Professional Documents
Culture Documents
ul de
Disciplina
întrebă
ri
3. Cataracta poate fi asociată frecvent cu următoarele cauze: (pag 116 - carte curs)
A. Chalazionul
B. Contuzii oculare
C. Utilizarea excesivă de corticosteroizi
D. Conjunctivita netratată
E. Tulburări de poziție a pleoapelor
F. Expunerea la întuneric
G. Plăgi oculare
H. Consumul excesiv de lichide
I. Utilizarea de amiodaronă
J. Iradiere
6. Tratamentul cataractei congenitale include următoarele: (pag 117 - 118 carte curs)
A. Corecția afakiei cu lentile de contact
B. Excizia cu laser excimer
C. Extracția extracapsulară a cristalinului
D. Recesie sau rezecție musculară
E. Vitrectomie posterioară prin pars-plana
F. Implant de cristalin artificial
G. Crioextracția
H. Extracția intracapsulară – principala tehnică
I. Tratamentul ambliopiei
J. Capsulectomie posterioară + vitrectomie anterioară
13. În extracția extracapsulară a cristalinului la adult se face: (pag 123 - 124 carte curs)
A. Este o intervenție chirurgicală puțin frecventă
B. Transplantul de cristalin
C. În tehnica manuală extracția nucleului se face prin luxarea manuală a acestuia printr-o incizie mai
mare
D. Deschiderea capsulei anterioare se face obisnuit cu foarfecele
E. Deschiderea circulară a capsulei anterioară – capsulorexisul – timp important al operației
F. În sacul cristalinului original se introduce implantul de cristalin – frecvent foldabil
G. Cortexul cristalinian restant se îndepărtează prin irigație-aspirație
H. După extracția nucleului se face capsulectomia posterioară și vitrectomia anterioară (pag 117)
I. Nucleul cristalinian este fragmentat prin facoemulsificare
J. Se utilizează cel mai frecvent implantele de cristalin dure
14. ? Aparitia hemoragiei vitreene poate fi legata de urmatoarele patologii: (pag 140 - carte
curs)
A. Glaucomul facomorfic
B. Melanomul malign coroidian
C. Traumatisme oculare
D. Ectopia cristaliniana
E. Retinopatia diabetica proliferativa
F. Uveita facoantigenica
G. Pseudotumora inflamatorie orbitara
H. Edemul papilar de staza
I. Hemoglobinopatii
J. Ocluziile venoase retiniene
17. ? Factorii de prognostic nefavorabil in melanomul malign coroidian includ: (pag 144 -
carte curs)
A. Preponderenta histologica a celulelor epitelioide
B. Preponderenta histologica a celulelor fuziforme
C. Dezlipirea de retina exsudativa asociata
D. Localizarea posterioara a tumorii
E. Prezenta zonelor de necroza intratumorala
F. Dimensiunile mari ale tumorii
G. Extensia extraoculara a tumorii
H. Gradul intens de pigmentare tumorala
I. Pigmentarea tumorala redusa
J. Absenta zonelor de necroza intratumorala
19. Obstructia trunchiului arterial retinian se manifesta prin: (p. 148, carte curs)
A. Hemoragii retiniene periferice
B. Deficit pupilar aferent relativ
C. Scaderea semnificativa a vederii, unilateral
D. Artere dilatate
E. Edem papilar
F. Exsudate vatoase centrale
G. Blocajul circulatiei arteriale (la angiografie)
H. Aspect de “cireasa maculara” la examenul retinei centrale
I. Edem retinian ischemic generalizat
J. Ochi rosu
20. Obstructia trunchiului arterial venos se manifesta prin: (p. 150, cate curs)
A. Aspect de “cireasa maculara” la examenul retinei centrale
B. Hemoragii retiniene extinse
C. Durere oculara profunda
D. Artere dilatate
E. Anizocorie
F. Ochi rosu
G. Scaderea semnificativa a vederii, unilateral
H. Edem papilar
I. Vene dilatate
J. Deficit pupilar aferent relativ
21. Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza forma non-ischemica de ocluzie venoasa
retiniana: (p. 151, carte curs)
A. Edemul papilar si exsudatele vatoase sunt rar intilnite
B. Este forma cea mai frecventa
22. Care dintre urmatoarele complicatii nu caracterizeaza ocluziile venoase retiniene: (p.151, carte curs)
A. Dezlipirea de retina regmatogena
B. Glaucomul neovascular
C. Cataracta
D. Edemul macular cistoid
E. Uveita intermediara
F. Glaucomul facomorfic
G. Afectarea ochiului congener
H. Strabismul paralitic
I. Retinopatia proliferativa
J. Hemoragia vitreana
23. Care dintre urmatorii factori de risc sunt implicati in progresia mai rapida a retinopatiei
diabetice ? : (p.152-153, carte curs)
A. Insuficienta renala
B. Durata redusa a diabetului
C. Valoarea HbA1c peste 8%
D. Hipercolesterolemia
E. Prezenta cataractei
F. Hipertensiunea arteriala
G. Sarcina
H. Administrarea cronica de antiagregante plachetare
I. Prezenta bilaterala a retinopatiei
J. Valoarea HbA1c sub 7%
24. Din tabloul clinic al retinopatiei diabetice neproliferative nu fac parte: : (p.153-154, carte curs)
A. Glaucomul neovascular
B. Dezlipirea de retina prin tractiune
C. Exsudatele vatoase
D. Microanevrismele
E. Vasele de neoformatie localizate pe suprafata discului
F. Modificarile de calibru venos
G. Vasele de neoformatie localizate pe suprafata retinei
H. Hemoragia vitreana
I. Hemoragiile retiniene
J. Edemul retinian
25. Care dintre urmatorii factori de risc sunt asociati cu aparitia degenerescentei maculare legata de
varsta ? : (p.156, carte curs)
A. Glaucomul primitiv cu unghi deschis
B. Diabetul zaharat
C. Factorul ereditar
D. Dieta saraca in carotenoizi
E. Alterarea metabolismului colesterolului
F. Varsta sub 75 de ani
G. Expunerea la lumina albastra si radiatiile UV
H. Sexul masculin
I. Hipertensiunea arteriala
J. Miopia
26. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt caracteristice degenerescentei maculare legata de varsta
(DMLV) neovasculare ? : (p. 157-158, carte curs)
A. Este caracterizata prin disparitia zonelor de drusen si aparitia atrofiei centrale
B. Reprezinta 10% din totalul formelor de DMLV
C. Conduce la scaderea rapida a vederii, in special de aproape
D. Instalarea brusca a unui scotom central este consecinta aparitiei hemoragiei subretiniene
E. Reprezinta marea majoritate a cazurilor de DMLV
F. Este tratata prin injectarea intravitreana de diversi agenti anti-VEGF
G. Se manifesta prin scaderea lenta a vederii centrale
H. Debuteaza frecvent prin metamorfopsii
I. Nu beneficiaza de un tratament validat
J. Reprezinta forma mai putin grava a DMLV
27. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt caracteristice dezlipirii de retina regmatogena ? : (p.159-160,
carte curs)
A. Retina decolată are un aspect bulos, o suprafaţă netedă, nu prezintă falduri, iar lichidul
subretinian bombează decliv (“shifting fluid”)
B. Retina decolată are o suprafaţa concavă, netedă si imobilă
C. Datorita progresiei rapide reprezinta o urgenta chirurgicala
D. Retina decolata are un aspect convex si formeaza falduri mobile
E. Reducerea campului vizual este primul simptom al instalarii dezlipirii
F. Se asociaza cu degenerescentele retiniene periferice
G. Apritia lichidului subretinian este consecinţa extravazării de la o leziune a coroidei / retinei,
afectiuni inflamatorii sau afectiuni vasculare
H. Debuteaza prin scaderea acuitatii vizuale
I. Este consecinta aparitiei de rupturi / gauri in periferia retinei
J. Este consecinta forţelor de tracţiune vitreană care ridică retina neurosenzorială
28. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt caracteristice neuropatiei optice ischemice anterioare? :
(p.162-163, carte curs)
A. Se manifesta prin scăderea rapidă, nedureroasă şi variabilă a AV unilateral
B. Sunt frecvent non-arteritice
C. Beneficiaza de tratament cu megadoze de corticosteroizi sistemic
D. Examenul câmpului vizual evidenţiază cel mai frecvent un deficit altitudinal
E. Este consecinţa infarctizării nervului optic posterior de lamina cribrosa
F. Se manifesta prin ochi rosu, dureros
G. Nu exista deficit pupilar aferent
H. Sunt frecvent arteritice
I. Scadere AV este mai importantă şi precedată de amaurosis fugax in formele arteritice
J. Examenul câmpului vizual evidenţiază cel mai frecvent scotomul centrocecal şi scotomul arcuat
29. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt caracteristice edemului papilar de staza ? : (p.165-166,
carte curs)
A. Modificarile caracteristice ale nervului optic sunt unilaterale
B. In faza de edem constituit se asociază simptomele hipertensiunii intracraniene (cefalee, greaţă,
vărsături)
C. Modificarile papilare sunt bilaterale
D. Este consecinţa dezvoltării unei tumori craniene sau reprezintă expresia unui sindrom de
hipertenisune intracraniană idiopatică
E. La debut pacientul este de regula asimptomatic
F. Scaderea AV este concordanta cu instalarea primelor modificari ale nervului optic
G. Reprezinta semnul de debut al unei boli demielinizante
H. Are un prognostic functional bun
I. Modificarile papilare evolueaza in 4 stadii
J. Beneficiaza in special de tratament cu megadoze de corticosteroizi sistemic
33. Glaucomul primitiv cu unghi deschis – catacteristici: (p. 175-177, carte curs)
A. Este o afecțiune cu debut acut
B. Hipermetropia este frecvent asociată
C. Presiunea intraoculară crescută reprezintă principalul factor de risc
D. Rasa neagră și miopia sunt alți factori de risc importanți
E. Nu are determinism genetic
F. Bolile imunitare sunt un factor major de risc
G. Apare mai frecvent la persoanele tinere până în 40 ani
H. Definit prin alterații papilo-perimetrice
I. Este o neuropatie optică cronică
J. Este una dintre cauzele principale de cecitate legală în țările dezvoltate
34. Diagnosticul glaucomului primitiv cu unghi deschis cuprinde: (p. 179-180, carte curs)
A. Deficitul principal de câmp vizual este scotomul central
B. Pacienții sunt frecvent asimptomatici până în stadiile avansate
C. Examenul oftalmoscopic evidențiază edemul papilar
D. Deficite de câmp vizual – scotom paracentral, scotom arcuat
E. Acuitatea vizuală scade în stadiile precoce ale bolii
F. Aspectul nervului optic cu excavație profundă și hemoragii discale
G. Presiunea intraoculară este obligatoriu crescută peste 30 mmHg
H. Presiunea intraoculară crescută este un semn clinic frecvent
I. Frecvent pacieții au vârsta la momentul diagnosticului sub 45 ani
J. Gonioscopia evidențiază unghiul camerular deschis
39. În forma acută a glaucomului primitiv cu unghi închis semnele și simptomele sunt:
PG 192-193 carte
A. Se observă frecvent hipopion
B. Debutul este brusc cu durere oculară unilaterală
C. Globul ocular este hiperton
D. Congestia conjunctivei bulbare
E. La gonioscopie – unghiul camerular este deschis
F. La fundul de ochi se observă papila nervului optic palidă
G. Pupila în midriază areflexă
H. Pupila este mică
I. Camera anterioară este de profunzime crescută
J. Cefalee, grețuri, vărsături
A. Cand ochiul priveşte un obiect situat aproape, pe langa acomodaţie se realizează un grad de
constricţie pupilară şi de convergenţă
B. Paralel cu avansarea in vârstă, capsula cristaliniana devine mai elastică
C. Persoanele presbioape nu necesită corecţie optică la vederea de aproape
D. Se insoţeşte de două fenomene sincinetice : mioză şi convergenţă
E. Paralel cu avansarea in vârstă , nucleul cristalinian devine mai moale
F. Paralel cu avansarea in vârstă , nucleul cristalinian devine mai dur
G. Paralel cu avansarea in vârstă , capsula cristaliniană devine mai putin elastică
H. Este un proces care işi schimbă parametrii in timp
I. Este un proces care nu işi schimbă parametrii in timp
J. Cand ochiul priveşte un obiect situat aproape, pe lângă acomodaţie se realizează un grad de
dilatare a pupilei
53. Complicaţiile portului lentilelor de contact includ : (pag 26 Oftalmo generala Chiselita)
A. Vasodilataţie si neovascularizaţie corneo-conjunctivală
B. Eroziuni corneene sub formă de puncte, striuri, hartă geografică
C. Infiltrate corneene doar centrale
D. Conjunctivită papilara gigantă
E. Doar keratite ulcerative fungice
F. Doar keratite ulcerative bacteriene
G. Keratite ulcerative : bacteriene, fungice, cu Acanthamoeba
H. Infiltrate corneene cu topografie variabilă (centrale, marginale) I.
Neovascularizaţie retiniană
J. Keratita cu Acanthomoeba – rară, uşor de diagnosticat
54. Acomodaţia poate fi apreciată cu ajutorul următorilor parametri cantitativi (pag 13 Oftalmo
generala Chiselita)
A. Punctul proximum : utilizează acomodaţia maximă
B. Punctum remotum : distanta minimă de la care ochiul vede o imagine clară
C. Punctum remotum : situat la infinit pentru emetrop, real pentru miopi şi virtual pentru
hipermetopi
D. Parcursul acomodativ : distanţa dintre punctum remotum şi punctum proximum
E. Amplitudinea acomodativă : modificarea maxima a refracţiei prin acomodaţie
F. Viteza de acomodaţie : este de aproximativ 0,3 secunde
G. Amplitudinea acomodativă : se măsoară in metri
H. Parcursul acomodativ : se măsoară in dioptrii
I. Viteza de acomodaţie : este de aproximativ 0,5 secunde
J. Punctul proximum : punctul cel mai indepărtat de la care ochiul vede clar un obiect
55. Despre spasmul acomodativ se poate afirma :(pag 16 chiselita oftalmo generala)
A. Diagnosticul se precizează prin administrarea de cicloplegice şi măsurarea refractiei
B. Se caracterizează prin pierderea tonusului muşchiului ciliar
C. Tratamentul include tratamentul etiologic, corecţia optică şi relaxarea tranzitorie a muşchiului
ciliar
D. Se caracterizează prin vedere inceţoşată, fotofobie, cefalee, diplopie
E. La miopii mici spasmul acomodativ poate induce o uşoară hipermetropie
F. Se caracterizează prin apariţia unui efort acomodativ in exces fată de necesităţi
G. Nu necesită tratament
H. Prezinta un debut brusc
I. Prezintă un debut insidios
J. Se caracterizează prin diminuarea progresivă a raspunsului acomodativ
56. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate : pag 1 chiselita oftalmo generala
A. Numim refracţie dinamică atunci cand obiectul este situat aproape de ochi si implica procesul de
acomodaţie
B. Puterea refractivă a cristalinului nu este influenţată de procesul de acomodaţie
C. In condiţii normale corneea si cristalinul reprezintă cei mai importanţi dioptri oculari
D. Numim refracţie dinamică atunci cand obiectul este situat la infinit
E. Numim refracţie statică atunci cand obiectul este situat la infinit
F. Numim refracţie statică atunci cand obiectul este situat aproape de ochi si implică procesul de
acomodaţie
G. Puterea refractivă a cristalinului variază in funcţie de prezenţa sau absenţa acomodaţiei
H. In conditii normale pupila si retina reprezintă cei mai importanti dioptri oculari
I. Ametropiile de corelaţie au un impact sever asupra funcţiei vizuale
J. Orice abatere de la starea de emetropie se numeşte ametropie
57. Care dintre urmatoarele afirmaţii sunt adevărate despre astigmatism : pag 13
chiselita oftalmo generala
A. Astigmatismele neregulate pot fi corectate cu ajutorul lentilelor de contact dure
B. In astigmatism puterea de refractie a ochiului nu este identică in toate meridianele
C. Astigmatismele regulate nu pot fi corectate cu ajutorul chirurgiei refractive
D. Astigmatismele regulate pot fi clasificate in : simple, compuse, mixte
E. In astigmatism puterea de refracţie a ochiului este identică in toate meridianele
F. In astigmatismele mici pacientul acuză astenopie acomodativă
G. Imaginea formată pe retina unui ochi astigmic este inceţosată
H. Imaginea formată pe retina unui ochi astigmic este clară
I. Astigmatismele regulate nu pot fi corectate cu ajutorul lentilelor aeriene
J. Astigmatismele neregulate nu pot fi corectate cu ajutorul lentilelor de contact dure
58. Orbita este străbătută de următorii nervi cranieni: pag 24 chiselita oftalmo generala
A. II (optic)
B. XII (hipoglos)
C. X (vag )
D. VIII (vestibulocohlear)
E. III (oculomotor)
F. IX (glosofaringian)
G. IV (trohlear)
H. VI (abducens)
I. XI (accesor)
J. V (trigemen)
59. Peretele inferior (planșeul) orbitei: pag
24 oftalmo generala chiselita
A. Fractura planșeului orbitar este cel mai rar tip de fractura de orbită
B. Conține canalul optic
C. Are în structura sa osul palatin
D. Are în structura sa osul zigomatic
E. În urma unui traumatism fractura plașeului duce prolabarea conținutului orbitar în sinusul maxilar
F. Fractura planșeului orbitar prin înfundare apare ca urmare a creșterii marcare a presiunii
introrbitare (lovitura cu o minge de tenis)
G. Are în structura sa osul frontal H.
Are în structura sa osul maxilar I.
Are în structura sa osul etmoid
J. Are în structura sa osul lacrimal
64. Oftalmopatia tiroidiană are următoarele semne clinice: pag 28 chiselita oftalmo generala
A. Prolapsul glandei lacrimale
B. Miopatie restrictivă
C. Enoftalmie
D. Cataractă
E. Exoftalmie
F. Semnele clinice sunt unilaterale
G. Ptoză palpebrală
H. Afectarea țesutului orbitar moale
I. Neuropatie optică
J. Retracție palpebrală
65. Afectarea țesutului orbitar moale în oftalmopatia tiroidiană se caracterizează prin : pag 28 chiselita
oftalmo generala
A. Sindrom de ochi uscat
B. Hipersecreție lacrimală
C. Închiderea acută a unghiului camerular
D. Edem palpebral și periocular
E. Hiperemia conjunctivală în zona de inserție a mușchilor drepți orizontali
F. Osteoliza pereților orbitari
G. Kerato-conjunctivită limbică superioară
H. Nevrită optică
I. Cataractă
J. Chemozis
66. Despre pseudotumora inflamatorie orbitară sunt adevărate următoarele afirmații: pag 29 chiselita
oftalmo generala
A. Se asociază cu enoftalmie
B. Nu se asociază cu exoftalmie
C. Tratamentul este exclusiv cu antiinflamatorii nesteroidiene
D. Tomografia computerizată evidențiază hipertrofia mușchilor sau a glandei lacrimale
E. Puncția biosie orbitară relevă țesut celular cu infilitrat tumoral
F. Tomografia computerizată evidențiază prezența formațiunii tumorale
G. Puncția biosie orbitară relevă țesut celular cu infilitrat limfoplasmocitar
H. Ecografia decelează mărirea densității țesutului orbitar cu reacție miozitică
I. Se asociază cu exofalmie
J. Tratamentul este cu corticoterapie susținută, radioterapie sau ciclofosfamidă
67. Este adevărat despre tumorile orbitare: pag 30 chiselita oftalmo generala
A. Hemangiomul capilar orbitar este o tumoră malignă slab diferențiată
B. Neurofibromul din boala Rercklinhausen se manifestă cel mai frecvent sub formă de chist
epidermoid
C. Învadarea orbitei de către tumori maligne a sinusurilor este foarte rară
D. Tumorile orbitare determină exoftalmii progresive nereductibile
E. Hemangiomul cavernos orbitar este cea mai frecvetă tumoră a nou-nascutului
F. Tumorile orbitare determină exoftalmii reductibile
G. Hemangiomul cavernos orbitar este o tumoră încapsulată ce conține cavități largi
H. Hemangiomul capilar orbitar este o tumoră benignă care apare frecvent la nou-născut
I. Chistul dermoid conține anexe dermice
J. Neurofibromul din boala Rercklinhausen se manifestă cel mai frecvent sub formă de nevrom
plexiform orbitar
72. Când amplitudinea de fuziune scade sub 30 apare astenopia acomodativă cu următoarele
simptome: (pagina 41 Chiselita) ?
A. Migrenă
B. Diplopie
C. Vertij
D. Oboseală vizuală după 40 ani
E. Cefalee
F. Senzație de ochi încrucișați
G. Vărsături
H. Oboseala vizuala la cititul prelungit
I. Vedere incețoșată
J. Anomalii ale vederii colorate
89. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la testele de evaluate a secreției lacrimale: p.57,Chiseliță
A. Pentru evaluarea timpului de rupere a filmului lacrimal se instilează o picătură de fluoresceină
B. Testul Schirmer evaluează lacrimile din punctul de vedere al compoziției
C. Testul Schirmer presupune aplicarea unei hârtii speciale de filtru pe marginea internă a pleoapei
superioare
D. O valoare de peste 25 mm a testului Schirmer este semnificarivă pentru hiposecreție lacrimală
E. Evaluarea timpului de rupere a filmului lacrimal presupune examinarea filmului lacrimal după ce
pacientul clipește o dată apoi rămâne cu ochii deschiși până la ruperea filmului lacrimal
F. Pentru evaluarea timpului de rupere a filmului lacrimal se folosește filtrul de cobalt cu lumină
albastră
G. Fluoresceina nu este utilă în evaluarea timpului de rupere afilmului lacrimal
H. Dispariția meniscurilor lacrimale are loc în hiperlăcrimare
I. Testele de laborator permit dozarea lizozimului din lacrimi
J. Testul Schirmer presupune aplicarea unei hârtii speciale de filtru pe marginea externă a pleoapei
inferioare
94. Despre dacriocistita cronică este adevărat faptul că: p.61-62, Chiseliță
A. Este favorizată de stagnarea lacrimilor
B. Presiunea asupra regiunii presaculare determină refluxul prin punctele lacrimale
C. Se asociază cu epiforă
D. Tratamentul de prima intenție este incizia orbitei
E. Reprezintă inflamația glandei lacrimale
F. Este rezultatul obstrucției punctului lacrimal
G. Se poate complica prin conjunctivită
H. Este rezultatul unei infecții subclinice secundare obstrucției canalului lacrimal
I. Pleoapa superioară este edemațiată
J. Debutează cu durere în unghiul supero-extern al orbitei
111. Conjunctiva: pg 71
A. Acoperă fața posterioară a sclerei
B. Funcția esentială este cea de protecție
C. Este o membranã mucoasă, subțire
D. Este o structuraă fără vascularizație
E. Acoperă fața posterioară a pleoapelor
F. Este o memmbrană groasă, opacă
G. Membranã subțire, trasparentă
H. Tapetează retina
I. Acoperă corneea
J. Acoperă fața anterioară a sclerei
119.Conjunctivita herpetică: PG 81
A. Tratament antifungic
B. Majoritatea se rezolvă spontan
C. Apare în zona zoster oftalmică
D. Uneori tratament topic cu antivirale când există vezicule palpebrale sau atingere corneană
E. keratită/ vezicule palpebrale
F. Prezintă pseudo-membrană
G. Recurență secundară
H. Frecvent papilară
I. Determinată de poxvirus
J. De primo-infecție
120. Despre conjunctivita adenovirală se poate afirma: Chiseliță, p. 80
A. Însoțită de adenopatie preauriculară
B. Uneori poate prezenta keratită punctată epitelială
C. Conjunctivită foliculară acută
D. Face parte din conjunctivitele virale
E. Una dintre forme poate fi keratoconjunctivită epidemică
F. O afecțiune rară
G. Se mai numeste și boala Apollo
H. Afectează, în general, ambii ochi
I. determinată de poxvirus
J. Nu necesită tratament
130. Următoarele afirmații despre arsurile chimice sunt adevarate: Chiseliță, p.105
A. Prognostic favorabil
B. Determinate prin contact cu un agent termic C.
Pot fi produse de substanțe alcaline sau acide D.
Prezintă un prognostic rezervat
E. Se prezintă constant cu dezepitelizări corneene de tip punctat
F. Afectare palpebrală este constantă
G. Pot fi ușoare, medii sau severe
H. Pot determina reacție iridociliară
I. Pot determina leucom cornean vascularizat
J. Produse de radiațiile ultraviolete
131.Arsurile termice sunt caracterizate prin: Chiseliță, p.106
A. Tratamentul îsi propune sa evite suprainfecțiile
B. Cauza poate fi expunerea accidentală în atmosferă cu temperature ridicata
C. Vizează anexele de suprafață a ochiului
D. Poate fi determinată de radiatii ultraviolete
E. Nu se administreaza cicloplegice si antibiotice
F. Pleoapa nu este deloc implicata
G. Cauza poate fi o substanta chimica
H. Afectarea palpebrala este constantă
I. Cauza poate fi sticla topită
J. Este contraindicata administrarea de corticosteroizi topici
132. Despre keratitele herpetice sunt adevărate urmatoarele afirmații: : Chiseliță, p.91
A. Ulcerul dendritic apare dupa expunerea la ultraviolete
B. Aciclovirul nu face parte din antiviralele cu penetranță corneană
C. Formele tipice ale keratitei herpetice superficiale sunt: keratita disciformă și keratita interstițiala
necrozantă
D. Printre complicațiile ulcerului dendritic se numără: suprainfecția bacteriana și dificultăți în
vindecarea ulcerației
E. Când infecția herpetică interesează întreg segmentul anterior al ochiului, evoluția este gravă prin
riscul crescut al suprainfectiei, perforației, glaucomului secundar
F. Virusul herpetic tip 2 cauzează leziuni faciale, orale, oculare
G. Formele tipice ale keratitei herpetice superficiale sunt ulcerul dendritic și keratită în harta
geografică
H. După infecția primară cu virusul herpetic, acesta se cantonează în ganglionii senzoriali și în
cornee sub formă latentă
I. Ulcerul dendritic debutează sub forma unei plăci epiteliale opace cu aspect arborescent, punctat
sau stelat
J. Tratamentul patogenic al keratitelor virale superficiale constă în administrarea de corticosteroizii
133. Despre keratitele cu determinism imunoalergic sunt adevărate urmatoarele afirmații: p98
A. Keratita din acneea rozacee interesează mai frecvent femeile în vârstă de 30-50 ani.
B. Keratoconjunctivita primăvăratică reprezinta o inflamație unilaterală, recidivantă, în special la
adulți
C. Keratoconjuncitivita primaravaratică debutează în jurul vârstei de 5 ani și are un caracter
autolimitativ după pubertate.
D. Ulcerul Mooren este o afecțiune autoimună în care sunt produși autoanticorpi împotriva
antigenelor epiteliului cornean și conjunctival.
E. Clinic, keratoconjunctivita atopică debutează brusc cu chemozis, conjunctivită papilară și uneori
keratită punctată superficială.
F. Ulcerul Mooren evoluează cu un sindrom iritativ ușor și se caracterizează prin apariția unui ulcer
central.
G. Keratoconjunctivita atopică este o reacție de hipersensibilizare mediană de IgA
H. În formele ușoare de keratoconjunctivita atopică, se recomandă corticosteroizi administrați local
I. Manifestările oculare din keratita din acneea rozacee sunt : blefaroconjunctivită cronică,
episclerită, keratită, irită.
J. Keratoconjunctivita atopică este o afecțiune ce prezintă o exacerbarea sezonieră
135. Despre keratitele bacteriene ulcerative sunt adevărate urmatoarele afirmații: Chiseliță, p.88
A. Ulcerul central cu hipopion reprezintă un ulcer cornean cu baza infiltrată și marginile edemațiațe
B. Tratamentul patogenic constă în administrarea de corticosteroizii și are indicații clare.
C. Cicloplegicele și midriaticele previn formarea sinechiilor iriene posterioare și reduc durerea
cauzată de spasmul ciliar
D. Printre agenții etiologici se numără: stafilococ, streptococ, pseudomonas, enterobacteriacee
E. Sub tratament, ulcerul central cu hipopion se vindecă fără cicatrici
F. Diagnosticul diferențial include afecțiunile care determina sindromul ochiului roșu: conjunctivite
acute, iridociclite acute, atacul acut de glaucom
G. Leucoamele corneene centrale care scad acuitatea vizuală necesită keratoplastie penetrantă
efectuată "la cald"
H. Examenul obiectiv la ulcerului central cu hipopion relevă: congestie perikeratică intensa, infiltrat
stromal, edem perilezional, cute descemetice, reactie iridociliara reflexă, Tyndall al umorii apoase,
hipopion și mioză
I. Ulcerul marginal are cel mai frecvent etiologie streptococcică
J. Ulcerul marginal se caracterizează printr-un sindrom iritativ intens, cu prezența unui ulcer central cu
baza intens infiltrată