urmatorul curs introductiv a fost asaltat de 0 multime de oameni, Absolut o maulyime-* Un alt medic, un psihiatru celebru, recomanda tuturor paci- cntilor sai Controlul Mental pentru ca acesta ereeaza 0 as ™menea stare pentru care ar fi neeesar un tratament de doi ani O intreaga companie de marketing a fost organizata ea 0 ‘Srma cooperatista de edtre absolventi care foloseau cunos- Linele din Control Mental, sa inventeze noi produse gi modil do plasare a lor pe piata. In al treilea an compania avea deja opisprezece astfel de produse pe piaté. Un specialist in domeniut reclamalor avea nevoie de dowd lini ontru a organiza o companie de publicitate pentru un elient nou ~ ceea ce este media in domeniul lui. Astizi eu ajutorul Controlului Mental ideile de baza se nase in 20 de minuto, iar pentru restul muneiieato nevoie de doua siplaméni. Paisprezece jucatori din achipa ,White Sox" din Chicago, ‘au urmat cursul de Control Mental. Toate mediile individaale. lor sau imbunatatit si multe intr-o masurd extraordinara Sotul unei ferei obeze i-a sugerat acosteia 28 ineerce Com: {rolul Montal, deoarocs toate incercarile sale de cura de slabire ‘au dovedit inutile, Ba a fost de acord, eu condita ea gi cl © urmozo la cursuri. El a insotit-o, ea slabit nowa kilograme fn sase saptamani, iar ol s-a Ineat de fusnat.28 / AUTOCONTROLULFRIN METODASILVA Un profesor la un colegiu de farmacie invata studentii tehnieile de Control Mental. ,Notele lor e-au imbunatatit la toate cursurile, far in acelagl timp ei studiau mai putin si era mult mai eal’ Fiecare stia deja cum sii foloseasea puterea de imaginatic;, ‘ou doar impulsionam studentii si practice eat mai mult acest lehnici. Le araitam ca imaginafia are valoare si c& exista 0 forma a realitatii in imaginatie, pe care ei o pot utiliza." Degi José zémbegte ugor, atunci cind eude ,José tu micai schimbat viajal*, zambetul lui dispare gel raspunde: ,.Nu en {i-am schimbat-o. Tu jai schimbat-o, mintea ta a faeut-o*, Tar acum in urmatoarele capitole, chiar José iti va prezenta, ‘cum pofi 82-4; folosesti mintoa pontra ati sehimba vi CAPITOLUL It CUM SA MEDITEZI (ioc: acest expt st urmaionree pina tempt 16 ete ae cst cit, st conse de Jv Silv, pot f dint ele ad importante pecare ici reat José wa taveezlomentele dba elecurs ‘stu Metode Stbvale Control Mental Pntrna Benfica in folitate de ‘owt ceptle,rebuie x6 an modclarin mints, medaliacare leet We gai cet turin Introduce), O sa te ajut sa inveti st mediteri, Cénd vel face acest ere, {e vei afla la un nivel al mintii de unde vei fi capabil sa-ti oliborezi imaginatia, pentru a-{i rezolva problemele, Dar acum rhe vom preocupa numai de meditatie; de rezolvarea preble- melor ne vom ¢cupa mai tarziu, Pentru ea vei invata fara ajutorul unei persoane experi: mentate (instructor), vot utiliza 6 metoda puyin diferita si mult mai inceata decét cea folusita de noi la cursurile de pretare a Controtulu: Mental. Nu voi intampina ined, niei o dificultete, Daca vei invata cum s4 meditezi si te vei opri aici, voi putea si-ti rezolvi oricum problemele. Ceva foarte frumos se intam- pla in meditate, si frumusetea pe care o vei xasi este lnistea, (Cu eat meditezi mai mult, voi patrunde mai adine in interioral au gi sentimental de pace launtriea va deveni din ee in ¢@ mai puternic, astfel incét nimic in viata nucl va mai putea zérun- «ina. $i eorpal tau va bonoficia de accasta meditate. La incepu vei sesiza ea ingrijorarile gi sentimentole de vinovagie sunt absente in timp ce meditezi. Una din frumusetile modi In nivelul Alf, 0 reprezinta impoeibilitatea de a hua cu LineA) /AUTOCONTROLUL PRINMETODASILVA sentimontele de vinovayie gi euparare, Daet aceston vor pa trunde, pur si simplu vei iesi afara din nivelul meditativ. Ele yor sta deoparte mai mult timp, odata cu scurgerea timpului, pana intr-o zi ednd vor disparea dofinitiv. Acoasta Inseamna a acele activitati ale mintii eare determina Imbolnavirea corpului, vor fi neutralizate, Corpul omenese este prin struc- ‘ura sa dostinat 28 fio sanates, Are proprilo lui mecanieme de vindeeare, Acestea sunt bloeate de eatre minfile neantrenate {n autocontrol, Meditatia este primul pas in Controlul Mental; prin aceasta, dupa un drum hing, corpulai fi vor fi eliberate puterile do vindocare, energic risipita alta data de starile de nervoritate. Tata tot eeea ce ai de facut pentru a ajnge in Alfa, sau nivelul meditativ al mintii: Cénd te trezesti dimineata, du-te la baie dacd este nevoic, apoi intoarce-te in pat. Fixeaza ‘easul sa suno poste 15 minuto, pontru azul ea vei adormi in timpul exerciviului. Inchide ochi si priveste in sus, dincolo de plecope, intr-un unghi do 20 de grade. Din motive ined nein: {elose, aceasta poritie a ochilor declangoaza producerea undelor Alfa, de eatre ereier. Acum incet, la intervale de aproximativ dou secunde, numara inapoi de la o suta la unu. in acest timp concentreaza-te asupra numaratorii si vei ajunge Ja nivelul Alfa pentru prima oara, Studentii din clascle de Control Mental, au reactii diverse Ja prima lor experionta, Ineopand de la A fost Srumos!", péna Ja Nu am simfit nimic, Diferenga consta mai pusin in eeea ce a simntit flecare, et gredul de familiarizare al min(it fleea- ‘ruja eu acest nivel. Va fimai mult eau mai putin obigouit pentru tofi, Explicatia acastui fapt este e& diminoat, end ne trerim, suniem adesea in nivelul Alfa pentru un timp. Pentru a merge din Teta, nivelul somnului, in Beta, nivelul treziei, trebuie sa trecem prin Alfa, gi adesea petrecom o perioada mai indo- Jungata in aceasta stare, in timpul aetivitatilor de éimineata deyreme. Daci simi ed nimie mu s-aintémplat in timpul acestui prim exereitiu, aceasta Ingeamna pur gf simplu ed ai fost in Alf, de mai multe ori inainte, fara a fi constient de Com at medal F 8) snovasta, Relaxeaza-te, nu to gandi la acest Iueru 4i contin cnxercitiile. Chiar daca vei reusi sa intri im nivelul Alta din prima incereare daca te concentrezi, mai ai nevoie de saul ssiptamani de praetioa pontru a atinge nivolole mai adancl ih Alfa, si apoi in Teta, Foloseste metada numaranti de la o euta Ja una timp de zece diminefi. Apoi numara de la cincizeci la tinu, douazect gi ene la unu, 2eee pina la un gi tn inal dha cinei la unu, timp de zece dimineti pentru fieeare numa, Incopaind de la prima intrare in Alfa, utilizeaza 0 xingart motoda pentru a iogi de aiei. Aceasta iti va asigura un rad tai mare de control impateivaigiri cin nivel, in mod sportan Calea utilizata de noi in Controlul Mental este de a spune mnontal: ,0 sd i ineet, numarénd de Ia un la cing, vo f complet ire, gi ma vot simei mai bine decdt inainte, Unu-dok Dregtteste-te sa deschiai ochii, tre-patra-einei och deechi, sunt complet treaz, ma simt mai bine deel tnainve. ‘ei stabili deci dou rutine, una pentru a intra in nivel gh coalalta pentru a iegi din el. Daca vei schimba aceasta rutin va trebui si inveti sf folosesti noua versiune exaet cum facut eu prima. Este insdo munca fara sens. Odata cea inva st intri In nivel dimineaga, cu metoda de la eine: la unt, vei putea a faci acest lucru la alegere,oriednd fn timpal let. Nu ve} avea nevaie devat do zoco sau eineisprezeve minute libure. Deoarece atunc intrarea in nivel 0 vei face dim Bota, rd la limita nivelutui Alfe, pentru aceasta vet avea nevote de un pic dle antrenament suplimentar. Aseaz-te confortabil intrun seaun, san pe pat, eu picioarele pe podea, Laci mainile bere pala. Daca prefer, sti cu pieioarele merucigate, in pozitia Jotaa. ‘Tine -ticapul fn echilibru, mul lasa s8 cada, Acutn eons centreazd-te asupra unei parti a corpult, apoi asupra ce lalve, pentru a-t relaca congtient. fneepe ou laba picioralu sang, piciora)stdng, apoi laba piciorului drept, sgt mal departe, pana voi ajunge la git, fats, ochi, gi eregtetulcapul Yei fi surprins s8 constati ett de tensionat gia fost eorpul Aoum fixeaza un punct la 45 de grade deasupra nivel$2 / AUTOCONTROLULPRINMETODASILYA ‘ochilor, pe tavan sau pe peretele din fala ta. Privested intens pina ednd pleoapele iti devin grele, apoi lasa-le aA se inchida, Incepe sa numeri do Ia eincizeei la umu. Fa acest ner zece vile, apoi numara de la zeve la unu, dupa aceea de la cinci la uunu, de fiecare data zece zie. Fiindca exercitiul nu este limitat doar dimineata, stabiloste-ti un program de meditatie de doua sau trei ori pe zi, cu o durata de aproximativ cincisprezece minute. data ajuns in nivelul tau, ce faci? La co te gindosti? Chiar de la tnceput edna ai ajuns in nivelul proprin: de mo- itatie, practica vizualizarea. Acesta este punciul central all Controlului Mental. Experienta ca Controlul Mental va fi cu _atat mai paterniea eu eat vizwalizaroa va ff mai bund. Primal pas consta in crearea une unelte pentru vizualizare, un ecran ‘mental, Bl va fi asemenea unui ecran de cinematograf, dar ‘caro nu-fi va umple in totalitate visiunea ta mentala, Imag nneaza-til nu in spatele pleoapelor, ci la aproximativ doi metri in fata ta. Vei proiecta pe acest ecran, orice, asupra eareia vei dori sé te concontrezi. Mai traiu tl vei folosi pontra alte lu: cruri. Odata ce g-ai construit acest ecran in minte, proiectea2a pe el ceva familiar si simplu, 0 portocala sau un mar, de ‘exemplu, De fiecare dati cfnd intri in nivel, fixeaza-te doar supra unei imagini; 6 poti schimba data viitoare. Coneen. treazate sa o faci sa devina din ce in ce mai reala ~ in trei dimensiuni, colorata, in toate detaliile, Nu te gindi la nimic altoova. Se spune ea creierul este.o maimuta beata; sare fara astm. par de la un obiect la altul. ste surprinzator eat de putin control avom seupra propriului nostru ereios in eiuda muni fantastice pe care acesta o face uneor! pentra noi. Uneori, {totusi, opereaza in spatele nostru reusind sa ne creeze tn med perfid 0 durere de cap, apoi o urticarie gi in cele din urma lear Acest ereier este puternic, mult prea puternie, pentru @ fi lasat fra control. Odatti ce am invatat sa folosim mintea ca ‘kl controleze, va face lucruri surprinzatoare pentru nei, esa Cunt matters / 93 bum vei vedea in curdnd. Pana atunci fi rabdator ow acest. xoreitin simplu. Folosindu-ti mintea, invata-ti ereierul sit re linistit in Alfa gi sa se ocupe In exclusivitate doar do ‘rearca une simple imagini, din ce in ce mai reale, La incepiat. daca apar alte ganduri, iertati-l cu tandrete. Indeparteaza-le Incet si intoarce-te la imaginea pe care ti-ai propus-0, Daca vei deveni nervos sau tensionat, vei isi din Alfa Aceasta, doei, este meditatia care se practica pe scara larga peste tot in lum. Daca faci asta gi nimie alteeva, vei experi ‘wenta cea ce William Wordsworth a denumit: 0 fericita linobilitate @ mint si, mai mult, o adanea si durabila pace Inlorioara. O vei simfi ca po o exporienta incitanta, pe masura ee voi atinge nivele mai adanci ale minfis apoi o vei accopta ca ‘un lucru normal, si entuziasmul va disparea. Cand se intampla fceasta, mulfi renunta. Bi uita ef aceasta nu este o .célatorie" {ui un seop in sine, ei primul pas, in ce poate deveni cea mai lmportanta ealatorie pe care am faeut-o(CAPITOLUL IV MEDITATIA DINAMICA “Meditatia pasiva, despre care tocmai a itt (si pe care sper ‘4.0 voi oxperimenta) so poate obtine gin alte moduri. in afara concontrarii pe o imagine vizuala, te poti concentra pe un su- net, ea de exempiu OM sau AMIN, rostt ew voce tare sau in sind, sau prin marirea propriei respiraii. Te poti concentra asupra unui punet energetic al eorpalui, sau asupra ritmoului toboi in timpul densului, cau eid aseulpi un eantoe Grogorian ‘maiestuos gi rasunator In timp ee urmarest! un ritual religios ceanosent, Toate aceste metode si chteva combinati ale lor te vor aduce intr-un nivel meditativ mental, calm. Pentru a te duce acolo eu prefer numarazea inversd, pontru et inet de la Incoput este necesara concentrarea, ier concentrarea este hota succesului. Odata ce ai ajans la nivel tau de mat multe ori prin aceasta meioda, in mintea ta, metoda va fi corelata eu rezultate de succes si procesul va deveni automat, In Controtul Mental, fiecare succes devine ,punet do referinga", congtiont san incongtiont rovenim la acel eveniment, repetam si de acl mergem mai departe. Nu este suficient sa atingi nivelul de meditate, stat acolo sis astepis& se intémple ceva. Este placut,linigttor gi contribuie le imbunatatirea simataii, dar omparand eu eeea co so poate realiza, este un succes modest. Morgi mai departe de meditatia pasiva, invatz-ti mintea catre © activitate dinamica, organizat ~ pentru care a fost creata, dlupa cum ered eu ~ gi rezultatele te vor copes Meanpindiomes |-¥8 Punetez aici pentru ea este momentul sa trecem pest teh nica meditatiei pasive, despre care tocmai ai citit gi sa Invofi ‘0 utilizeri moditatia in mod dinamie, pontru a rezolva uncle probleme. Vei injeloge acum de ce exereitiul simpla do vizua lizare a unui mar sau altceva ce (i-ai ales pe ecranul mental, tte aga do important. Acum inainte de a intra in nivelul ta, géndegte-te la ceva placat, indiferent cat de banal ~ eeea ce s-a intamplat ior sas ‘tigi. Analizeazs pe scurt in mintea ta, apoi intra temvini¢ Innivelul tau gi proiecteaza po eeranul tau mental evenimetul in intregime. Ce ai vazut, ai mirosit, ai auzit gi simit atunei? Aminteste-ti toate amanuntele. O si fi surprins de diferenta {ntre amintixea evenimentului in Alfa gi memoria evenimen- tului im Beta, Este aproape la fel de mare ea diferenta intre a spune cuvéntul ,fnot' gi a tnota efectiv Care este valoarea tuturor acestora? Mai inti este o treapta tre eava superior gi apoi oate ceva folositor in sine. Tata cum I pofi utiliza: Gandeste-ta Ia ceva ce-ti aparfine, care mu sa Pierdut, dar care ar necesita citva timp de cautare pentru a fi iit. De exemplu, giindeste-te la cheile masinii tale. Sunt pe birou, in buzunarul tu, in magina ta? Daed nu ogti sigur, intra Jn nivelal tau, aminteste-ti de ultima data efind loa avut gi Totraiegte acoa clip’. Acum mergi inainte in timp si le vei localiza daca sunt acolo unde le-ai Iasat, (Daed eineva lea lub le acolo, atunci vei avea de rezolvat un alt tip de problema, pentru solufionarea careia este nevoie de o tehnica mai avan- sata). Imagineazati un student, caro gi-l aminteste po profesor spundind cd examenul va avea loc miercuri, dar miereurea asta, sau mioreurea viitoare? El poate rezelva aceasta in Alfa Acestea sunt probleme tipice, mici, de toate zilele, pe are Je poti rezolva prin aceasta simpla tehnica de meditatie: Aeum ‘4 facom un pas uriag inainte, Vom: lega un eveniment real eu lun eveniment dorit pe care fil vei imagina, gi vom urmdri e@ se va intémpla cu cel pe care bai imaginat. Daca voi hora36 / ACTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA, {indnd cont de cdtova logi foarte simple, evenimentul imaginar vva doveni real Legea I: Trcbuie si doresti ca evenimentul sa se impli- eased. _,Vreut ea prima persoana pe eare 0 voi vedea maine pe trotuar sé isi sufle nasul* este un proicct atét de imutil ineat ‘intea ta il va respingo, gi deei nu va functiona Seful tau sa fie mai prietenos, un snumit, cumparator sa fle mai receptiv la ceoa ce vinzi, sh gasesti satisfactic in sarcina pe care in rod obisnuit o gasegti dezagreabila, accstea pot fi obiectiv care pot angaja o cantitate rezonabila de doringa. Legea 2: Trebuie si crezi c& evenimentul se poate realiza. Daca eumparatorul tau oste supra-aprovizionat cu cven eo vinzi, este rezonabil sa crezi ca nu va {I nerabdator sa cumpere. ‘Daca nu posi crede cA evenimentul poate sa se intéimple, abunci mintea ta va Juera impotriva indeplinirii accstui eveniment. Legea 8: Trebuie s8 asteplé ca evenimentul sa se intimple, ‘Aceasta este 0 lege subtilé, Primele dowd sunt simple gi pasive, iar cea de-a treia introduce o noua dinamiea. Se poate dori un eveniment, se poate crede ea va avea loc si totus si nu ne asteptam sa alba loc, Vrei ca maine geful tau sa fie amabil, sti c& poate a fi, dar totugi st oxiste diferenta la ceea ce te fagtopti. Acosta este punetul in eare apar Controlul Mental si viaualizarea efeetiva, aga cum o sa vedem imediat. Legea 4: Nu poli erea probleme. Nu e vorba ea nu ai voie, ei ma pot. Aceasta este legea de bavi atotstapinitoare. N-ar {i grozav daca a3 putea si fac ca ‘efil meu a8 ge facd de ras, in aga fl incat ea fle dat fara, iar fou sai iat loeuT? Lucrnd dinamie fn Alfa, esti tn legatara cu Inteligenta Superioara, iar din punctul de vedere al Inteli- ‘gontei Superioare nu ar fi toemai grozav. Poji stl sapi pe seful Meliatiadinenict (37 tau, sisa Me dat afera, dar aceasta o fae complet singur ~si in Beta. Im Alfa pur gi simplu nu va merge. Daca, Ja nivolul tau meditatiy, Inooret sa fel logatura-cu! un fil de inteligenta eare te va asisia fntr-un plan tiealos, aceastt fr fo incereare inutila, aga cum ai fncerca £4 receptezi la radio o statio inexistents. Din aoast punct de vedere, uni ma aeuza ea sunt un fol de Pollyanna’ Mii de oameni au zambit cu indulgenta cand eu spuneam este imposibil sa faci rau in Alfa, pana edn s-cu convins cinguri. Po planeta exista foarte mult rau gi noi oamenii suntem vinovati pentru mai mult decit ar trebui sa fle partea noastra. Acesta este facut in Beta, si nu in Alfa sau Teta gi probabil nici in Delta, Cercetarea mea demonstrat acest lucra. Niciodata nu recomand irosirea timpului, dar daca trebuie et (io dovedesti singur, intra in nivelul tau si Incoarea sa faci pe neva sie] doara capul, Daed vel vinualiza acest, ,eveniment i de real cét este necesar, ca 8A se Intdmple ceva, va rezulta ‘una cau améndoun intimplarile care urmeaza: te ve durea pe tino capul si mu pe victima ta, sifsau vei iesi din Alfa, ‘Acesta mu este un raspuns la toate intrebarile pe care ai ‘putea sale pui in Iegatura cu capacitatile bune si rele ale mini Dar la aceste fapte vom reveni mai tarziu. Deocamdata, alege lun eveniment caro inecamna colugia unei problems, pe caro-] oresti, crezi ca se va Intampla gi cu ajutorul exercitinlui urmaitor, vei Invafa sil aslept. Tata ce este de facut: Alege o problema reala, curenta, si care pani acum nu s-a rezolvat. De exoraplu sa spunem ci geful tu a fost morocsines {in ultiraul timp, Sunt trol past care trebule urmati dupa eo ai intrat tn nivel: ‘roa principal a romanall x eal mune (113), B. Pere ‘ur eptmin nextpnt, ce tending ca neice sh gna i it