Alcdtuirea generala a unei constructii 27 Izolafiile fonice opresc pdtrunderea zgomotelor intr-o inc&pere sau de la exterior in cladire. Izolatiile anticorosive au rolul de a proteja constructiile si ele- mentele de constructie impotriva agentilor corosivi. Ele se executa in special la cladirile cu caracter industrial, realizindu-se sub forma de pardoseli si placaje din caramida speciala. 2.2.4. LUCRARI DE INSTALATII In afara lucrarilor de constructii, o clddire necesita si instalatii sanitare, electrice, de incdlzire, de ascensoare etc., care sd permitad folosirea cladirii in conditii de confort. La executarea constructiilor o important4 deosebita o are coor- donarea lucrarilor de constructii cu cele de instalatii, evitindu-se astfel nepotrivirile ce pot apare in timpul executiei, care genereaza cheltuieli nejustificate, irosirea fortei de munca si a materialelor si influenteazd negativ calitatea lucrarilor. 22, STRUCTURI DE CONSTRUCTIE La executarea cladirilor se aplicd diverse sisteme de constructie pentru structura de rezistenta. In mod curent se folosese urmitoarele structuri de constructii: © pe pereti portanti; e pe schelet de beton armat sau pe schelet metalic; @ din panourt mari; e din elemente spatiale prefabricate. Structura de constructie pe pereti portanti din zidarie asigura transmiterea sarcinilor la fundatii, prin intermediul peretilor por- tanti. In raport cu modul de compartimentare se disting 3 categorii de structuri: — structurile cu compartimentare deasti care au deschiderea planseelor pind la 5 m, indltimea nivelului pind la 3 m si supra- fata delimitata in plan de peretii portanti de regula pina la 25—30 m? (fig. 11.3, a). in cadrul categoriei de structuri cu compartimente deasa se uti- lizeazi de regula structurile cu ziduri portante transversale si cu contravintuire (pereti de rigidizare) longitudinala corespunzatoare (fig. II.3,b) sau structurile avind partial ziduri portante transver- sale si partial ziduri portante longitudinale (fig. IL.3, ¢); — structurile cu compartimentare rardé care au deschiderea planseelor intre 6 si 9 m, indltimea nivelului peste 3 m si suprafata delimitata de pereti de regula este pina la 75 m? (fig. IL.3, d).28 Nofiuni generale despre constructii si elemente de constructii — structurile de tip saléi care se compun de obicei dintr-o sin- gurd incdpere, completaté dupa caz cu anexele ei, la care descl derea planseului este cuprinsd intre 9 si 18 m, iar inaltimea depa- geste de regula 4 m (fig. IL.3, e). SECTIUNE PLAN ren Pn at a2s |__| cohensenembe acs . = b PLAN SECTIUNE PLAN - i SH fet Ee J gor So c d PLAN SECTIUNE Fig. IL.3. Structuri de constructii cu pereti portanti din zidarie: @ — compartimentare deas’; b — com- partimentare deasa cu ziduri portante transversale; ¢ — compartimentare deasiavind parjial ziduri portante transversale si partial ziduri_ portante longitudinale;' d_— compartimentare e vara; e — tip sala. Ly Structura de constructie pe pereti portanti din beton In functie de orientarea peretilor portanti se disting urmatoa- rele variante ale sistemului: — structurile cu pereti portanti transversali, la care peretii ex- teriori longitudinali sint neportanfi, avind numai rolul de a izola cladirea de mediul exterior, iar peretii mediani longitudinali au rolul de pereti despartitori. Peretii transversali sint portanti, iar planseele reazema pe ei; — structurile cu pereti portanti pe ambele directii: in acest caz planseele pot rezema fie pe peretii portanti transversali, fie pe pe- retii portanti longitudinali sau si pe unii si pe alltii; — structurile cu pereti transversali si pereti mediani portanti in care caz pere{ii longitudinali exteriori sint neportanti si au rolul“% 13 R 1 Fig. 114. Structuri in cadre din beton: @ — Gin beton armat monolit; b — din beton armat prefabricat; L — deschiderea intre axele stilpilor; h — indljimea de etaj; i — panta acoperisului; 1— fundajie cu bloc si cuzinet; 2 — cuzinet de beton armat; 3 — ‘bloc de beton simplu; 4 — pardoseala peste terentil natural;’S — stilp marginal; 6 — stip central; 7 — grindé principala (rigla cadrului); 8 — grinzi secundare curente (nervuri) ; 9, 10 — grinzi secundare’avind si rol de rigidizare longitudinala @ structurii; 12 — placa planseulu! intermediar; 12 — pardosealé peste planseu; 1% — placa planseului de acoperis; 14 — inveli- toare; 15 — fundatie pahar; 16 — stilp central prefabricat; 17 — stilp marginal prefapricat; 18 — grinda pretabricata transversala; 19 — grinda longitudinalé din beton armat monolit; 20 — elemente de planseu —prefabricate; 21 — elemente de acoperig prefabricate ECP 15X12.Aleatuirea generala a unei constructii 31 de a izola cladirea termic si fonic de mediul exterior, iar planseele reazema cu 3 laturi pe peretii portanti. Pina la inaltimea de 5 niveluri, peretii portanti ai cladirilor se pot executa din cdramida, din blocuri mici ceramice sau din beton. La cladirile cu mai mult de 5 niveluri, peretii portanti se executa din beton armat monolit si respectiv din panouri prefabricate. Structura de constructie pe schelet de beton armat sau schelet metalic se compune din stilpi, grinzi si plansee. Structura se exe- cuta din beton armat si se mai numeste ,,pe cadre de beton armat“. Stilpii, grinzile si planseele pot fi executate fie pe loc in cofraje de inventar (monolit), fie din elemente prefabricate (stilpii pre- fabricati se limiteazi la cladiri cu maximum trei niveluri) care se monteaza si se imbina pe santier (fig. II.4). Fig. 11.6. Schema structural a unei construcfii din panouri mari: 1 — panou portant exterior; 2 — panou portant interior: 3 — panou de planseu; 4 — beton turnat in centuri $1 stilpigori; § — mortar de matare; 6 — armatura in imbinari montata pe santier. Intre cadre se executd pereti de umplutura din ziddrie de ca- ramida, inlocuitori de céramida, sau din panouri mari prefabricate. Aceeasi structura, se poate executa ,,pe schelet metalic“, in care oa cadrele, uneori si planseele, sint alcdtuite din elemente me- alice,32 Nofiuni generale despre construcfii si elemente de constructii Pentru halele industriale parter, in ultimul timp s-au aprobat structuri cu acoperisuri usoare, avind un grad mare de iluminare . Pentru exemplificare se prezinta in figura II.5 0 asemenea Fig. IL7. Schema structurali a unei construcfii din elemente spafiale: 1 — fundatie; 2 — element spatial curent; 3 — element spa- fiat de scara element spafial cu logie; § — panou v Molzolator; @ — cornisa; 7 — perete despar{itor (mat. usoa- re); 8 — armaturl din fundaiil; 9 — armaturi verticale con- Yinue; 10, 11, 12, 13, 14 —‘imbinari, Structura de constructie din panouri mari (fig. II.6) se foloseste in special la executarea cladirilor de locuit, Panourile mari se pre- fabricd in intreprinderile sau poligoanele de prefabricate, iar transportul, ridicarea si montarea lor se executé mecanizat. Pa- nourile mari de pereti au dimensiunile unei camere, iar incaperile sint alcdtuite prin imbinarea panourilor de perefi exteriori cu cele de pereti interiori. Structura de constructie din elementele spatiale prefabricate (fig. 11.7), se realizeazi prin ansamblarea pe gantier a unor elementeAlcatuirea generalé a unei constructii 33 spatiale care pot fi: ¢ o camera; e o camera cu anexe; @ doud camere; © un grup sanitar (baie, closet) etc. Sistemul prezinté avantajul de a scurta in mare mdsurd durata lucrarilor pe santier, deoarece elementele spatiale se realizeazd in fabrici prin metode industriale si sint aduse si montate pe santier gata finisate. Capitolul III CITIREA PLANURILOR SI TRASAREA CONSTRUCTIILOR 3.1, DESENUL DE EXECUTIE Prin desenul unui obiect (element de constructii, instalatii etc.) se pot comunica datele tehnice necesare executadrii acelui obiect, montajului séu, exploatarii sau intretinerii, in cadrul procesului de productie. Pentru ca executantii s& poatd realiza o constructie exact asa cum a fost prevazutd in proiect, este necesar ca intocmirea dese- nelor sé se faci dup& anumite reguli, cunoscute atit de proiectanti, cit si de executanti. ‘Necunoasterea acestor reguli de cdtre unii constructori ar duce la executarea gresita a unor parti de constructie, la pierderi mari de materiale si de timp pentru indepartarea acestor greseli. Acolo unde aceste greseli nu sint descoperite si indepartate la timp, ele pot pricinui pagube si mai mari prin prabusirea construc- tiei, punind astfel in pericol vieti omenesti si bunuri materiale. De aceea, cunoasterea tehnicd a regulilor de citire a desenelor este prima conditie care se pune unui muncitor calificat. 3.1.1. DESPRE PROIECT Prin proiect se intelege totalitatea documentatiei, scrisd si de- senat&, necesarA executantului pentru a putea realiza constructia asa cum a fost gindita de catre proiectant. Din documentatia scrisa fac parte: @ memoriul; e devizul; © analizele speciale de preturi; @ antemisurdtoarea; e extrasul de materiale. In memoriu, proiectantul descrie pe scurt viitoarea constructie, erata felul in care a gindit-o si care sint partile constructiei.