Coveria — Dal de unde! Nici nam auzit de aga ceva. Te gasesti, dup’ cum veri, pe PLANETA CELOR TREI SORI, zise el, avitind cu mina spre cei trei sori de culori diferite, care straluceau pe cer. — Ah! ficu ea, speriata. Oare m-am raticit ? Sau poate... Nu stiti dornuie, mai fntreba ea, cu o und de speranta in glas, poate pe planeta dummeavoastra se PIERDUTE DIN BUZUNARE? —Unce? — Sau, ca sé flu, poste, mai clara, 0 imparitie care s& se cheme, si zicem A OBIECTELOR PIERDUTE DIN BUZUNARE® — Nu, nam habar de aga ceva! In orice caz, aici vi aflati pe do- menlile palatului nostru, care este numit PALATUL CELOR ZECE NAS- ‘TURI FERME... Dar el se opri dintr-o data speriat, inghitindu- de pared ar fi grit ceva ce nu se cuvenea, MA rog, a5 putea s& va spun, zelua acesta, ck va aflati chiar Ja curtea lui NASTUR-VODA CEL sucIT! — Aoleu! M-am raticit! ficu speriati Ada, caci acum era con- vinsil ci nasturele ei fermecat nu o dusese acolo unde trebuia. Oare mu aveti vreo idee ¢um sé... sufld adine, fgi terse sudoarea de pe frunte, sf iar alerga pina Ia palat, Intrind inauntra, Apot reveni si iar fags, gi tot aga, cam de vreo ‘Sprezece ori, Incit Ada se plictisi de-a binelea si se pregati s& plece. rou Ta fai de oboseala, st Dar tocmai atunci, curteanul reven — De data asta zébovese ceva mai mult! o informa el, gf purta necontenit cu ol, in pieptu? hainel infipse, de — Vai de mine, domnule, se minuna ea, dar tot stau st ma intreb, vazindu-vé alergind asa, incoace si incolo: oare ce faceti cu acul sta, si mai eles cx ata lui atit de lnuunga ? — Pfui! facu el, giffind ines. Greu mai e! Cum adicd, ce fae? Ce, ‘nu se vede, nu e clar ? MA chinui s& cos un nasture ! — Ha! Hal Hal izbucni in ris Ada. Pai, aga ceva, zu ‘cd nu am mai pomenit, Auzi! S¥ cosi cu © atk Iungi de zece metri ! ‘Eu cred ca...Dar nici de data aceasta fetlja nu reust s&-s{ termine spusele, Omul bolborosi din nou un ,Scuzatl vai rog, dar ma duc s& nai trag o Impunsi- turd !* sio ud lar la fuga, cu acul in mind, spre palat. Numat cd de data aceasta ata i se incilel tn niste tufe de trandafiri El incercd s& 0 descileeased, dar se intepa la un deget, ori cu acul, orl cu vreun ghimpe. Didu atunci fuga spre bazinul plin de apa, de néyuste si de broaste, Insi piciosrele Tui lung si subtiri, ca de cocostire, ise im- piedicard in aja cea lungé, asa cd se pomeni, nu stiu cum, bildibie ! drept in mijlocul bazinului, Dupa ce se biléci bine, de rideau broscutele de el, iesi cu chiu cu vai de acolo, desigur, dupa ce si Ada fi déduse o mina de ajutor. Amérit ca vai de el, se indrepté spre bancd, si se eliberé de ata in cere se incurease, de arata ca un mosor. Se agezi si prinse a-gi stoarce hainele ude, dar mai Intii scoase din buzunar un bobocel de rata, sidin minecd, dowd broscute. dei atras — Ia mai lasd-ma in pace! bodogani el, suparat. Toaté lumea asta de vreo gase ‘luni Incoace. Cum de aiua s-a crépat, Ia hart s-at si luat ! Toti se cearta si se-nvata, cum se pune acui-n até ! : Ada se, ridicé zimbind, facu o reverent& in fata lui si recit& : — Sa va spun, mi-ar fi pe plac, CA SE PUNE ATA-N AC! Fu n-am pomer S& se bage acucn até! El o privi cam chiorls si continua ‘Mai departe? Nui stiut Ce mai este de facut Ca parerea doar ne dam. Ne certim, ne duelim. Treaba asta, zu, la noi E motiv chiar de rézboi Impungi acul, tragi de ota pripadesti ! ne chinuim $i s& coasem, tot nu stim f Ada asculta uimita spusele curteanulul, Zimbl putin dispreyat- sii rispunse = Cum se poate asta! Pared nucmi vine sf cced! Auzi! Oameni La noi, pe, planeta Péminti tof! oamenii mari se pricep cit se poate de bine ca s& pe Pémint, oti Prin acest ytoti* voia sd arate cé nu numai ,camenij mari, ci chiar i copili, cei ca ea, stiou si coasi nesturi, Ca doar ma avea sf recu- hoaseé fn fata acestui strain, de pe alta planet, care n-o cunostea gi nu rs(2 oi, o& pamintenii se pricep sé minulaso’ ecul, wreti s& spunedi cé. : 1 intrerupse glésuind pling de mindrie Ada, 8, pentru a coase un na: | 0 até cu mult mai seurta, E de pref ea feu 0 pauzd chinuindu-se si-si aducd aminte exect ce facase cu putin ci cind cususe primul nasture in vieja el, idefat si fermecat}. Aga... 24d... deci e de preferat da | igi amintl ea, fericita, m: cel in dowd, ca sa nu se rUpé, trebuie s8 tif sd faci un nod la ata .gA ea o asculta cu cea mai mare atenfie. s8 spunetl c&... va pricepef{ la cusut masturi, cu adevérat |? ? se laud ea, noi, din cetatea .atunel, sigur cA da, trebule s& vd cred... cB concluzie vw deci ag putea trage pricepeti Ja 1, frecindu- ta coneluaie cA ati putea sA coaseti frumos si i pure face acest gest eroic pentru noi, nigte fiinte nefericite, care habar n-avem $8 tine Nasturi! Mare ind de ingim , acest nasiures sidefat.... si ardta spre nas- acum pe rochifa ei rogie. mm termind ce grit aceste vorbe, se Inrost toata. Noua se plin de veneratie chiar, nasturele, despre cusut cu minufa el ivind cu mai mere ,, observa cf, de fapt, se vetlea de la o post c& ndsturagul eu pri- ina eta cusut de o mind cit se poate de neindeminatic&, Rochita se sucea im dreptul Tul, céci nasturele era cusut cam stimb, si mai i atime cavaghios, pe o parte! Dar se pare c& acel curtean nu sesizé deloc toate acestea. EL tines gura: CAPITOLUL 4, Unde Ada-Alintata face cunostin{& cu Nasturiea-Nu face nimica Si wite aga sjunse, Ada-Alintata in sala tronului, unde Nastur-Vodé Cel Sucit se plimba ou 0 figura cit ce poate de amir, de colo pind ‘alo. Fetita observa imediat c&, peste t dine. Pe jos maturat, iar pe mobile odihnea un praf gros de dous degete. PAlanjeni mari rnseser& plasele pe la colfuri, Pe mese, nu- si farfurii murdare, tacimuri si pahere nespalate, si borcane de magiun, de pared toaba lumea , domnea cea msl mare dezor- 4i Ja fel ardtau si cele ale curtenilor sii. De aseme: de intuneric, de te Impiedicai Ia tot pasul de Iucrurile 2 pe jos. Geamurile erau nespilate si nu patrundea prin ele lumina, in timp ce perdelele evau negre de murdarie. Intr~an colt stdtea, pemute de catifea, o printesé care pllngea cu sughil cans intr-o batist’. Eheeei ! Isi spuse in singa ei Ada, privind le toate acestea, de-er putea teage o fuga pina aici mama, cau chior bunica, apoi sta c& in citeva zile ar pune ordine in toate, c& n-ar mai ff nicl un lucrugor care s& nu stea acolo unde irebule si care sf nu striluceasc8 de curateni: euriosi, apoi facu o plecdciune adined si strig — Nasturimea Voastri, uite, tocmai am gisit in curtea palatului @ fetita care spune c& gtic cu adevarat SA coask ! La auzul acestor vorbe, pret de eiteva clipe, se facu o li th sala tronului, Cind isi mai reventra din uimirea lor, curte! ‘arsida coate si a gusoti intre el. — Ce spul? $tie cu adevarat sti coast? Ei, asta-i bund! He! He! izbueni domnitoral. Der cum oare? Ca 1a-i vind in ajutor). ,, privi curios spre fetita si ¢ cu yreun buzunat ajutoru) unui n; avea probabil o poi| 14 din nou, domnitorul si dédu din mfini spre a mai slunga oral de praf din jucul sda, si a se putea uita mai bine la musafira. O privi el ce 0 privi, apoi spuse — Si cum aici cl te choama, fetisa drag? — Ma numese Ada, dar mai sint poreclita st Ada-Alintata ! — Hil Hit Hi! Are si 0 porecla! Auzi! Ca si flicd-mea! Hai, fetifo, vino incoace $4 te prezint musafirel noastre ! strigd el cAtre prin- fess care plingea Intr-un colt, — Hanap-ciu! culesese din grédina. Printesa era ins& intr-adevar de ris, cu rochia ef necdleat’, plind de pete si cu tivul descusut. 7 — Nasturioa ! se prezenta fica domnit — Dar mai este ‘Nasturica-Nu Face Nimica, adéuga ve- sel tatal ci. Asta pentru cé, hasap-ciu! eft e de mare, toaté ziulica ea st& degeaba, nefacind nimica ! Auzind acestea, prinjesa fi Ind un ast infumurst, ¢, cu nasul plin chisi, spre pernele din colt. — Este tare suparat, mititica | incepu si explice Nastur-Voda cet Sucit. Asté-seard trebule sB soseascd Printul Degetar de Clestar, ca s& face nunta! Intelegi, adic printese Nasturica-Nu Face Nimica we- buie sé-si serbeze nunta chiar in seara aceasta ! — Ei, gi ce, unde e motivul de supdrare, m& rog?! se interest Ada, Sau poate nu-l vrea pe cavaler de sot? — A, ba da, fi vrea, cum si nu! Dar... necazul e altul. Dupa cum veri, facu el un gest, arétind cu mina de Jur imprejur, nimic nu ¢ gata. Hainele de pe noi sint rupte, sifonate si murdare. Prin camere, gunoinl se ridic& pind in tavan, Cit despre mineare, hm... nu avem mai mimic! Numai citeva borcane cu magiun, care ne-au ramas din allele noastre bune. Cimarile sint goale, vasele sint murdare! Oalele sint ‘ijele aruncate! Poharele sau clobit, Hngurlle-au ruginit ! se minuné Ada. Dupa clte vad chiar eu, aga e Si cre- defi cd 0 sA reusiti si faceti toate pregdtirile de nunta, pentru ast seark? — Desigur! spuse Nasturimea Sa, eu o voce plind de siguranté. Pind pe inserat, toate vor fi gata! Noi toti vom fi fmbrécati in haine noi, curate, si cu Incdl}dminte nowd in picioare. Toate vor fi curdtate, caloate, reparate | In bucitirie, pe toate mesele vor sta, gata sa fie eduse Ja nunta, cele mai gustoase mincaruri -— Oho! Se prea poate! Numai c& vreau s& stu, cine va face atit emer de treab’, numai pind deseard? | Neaveti cum si mA opi — A, de muncit nu va munci nimeni. Toti vem fa sin, ping va veni Inserarea! rise ca un cer mis! eel Sucit, — MA mir grozav, 2iu aga, si mA intreb cum aveti de gind s-o scoateti la capat. Probabil o s4 puneti slujnicele, servitorii, sa luereze, si giteascd, s& spele. — Cate servitori? Alla, fetito, c& la en ou are habar sa faci vreo treab3. Nu ne pricepem: bar n-avemn cam s& punem mina, ca sé minuim vreun ag sau vreo eratith ori Ce, credeai ci numai flicd-thea ¢ asa, demand de p a*? Ei nu! La noi in cetate nimeni nu se — Dar atunel cum... oare cum o 64 v8 descur: — Pai, ne bizuim pe tine! Ai sosit toemai 2 asa, cu mtinite ios Nastur-Voda sf ne ajut! CAPITOLUL 5. Cai zece nasturi buclucasi wuzind acestes, Ada se ingdlbeni de spaim§, Cum? Adic& straint Astin voiau s-o pund la maturat si la spélat, pe ea, Ade-Alintata, care acasd la ca era trataté ca o prinjesé ? Gindind la cele ce-l progiteon gazdele sale, se infurie grozav. — Nastarimea Voastrd, se burzulul Ada si sai in pieioare, Doar mu va inchipuifi ci eu am s4 ma apue de dereticat prin cetates asta Pai, ac e de lucru pentru » Intreg! Si apoi, eu trebuie 24 plee urgent pe Planeta Oblectelor Plerdute.. Am venit aici din greseali : nasturagu! meu fermecat m-a dus in alté parte decit acolo unde trebuia! — Ba al si rémii aici! hotari neinduplecat Nestur-Voda ce) Sucit. Nu te putem Msa nieidecum sé pleci, chiar dack asta nu-i politicos Ti-am mai spus, tu egti singura noastra salvare ! — Nici fu ma gindesc! se of€ri Ada, b& ford fn pAmint. Uite, eu numai cit vol invirti de ndsturagut meu cel fermecat, cd m& voi gi ridica in abor, spre alte meleagurt ! Si Ada prinse cu degejelele ei fine si albe, care mu muncisera niciodata, nasturasul cel sidefat si fermecat. 1 invirti de trei ori spre stinga, grabité. Din pacate ins, rasturele, care era cusut foarte prost, sevdescusu de data aceasta si, sclpindu-i din mind, cfzu pe jos. Un strdjer se repezi gi Ml culese, dindu-i-l in primire Nasturimii Sale.Fetiga iabuent in plins — Dot strajert sf o conducé intr-o camera a palatului, Jar tu, Mare Sfetnic, dite cu ea sl araté-i ce are de inde ad vine seara! ao a fermecat, sl aici va ramine, si ne sluglressca pe noi! Sone ils dlsrindase cum pon — Dar nu injeleg de ce bocesti aga! interveni, cam nedumerit, Ma- "enenae, adick triginduse de f rele Sfetnic. Nu mi-at spus, im carte, c& te pricepi la cusut? At zis te f ghemotoacele ce stéieau zvitiite pe podele, Oeele de me asa, sau nu? — Am zis! Ei si ce? se smlorcdi nevrind si plece nic de la tine este si co: C4, de! nu numei tu ai un nesture fermecat! Avem si noi, \c& zece | Si nasturii Astia trebuie grabnic cust — Vreti ed cos zece nasturi? se mai lumi: CAPITOLUL 6. Secretul palatului Celor Zece Nasturi fetita Ja faa. A, numai , $1 poate s-o descurca ied ct Ads fu condusd inte-o cdméria dintr-un turn at paletulul, $1 jommnea cea mai mare dezordine : perdele murdare, paianjeni ps L , praf pe mobile gi gunosie pe jos. ‘ eee fe ita U8 loc pe o canapea, iar Marcle Sfetnic se ager: “— MA tot mir pentru ce Nasturim i $3 sco cl aece ostor,incepu ea order Ht 8 iteresntt recog tH SH! CA probleme eceasta a casutulai nast fefeazi nu rumei pe el, $i nu aumai pe Nasturica, Wei, cetati, dim o mare important acestui eveniment, Apoi Marele Sfetnic se intoarse ci ec se Intoarse ci i (£0 Male Stet e cltre cel doi strajeri ce se profi — Dati fuga si aduceti urgent nt caseta de aur, i aja ¢ veste de catifea ale mai marion agian ele eta — Bi, si acum, pind ce vin ei, am siti spuy Jermecati! se Intoarse Marele Sfetnic catre Ada. Bt ell povest! pimintencei wmatoarele : astur-Voda cel Sucit avea in suita a ati : fn. sui tit foce dregdtor, Ateytin era urmatori': | D MOrel® Sfetnic ct ick 4 speli, sf calci ori s& gatesti, Nici si croiesti haine, cri s€ repari. ceva. Ori sé sapi in gridi . dack-i aga... 0 88 fac tot ce-0 sf pot! Dacé run jilt, vorba doar de constaté Merele Sfetnic. Tare ma tem, Nasturimea Voastré, ci fetita asta nu se pricepe defel la gospo- Garle, si de ala se speriase, cvezind c-o punem s& spele ori si giteasc’. Probabil cf se pricepe numai la cusut... — Nei adevarat! Nu-i adevdrat! strigé ruginata Ada, Ma pricep reclita gi Ade-Alintata, dup — Flindea. ia celor zece nas- dorest... Ma ajuta si 3a lect sau imi fac aga, cite 0 traducer — A! numai pentru atita lucrn... observ Nasturimea Se, Deci nu esti poreclité Ada-Alintata pentra cd ai fi la fel cu fiicd-mea, Nastu- rica-Nu Face Nimica, 0 neindeminatica. — Desigur ! aprob& Ada, Bu ma pricep la toate... — Bine ! Destul cu vorbarie, c& ne apucd seara! Poate te pricepi tu la toste, precum te lauzi, dar pe noi ne intereseazé numei cusutul nasturilor, Hai, duceti-o de aici! porunct Nastur-Voda cel Sucit catre strajeri. ‘Si Ada fu scoas’ din sala tromul east camera speciala, unde adica imi mai rezolva cite 0 problema, Bimoba france’ ! , de cAtre cei dot strajert, si con= avele Sfetnic trebula so lamu- 29posesorul unui catifea, i vestoane, Ca deh not nu ne ca Mai marele tarele sdu, pentra ca toate felul de legume, de saci cu plrétia voastraé se numeste A’ ate, de-a gate, datorita acestorSi sau agezat of la mast. N cei, Acesti nasturi, Nisturimea Sa Hi are mostenire de la tatél “acesta, de la strabunicul sau... Injetegi, la not in cetate nimeni fost nevoit vreodata si munceasc’, De aceea nu ne pricepem la nostru fl cheam& Nastur-Voda cel Sucit, céci ida cit ere Si au inceput ef s& tot guste mincarurile, Iar Cavalevui da clorbele, ba sarmalele sf intreba cine Je-a facut. care au gitit chiar sub supravegherea mea. CA nu st face fara sfaturile mele I a réspuns Nasturica, ylar mincae fost servite tie, Cavatore, si stii ined c& au fos! gativ de minutele mele !* — Desigur c& mintea, nu? observi atunct Ada — Ei, da, minjea! Dar ce conta? Drebuie ca mirele $4 plece ct © plrere cit mai bund! 7 fu curioacé fetita fe, Acum jumatate de an, spre Nasturimea Sa a primit 0 ecrisoare din regatul , foul regelui Forfectla si al reginel rH jur, se Muda... zise fetita. a : r de Clestar se : ete ata edtetl — Bi astai! Ci doar n-aveau si recunoased aga, ca pros sd ei au stat cu mina it gi doar dregitorii au irtit niste nasty 1d trebuia $8 soseasca scest nea Sa a adunat tronului si a dat porunci’ s& su- Asa ci, foarte repede, cit 3¢, toatl cetatea s-a gatit de sArbétoare. Peste tot erau cu mincaruri alese, gi buchete de flori, Toata lumea era cu haine gi inealfari noi, perucile ereu artistic coafate. Toate era reparate, nici o usd nu Hi fost o neghiobie ? — Desigur, ar fi fost o prosti Isi_aduse aminte c& adeseor rintii el aveau ca a ie, ba cd a ajutat Ja gitit.. Cind, de fapt, ca nick Gack totusi intresé anolo, 9 facuse Dentru a-si” baga nasul prin oale, s& guste din supe sf sosm, ori prin cuptor, ciupind din plicintele fierbint! | — Mda. Ce spuneam? relua Marele Sfeinie, Deci Nésturica se tot Wuda. Ba cd a ejutat la curdtenie, ba ed gia brodat singw: Chea a ingrijit de stratul eu cele mai irumoase lalele cite si mai cite. Ba chiar ia ficut cadou Cavelen sl zece batiste pe care, cicd, ea Insigi le-ar fi brodat ! — Si el ce zicea? fu curioasé Ada. — El se tot minuna... o tot lauda... dar, nu stiu de ce, tot cides recunoseu Ada, gura apa. Peretii. eau proaspat viruiti; orchestre ascunse prin tufisuci cintau ccle mai minunate melodii, iar curtenii dansau gratios, se pur- tau cit se poate de manierat, ca doar si Msestrul de Ceremonii si al Bunelor Maniere rasucise nasturele su, Ei, gi fata ci spre seara a sosit Cavalerul, A stat de vorbi cx Nastarimea Sa, esa cum se cuvenea, cerind-o pe fiici-sa in cAsétorie Picton pe ginduri | AU cGaut ei dol, de acord, ca s& se fack nunta peste o jumAtate de ‘Apoi s-a intimplat ceva ciudat Ja acea iz ‘ am, Apoi Nasturimea Sa La poftit pe viitorul ginere si rémin& peste ight eae te Sd caste. Au ciscat ei cit au cdscat... si pin la urmA au adormit, Dor meau ba pe scaune, cu capul lésat pe spitar, ba cu fruntea in farfurile a chiftele, ori cu rasul in castroane. Dormeau pe bit . Sforaiau cu cratifele in mind si cu in bucitarii, Strajerli adormisera pe crenelurile palatal Muzicantii prin tufiguri, eu viorile sf flautele in brate. — Ciudat ! remarcé fetita. ~_ Asa a adormit si Nasturimea Sa, si Nasturiea, aga em adormit ¢ fi. Cit despre Cavaler, el a fost printre primii care a cdzut intr-un somn adine, tocmei pe cind igi ducea spre guré o furce! i ou tofli, aga, pink spre di fmeeput s& ne trezim, unul cite untl, cet tre? sori se noapte in cetate, la o frumoasa serbare dati in cinstea Iui si a Nistu- ricli Aicl Marele Sfetnic se opei din povestit, spre a-si gterge cu mineca 0 lacrima care i se prelingea din ochi, — Totul era atit de frumos | suspind el. $i chiar si Cavalerul parea atft de impresionat! ,Ei, dar harnici oameni mai ai Maria ta prin impa- ¢, spunea viitorul ginere privind in jurul sdu si tot minunindu-se, ba de hainele cele frumoase, ba de minunatele gradini, ba de cimarile piine, lar Nastur-Voda Cel Sucit aproba si simbea misterios. Fiinded nimeni din efara impiratiet noastre mu’ cunostea taina celor zece nasturi fer- catl. Aceasta era un mare secret, pe care mai ales Cavalerul nu trebuia le vreodat’.., Papiota, Nasturiea gi, in fine, chiar Cavalerul Degetar de jenorocirea, in toatd povestea asta? se interesa, cA ined nu fam imea Sa siva chemat drega plrul méciuc& in cap, numai s& faci ceva, dupa ce ai fos Raaayapaglcas un nasture !€ se tot minuna ea. Insa vain toati pavestea. asta, le acestea din regatul lui ceva anume. La unma aminte de si se priceap’ a face cava, Nici macar si puna eta fn ac! Nu trebuia 8 pun mina pe nimic, sf se oboseased, pentru a obtine cea ce dorea, Da, ca, Ada, avea mereu totul de-a gata, Desig vorba de un nasture fermecat care trebuia rasucit pentru @ Avea in schimb 0 mamica, un t8tic, bur taut, 0 rasfatan. la gisea Intoldeauna uniforma spalaté si proaspat cleat, pe ea scaunului de Inga patul el. Pantofii asteptay, ‘ii si dati cu crema. Masa era totdeauna gata pus& “a, caida, 0 imbia din” farfurli, fn apartamentul sters praful, fr ca ea s& trebulascd Pe cind se gindea fetita la toate acestea, in came: ‘strdjeri, care aduserd cele zece veste de catifea ale dre tur-Voda cel Sucit. intrari doi ‘lor lui Nas- te rog, atenté, cind fi cosi, ca s& nu-i incurci intre el atentia Marcle Sfetnic. Uite, in caseta aceasta de aur iecare are cite o culoare. Vestele, la ‘© vestd ; ai si recunosti asta dupa culorile lor. E clar ? Nasturele rosu, Ja vesta rosie, Cel verde, a vesta verde. Pe vesta albastr’, fireste, vel semn c& a infeles si deschise caseta de dur, cei fermecati r am stat cam mult de vorb&! zise Marele Sfetnic, ridi- cindv-se de pe jiltul su. Te rog, apucd-te gi coase cit mai repede cB acusi se insereazd, sine vin musafiri astfel efi cevenim — Hi, dar cite nam ficut noi... Cit nu chinuit! Ba luat gi la biitaie, Cé nu puteam cidea de acord. Unii se paruiau nu ajungect la intelegere dacd trebuie sow nu facut nod la ayd. Alsi pu se putea dumini daca afa trebuic pusk Sau facut imediat dous tabere, care se certau intre ele, fiecare sustinindu-st pareres sa. Ada se distra geozav, iar Marele Sfetnic continua povestea sa: — Sau, s& vezi, cit ne-am racboit, c& mu: cédeam intre noi de acord, cit de lunga trebuie s& fie ata. De-un cot, de-un met. — Am observat si asta. De pild’, dumneavoas! pust In ac 0 até lung’ de o suté de met ind Ta wrma fn Bazin, Merele Sfetnic se fnrosi putin, dar continua nestingherit : — Unde mal pul, cit neam intepat cx acele alea afurisite. In primul rind, nu tam cum anume trebuie si smpungem: cu ureches acului, seu cu virful lui, Cite cucuie nu ne-am mei facut apoi noi, unil altora, certindu-ne daci trebuie pus degetarul in deget, atunci ind cost — Ei, asta chiar cilmea! Cum adici ? Daci trebvie sau nu pus degetar in deget ? — Pai, unii afirmen, de pilda, c& degetarul trebaie pus in cot... sau pe virful urechi — Unuunde? — Ai auzit bine. Unul a seris chiar 0 carte intreagd, in care de- mionstra cu argumente zdrobitoare cA degetarul trebuie pus pe virful nesulai: Pasimite, €l se injepase grozav in nas, pe ciad tot incerca s& coasd, — Ha! Ha considerati cd De aceea ati cazut Ha! rise Ada, vru si-si mai continue povestile sale Marele Sfetnic... Dar in clipa aceea usa de la camera se deschise si insusi Nestur-Voda {sf biga capul induntru, strigind — Hi, dar ce faceti voi doi, aici? Timpul trece, iar voi stati la palavre. Hal, te rog, Mare Sfetnic, pleacd de-ndata si las-o pe musafira noastra sé-si vadé de treabé. Doar are zece nasturi de cusut, si asta-i munca, nur glum — Am injeles, Nasturimea Voastra, biigui speriat Marele Sfetnic splru in fog’. Si uite aga, fu meuiata pe dinafard usa... lar Ada-Alintata fu Jésaté singura-singuricé, acolo-n turn. Cu cel zece nasturasi fermecatl, pe care trebuia urgent s8-i coasd, de pared ar mai fi facut cindva o asa ispravi, pe cind era la ea acasa!