Conferinţa de Pace de la

Paris ( 1919 – 1920 )

 Cuprins
1. Rolul şi organizarea Conferinţei de pace de la Paris

2. Obiectivele “Celor patru mari”

3. Principalele prevederi ale tratatelor de pace

4. Problema germană la Conferinţa de pace de la Paris

5. România la Conferinţa de pace de la Paris

6. Test de evaluare

7. Joc de rol: “Cei patru mari” şi Tratatul de la Versailles

8. Bibliografie selectivă
1. Rolul şi organizarea Conferinţei de Pace

• Conferinţa de Pace de la Paris şi-a deschis lucrările în

ianuarie 1919.

• Au participat 27 de state, 4 dominioane şi India. Conferinţa

a reunit peste 1000 de delegaţi, fiecare delegaţie fiind
alcătuită din sute de colaboratori ( militari, diplomaţi, jurişti,
istorici, oameni de ştiinţă şi tehnicieni )

• Nu au fost invitaţi nici reprezentanţii ţărilor învinse

( Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria, Turcia ), nici cei ai
Rusiei unde fusese instalat regimul comunist.
Practic, Conferinţa era gândită şi organizată de “Consiliul celor
Zece”, format din şefii de guvern şi miniştrii de externe ai
celor cinci puteri: SUA, Marea Britanie, Franţa, Italia şi
Japonia.

Prin amploare şi durată, Conferinţa de Pace de

la Paris amintea de Congresul de la Viena din 1815. Ca şi
atunci se punea problema reconstrucţiei europene şi găsirea
bazelor necesare acestui proces.
Organul principal de decizie era “Consiliul celor patru”,
format din:

a) Thomas Woodrow Wilson

b) George Clemenceau

c) David Lloyd George

d) Vittorio Emanuele Orlando

 Au fost criticate multe aspecte legate de
desfăşurarea Conferinţei:

• diplomaţia secretă;

• decizia şefilor de stat ai ţărilor aliate de a participa personal

la negocieri;

• faptul că reprezentanţii ţărilor învinse şi ai Rusiei au fost

excluşi din procesul încheierii păcii;

• dominarea micilor ţări de către marile puteri;

• alegerea Parisului ca loc de întrunire a fost comentată:

resentimentele pricinuite de război erau mult mai puternice
decât în altă parte;
 Thomas Woodrow Wilson
( 1856 – 1924 )
• Preşedinte al S.U.A între anii 1913 – 1921.

• El a decis participarea ţării sale la primul

Război Mondial ( 1917 ).

• În timpul Conferinţei de Pace de la Paris a

susţinut încheierea tratatelor de pace pe
baza documentului “Cele 14 puncte” pe care îl
elaborase în ianuarie 1918.

• Contrar tradiţiei care interzicea executivului

american să părăsească teritoriul ţării,
Wilson s-a deplasat personal la Paris în
fruntea delegaţiei americane.
Georges Clemenceau ( 1841 – 1929 )

• Prim-ministru al Franţei
din 1917, el s-a consacrat
obţinerii victoriei în primul
Război Mondial, bucurându-
se de o mare popularitate.
Era supranumit “Tigrul” din
cauza firii sale autoritare.

• A deţinut funcţia de
preşedinte al Conferinţei
de Pace de la Paris.
George David Llyod ( 1863 – 1945 )

A fost şef al
Partidului Liberal şi
ministru al Angliei
între anii 1916 –
1922.
 Vittorio Emanuele Orlando
( 1860 – 1952 )
• A fost prim-
ministru al Italiei în
perioada 1917 –
1919.
 2. Obiectivele “Celor patru mari”

George Clemenceau Woodrow Wilson

David Lloyd
George

Orlando
 Thomas Woodrow Wilson
• Wilson era mai puţin interesat de pedepsirea
drastică a Germaniei; dorea ca Germania să
fie pedepsită dar nu foarte sever încât
germanii să nu aibă resentimente faţă de
tratatul de pace;

• Wilson dorea stabilirea unei “păci albe”,

adică fără învinşi şi fără învingători;

• Wilson urmărea în primul rând stabilirea

unui sistem de relaţii internaţional durabil şi
echitabil conform “celor 14 puncte”,
document pe care îl elaborase în ianuarie
1918;

• Wilson dorea crearea unui organism

internaţional ( Societatea Naţiunilor ) care
să acţioneze pentru menţinerea păcii în lume;
 Georges Clemenceau

• Clemenceau era decis pentru o pace

cu caracter punitiv. “Tigrul” dorea
ca puterea Germaniei să fie redusă
în aşa măsură încât să nu mai poată
reprezenta o ameninţare în viitor;

• Clemenceau urmărea să obţină

pentru Franţa securitate,
răzbunare şi reparaţii de război din
partea Germaniei;

Comentaţi această caricatură

franceză publicată în ziarul “La
Baionnette” în martie 1919
 • Delegaţia franceză a făcut din Georges Clemenceau
stabilirea graniţei franco-germane pe
Rin o problemă cheie la conferinţă.
Clemenceau şi mareşalul Foch voiau să
supună controlul Franţei în teritoriile
germane de pe malul stâng al Rinului,
fie pe calea anexării directe a acestor
teritorii, fie pe calea detaşării şi a
creării unor “state-tampon”,
dependente de Franţa sau puse sub
egida Societăţii Naţiunilor. Planurile
franceze au întâmpinat o puternică Mareşalul Ferdinand Foch
opoziţie din partea Angliei şi a SUA;

• Invocând necesitatea compensării

pierderilor cauzate industriei
carbonifere din departamentele sale
de nord, delegaţia franceză a cerut ca
regiunea Saar să fie încorporată la
Franţa, întâlnind din nou împotrivirea
Angliei şi a SUA;
David Lloyd-George
• Deşi Marea Britanie nu avea pretenţii
teritoriale în Europa, Lloyd George
dorea să asigure păstrarea supremaţiei
maritime şi să extindă Imperiul britanic.

• El nu dorea cu adevărat o pedepsire

cruntă a Germaniei aşa cum susţinea
Franţa deoarece se temea că dacă
Germania ar fi umilită excesiv, ea ar
putea fi împinsă în braţele comuniştilor.
De aceea a făcut tot posibilul pentru a
atenua unele dintre prevederile dure pe
care Clemenceau avea de gând să le
impună.
 Vittorio Emanuele Orlando

Dorea să obţină unele teritorii pentru Italia,

precum coasta Dalmaţiei şi oraşul Fiume.

În aparenţă mare putere, Italia a avut un rol redus

la Conferinţă. Ea a fost desconsiderată de ceilalţi
“trei mari” pe motiv că aportul ei la victoria finală a
fost minor, dar şi pentru că revendicările sale
asupra coastei Dalmaţiei şi a oraşului Fiume atacau
principiile autodeterminării, incluse printre “cele 14
puncte”

Delegaţia italiană a părăsit conferinţa timp de

aproape o lună ( aprilie – mai 1919 ) din cauză că
revendicările sale teritoriale nu erau luate în
totalitate în consideraţie.
3. Principalele prevederi ale Tratatelor de pace
a) Tratatul cu Germania de la Versailles ( 28 iunie 1919 )

b) Tratatul cu Austria de la Saint Germain ( 10 septembrie 1919 )

c)Tratatul cu Bulgaria de la Neuilly ( 27 noiembrie 1919 )

d) Tratatul cu Ungaria de la Trianon ( 4 iunie 1920 )

e) Tratatul cu Turcia de la Sevres ( 10 august 1920 )

f) Europa după modificările teritoriale

g) Care dintre “Cele 14 puncte” ale lui Wilson s-au aplicat ?

h) Ce doreau “Cei patru” de la Conferinţa de pace şi ce-au obţinut ?

 a)Tratatul cu Germania de la Versailles
( 28 iunie 1919 )
Erau fixate graniţele cu Franţa, Belgia, Luxemburg, Elveţia, Austria,
Polonia, Danemarca şi Cehoslovacia; Germania restituia Franţei provinciile
Alsacia şi Lorena.

Alsacia şi Lorena
 Germania restituia Belgiei districtele
Eupen, Malmedy şi Merlanat

Teritoriile
cedate Belgiei
 Demilitarizarea malului stâng al Rinului şi al unei fâşii de 50 km din cel
drept şi interdicţia de a poseda în Renania aviaţie militară, tancuri, artilerie
grea şi marină de război;

Malul stâng al Rinului rămânea ocupat de trupe aliate, stabilindu-se

trei zone de ocupaţie şi termenele evacuării lor: zona Koln ( 1925 ), zona
Koblenz ( 1930 ), zona Mainz ( 1935 );

Renania
 Danermarca primea de la Germania, în urma unui plebiscit,
Schleswing-ul de nord.

Schleswing-ul
de nord
 Timp de 15 ani, regiunea SAAR era trecută sub administraţia
Societăţii Naţiunilor, urmând ca după aceea un plebiscit să decidă
dacă va fi încorporată la Franţa sau la Germania. Plebiscitul din
anul 1935 a decis ca regiunea Saar să revină Germaniei.

SAAR
RENANIA

Teritoriile
cedate Belgiei

SAAR

Alsacia şi
Lorena
Germania recunoştea independenţa Poloniei, restituindu-i teritorii luate cu
ocazia împărţirilor din trecut. Oraşul Danzig ( Gdansk ) se transforma într-
un “oraş liber”, sub egida Ligii Naţiunilor. Coridorul Gdansk asigura Poloniei
ieşirea la Marea Baltică, separând Prusia Orientală de restul Germaniei.

Prusia
Orientală

Coridorul
Gdansk
Germania se obliga să renunţa la Anschluss ( unirea
Austriei cu Germania )

GERMANIA

AUSTRIA
Coloniile germane au fost preluate sub mandat de Anglia, Franţa, Japonia,
Belgia, dominioanele engleze. Marea Britanie a câştigat zona germană din
estul Africii şi Camerunul, Australia a luat Noua Guinee, Africa de Sud a
dobândit Africa de Sud-Vest, Noua Zeelandă a câştigat Samoa iar
Japonia şi-a însuşit toate posesiunile Germaniei din China şi Pacific.
 Prevederi militare:

- efectivul armatei germane era fixat la

100 000 de oameni, iar corpul de ofiţeri era
limitat la 4000;

- serviciul militar obligatoriu era interzis;

- se interzicea Germaniei să aibă artilerie

grea, tancuri, submarine, aviaţie militară;
 Art. 231 din Tratatul de la Versailles stabilea că:

“Guvernele aliate şi asociate afirmă, iar Germania

acceptă răspunderea Germaniei şi a aliaţilor săi pentru
toate pierderile pe care le-au suferit guvernele aliate şi
asociate precum şi compatrioţii lor ca urmare a
războiului de agresiune îndreptat împotriva lor de
Germania şi aliaţii ei”.

Această aşa-numită clauză a vinovăţiei de război a reprezentat

baza morală pentru pretenţiile aliaţilor ca Germania să plătească
reparaţii de război.
• Principala dificultate era să se stabilească cât poate şi cât
trebuie Germania să plătească, şi cum se vor împărţi aceşti
bani între aliaţi.

• Wilson se pronunţa pentru stabilirea unor reparaţii care să

ţină cont de resursele Germaniei de a le putea achita.

• Dar, opinia publică din Franţa şi Marea Britanie dorea “să

stoarcă lămâia germană până încep să-i chiţăie sâmburii.”
Acest lucru avea un dublu scop: să ajute ţările aliate să
acopere cheltuielile de război şi să reducă Germania pentru
ani buni la o situaţie precară din punct de vedere economic.
• S-au lansat cifre astronomice ca reparaţii de
război. În cele din urmă, la sugestia lui Lloyd
George, s-a constituit o Comisie pentru Reparaţii
pentru a stabili cifra reală.

• În anul 1921 Comisia pentru Reparaţii a

recomandat în sfârşit cifra de 132 miliarde
mărci-aur. Încercările de a determina Germania să
plătească aveau să marcheze relaţiile
internaţionale pentru următorii zece ani.

• De asemenea, tratatul obliga Germania la

“restituiri”, prin care trebuia să înapoieze operele
de artă luate din Franţa şi Blegia în perioada 1870
– 1871 şi 1914 – 1918.
Sala Oglinzilor din Palatul Versailles
Semnarea tratatului de pace de la Versailles
 b) Tratatul cu Austria de la Saint Germain
( 10 septembrie 1919 )
• Austria recunoştea graniţele tuturor statelor vecine
( Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia );

• Boemia, Moravia şi Slovacia formau Cehoslovacia, Polonia a primit Galiţia,

Slovenia, Dalmaţia, Bosnia şi Herţegovina au intrat în componenţa statului
sârbo-croato-sloven, Italia primea Tirolul de sud fără portul Fiume, Zara
şi câteva insule din apropierea coastei dalmate;

• demobilizarea armatei;

• reducerea forţelor armate până la 30 000 de soldaţi;

• Austria nu putea să mai deţină aviaţie militară, tancuri, artilerie grea,

flotă de război;

• se interzicea Anschluss-ul ( art. 88 );

Palatul Saint Germain
 Fragmente din tratatul de pace cu Austria

• “… Art. 59. Austria renunţă, în ce-o priveşte, în favoarea

României la orice drepturi şi titluri asupra părţii din fostul
ducat al Bucovinei aflată dincolo de frontierele României, aşa
cum vor fi fixate ulterior de către principalele Puteri aliate şi
asociate”

• “…Art. 88. Independenţa Austriei este alienabilă numai cu

consimţământul Consiliului Societăţii Naţiunilor… Austria
declară de pe acum că recunoaşte şi acceptă frontierele
Bulgariei, greciei, Ungariei, poloniei, României, ale Statului
sârbo-croato-sloven şi ale Statului cehoslovac, aşa cum aceste
frontiere vor fi stabilite de către principalele Puteri aliate şi
asociate…”
 • “…Art. 120. Numărul total al forţelor militare în armata
austriacă nu va trebui să depăşească 30 000 de oameni,
inclusiv ofiţeri şi trupe auxiliare…”

• “…Art. 177. Guvernele aliate şi asociate declară, şi Austria

recunoaşte, că Austria şi aliaţii săi sunt răspunzători –
pentru a le fi cauzat – de pierderile şi pagubele suferite de
Guvernele aliate şi asociate şi naţionalii lor, ca urmare a
războiului ce le-a fost impus prin agresiunea Austro –
Ungariei şi a aliaţilor săi…”
Dezmembrarea imperiului
austro-ungar
 c) Tratatul cu Bulgaria de la Neuilly
( 27 noiembrie 1919 )

• Bulgaria ceda Greciei Tracia occidentală, pierzând astfel ieşirea

la Marea Egee;

• Graniţa româno-bulgară era stabilită potrivit clauzelor înscrise

în tratatul de pace de la Bucureşti din 1913, Cadrilaterul
( partea de sud a Dobrogei ) revenind României;

• armata nu putea depăşi 20 000 de oameni;

• serviciul militar obligatoriu a fost interzis;

• Bulgaria nu mai putea deţine aviaţie militară sau flotă de război;

Fragmente din tratatul de pace cu Bulgaria

• “… Art. 21. Bulgaria recunoaşte că asociindu-se la războiul de

agresiune pe care Germania şi Austro – Ungaria l-au întreprins
contra Puterilor aliate şi asociate, a pricinuit acestora din urmă
pierderi şi sacrificii de tot felul a căror completă reparaţiune ea ar
trebui să o asigure.
Pe de altă parte, Puterile aliate şi asociate recunosc că
resursele Bulgariei nu sunt îndestulătoare pentru a o pune în măsură
de a asigura o completă reparaţiune. ( … ) În consecinţă, Bulgaria se
obligă a plăti şi Puterile aliate şi asociate se obligă a accepta suma
de două miliarde două sute cincizeci de milioane ( 2.250.000.000 )
de franci aur, ca reprezentând reparaţiunea a cărei sarcină Bulgaria
este capabilă de a o lua asupra ei.
Plata acestei sume se va face, sub rezerva dispoziţiunilor
de mai jos prin plăţi semestriale a căror scadenţă va fi la 1 ianuarie
şi la 1 iulie a fiecărui an. Prima scadenţă va fi la 1 iulie 1920.”
 d)Tratatul cu Ungaria de la Trianon
( 4 iunie 1920 );
• Ungaria recunoştea graniţele şi independenţa noilor state care se
constituiseră sau îşi desăvârşiseră unitatea de stat ca urmare a
prăbuşirii Imperiului Habsburgic;

• Art. 45 din tratat confirma unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi

Maramureşului cu România;

• demobilizarea armatei;

• interzicerea serviciului militar obligatoriu;

• menţinerea unei armate de numai 35 000 de oameni;

• Ungaria nu putea deţine aviaţie militară, tancuri, artilerie grea, flotă

de război;
Fragmente din tratatul de pace cu Ungaria

• “…Art.45. Ungaria renunţă, în ceea ce o priveşte, în favoarea

României, la toate drepturile şi titlurile asupra teritoriilor
fostei monarhii austro-ungare, situate dincolo de fruntariile
Ungariei, astfel cum sunt fixate la articolul 27, Partea II
( Fruntariile Ungariei ) şi recunoscute prin prezentul Tratat
sau prin orice alte tratate încheiate în scop de a regla
afacerile actuale, ca făcând parte din România.”

• “…Art. 46. O comisiune compusă din şapte membri, din cari

cinci vor fi numiţi de principalele Puteri aliate şi asociate,
unul de România şi unul de Ungaria, de faţă pentru a fixa la
faţa locului traseul liniei de fruntariile descrise la articolul
27, Partea II ( Fruntariile Ungariei )”
Palatul Trianon
 e) Tratatul cu Turcia de la Sevres
( 10 august 1920 );

• Potrivit tratatului de la Sevres strâmtorile Bosfor şi Dardanele (

care făceau legătura între marea Neagră şi Marea Mediterană)
erau declarate libere pentru trecerea vaselor comerciale şi
militare ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi pe timp
de război.

• Respectarea regimului strâmtorilor era încredinţată unei Comisii

Internaţionale formată din reprezentanţii Angliei, Franţei,
Italiei, Japoniei, SUA ( în cazul şi la data când ele vor dori să ia
parte ), Rusiei, Greciei, României, Bulgariei şi Turcia.

• Rusia, Bulgaria şi Turcia urmau să-şi trimită delegaţii în Comisie

numai în cazul intrării lor în Societatea Naţiunilor.
 • Turcia a fost redusă la Asia Mică şi la litoralul european al
Constantinopolului.

• Teritoriile arabe stăpânite de Imperiul Otoman au revenit sub

mandat Marii Britanii şi Franţei ( Franţei i-au revenit teritoriile
de azi ale Siriei şi Libanului iar Marii Britanii i-au revenit
actualele teritorii ale Israelului, Iordaniei şi Irakului ).

• Zona de est a Traciei, peninsula Gallipolii, Smirna şi mai multe

insule din Marea Egee au revenit Greciei.

• Revoluţia naţională condusă de Mustafa Kemal Ataturk va

impune anularea tratatului de la Sevres şi încheierea unui alt
tratat de pace la Lausanne ( 1923 ). Noul tratat a fost prima
revizuire semnificativă a tratatului de pace.

• În urma războiului cu Grecia, Turcia a redobândit Tracia de

est, Smirna şi insulele din Marea Egee.
 f) Europa după modificările teritoriale

Menţionează:

- ţările desprinse din

fostul imperiu ţarist;
- statele succesoare
ale imperiului austro –
ungar;
- statele nou apărute
în 1918;
- statul refăcut în
urma împărţirilor din
secolul al XVIII-lea;
- teritoriile care s-au
unit cu România în
1918;
 g) Care dintre “cele 14 puncte” ale lui Wilson s-au aplicat ?

Iată rezumatul celor 14 puncte ale preşedintelui Wilson:

1. Renunţarea la diplomaţia secretă.
2. Libertatea navigaţiei comerciale în timp de pace şi de război.
3. Reducerea înarmărilor.
4. Rezolvarea problemelor coloniale.
5. Eliberarea teritoriului rusesc de către Germania.
6. Restabilirea Belgiei.
7. Retrocedarea Alsaciei şi Lorenei către Franţa.
8. Rectificarea graniţelor Italiei conform cu principiului
naţionalităţilor.
9. Libertatea comerţului internaţional.
10. Autonomia popoarelor din Austro-Ungaria.
11. Acces la mare pentru Serbia.
12. Crearea statului polonez independent cu acces la mare.
13. Deschiderea strâmtorilor pentru toate vasele.
14. Crearea Societăţii Naţiunilor.
 g) Exerciţiu de sistematizare şi sistematizare a
cunoştinţelor: Ce doreau “cei patru” de la Conferinţa de
pace şi ce-au obţinut ?

Conferinţa de pace de la Paris

“Cei patru
mari”
Ce doreau ? Ce au obţinut ?

David Lloyd
George
Woodrow
Wilson
Orlando

George
Clemenceau
4. Problema germană la Conferinţa de Pace
de la Paris.

• Prin condiţiile tratatului de la Versailles, Germania trebuia să

devină un stat incapabil de a mai declanşa un nou război.

• Tratatul de la Versailles a fost considerat de germani un

dictat impus prin forţă. Germania a trebuit să semneze
tratatul de la Versailles fără a-l discuta, ceea ce a rănit
profund orgoliul naţional.

• Revizionismul german se va manifesta în forţă după venirea

lui Adolf Hitler la putere ( 1933 )
 Comentaţi următoarea afirmaţie a lui
Georges Clemenceau la 27 martie 1919

“America este atât de

departe, protejată de ocean.
Nici măcar Napoleon nu a
reuşit să ajungă în Anglia.
Amândoi sunteţi protejaţi,
noi nu suntem.”
Comentaţi replica dată de premierul englez Lloyd George atunci
când a fost întrebat în legătură cu ceea ce reuşise să facă la
Conferinţa de pace de la Paris

“Destul de bine,
având în vedere că
am stat între Iisus
Hristos şi
Napoleon”.
 Comentaţi următoarele cuvinte ale preşedintelui
american Wilson

“Victoria înseamnă pacea

impusă cu forţa celui ce a
pierdut războiul; condiţiile
victoriosului impuse
învinsului vor fi acceptate cu
umilinţă, sub constrângere, ca
un sacrificiu intolerabil şi vor
lăsa resentimente graţie cărora
termenii păcii nu vor exprima
permanenţa, ci fragilitatea.”
 Comentaţi următoarea caricatură
publicată în anul 1919. Descrieţi Ce semnifică fereastra
imaginea şi menţionaţi care este deschisă şi draperiile
mesajul transmis. are flutură ?

Pe cine
reprezintă cei
doi lilieci ?
Cine este fata
frumoasă dar
săracă ?
Cine este
vampirul care
suge sângele ? Ce semnifică armele
aruncate la
marginea
Ce reprezintă patului ?
sugerea
sângelui ?
 Ce sugerează această caricatură în legătură cu atitudinea
Germaniei faţă de Tratatul de la Versailles ?
Pe cine Cine sunt personajele
reprezintă acest Ce reprezintă oul ?
care ţin lingura ?
personaj ?
Pe cine reprezintă Care este mesajul acestei
“mâna” ? caricaturi cu titlul “Ultima
atingere” ?

Cine este bărabatul ?

Ce atitudine are ?

Ce reprezintă placa ?
 Comentaţi următoarea caricatură engleză din anul 1920. Ce sugerează
acaestă caricatură în legătură cu pacea stabilită la Paris ?

Menţionează
persoanele din
spatele zidului.

Cine este copilul

care plânge ?

Cine a fost denumit

“Tigrul” ? Cum
comentaţi spusele
sale “Curios ! Mi se
pare că aud un copil
plângând !”
 Comentaţi această
caricatură publicată
în anul 1920.

Descrie condiţiile
în care trăieşte
familia germană din
imagine.
Cum arată copii ? Pe
cine reprezintă aceşti
copii ?

Mama îi spune copilului

înfometat: “Cum să plătim
100 de milioane de mărci
când eu nu am ce să-ţi dau
de mâncare ?” Ce
sugerează această
caricatură ?
 5. România la Conferinţa de Pace de la Paris

Participarea României la Conferinţa de la Paris a fost o adevărată

“aventură” diplomatică. Acest lucru este susţinut numai dacă
avem în vedere că, pe parcursul lucrărilor, România a schimbat
patru guverne:

a) Ion I. C. Brătianu( 29 nov.1918 – 12 sept. 1919 )

– a semnat tratatul cu Germania;

b) Arthur Văitoianu ( 27 sept. -28 nov. 1919 );

c) Al. Vaida-Voevod ( 1 dec.1919 – 13 martie 1920 )

– a semnat tratatele cu Bulgaria şi Austria;

d) Al. Averescu ( 13 martie 1920 – 13 dec. 1921 )

– a semnat tratatul cu Ungaria;
 Guvernul Ion I. C. Brătianu
( 29 nov.1918 – 12 sept. 1919 )
• Un prim moment care a dus la încordarea
raporturilor României cu marile puteri a fost legat
de semnarea tratatului de la Versailles cu
Germania.

• Documentul a fost remis delegaţiei române cu

numai 5 minute înainte de intrarea în sala
Conferinţei, ceea ce a pus-o în imposibilitatea de
a-l studia cu atenţie.

• Brătianu a semnat documentul deoarece România

“nu era prea interesată în problema Germaniei”.
Referitor la România, tratatul de la Versailles
anula prevederile păcii de la Bucureşti din 1918.
 • Tratatul cu Austria cuprindea condiţii care afectau
independenţa politică şi economică a României, motiv pentru
care Brătianu a refuzat să-l semneze. Ca reacţie la
atitudinea negativă a Conferinţei în problema tratatului cu
Austria, Brătianu a decis să plece de la Paris.

• La 10 septembrie 1919, Puterile Aliate au semnat tratatul cu

Austria, dar fără semnătura delegaţiei române.

• La 12 septembriei 1919, Brătianu şi-a dat demisia.

 Arthur Văitoianu
( 27 sept. -28 nov. 1919 )

• După o lună de criză politică, la 27

septembrie 1919 s-a constituit
guvernul de militari şi tehnicieni
prezidat de generalul Arthur Văitoianu.

• Aflat sub influenţa lui Ion I. C.

Brătianu, noul prim ministru a declarat
că guvernul său nu este abilitat să
semneze tratatul de pace cu Austria,
aşa cum cereau marile Puteri Aliate şi
Asociate.
 Al. Vaida-Voevod
( 1 dec.1919 – 13 martie 1920 )

• Politica externă a guvernului a fost dominată de

problema semnării trataelor de pace. Încă de la
15 noiembrie, Consiliul Suprem al Conferinţei de
la Paris trimisese o notă ultimativă, prin care
cerea României să semneze tratatul de pace cu
Austria în termen de 8 zile, în caz contrar va
considera că s-a separat de Aliaţi, iar aceştia îşi
vor retrage misiunile diplomatice de la
Bucureşti.
• În faţa acestor presiuni, la 10 decembrie 1919,
guvernul a semnat tratatul de pace cu Austria,
care confirma unirea Bucovinei cu România, dar
menţinea prevederile privind minorităţile şi
liberul tranzit.
• Tot la 10 decembrie 1919, România a semnat
tratatul de pace cu Bulgaria, care confirma
graniţa din 1913.
 Al. Averescu
( 13 martie 1920 – 13 dec. 1921 )

• Politica externă a guvernului Averescu a

fost consacrată luptei pentru
recunoaşterea unirii Transilvaniei cu
România şi combaterii propagandei
maghiare care milita pentru integritatea
“Ungariei Mari”.

• Prin Tratatul de la Trianon, din 4 iulie

1920, s-a recunoscut unirea Transilvaniei
cu România, decisă de Marea Adunare
Naţională de la Alba Iulia din 1
decembrie 1918.
 Cum comentaţi următoarea afirmaţie spusă de Lloyd George
despre Transilvania în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris ?

“Unde dracu’ este locul ăsta

( Transilvania – n.n ) pe care
România este atât de
nerăbdătoare să-l aibă ?”

Lloyd George
 6. Test de evaluare

1. Ce tratat de pace a determinat declanşarea unei

revoluţii naţionale ?

a) Trianon

b) Sevres

c) Versailles

d) Neuilly
 Bravo !
Răspuns corect !
Mergi la întrebarea nr. 2
Răspuns greşit !
Mai încearcă !
2. Care din următoarele prevederi ale Tratatului de la
Versailles nu afecta Germania din punct de
vedere economic ?

a) Germania nu făcea parte din Societatea Naţiunilor

b) Germania restituia Poloniei teritoriile luate de-a lungul timpului

c) Regiunea Saar era exploatată de Franţa timp de 15 ani

d) Germania pierdea coloniile

 Bravo !
Răspuns corect !
Mergi la întrebarea nr. 3
Răspuns greşit !
Mai încearcă !
3. Ce articol condamna Germania pentru declanşarea
primului Război Mondial ?

a) 213

b) 232

c) 231

d) 223
 Bravo !
Răspuns corect !
Mergi la întrebarea nr. 4
Răspuns greşit !
Mai încearcă !
4. Care dintre următoarele prevederi nu este inclusă
printre “Cele 14 puncte” ale lui Wilson ?

a) dezarmarea

b) reparaţiile de război

c) autodeterminarea

d) Renunţarea la diplomaţia secretă

 Bravo !
Răspuns corect !
Mergi la întrebarea nr. 5
Răspuns greşit !
Mai încearcă !
5. De ce Germania considera nedrept Tratatul de la
Versailles ?

a) Germania nu a fost invitată la negocieri

b) Tratatul a fost semnat la Paris unde resentimentele faţă de

Germania erau foarte puternice

c) Tratatul se baza un armistiţiu încheiat în noiembrie 1918

d) Ţările mici au avut un rol minor în elaborarea tratatelor de pace

 Bravo !
Răspuns corect !
Mergi la întrebarea nr. 6
Răspuns greşit !
Mai încearcă !
6. Teritoriu revendicat de două sau mai multe state,
aflat sub controlul Societăţii Naţiunilor, în care se
permitea accesul liber tuturor pretendenţilor:

a) mandat

b) zonă liberă

c) zonă demilitarizată

d) stat naţional
 Bravo !
Răspuns corect !
Mergi la întrebarea nr. 7
Răspuns greşit !
Mai încearcă !
7. Compensarea pagubelor şi distrugerilor provocate
altui stat în caz de război, stabilite prin
tratatele de pace:

a) despăgubiri de război

b) demilitarizare

c) revizionism

d) reparaţii de război
 Bravo !
Răspuns corect !
Mergi la întrebarea nr. 8
Răspuns greşit !
Mai încearcă !
8. Care dintre “Cei patru Mari” dorea stabilirea unei
“păci fără victorie” ?

a) Wilson

b) Clemenceau

c) Lloyd George

d) Orlando
 Bravo !
Răspuns corect !
Mergi la întrebarea nr. 9
Răspuns greşit !
Mai încearcă !
9. Ce stat considera că a obţinut o “pace mutilată” ?

a) Franţa

b) Germania

c) Italia

d) România
 Bravo !
Răspuns corect !
Mergi la întrebarea nr. 10
Răspuns greşit !
Mai încearcă !
10. În timpul cărui guvern a semnat România tratatul
cu Ungaria?

a) Ion I. C. Brătianu

b) Alexandru Averescu

c) Alexandru Vaida Voevod

d) Arthur Văitoianu
RĂSPUNS GREŞIT !
MAI ÎNCEARCĂ !
 BRAVO !
RĂSPUNS CORECT !

Întoarcere la cuprinsul lecţiei

7. Joc de rol: “Cei patru mari” şi Tratatul de la Versailles

• Clasa se împarte în grupuri de 4: Wilson,

Clemenceau, Lloyd George, Orlando.

• Fiecare grupă va imagina un dialog între cei patru

făuritori ai păcii.

• Nu uitaţi ! Fiecare elev trebuie să intre în pielea

personajului interpretat şi să acţioneze conform
părerilor acestuia !
 8. Bibliografie selectivă
1. Manualele alternative de istorie pentru clasa a X-a.
2. Emilian I. Bold, Diplomaţia de conferinţe, Ed. Junimea, Iaşi,
1991.
3. I. Mamina, I. Scurtu, Guverne şi guvernanţi ( 1916 – 1938 ),
Bucureşti, Ed. Silex, 1996.
4. Anatol Petrencu, Istoria universală contemporană. 1914 –
1918, Chişinău, Ed. Prometeu, 1991.
5. www.bbc.co.uk
6. www.historyonthenet.com
7. www.schoolhistory.co.uk
8. www.spartacus.schoolnet.co.uk
9. www.wikipedia.ro