Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Pepe Georgescu 265 de Zile La Cernăuţi Sub Ocupatie Bolsevica 1942

    Uploaded by

    ashleywilson2905
    9 views30 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views30 pages

    Pepe Georgescu 265 de Zile La Cernăuţi Sub Ocupatie Bolsevica 1942

    Uploaded by

    ashleywilson2905

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 30
    PEPE GEORGESCU DELA TEATRUL NATIONAL 269 de zile la Cernduti sub ocupatie bolsevica 28 lunie 1940 — 20 Martie 1941 Autorul INCHIN ACEASTA LUCRARE BUCOVINE! SI BASARABIE! EDITIA Ihe 1942 BUCOVINA de GEORGE IONASCU Bacovina, cintee din feunaa de fag, patrafic fesut de ingeri cu stele, salba de smaralde batuta in soate, cer de poezie coborit in prag incrustat in steme — viefi voevodale risipiten slava, strdnse in altae. Bucovinraiu de flori scildate tn isvoare unde cerbil bese argintal diminei si poenele-i adund si se'nchine culmilor de brazi opite'n zare, cand intirsie ‘ntte feunze cintireit surorelor aprinse pe coline Bucovind, in amurgurile tale de balada cand asculti al codtului doinist, ‘ingenunche duhul gedului pe-ogoate, din spice se tnalti ca sa ardié 'n unduirea rugiciunii de sfarsit 2 luminit drut 'n sarbitoare, Bucoving, suflet de Ratiu cu vitfu'n nowei cresti din seva ta mustind in veac, — si in cer arkanghel de luming iti pazeste stema ferecati'n bouri — stedjuind credinfa pamintului dac in destin eroic, purutea seninal er ee -MANASTIREA SUCEVITA BUCOVINA CAP. 1 Pe sub cerul senn al uneiinsorite amiesi cemaujene, se ivi un avion tren, Razele soarelui argintaw aparatul in inalfime si evidenfau insigna comuisti — 0 stea rosie cu cinci coljuri ~ de pe aripile avionulai, Avionul se roti de céteva off deasupra orasului, pe urmd, coborindwsi mai jos obraznica ironic, se indeepth spre Sadagura. La Prt i intémpind o salva zadarnict de mitralier3, Sgomotul moto- rului se auzea tot mai incet, pind se stinse ct tot fn utechile populafet cemaufene rimase un ecou pustix gi parci o teami de exploit si incendia, Trecitorii se uitau spre cer asteptind alte avioane, In privisle ingrocite de sinclri si teama zilei de main, stiruia imagines acelin faste si cobitoae stele rogit ex cin calfuri de pe aiple avionului soviti, Era o nelinigte enletiva. Privrle tecdtorilor pireau negurate singrijcarea crestea odati cu raspindirea dife telor svomuti care de care mai tendentioase. Pe fefle Ro- rinilor din Cemiuii, crspate si ftrebatoare, tema mi- nia provocata de veselia exagerata a jidanilor. Strizile, Tan cu Flondor, Regina Maria, Stefan cel Mare 5i Piata Unirit, devenisera mahalale de ghethou, Jargonul semit se amesteca tipator si grotesc cu lesiatica plescaitura a limbilor slave. ‘Obraznicia jidineasca si ucraineana ajunsese la culme, Pe strada Tancu Flondor — locul preferabil de plimbare al ceraufenilor — grupuri de tineri jidani ocupau trotuarele san se plimbaut in cete, silind pe alfi trecstori si coboare ‘rotuarul ca si le faci Joe: Erau predispusi Ia scandal si pro- vocirile nu incetau, Romanii treceau ingrijorafi si vorbeau ‘mai anult in soapte, Stiau ck aceasta veselie a jidanilor era tan semn rau, mai ca seama ci la orice pas, altcineva iti adu- cea aminte de avionul sovietic si de svonurile lansate de jidani, Daca intreba cineva pe veeun jidan daci nu a auzit ceva nou, sau de ce atita dispozitie pe neamul lor, ii ris. pundea obraznie 51 echivoc lisind si se infeleag’ cl stic rmuite dar nu vrea sh spuna. ‘La umm, a inceput si se creada ci veselia jidaneasca se datorcyte unor informafii primite de ci referitoare 1a il din Apus si nu se credea ci lucrurile vor merge atat de departe, incat numai peste dou ile, se va produce tragedie cum nu-si putea inchipui nimeni Cu toate acestea, uncle autorititi din Comauti stiau despre evenimentele ce vor urma inci din ziua de Miercuri, 26 Iunie 1940, Poate ci deaceea camioanele lor, incArcate x arhiva gi bagaje, plecau in dimineaa zilei de Joi 27 Tunie din Cernauti intro tacere complice cu rusinea ci au cheltuit sume mari de bani fard si stie mai curind ce se pane Ja «ale peste Nistru. Joi dimineaf’, se stia ci Sovietele au unelé pretentii tetitoriae, dar nu se stia pind unde si ce fermen au dat. Jidanii care cunosteau foarte bine ci in pretentiile bolsevice intra si oragul Cemfuti, spunea ci bolgevicii au cerut guvernului Roman Basarabia si Bucovina numai pin la Prut, deci oragul Cemaufi nu efdea in planul de evacuare. Aceasta informatie se raspindi ca fulgerul si lumea se mai linisti, spundndu-si ca are timp si-si evacueze bynutile Si acest svon a fost lansat de jidani tot cu tendinga crimi- ala ca populatia sinu aiba timp si-si salveze nimic si toata bogifia orasului s8 cada in mainile lor si ale bolse- vicilor. In tot cursul silei de Joi 27 Tunie, in ora era un thaos complect. In fafa autorititilor stiteau camioane gata ppentrw incircare. Masinile si trasurile plecau spre gari earcate cu persoane si bagaje ca si se intoarci la aceleasi Tocuinge s ia alte geamantane si baloturi, Populfia era in- tro stare de nervi atit de agitata incat voia si faci orice rnumai s4 scape de aceasta situatie. Deaceea prefera si plece ca si gfie cf a facut ceva, of se afla mai in siguranta 3i n'0 pasa necunoscutul_clipei Be strizi era o aglomeratie de nedescris. Militari gri- Diti se indreptau spre diferite autoritai militare saw civle Funcfionari plecafi dela birouri dup informafii in Tegaturi cu evenimentele, stiteau grupuri pe Ia colfuri de strazi sau resimai de barcle vitrinelor. Femei ieseau din pravalii ca si intre in altele, far8 si cumpere nimic. In Piata Unit citori si oameni fara ocupatie stiteau cu gura ciscati fu- mand figaré dups tigars incurcind pind si circulafia tram- ‘volull, $1 peste toate, tronia ca v sfidare cdsubetul perfid $3 revoltitor al jidanilor, neribdatori si se vada cit mai cu- ‘and cu bandezola comunisti pe braful sting. CAP. 11 La orele 9 seara, posturile de radio romanesti au anunfat ultimatum dat de Soviete, Atunci a inceput adevarata pani- 8, Tumea fuigea de colo pani colo fara sa stie ce trebuie si faca. Populatia romaneasca alerga pe strézi, in ciutarea unui mijloe de transport sau a unor interese intarsiate Din gara ‘Cemaufi mai pleca un tren personal la ora 11 nnoaptea. Foarte mulfi cerndufeni s'au dus la gara si finde tnumai aveau loc in ace tren ast rimas toati noapte in gark 2 <4 poata prinde trenul de dimineata. Toata noaptea cla- dirile sutorititilor si casele particulare au fost Iuminate Girculafia pe strasi nu s'a intrerupt in tot cursul noptii. Populatia isi pirisea locuinfele indreptindu-se spre gar -unde, credea ci va gisi un mijloc. de transport in intesiorul pi, nae CAP. IIL In dimineafa zilei de Vineri 28 Tunie a inceput o goand nebun’ dupa masini si trasuri. Masini erau putine si ace Tea, aproape toate, au fost rechizifionate de armata, de poli fie sau alte autoritifi, asa ci majoritatea popalafiel a rimas. ‘i plece cu trenul. ii trisuri nu se mai aflau. Dacd, ici, colo se mai gisex cite un birjar jidan, acesta, speculant ordinar ca tot neamul Iwi, cerea cite 7-8 mii lei pentru o cursi la gant. In aceasta situatic, isi poate oricine inchipui disperarea _populatiet care trebuia si se refugieze si care fn majoritatea cazurilor erau funcfionari, pensionari si famille ofiterilor si concen tratilor depe diferite zone, de care nu s'a ingrijit absolut Pela orele 11 dimineata, vesti telefonice dela frontiers spunea ci armatele motorizate sovietice au trecut Cere- muul si se Indreapta spre interior, Se mai spunea, dar nu se credea, cA jidanii din tirgurile Vijnita, Vascaut ‘i Zastavna, Te-au Lesit alnte cu palne st cu sare, eu flort si cu steaguri rosi Pella orele 12, toate trupele ce se mai aflau in zona de frontiers, au pirisit Cemfuful. Mai rimiseseri doar o ‘companie de jandarmi sub comanda distinsulai si energi- cului ofiter care este Colonelul Barozsi, inspectorul de jan- darmi din Cemiufi si numai eurajuli si initiativel acest bbrav Colonel populatia romaneasca nua fost macelarita de andele de jidani si puseStiasi care se risculasers. - CAP. IV, Soarele unei amiezi inalte si senine, ardea necrutitor. Pe strazile principale era pustiv. Tci, colo mai trecea cite ‘up om gribit sau cite un camion In goand. Pravalile erau Inchise. Dela ferestrele etajelor, jidanit privean ironic tra- nedia populatici ce se refugia si asteptau nerabditori si-si vada visul cu ochi ares Tnie’o parte a orasului se ausi o impuseaturs, apoi alta i altele, pind cind impuscaturile erau asa de dese, citi facea impresia unui front de lupti. In piafa Grigore Chica Vods, unde se afla penitenciarul, impusciturile se intefeau. Banda de jidani comunisti si derbedei ai mahalalelor se Indreptau spre centru. Pe strada Regele Ferdinand I, un grup de golani con- dusi de jidani, cu steaguri rosii, veniau spre Piata Uniti Unit cantau Internationala, alt fluerau si cea mai mare parte injurat $i strigau. Pe strazile Tit Maiorescu si Brancoveanu, alte dows sgrupuri se indreptau spre penitenciarul din piata Grigore Ghica Voda unde o multime de muncitori, derbedei si ji dani voiau si forteze usile penitenciaruhui ca si clibereze puscariasit din inchisoare. Un gardian dela penitenciar a fost ucis. Ceilalti nemai putind rezista, au fugit. Porfle in- chisorii s'au deschis si epavele societafi au iesitafar8. Prima lor intenfie a fost si se indrepte spre Rezidenfa Regala si Tnspectoratul de jandarmi care se aflau in apropiete si unde vedeau cordoane de jandarmi. Dar o salva de cara bine le-a sfingherit planul si’au pomit sbierind pe strada Brancoveanus, ia jos, spre Piala Unni. In drum, aceste bande au devastat cdteva pravalii si foarte multe bodegi si restaurante, iar dupa ce s'au fmbitat, mancarile si biwts tele care de dimineafi nu se mai vindeaw consumatorilor rau anuncate pe strAsi, Trecitorii erau oprifi si bituti pina Ja singe. Jandarmii Colonelului Barozzi erau prea ‘Pini ea s2 poath menfine ordinea, Un jidan tinds ss ue cat pe tumul Primariei ca si infiga um steag ros, dar glon. tele unui jandarm bun ochitor, il fact si se rostogolease’ jn strada cu sdreanja lui de steag. Sofia unui ofiter, care purta o cruciulité la g’t, a fost oprita in strada de un jidan care insultand-o, i-a rupt crue ciulifa, a scuipato si a cileat-o in picioare. In acel timp a venit un ofifer Roman civil ia impuscatjidanul chiar La fata locului, A doua =i jidanul a fost inmormantat cu mari onorur. iar in cuvantarile jidanilor era preamarit ca un erou al ideatului comunist. MANASTIREA DRAGOMIRNA BUCO\ CAP. V Pe Ia orele 5 p.m. au inceput sa apara pe la balcoane si ferestre, primele steaguri royii. Jidanii, cu mic si mare, femei si barbafi, au iesit pe strazi si toti partau cocarde si ‘banderole rosii cu secera si ciocanul pe cle. Atta p: rosie a apirut pe strisile orasului, incit ifi dadea impresia un incendiu. De unde au scos jidani atita pansi rosie, cum au montat-o pe prajini, cum si cind si-au facut ban- derole ci nu s'a aflat nimic inainte, este an mister saut 0 tra are a acelora care trebuiau sa stie aceasta si si previna 0 populatie 2 carei siguranfa si liniste era in méinile lor, CAP. VI Popullaia jidaneascd incepea si-si piarda ribdarea, Pe strizile lanes Flondor, Regele Ferdinand pana la podul de peste Prt si in Piafa Uniti, era o massa compacta de ji- dani, agitata de asteptarca ivint primelor formafiuni ar- rate covietice, Din spre gara mate se auzia un somot asur- zitor de motoare si strigate nedesluste, Sgomotul se apropia tot mai mult de centrul orasukui odats cu trepidatiile infer- nale ale unei escadrile de aviati. Cele cAteva clipe pana la sosirea primelor tancuri sovietice, erat revoltAtor de chinui- toare, Pe feflejidanilor si jidancelor, decoragi cu panza rosie de diferite dimensiuni, se citea bucurie diabolies, iar pri- virile incremenite in direcfia de unde veniau tancurile, parca asteptau o revelatie Dumnezeiasc. ‘In urletele bestiale ale jidanilor si in groaza privrilor po- pelafii romanesti primele tancuri apéruri in Piaja Unirii Pe boturile lor cenusii copii de jidani si jidance tinere sta tau fa pisivase vu stepulefe supit 5i su Mod, Suigatele lor de: ,,Traiasca armata rosie, traiasci Stalin”, se amestecau cu strigitele jidanilor ce asteptau in piata si pe strdzi. Jidan- cele aruncau buchete de flori in fafa tancueilor si in dru- aul lor, erau intimpinate de o mass’ de pumni strinsi opulasia crestina era ingrozita si astepta infriguratd desfé- Tancurile se indreptara spre Rezidenfa Regala si spre celelalte autoritii, unde erau asteptate de o comisie romi- rneased penta predavea orasului. Intarea strdzilor se bari- cada cu alte tancur, iar alta parte se indreptara spre inte- riorul tirii pe care-] mai aveau de furat. Desi in convengie se prevazusera patra zile in care timp se putea face evacuarle populafiei romAnesti care mai ramasese in Cemaufi, imediat dupa predarea orasului, pe iduri, aparu prima ordonanfa in care, printre altele, se pre- vedlea cA cine va pitasi orayul va fi imediat impuscat, De la aparitia acestui comunicat, a inceput calvarul populatiei ro- ‘minesti rimasi in Cerndufi si care, nu mai avea nicio al- deide de scapare CAR. VIL Odati_cu intrarea trupelor sovietice in Cemauti ‘venit si teribila lor polifie, G. P. U. Agenfii acestei po- lis, au impanzit imediat intreg orasul. Se cunosteau de de- parte, Imbricimintea lor compusi din costume de haine de inzi de doc neagra si ineilfafi ca sandale albe, ii semina ‘mai de grab cu niste figani Isutari din mahalalele bucures- tene. Chiar in seara acelei zile, aceasta politie a rechii nat toate stofele si incalfamintea ramasi in marele pravalii cerniufene sia doua zi, nuvi mai cunosteai. Din jerpeliti si desbracafi cum au venit, apireau imbricafi elegant, insh, stingacia si lipsa de gust se observa de departe. Pe strada, ‘nu se mai putea vorbi nimic, deoarece se risca 0 imediat® arestare. Era deajuns ca un jidan s4 spuni unui agent al G. P. Unului ed, cutare sau cutare, a vorbit ceva relativ la armata sovietict sau despre ei, cX imediat era arestat ‘nu se mi stia nimic de soarta Ini. Functionari, pensionarit — in special militaril poltisti si magistratii — rare mai ni. ‘maseseri in oras, crau urmarii pe strada iar Iocuintele lor supraveghiate. Niciodata nu sfiai cu cine vorbesti. De multe ori chiae Prictenii cei buni te tradau si te trezeai arestat si transpor- tat cu duba la 0 inchisoare oarecare. A doua zi, Sambata au venit in oras familie ofiferilor si soldafilor — femei si copii — functionari bolgevici si 0 trupi de teatru din Kiew, Pravaliile de alimente se deschisesera si se putea cum- ira de toate. Vedeai pe strizi soldati bolgevici muscind dintr’o bucata de salam si dintr’o bucati de ciocolata. Sol- dlfii_purtau niste saci de merinde pe care-i umplusert cut Eomboane si prijituri. Femeile lor isi desbricaseri hainele de panzi tare, de culoare kaky si purtau rochii cumparate din Cernauti, Multe din ele Iuaseri de prin locuinfele pi- rasite de refugiafi, camisi de noapte si pantofi de bal sau dde casi, multe erau imbracate pe strads, in capoate lungi si largi, Toate se uitau una la alta rizind prosteste sau se oelindeau in vitrinele goale, tot aranjindusi hainele nepo- Stes trivite gi earaghioase. Pe strizi, asistai la un spectacol gro- si hilariant. ‘Cea mai mare parte dintre ofiterii bolsevici, nicidecum soldafii, nu vizuseri inck ceasuri de mina si stilouri. Pe stradi, vedesi ofitei superiori cu stilouri prinse in buzuna- sul dela piept al tunici, invers, eu clapa induntru si cu to- cul in afara, ca si se vada, Treceau soldat si ofiteri, in trae suri, picior peste picior, cu brafele incrucisate, dar in asa fel ca si se vada ci poarti Ja mini un ceas de buzunar. Mulfi fpurtau ceasurile atimate de o gauri a busunarului, ca 0 decoratie. Pe strisi, asistai la spectacole care de care mai hilari- ante si mai caraghioase. Vedeai un colonel in etate de cl melt 25 ani, mergind inainte cu un copil in brafe. In urma Ii, venia sofia sa cu alt copil in brate, unul de mini si altyl aproape si] nasca. Tofi murdari, nespilafi, cu pirul valvoi si cu figuri bofite si galbene. In restaurante era si mai interesant. La mese, stiteau ofiferi gi soldafi f&r8 nicio deosebire. Soldatul dela o mask anu saluta niciodaty, nici cind intra pe usi un ofiter superior, CAP. VIL Att ofiferi, cat si soldatii, comandau deodata, dow sau frei pahare mari cu bere, tot atitea corbe, friptuci si ménciri cu sos, Din toate mancirile care se aflau inaintea Tor, lua deodata si pe deasupra si bere. Cufital nes] intre- Dbuinta niciodati. Daci avea de mincat dintr’o bucati de ‘ame mai mare, o lua cu mana, sau infigea furculifa in ea si 0 minca rupind cu gura din ea, Oasele Ie seuipa pe jos iar mainile murdare de grisime sau de sos, le stergea pe funicA sau de parul capului, In timpul mesei scuipau pe jos, isi suflau nasul alituri de masa si tuseau grefos in farfurii. Cu astfel de obiceiuri si de cvilizaie, au intrat in Cemiufi, armatele si funcjionarii Uniunii Republicelor Socialiste Sovietice si tot cu metode aseminatoare si-au pus fin gind si fericeascA populafia romAneascA rimasi. sub barbara si primitiva lor civilizatie si océrmuie. AS Ss -MANASTIREA MOLDOVITA BUCOVINA CAP. IX Perchisitile si arestirle ofectuate de G. P. Us, se 9 nieawt lang. Intre orele 1 si 4 dimineata auzeai bithi in ups si dupa ce fi-se riscolea intreaga casa erai arestat si dus cu duba Ia inchisoare. Dact nu fi se gisea nicio vind, a doua zi erai lasat liber, dar cind te ‘ntorceai acasi, iti ve- dleai locuinja ocupata si absolut totul ce aveai in casi, con- fiscat de bolsevici care se instalaser& in ea. Zidamice erau toate plingerile si rugdminfile. Ti se spunea ci daci nut taci, te asteapts deportarea, ‘Cred cA mu exist jale gi zevolth mai mare decat cea produsa de sistemul acesta de deposedare. Din locuinfsle noastre, cea mai mare parte a mobiliecului a fost ridicat in timpul nopfii, incarcat in camioane si transportat. Se spunea Tse 4 in interiorul Sovietelor. Dar, nit numai atit. Tot mobi- Tierul care se afla la autoritiile parasite, toate materialele aflate prin depozite, alimente, Imbriciminte, stofe, tacal}a- Iminte, pielarie si altele, au fost transportate in interior, li- ‘sind populasia din Cemiufi f2r8 niciun mijloc de aprox visionare, Marit proprietari, chiar jidani, au fost arestafi si deportasi, nummai penteu faptul cA erau proprietari CAP. X. Un fapt deosebit de imbucurator pentru populatia ro- minesscd s'a petrecut eu vestitul proprietar si explotator ‘a muincii faranilor nostri, jidanul Fischer. Cu o ai inainte de intrarea bolsevicilor in Cemausi, in casa proprietaruli Fischer cra mare fierbere. Se hotira soarta familie; st plece in Romania, sau s& rimani in Cer- hndufi, Ta urmd, au hotarat «8 plece si aut inceput impache- tarea Iverurilor de valoare. In garaje aveau doua automo- bile foarte Tuxoase, dows autocamioane si trei trisuri eu re In cassa de fcr, aveau 2ece milioane in banencte roms |, monede de aur, hartii de valoare si bijuterii in valoare de sute de milioane. Afari de aceasta, mai aveau sume colosal de mari depositate la Ihincile din fara si streinatate. 4 timpul impachetirilor, intra in casa un frate al t= nirului jidan Fischer care Ie arlti © constitutie sovietict tradusA in romaneste si Ie spuse ei fac mare gresali ci se pregitesc si plece in Romania, deoarece acolo nu vor mai aver niciun drept, Ca si-si intireascd epusele, le citi citeva, pasagii din consfitutia bolseviea asigurandwi ci le va fi mult mai bine daci vor ramane in Ceri Sub ocupaia sovietick toati lumen trebuie 5% fie egal’ — spunea nou venit. — Nous ni se vor lua caii si masi- rele, dar ne vor rimine bani, valorile si casele. Cu acestea, putem tri Tinigtifi 808 = ne pese de nimeni”. Ca urmare celor spuse de jidan, a inceput despachetarea obiectelor, slau desfundat sticle de champanie si s'a jucat citi toat’ noaptea, Era o veselie rari si o disposifie exagerati fi cu prinsese pe tofi. Posturile de radio sovietice ti distra cu di nest, alte milioane in valut’ strei ita, ferite coruri ucrainene si cuvantari comuniste, A doua zi, pe la orele 7 seara, doi agenti ai G. P. U- lui au sosit cu o masind Ja casa Fischer ccrindwle cheile de la cassa de bani si de la toate inciperile. Dupa ce au impachetat tot confinutul casei de bani in dows geamantane, agenjii G. P. U.-ului i-au arestat pe tofi, le-a confiscat casa cu tot ce se afla in ea sigilind usile, Pe jidanul Fischer Lan fransportat, se spune ci la Chiev; iar jidanca, sofia Iui Fischer, — cucoana atit de spurcati Ia suflet si temuté de biefi tatani Romani de pe mosille lor, — dup multe rugmingi si lacrimi, a fost Iasata cu tun copil in bucstiie, 8 dosrm& pe patul fostei ei servitoare. Dar nici acolo nut au lisato, cici dupl citeva zile a fost scoasi din casa si silifA s& stea intr’o casi mica din suburbia Rosa, ocupind ‘umai © cameri cu pimant pe jos. Tatil Ini Fischer cel arestat, batranul Mochi Fischer, in virsti. de 96 ani, care ‘acum 30 de ani finea in arends, in Moldova peste 100 de ‘mosii, sti acum into pivnifa si vecini fi dau tte ceva de mancare din mils Nu se putea o mai mare pedeapsi a Ini Dumnezeu entry acesti mememici care timp de 60 de ani, as frat munca firanului Roman, Din munca si sudoarea amestecata cu singe a firanului moldovean, aceasta blestemati familie se lAfaia pe vestitele plaje dela Ostanda si Nisa si avea pa late In Londra, Paris, Viena, Bucuresti i Tasi. Aveasta pe- deapss dati de Dumnezeu acestor hofi este $i 0 satisfactic entry faranul Roman, fiindea pedeapsa si blestemul Je-aur venit tocmai de la acei in care au crezut mai bine de doui- edi de ani ‘Mai tirziu, am fost informat ci fratele proprietarului Fischer, cel ce cu 0 seari inainte le-a adus constitfia sovie- ‘ica, era platit ca sil determine pe tat i pe fratele siu s& ru plece. Jidanul sia pretat si-] trideze si Sl vind’ pe ‘atil si pe fratcle si, numai sa fie el in libertate, Dealtfel bolsevicii nici nu i-au facut nimic inded era sirac si, se spune, yechi luptator comunist, Am relatat acest fapt, care, pentru scopul carfiiacesteia, Drezint§ pufin’ importangi, nomai pentru a ilustra caracterul jidanese de vanzitor si tridator si pentra a fi un exemple, entry alii, de pedeapsa Jui Dumnezeu. a ‘MANASTIREA PUTNA. UNDE SE_AFLA MORMANTUL LUI STEFAN CEL MARE $I SFANT CAP. XI. Nimeni mu sfia ce va aduce ziua de maine. Vedeam ‘ck nu ni se apune nimic. Nu stiam daca vom pleca in Tara sau ne vom ingzopa viafa in cin stie ce colt pustiu din Ru- sia, Se rispindeatt svonus care de care mai rele; ingrositor de rele. Ajunsesem fntr'o stare nervoasi sinonimé cu ne- Dia, Tofi Romani samasi in Cemaugi umblaw toata ziua pe steisi, doar vom intilni pe cineva si ne spuni 0 vorbs ‘bund, si'ne dea o razi de speranta. La tot pasul inst, in- talneam nuimai fefe disperate gi auziam numai vest care rne-uimplean de grit i de teama, Toate svonurile erau lan- sate de jidani. Vedefi dar ce criminali, ce bestii cu chip de fom! Dupa ce, numai datorita lor, ni s'a luat fara, ni s'a furat sau confiscat toati munca Vietii noastre, acum tot acesti vanzitori si tridatori me furaw linistea, voind si ne ucida si sufletul,singurul bum ce ne mai rimasese, ‘Dups citeva sile, mai lungi decat citeva secole, am fost instiinfati sa ne prezentim Ia fosta Residents Regali unde se instalase comisia locala de repattiere, s4 ne inscriem penteu a veni ia Romania, Sunt multe buctli in viata o: mului, dup’ cum sunt si mallte suparari, dar cred cb nisi tunul din noi nit a avut o bucurie mai mare decat atunel ind s'a vazut trecut pe lista. si cu promisiunea daté cd in cucind va pleca in Romania, Ne adunasem mulfi, Strada din fafa Palatului Adminis trativ, gradina Atboroasa, strada Stefan cel Mare din fata Catedralei si aproape jumatate din pista Grigore Ghica- ‘Voda, erau pline de lume, tofi asteptind si imbulzindi-se ca si ajungd mai inainte [a usa de Ia intrare Pe fetele tuturor se citea 0 mulftamite si mulfi se ve- dea inchinindu-se, sau facandu-si planuri ce bagai st ja. ce vor face odati ajunsi in Tara gf unde vor merge mai infaiu, Saracit oameni, siraca $i indurerata lor vista | Citi dintre dangii nw stau si astisi in Cemauti, sunt deportati, le put mort 1. Tn fine, a venit o grupa de soldati si mai multi jidani finer, fosti ucenici saw vinzStori in diferite privalii si ne-a asezat cate doi in rand, pe mai multe rindari Inscrierea se facea tn coridorul de la inteare. Asolo era un ofifer bolgevie gi un translator jidan, inconjurati de tun grup de agenti ai G, P, Ucalui, Pe nite registre, ni se scrin numele, ocupatia, etatea, originea etnica, starea civila, pe cine avem in Romania si din care eayz8 voim si plecim din Ceenduti. In tot timpul acestui interogator, eram finufi fntr'o foarte stricta observatie de agentii care, 5i ei de multe ori, sau la cine credeau ei, i puneau diferite intrebari Fara de atata lume care:astepta si cit operatile de in- setiere care erau foarte incete, in ziua aceea au fost inserisi Putini cirora li s'a spus c& peste citeva sile vor pleca in se oasele prin inchisori, sau sunt Rominia Gu toate acete, si sc, unde draga doamne esa Mgnt de legltate, bolevii aratau rea credins 3 ne Sanat diferite piedic, Pleazea primulst transport #2 nat prin aise puse pe sili, Intro ort de Ta afgare Uueh nu erai lapord end alf mite bolgevci fcean ape Tal etl tint de pe tice ie ch if mai venia o80- Und ste mat see au dc fe mai lasa 52 lec Cievn ale tn rind, ne-am fnseris tof cement 3 ayteptam cain orden inscrirt 8 fim anunfaji si gata de rae ce tacit aid au lect tee transportur fecare vind cite 100-150 persnane, Noi eet ramasi mai Jaw, se inerotesm la gindul ck'va tebut i asteptam ait de Teal deomreceeram inset peste ase mits transporte 1r'fcean mumal odata pe siptimans, Apo, cxpringi de in sSjoure, ne inecbam ce ce bolevicit reparicnw_numai Eitan fi iniomt Putin oamenitneri aw plecat In cae fre tamaportut # daca a fost cineva ra aproape sigur Cha font mimis im Romania ca vieo isione special. din CAP. XIL Dar, intro i, pe sulletele noastre atat de incercate, a cézut o veste ca o lovitura de trasnet. Comisia de repattiere sia suspendat IuerSrile si in frunte cu generalul care era presedinte, a plecat din Cerniufi. Acum, durerea ne era Imai mate, Cine stie ce sé va mai putea intimpla.... Tot ji- Ganji Tansaseré un alt svon mai grozav decit toate. Se spu- PA timp vor fi deportati in Siberia. Nu mai cine a trlit aceste lipe de groazi, de chinuitoare nesiguranta, isi poate da seama cit de disperati cra situatia noastra, Treceam pe strizi infierbintate de argita soarelui cu fefele pimintii, cu privurile obosite si cu toate gindurile indreptate spre Dum- nezeu si scumpa noastri Tari de care exam atit de aproape si totugi, atat de departe, Ne mai gandeam cl prietenii si cunoscufii nostri_care-au plecat in cele trei transporturi, ‘odati ajunsi in Tard se vor gindi la noi si vor face inter” ventile necesare ca si ne aduca si pe noi in Patrie, Cu gan. utile si speranta aceasta, ne mai inseninam si treceam des pe strada Delavrancea doar vom mai vedea sat auzi ceva dlespre alte inscrieri pentru repatriere. Ne opream in fal casei cu No. 10, pe care noi o intitulasem ,xidal plinger dar ne sfida poarta incuiati, perdelele lisate si rast iroi al jidanilor de la ferestrele ‘caselor vecine, Pe acolo, pe strada Delavrancea, unde ni s'au Ingtopat toate speranfele, vedeai birbati bitrani si tineri, femei si copii plingind de durere, de foame si de disperare, Era ‘batrani fara niciun ajutor, femei firk birbafi $i copii fara pling Fafi cu aceasti situafie, trebuia si lim o hotivire, 1Ne intélneam pe ascuns in casa vreunutia dintre noi si ciu- tam o portité de scipare, deoarece era imposibil ca si mai simanem in Cernfufi. Am aranjat ca si tree frontiera clan- destin impreuna cu sofia mea si bsiatul nostru, Dar si aic, jm rindurile noastre, vanzarea si-a facut loc. Niste bleste- afi de cunoscufi care ni se dideau drept prieteni m'aut denunfat ca vreau si fug peste frontier& si toate planurile ni sau daramat ca un castel de carton, In noaptea zilei de 25 Tulie, pe la orele 1, am ausit batai fn usa locuintei mele, La inceput nu am dat atentie cre=ind «A sunt soldafi sau ofiferi bolsevici care cauta casi de dor- ‘mit, dar loviturile in usi fiind din ce in ce mai puternice, sn/am dus si am intrebat cine este. Cind mi s’a rispuns G. P. U-ul, am rimas impietrit, Am deschis usa. Erau doi a- genti ai G. P. Usului. Aw venit cu portarul care, stiind tuseste, ne-a spus ci agentii voese sine imbricim si si ‘mergem ea 6, eu gi sofia mea. In citeva minute am fost: ftobricafi, Am plecat cu un agent in fafa jar altul in spa~ tele nostru la seditl G. P, U.-ului care se instalase in fosta clidire a chesturei de polite. Pe drum, nu puteam vorbi pimic finde’ ni se interzisese. Gandurile ni se ineurcau $i Printre ele doar unul singur stiruia; citeodati apisitor ca, © piatrh enormé, cAteodati ingepitor ca un fier ascufit si inrosit in foc... Deportarea.. Gandul ne obseda tot mai mult si mai grew. Vedeam, campii intinse gi pusti, Simfeam fiorii gerului siberian, 5i parca, deasupra noastri, teceau cu cronc&nituri sinistre, un tol de corbi cu aripele inflorite de rum’. ‘Am asteptat mult pe un coridor, pe urma am trecut prin mai multe birowsi siiam ajuns in faja unui sef din G.B.U. ‘Omul s'a uitat lung la noi si ne-a spus cu un ton foarte sever ch are informafii c& vrem si trecem clandestin fron: tiera, La rispunsil nostra cé nici prin gand nu ne-a trecut si ch noi suntem inscrisi pe liste si agteptim comisia de re: Patriere, s'a mai imbunat si a dispus s& fim eliberati dar ca in ficcare zi ln orele 12 2X ne prezentim Ia sediul G, P, Ucului pentru controlul prezentei noastre in Cemaui, Cand am plecat de acolo’erau orele 5 dimincafa. Ne-an dus acasi cu acelasi ceremonial si, deatunci, zi si rnoapte, la poarta eatei unde locuiam, stateau doi agenti ai G. P, Urulii care ne urmireau pas eu pas cand plecam in oras si ne supraveghiaw toate miscarile de acasa. CAP, XII [Nesiguranta silelor ne apisa sufletul si viata. Timpul trecer ctr o dureroasa incetineala. Parci asteptam ceva ne definit, ceva sinonim cu © condamnare la moarte. De cele ‘mai malte ori plecam desdedimineat’ de acasa si ne intor- ean noaptea tarziu, Multimea strzilor si emofia apteptirii tune informatii favorabile, ne mai usura, Despre comisia dle repatriere nti se mai vorbea. Poate se va reinfiinta, poate niu. Acesta era rispunsul care ni se idea de citre autori- a ‘ifile sovietice din Cemiuti. Dar, trebuia de facut ceva ca. s3 venim in Tari. Oricine isi poate inchipsi ce soarts ne astepta. Nimeni nu se interesa de noi, Puteam muri de foame sau sta bolnavi pina la nesfarsit cd nu se interes hhimeni, mici chiar daca ficeam unele interventii, sau "a- untam, andul fugit peste frontiers, ne obseda tot mai mult. Insd accasti aventurare era extraordinar de periculoass, Granicerit bolsevici pazeau foarte bine frontiera. Aveau posturi dese si vigilente, clini diesati si mai cu seama an- ajaserd o multime de tirani weraineni din localitsile apro- Diate care erau in legatura cu graniceri sovietici si umblau prin pteajma frontierei numai pentru a prinde refugiati si dupa ce le luau tofi banii si obiectele ce le aveau asupra lor, fi preda posturilor de gedniceri sau milifienilor sovietici din sate, Cei pringi, erau transportati la difesite inchisoti $i nu se stia cand scapa; peste o luni, un an, sau se'mbolniveau si, nicodata, Asadar, 0 asemenea trecere a frontierei avea foarte multe riscuri si totusi — ne gandeam — este singura noas 8 ccupars, ‘Mai aveam ined aparatul de radio. Il fineam ascuns sub pat de teama si nu-l afle cineva si sil confiste. Intr's seari, ascultind Instinfarile pentru refugiati, mia venit deca sa fac unele interventii la Moscova; poate, deacolo, se va putea face ceva pentru repatrierea noastra ‘Aproape toati noaptea am stat de vorba cu nevasta- mea ficind diferite planuri. Nu stiam ce trebssie si facem ‘mai intitt ca sa primim aprobarea plecirii noastre din Cer nui, cit mai repede. La urmd, am ajuns la conclusia ed ‘ea mai bund solutie este si incerc obfinerea unei convor- bisi telefonice din Cemnauti cu Legatia Romina din Mos- A doua zi, dup’ multa alergiturs si menumirate inter ‘ventii am fost autorizat, in schimbul unei taxe foarte m. si vorbese cu Tegatia noastra din Moscova. Am vorbit cu Dal ministrw Gafencu saut ox secretanil de Iegafie. Tam descris toate nenorocirile noastre si situatia a Ro- manilor din Cemaufi, Langit mine, la telefon, erat: zeci de ‘barhafi si femei care, plingind se rugau Iui Dumnezeu ca Se ss le ajute ca de acolo si le vind vreo scapare. Am spus Tegajiei ce este in jurul mew si am cerut mila pentru ni- pastuifii ramasi in Cerniufi, De la Legatie mi s'a promis, i peste cteva zile voiu primi o telegrama Timuritoare asu- peo doleanfclor noastre. Am asteptat zidamic, Au trecut ‘multe ile si na am primit niciun rispans. Probabil cd la telefon era un jidan din serviciul G. P. Usului, cu care am vorbit, Pe urmé, dupa atita asteptare far niciun recultat, fam facut mai multe cereri la Comisariatul afacerilor streine ‘imitind fotografii si bani pentru a obfine pasapoarte de pplecare in Tara; am trimis telegrame lui Stalin si Molotov ‘am tai ineercat o convorbire telefonicd, dar toate aut ramas zidamnice. ‘Atunci, mai mult ca oricind, ne obseda ideea unei tre ceti lendestine peste frontiers. Exam decisi sa infruntim corice perical niimai si nut mai stim in orasul tuturor neno- rocirilor noastee. Pe la inceputul Iunei August, prin intermediul unor prieteni, am cunoscut un fran din Cosmeni ew care m'am neles ea <4 ne treack in Romania, clandestin. Tn dimincata cilei urmitoare, {ranula yemit cut 0

    You might also like