Caiet de Geografie Pentru Clasa A XII A

Colegiul Naţional „I. L.
Caragiale”, Bucureşti
IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ
Caiet de
GEOGRAFIE
pentru clasa a XII-a
ISBN 978-973-0-39772-7
BUCUREŞTI – 2024
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti
IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ
Caiet de
GEOGRAFIE
pentru clasa a XII-a
ISBN 978-973-0-39772-7
Bucureşti
2024
Caiet de geografie pentru clasa a XII-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-39772-7, Bucureşti, 2024
1
COLEGIUL NAŢIONAL „ION LUCA CARAGIALE”
www.cnilcb.ro
Bucureşti – Calea Dorobanţilor nr. 163, Sector 1
Telefon: 0212.301.021
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com
Editor: Prof. gr. I Andreia BODEA, Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale”, Bucureşti
Referenţi: Prof. dr. Liliana MATASARIU, Colegiul Național „Sfântul Sava”, București
Prof. gr. I. Dorina NEDELEA, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, Bucureşti
Prof. gr. I, drd. Ana-Maria AGAPE, Colegiul Tehnic „Miron Costin”, Roman
Prof. dr. Viorel PARASCHIV, Liceul Tehnologic Economic de Turism, Iaşi
Prof. gr. I Mircea FURDUI, Colegiul Economic „George Bariţiu”, Sibiu
Prof. dr. Ovidiu Andrei Cristian BUZOIANU, Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale”,
Bucureşti
Prof. dr. Mihai DUMITRESCU, Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță”, București
Redactare şi tehnoredactare: prof. Ioan MĂRCULEŢ
Ioan MĂRCULEŢ – doctor în geografie (2012), cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și
Strei. Studiu geomorfologic (susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române), și profesor
gradul I – este autorul sau coautorul a peste 100 de cărți și broșuri (studii de specialitate,
monografii, enciclopedii, dicționare, manuale și caiete școlare etc.). A publicat, singur sau în
colaborare, peste 200 de studii de geografie (geomorfologie, climatologie, geografia mediului,
geografia populației și așezărilor, geografie economică, geografie politică și geopolitică etc.), istorie
și sociologie, precum și peste 200 de articole de popularizare și cu caracter școlar.
Cătălina MĂRCULEŢ – cercetător științific în Institutul de Geografie al Academiei Române,
doctor în geografie din anul 2010 (cu teza Clima şi riscurile climatice din Depresiunea Alba Iulia–
Turda), cu o activitate științifică alcătuită din: peste 50 de cărți, caiete și broșuri realizate în
colaborare, 10 capitole în volume, peste 150 de articole ştiințifice în diverse reviste de specialitate
acreditate, rezultatul a peste 100 de comunicări susținute la diferite sesiuni şi conferințe, naționale
şi internaționale, alături de alte peste 100 de articole şi broşuri de popularizare şi informare.
ISBN 978-973-0-39772-7
Important: Prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai cu

acordul autorilor.
Prezentul caiet reprezintă reeditarea lucrării Geografie, clasa a XII-a (Europa, România,
Uniunea Europeană – probleme fundamentale). Caiet de lucru (2021), cu modificări şi
completări.
Adrese de contact: ioan_marculet@yahoo.com; imarculet@gmail.com; catalina.marculet@gmail.com.

2
Cuprins
Europa şi România – elemente geografice de bază / 4

Spaţiul european şi spaţiul românesc. Poziţia geografică şi poziţia geopolitică / 4
Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României / 6
I. Relieful major / 6
II. Clima / 16
III. Hidrografia / 24
IV. Învelişul biopedogeografic / 29
V. Resursele naturale / 32
VII. Recapitulare: caracteristicile fizico-geografice ale unor state din Europa / 34
Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României / 36
I. Harta politică a Europei / 36
II. România ca stat al Europei / 37
III. Populaţia şi caracteristicile ei geodemografice / 38
IV. Sistemul de oraşe al Europei. Analiza geografică a unor oraşe / 43
V. Activităţile economice – caracteristici generale. Industria energetică / 46
VI. Sisteme de transport / 50
Mediul înconjurător şi peisaje / 53
Regiuni geografice în Europa şi în România / 54
Carpaţii – studiu de caz / 54
Ţările vecine României – caracterizare geografică succintă / 55
Recapitulare: caracteristicile geodemografice şi socio-economice ale unor state din
Europa / 57
România şi Uniunea Europeană / 58
Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene / 58
Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale Uniunii Europene / 59
Statele Uniunii Europene – privire generală şi sistemică. Studii de caz / 60
România ca parte a Uniunii Europene / 63
I. Oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru Uniunea Europeană / 63
II. România şi ţările Uniunii Europene. Interdependenţe geografice, economice şi
culturale / 64
III. Problema energiei în Uniunea Europeană şi în România / 65
Europa şi Uniunea Europeană în lumea contemporană / 67
Probleme fundamentale ale lumii contemporane – prezentare sintetică / 67
Rolul Europei în construirea lumii contemporane / 68
Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii
contemporane / 68
Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă Europeană / 69
Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii
contemporane în următoarele decenii / 70
Opţional: Subiect pentru pregătirea examenului de bacalaureat / 71
Bibliografie / 74
3
Europa şi România – elemente geografice de bază
Spaţiul european şi spaţiul românesc.

Poziţia geografică şi poziţia geopolitică
A. Spaţiul european
 Pentru Europa, stabiliţi:
1. Emisfera în care se află: _________________________________________________________________.
2. Oceanele şi continentul cu care intră în contact la:
a. nord = ………………………...; b. vest = ……...…………………; a. est = ……………………….......
3. Elementele naturale care separă Europa de Asia: ______________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
4. Punctele extreme la:
a. nord: …………………………………………….; b. vest: ……………………………………………...;
c. sud: ……………………………………………….; d. est: ………………………………………………...
5. Principala zonă de climă în care se află: ____________________________________________________.
 Ţărmurile Europei – scăldate de numeroase mări – sunt destul de sinuoase.
 Analizați harta de mai jos („Ţărmurile Europei”) şi, cu ajutorul manualului şi atlasului
geografic, realizaţi următoarele sarcini de lucru:
1. scrieţi numele mărilor marcate cu Ţărmurile Europei
numere de la 1 la 10:
1. ..........................; 2. ...........................;
3. ..........................; 4. ...........................;
5. ..........................; 6. ...........................;
7. ..........................; 8. ...........................;
9. ..........................; 10. ..........................
2. scrieţi numele peninsulelor marcate cu
litere de la A la G:
A. ..........................; B. ..........................;
C. ..........................; D. ..........................;
E. ..........................; F. ...........................;
G. ..........................; F. .........................;
3. scrieţi numele insulelor marcate cu
litere de la a la j:
a. ..........................; b. ..........................;
c. ..........................; d. ..........................;
e. ..........................; f. ...........................;
g. ..........................; h. ............................; i. ..............................; j. .............................. .............; C. .............. ;
4. marcaţi, pe hartă, cu  – Golful Botnic, cu  – Golful Finic, cu ฀ – Golful Riga şi  – Golful Biscaya.
 În Europa sunt teritoriile a 48 de state. O parte dintre acestea sunt membre ale Uniunii Europene (UE) şi ale
Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
B. Spaţiul românesc
 Analizaţi harta „România – coordonate geografice şi puncte extreme” (pag. 5) şi
completaţi spaţiile libere din textul de mai jos.
România este o ţară central-europeană, cu suprafaţa de ………………………… . Ea este situată la
intersecţia paralelei de ………………………… cu meridianul de ………………………… .
4
Punctele extreme ale teritoriul său sunt: ………………………… (la nord), ………………………… (la
est), ………………………… (la sud) şi ………………………… (la vest).
România – coordonate geografice şi puncte extreme
 Prin elementele sale naturale, România este considerată ţară carpato – dunăreano (danubiano) – pontică.
 Aduceţi argumente pentru a demonstra faptul că România este …
a. „ţară carpatică”: _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. „ţară dunăreană (danubiană)”: __________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
c. „ţară pontică”: ________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Din anul 2004 România este stat membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), iar din 2007
este membru al Uniunii Europene (UE).
  
5
Elemente fizico-geografice definitorii ale
Europei şi ale României
I. Relieful major
A. Relieful Europei
1. Date generale şi trepte de relief
Din punct de vedere tectonic, Europa aparţine Plăcii Eurasiatice.
Altitudinea medie a reliefului este de cca 300 m.
 Utilizaţi diferite surse de informare şi stabiliţi:
1. altitudinea minimă şi locul în care se înregistrează: ___________________________________________;
2. altitudinea maximă şi locul în care se înregistrează: ___________________________________________.
 Aproximativ 85% din relieful continentului este reprezentat de câmpii şi podişuri (sub 500 m altitudine), iar restul
de 15%, de munţi şi dealuri înalte.
2. Evoluţia paleogeografică a reliefului Europei
Relieful Europei a evoluat de la nord la sud în mai multe etape.
 Utilizând diferite surse de informare, realizaţi evoluţia paleogeografică a reliefului
Europei pe structura de mai jos. Localizaţi, pe hartă, unităţile de relief precizate în text.
 Cele mai vechi porţiuni de uscat se menţin din Precambrian: Scutul Baltic şi Platforma Est-
Europeană.
 În prima parte a Paleozoicului a avut loc orogeneza caledoniană. Aceasta a avut ca rezultat înălţarea
mai multor unităţi de relief: ________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 În a doua parte a Paleozoicului a avut loc orogeneza hercinică. Atunci au fost înălţate următoarele
unităţi de relief: __________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 În Mezozoic şi Neozoic s-a produs orogeneza alpină, când în sudul continentului au fost create mai
multe lanţuri montane: ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
3. Aspecte ale reliefului minor
În cadrul reliefului major, agenţii interni şi externi au determinat formarea reliefului minor (derivat).
Tipuri şi forme de relief derivat

 Relief glaciar câmpii de eroziune, circuri glaciare, văi glaciare, morene (în Pen. Scandinavia, I. Islanda, M-ţii Alpi,
M-ţii Caucaz, M-ţii Carpaţi, Câmp. Est-Europeană ş.a.).
 Relief vulcanic conuri, cratere, platouri vulcanice ş.a. (în I. Islanda, M-ţii Apenini, Masivul Central Francez, M-ţii
Carpaţi ş.a.).
 Relief litoral  ţărmuri cu fiorduri (în I. Islanda, Pen. Scandinavia, I. Marea Britanie ş.a.);
 ţărmuri cu riass (în: sud-vestul I. Marea Britanie, Pen. Bretagne, nord-vestul Pen. Iberice ş.a.);
 ţărmuri cu estuare (estuarele Tamisei, Elbei, Senei, Loarei ş.a.);
 ţărmuri cu delte (deltele Dunării, Volgăi, Tibrului, Ronului ş.a.);
 ţărmuri cu insule şi canale / dalmatic (ţărmul Croaţiei la Marea Adriatică);
 ţărmuri cu lagune (lagunele Veneţia, Razim-Sinoie ş.a.);
 ţărmuri cu limanuri (limanurile Nistrului, Niprului ş.a.).
6
Explicaţi formarea reliefului glaciar?
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, explicaţi prezenţa vulcanilor activi în:
a. Insula Islanda (ex.: vulcanul Hekla).
b. Bazinul Mării Mediterane (ex.: vulcanii Vezuviu, Etna).
Tipuri de țărmuri: a. cu fiorduri; b. cu riass; c. cu estuare; d. cu delte și limanuri; e. cu lagune și limanuri; f. dalmatic.
 Localizaţi pe hartă:
a. fiordurile din Pen. Scandinavia, I. Islanda şi I. Marea Britanie;
b. estuarele fluviilor: Elba, Tamisa, Sena, Garonne şi Tejo;
c. deltele fluviilor: Vistula, Ebro, Ron (Rhône), Tibru, Pad, Dunărea şi Volga;
d. ţărmul Croaţiei la Marea Adriatică (dalmatic);
e. lagunele Veneţia şi Razim-Sinoie;
f. limanurile Nistrului şi Niprului.
4. Unităţi de relief
 Analizați harta de mai jos („Europa – unităţi de relief”) şi, cu ajutorul manualului şi
atlasului geografic, scrieţi numele unităţilor de relief marcate cu numerele:
1. ……………………………..; Europa – unităţi de relief
2. ……………………………..;
3. ……………………………..;
4. ……………………………..;
5. ……………………………..;
6. ……………………………..;
7. ……………………………..;
8. ……………………………..;
9. ……………………………..;
10. ……………………………;
11. ……………………………;
12. ……………………………;
13. ……………………………;
14. ……………………………;
15. ……………………………;
16. ……………………………;
17. ……………………………;
18. ……………………………;
19. ……………………………;
20. ……………………………;
7
21. ……………………………; 22. ……………………………; 23. ……………………………;
24. …………………………….; 25. ……………………………; 26. …………………………….
 Folosiţi textul din „Document” (p. 8-9) şi alegeţi varianta corectă de răspuns pentru
afirmaţiile de mai jos:
1. Munții Caucaz s-au format prin:
a. acumulări de sedimente b. încrețire și vulcanism c. numai prin încrețire
2. Munții Pirinei sunt:
a. foarte fragmentați b. fragmentați moderat c. masivi
3. Munții Scandinaviei s-au înălțat în orogeneza:
a. alpină b. caledoniană c. hercinică
4. Munții Carpați au altitudini:
a. sub 1.500 m b. între 1.500 și 2.500 m c. peste 2.500 m
5. S-a format prin colmatarea unui golf, Câmpia:
a. Est-Europeană b. Padului c. Panonică
6. Munții Ural sunt orientați:
a. est–vest b. nord–sud c. nord-vest–sud-est
7. Altitudinea maximă de 4.807 m este întâlnită în Munții:
a. Alpi b. Carpați c. Caucaz
8. Unitatea de relief fluvio-glaciara dezvoltată pe un fundament vechi în scufundare se numește:
a. Câmpia Padului b. Câmpia Panonică c. Câmpia Nord-Europeană
Document
I. Munții (Alpii) Scandinaviei
- formați în orogeneza caledoniană;
- alcătuiți din șisturi cristaline, granite, gnaise;
- lanț montan orientat nord-est–sud-vest, erodat și fragmentat;
- altitudini de până la 2.500 m (2.469 m, în Vf. Jotunheimen);
- relief glaciar (fiorduri în zona litorală).
II. Munții Ural
- formați în orogeneza hercinică;
- alcătuiți din șisturi cristaline, roci vulcanice, calcare, gresii;
- lanț montan (peste 2.000 km) orientat nord–sud, erodat și fragmentat;
- altitudini sub 2.000 m (1.894 m, în Vf. Narodnaia);
- relief glaciar, carstic.
III. Munții Alpi
- formați în orogeneza alpină;
- alcătuiți din șisturi cristaline, calcare, granit;
- lanț montan (cca 1.200 km) masiv, format din culmi paralele;
- altitudini de peste 4.500 m (4.807 m, în Vf. Mont Blanc);
- relief glaciar, carstic etc.
IV. Munții Caucaz
- alcătuiți din șisturi cristaline, granit, roci vulcanice, calcare, conglomerate;
- lanț montan masiv;
- altitudini de peste 5.500 m (5.642 m, în Vf. Elbrus);
- relief glaciar, vulcanic etc.
V. Munții Pirinei
- alcătuiți din șisturi cristaline, calcare;
- lanț montan cu masivitate remarcabilă;
8
- altitudini de peste 3.000 m (3.404 m, în Vf. Pic Aneto);
- relief glaciar.
VI. Munții Carpați
- alcătuiți din șisturi cristaline, fliș, roci vulcanice, calcare;
- au traseu sinuos și sunt mai fragmentați (închid în interior Depresiunea Colinară a Transilvaniei);
- altitudini de peste 2.500 m (2.655 m, în Vf. Gerlachovský);
- relief glaciar, carstic, vulcanic.
VII. Câmpia Est-Europeană
- cu structură de podiș, formată pe un fundament de vârstă precambriană, prin eroziune și acumulări fluvio-glaciare;
- asociere de câmpii joase, coline și podișuri vechi (cu înălțimi de 300-400 m);
- relief glaciar.
VIII. Câmpia Nord-Europeană (Germano-Poloneză)
- câmpie fluvio-glaciară pe un fundament vechi în subsidență;
- roci sedimentare acoperite cu loess;
- altitudini de cca 200 m;
- relief glaciar, în zona litorală sunt poldere, estuare, delte, lagune etc.
IX. Câmpia Padului
- câmpie fluvio-lacustră, formată prin colmatarea cu sedimente a unui vechi golf al Mării Adriatie;
- altitudini de cca 100 m, mai mari (300-400 m) la contactul cu unitățile de relief vecine;
- în zona litorală cu deltă și lagune.
X. Câmpia Panonică
- câmpie fluvio-lacustră, pe un fundament faliat și coborât în trepte;
- alcătuită din sectoare joase (sub 150 m) și sectoare mai înalte (150-300 m);
- relief de tasare (crovuri), eolian (dune) etc.
B. Relieful României
1. Date generale şi trepte de relief
Altitudinea medie a reliefului este de cca 420 m. Altitudinea minimă este de 0 m (la ţărmul Mării Negre), iar
altitudinea maximă de 2.544 m (în Vârful Moldoveanu din Munţii Făgăraşului).
Relieful României cuprinde toate formele majore (munţi, podișuri, dealuri și câmpii), precum și majoritatea celor
medii și minore.
Dispunerea spaţială a reliefului major se face în trepte și cercuri concentrice, proporţionale ca suprafaţă (28% munți,
42% dealuri și podișuri și 30% câmpii).
2. Aspecte ale reliefului major
Cele patru tipuri majore de relief (munţi, dealuri, podişuri şi câmpii) se evidenţiază prin modul de formare şi prin
particularităţile specifice.
 Folosiţi diferite surse de informare şi caracterizaţi tipurile majore de relief din România.
 Munţii au altitudinea medie de 950 m. Schiţa geologică generalizată a României
În cadrul lor se disting: Legenda
 munţii formaţi din roci cristaline (şisturi I. Formaţiuni metamorfice:
a. șisturi cristaline;
cristaline) ___________________________ b. șisturi verzi.
____________________________________ II. Roci eruptive:
____________________________________ c. granit;
d. riolit și dacit;
___________________________________; e. bazalt;
(munții Rodnei, Leaota, Făgăraşului, Parâng, f. andezite, piroclastite ș.a.
Poiana Ruscă ş.a.); III. Formaţiuni sedimentare
 munţii formaţi din roci vulcanice __________________________________________________________
9
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
(munții Oaş, Căliman, Gurghiu, Metaliferi ş.a.);
 munţii formaţi din roci sedimentare cutate (fliş) ______________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
(munții Stânişoarei, Goşmanu, Vrancei, Buzăului ş.a.).
 Dealurile _________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Podişurile ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Câmpiile:
 câmpii piemontane _____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
(câmpiile Piteştiului, Târgoviştei, Râmnicului ş.a.);
 câmpii tabulare ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
(câmpiile Bărăganului, Burnasului, România – unităţi şi subunităţi de relief
Vlăsiei, Aradului ş.a.);
 câmpii de subsidenţă ____________
________________________________
________________________________
________________________________
_______________________________.
(câmpiile Timişului, Crişurilor,
Șomeșului, Buzăului, Siretului Inferior
ş.a.).
3. Unităţile de relief
 Analizați harta alăturată
(„România – unităţi şi subunităţi de
relief”) şi, pe baza cunoştinţelor
acumulate în anii anteriori,
completaţi tabelul de mai jos.
Unitate de relief Subunitate de relief
1. ……………………………………………………………….
I. ………………………………………….. 2. ……………………………………………………………….
3. ……………………………………………………………….
4. ……………………………………………………………….
II. ...………………………………………. 5. ……………………………………………………………….
6. ……………………………………………………………….
7. ……………………………………………………………….
8. ……………………………………………………………….
III. ..………………………………………. 9. ……………………………………………………………….
10. ……………………………………………………………...
10
Unii autori disting doar două subunităţi: Munţii Banatului
(între Dunăre şi Mureş) şi Munţii Apuseni (între Mureş şi
Barcău).
Zona marginală/peritransilvană
Podişul Transilvaniei, cu:
IV. .……………………………………….. 11. ……………………………………………………………...
12. ..…………………………………………………………….
13. ...……………………………………………………………
14. ……………………………………………………………...
V. ...……………………………………….. 15. ……………………………………………………………...
16. ……………………………………………………………...
VI. .………………………………………..
17. ……………………………………………………………...
VII. ……………………………………….. 18. ……………………………………………………………...
19. ……………………………………………………………...
VIII. ...…………………………………….
20. ……………………………………………………………...
IX. .……………………………………….. 21. ……………………………………………………………...
Unii autori disting trei subunităţi: Masivul Dobrogei de Nord,
Podişul Dobrogei Centrale şi Podişul Dobrogei de Sud.
22. ……………………………………………………………...
X. ...……………………………………….. 23. ……………………………………………………………...
24. ……………………………………………………………...
25. ……………………………………………………………...
XI. .……………………………………….. 26. …………………………………………………………..….
27. ……………………………………………………………...
28. ……………………………………………………………...
XII. ……………………………………….. 29. ……………………………………………………………...
30. ……………………………………………………………...
Unii autori disting cinci subunităţi: Câmp. Olteniei, Câmp.
Munteniei de Vest/Câmp. Teleormanului, Câmp. Munteniei
Centrale/Câmp. Bucureştiului, Câmp. Bărăganului şi Câmp.
Buzău-Siret.
XIII. .……………………………………..
 Folosiţi textul din „Document” (p. 13-16) şi rezolvaţi exerciţiile A, B şi C.

A. Stabiliţi valoarea de adevăr – adevărat (A) sau fals (B) – pentru afirmaţiile de mai jos:
________ 1. Relieful glaciar (circuri, văi glaciare) este prezent în Munții Rodnei.
________ 2. Grupa Bucegi este situată în vestul Carpaților Meridionali.
________ 3. Munții Poiana Ruscă au altitudini mai mari de 1.500 m.
________ 4. Domurile (cutele ușor boltite) sunt prezente în Câmpia Transilvaniei.
________ 5. În Subcarpații Curburii sunt pinteni montani din fliș.
________ 6. Câmpia Moldovei are înălțimi de 300-400 m.
________ 7. În vestul Podișului Dobrogei sunt țărmuri cu faleză și lagune.
________ 8. În Câmpia Timișului s-au format crovuri.
________ 9. Măgurile din Dealurile de Vest sunt alcătuite din roci mai moi (argile, pietrișuri, nisipuri).
________ 10. Relieful Deltei Dunării este format din grinduri.
11
B. Alegeţi varianta corectă de răspuns pentru afirmaţiile de mai jos:
1. Culoarul Timiș-Cerna mărginește Grupa:
a. Bucegi b. Făgăraș c. Parâng d. Retezat-Godeanu
2. Grupa montană masivă din Carpații Românești se numește:
a. Carpații de Curbură b. Munții Apuseni c. Munții Banatului d. Munții Poiana Ruscă
3. Subunitatea de relief care face parte din Podișul Transilvaniei se numește:
a. Podișul Bârladul b. Podișul Mehedinți c. Podișul Someșan d. Podișul Sucevei
4. Calcare acoperite cu loess se găsesc în:
a. Câmpia Moldovei b. Podișul Dobrogei de Sud c. Podișul Târnavelor d. Subcarpații Getici
5. Câmpia Siretului Inferior face parte din:
a. Câmpia Moldovei b. Câmpia Olteniei c. Câmpia de Vest d. Sectorul Estic al Câmpiei Române
6. La nord de Valea Nerei se întinde unitatea de relief numită:
a. Dealurile de Vest b. Podișul Getic c. Podișul Mehedinți d. Subcarpații Curburii
7. S-a format în orogeneza alpină prin încrețire, Podișul:
a. Getic b. Mehedinți c. Moldovei d. Transilvaniei
8. A fost înălțat în orogeneza caledoniană:
a. Podișul Bârladului b. Podișul Casimcei c. Podișul Dobrogei de Sud d. Podișul Someșan
9. Numeroase crovuri se găsesc în:
a. Câmpia Bărăganului b. Câmpia Carei c. Câmpia Moldovei d. Câmpia Transilvaniei
10. Nu se găsește relief glaciar în:
a. Carpații Maramureșului b. Grupa Parâng c. Grupa Retezat-Godeanu d. Munții Banatului
și ai Bucovinei
C. Scrieţi:
 trei deosebiri între relieful Carpaţilor Orientali şi relieful Carpaţilor Meridionali;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 o asemănare şi două deosebiri între relieful Munţilor Banatului şi relieful Munţilor Apuseni;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 o asemănare şi două deosebiri între relieful Subcarpaţilor Moldovei şi relieful Subcarpaţilor Getici;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 trei deosebiri între relieful Podişului Mehedinţi şi relieful Podişului Getic.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
12
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Document
I. Carpaţii Orientali
Poziţia geografică și/sau limite: între graniţa cu Ucraina şi Valea Prahovei.
Caracteristici generale:
- s-au format în orogeneza alpină prin încrețire și erupții vulcanice;
- în mare parte sunt alcătuiți din trei fâșii de roci distribuite paralel: vulcanice (la vest), metamorfice (șisturi cristaline, în
centru) și fliș (roci sedimentare cutate, la est și sud);
- sunt fragmentați de văi și depresiuni;
- relief glaciar în Grupa Nordică (Munții Rodnei) și în Grupa Centrală (Munții Căliman).
Subdiviziuni:
Carpații Maramureșului și ai Bucovine (Gupa Nordică a Carpaților Orientali):
- s-au format prin încreţirea scoarţei terestre (în partea centrală şi de est) și prin vulcanism;
- sunt alcătuiți din trei fâșii de roci distribuite paralel: vulcanice (la vest), șisturi cristaline (în centru) și fliș (la est);
- direcţia generală de orientare a culmilor montane este de la nord-vest la sud-est;
- altitudinea maximă este de 2.303 m, în Vf. Pietrosu (Munții Rodnei).
Carpații Moldo-Transilvani (Gupa Centrală a Carpaților Orientali):
- s-au format prin încreţirea scoarţei terestre (în partea centrală şi de est) și prin vulcanism;
- sunt alcătuiți din trei fâșii de roci distribuite paralel: vulcanice (la vest), șisturi cristaline (în centru) și fliș (la est);
- direcţia generală de orientare a culmilor montane este de la nord-vest la sud-est;
- altitudinea maximă este de 2.100 m, în Vf. Pietrosu (Munții Căliman).
Carpații de Curbură (Gupa Sudică a Carpaților Orientali):
- s-au format prin încreţirea scoarţei terestre
- sunt alcătuiți preponderent din fliș;
- direcţia generală de orientare a culmilor montane este de la nord-est la sud-vest și de la nord la sud;
- altitudinea maximă este de 1.954 m, în Vf. Ciucaș (Munții Ciucaș).
 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, realizaţi schiţa simplificată a Carpaţilor Orientali, având în

vedere alcătuirea petrografică şi orientarea culmilor montane.
II. Carpaţii Meridionali

Poziţia geografică și/sau limite: între Valea Prahovei (la est) și Culoarul Timiș-Cerna (la vest).
Caracteristicile generale ale reliefului:
- s-au format în orogeneza alpină prin încrețire;
- în mare parte sunt alcătuiți din roci metamorfice (șisturi cristaline), local din roci sedimentare (calcare și conglomerate);
- sunt masivi;
- relief glaciar în toate grupele;
- altitudini mai mari de 2.500 m.
Subdiviziuni:
Grupa Bucegi, în est, cu înălțimea maximă de 2.505 m în Vf. Omu (Munții Bucegi);
13
Grupa Făgăraș, între Valea Dâmboviței și Defileul Oltului, cu înălțimea maximă de 2.544 m în Vf. Moldoveanu
(Munții Făgărașului);
Grupa Parâng, între defileurile Oltului și Jiului, cu nodul orografic și înălțimea maximă de 2.509 m în Vf.
Parângul Mare (Munții Parâng);
Grupa Retezat-Godeanu, în vest, cu nodul orografic în Munții Godeanu și înălțimea maximă de 2.519 m în Vf.
Peleaga (Munții Retezat).
III. Carpaţii Occidentali
Poziţia geografică și/sau limite: între Defileul Dunării (la sud) și văile Barcăului și Someșului (la nord).
- s-au format în orogeneza alpină prin încrețire și erupții vulcanice;
- sunt alcătuiți din roci vulcanice, metamorfice (șisturi cristaline) și roci sedimentare (calcare, conglomerate, gresii ș.a.);
- relief carstic (în regiunile cu calcare).
Subdiviziuni:
Munții Banatului:
- s-au format prin încrețire;
- sunt alcătuiți din șisturi cristaline, calcare ș.a.;
- altitudinea maximă de 1.447 m în Vf. Piatra Goznei (Munții Semenicului).
Munții Poiana Ruscă:
- s-au format prin încrețire;
- sunt alcătuiți din șisturi cristaline;
- sunt masivi;
- altitudinea maximă de 1.374 m în Vf. Padeș.
Munții Apuseni:
- s-au format prin încrețire și erupții vulcanice;
- sunt alcătuiți din șisturi cristaline, roci vulcanice, calcare, gresii ș.a., cu aspect de mozaic petrografic;
- altitudinea maximă de 1.848 m în Vf. Bihor (Munții Bihorului).
IV. Depresiunea Colinară a Transilvaniei / Depresiunea Transilvaniei
Poziţia geografică și/sau limite: în partea centrală a României.
- s-a format prin umplerea cu aluviuni (sedimentare) a unui regiuni coborâte din interiorul arcului carpatic;
- este formată din roci sedimentare: pietrișuri, nisipuri, gresii, argile, marne, sare ș.a.;
- straturile de roci sunt slab înclinate la nord, ușor boltite (domuri) în centru (Câmpia Transilvaniei și Podișul
Târnavelor) și cutate (inclusiv cute diapire) spre periferie;
- înălțimile scad de la est (700-800 m) spre vest (300-400 m).
Subdiviziuni:
Zona marginală (peritransilvană)
Podișul Transilvaniei, cu:
Podişul Someşan, în nord-vest, cu altitudini de 500-600 m.
Câmpia Transilvaniei, în partea centrală, alcătuită din dealuri cu altitudini de 400-500 m.
Podişul Târnavelor, în sud, cu altitudini de 350-700 m.
V. Subcarpaţii Subcarpaţii – model general
Poziţia geografică și/sau limite: între Valea Moldovei
(la nord) și Valea Motrului (la sud).
- s-au format spre finalul orogenezei alpine prin încrețire rocilor
acumulate la marginile Carpaților Orientali și Meridionali;
- sunt alcătuiți din roci sedimentare (gresii, conglomerate, argile,
marne, pietrișuri ș.a.);
- în general, se prezintă sub forma unor șiruri de depresiuni
străjuite de dealuri;
- local sunt cute diapire cu sare.
Subdiviziuni:
14
Subcarpaţii Moldovei:
- între văile Moldovei (la nord) şi Trotuşului (la sud);
- formaţi dintr-un singur şir de depresiuni (submontane) şi dealuri;
- înălţimea maximă este de 911 m, în Culmea Pleşului.
Subcarpaţii Curburii:
- între văile Trotuşului (la nord) şi Dâmboviţei (la vest);
- formați din două șiruri de depresiuni (submontane şi intracolinare) şi două şiruri de dealuri (interne şi externe);
- subunitatea este străpunsă de pinteni montani din fliş;
- înălţimea maximă este de 996 m, în Măgura Odobeşti.
Subcarpaţii Getici
- între văile Dâmboviţei (la est) şi Motrului (la vest);
- formaţi, pe cea mai mare parte, din două şiruri de depresiuni (submontane şi intracolinare) şi două şiruri de dealuri
(interne şi externe);
- înălţimea maximă este de 1.218 m, în Măgura Chiciora.
VI. Podişul Mehedinţi
Poziţia geografică / limite: în sud-vestul țării, între Valea Motrului (la nord-est) și Valea Dunării (la sud-vest).
- s-a format prin încrețire în orogeneza alpină (unitate de tip carpatic);
- este alcătuit din șisturi cristaline și calcare;
- interfluviile sunt lungi și relativ netede;
- relief carstic (chei, doline, peșteri);
- înălțimile sunt de 500-600 m.
VII. Podişul Moldovei
Poziţia geografică și/sau limite: în nord-estul țării.
- s-a format prin acumulări de sedimente;
- este alcătuit din roci sedimentare (argile, gresii, marne, conglomerate, calcare, pietrișuri, nisipuri ș.a.);
- straturile de roci sunt dispuse monoclinal (înclină ușor spre sud-est și sud);
- sunt frecvente alunecările de teren.
Subdiviziuni:
Podișul Sucevei, în nord-vestul unității, cu altitudini de 400-600 m (688 m în Dealul Ciungi);
Câmpia Moldovei (Jijiei), în nord-est, cu aspect colinar şi altitudini de cca 200 m;
Podișul Bârladului, în sud, cu înălțimi de 400-500 m (la nord) și 200 m (la sud).
VIII. Podişul Getic
Poziția geografică și/sau limite: în sudul țării, între văile Dâmboviței (la est) și Dunării (la vest).
- podiș piemontan format prin acumulare de sedimente transportate de râuri;
- este alcătuit din roci sedimentare (pietrișuri, nisipuri, argile ș.a.);
- staturile de roci sunt dispuse ușor monoclinal (de la nord spre sud);
- predomină interfluviile extinse (mai înguste spre nord, cu abrupturi de cuestă) separate de văi largi;
- altitudinile scad de la nord (500-700 m) spre sud (sub 300 m).
IX. Podişul Dobrogei
Poziția geografică și/sau limite: în sudul-estul țării, între Dunăre (la vest și nord) și Marea Neagră (la est).
- cea mai complexă unitate de podiș din România, formată, treptat, în orogenezele caledoniană (Podișul Casimcei) și
hercinică (Munții Măcinului) și prin sedimentare (Podișul Dobrogei de Sud ș.a.);
- este alcătuit din roci variate: șisturi verzi (Podișul Casimcei), granite (Munții Măcinului), calcare (Podișul Babadagului,
Podișul Dobrogei de Sud), loess (Podișul Dobrogei de Sud) ș.a.;
- la est sunt prezente țărmuri joase (cu lagune și limanuri) și țărmuri înalte (cu faleză și plaje îngustă).
Subdiviziuni:
Masivul (Podișul) Dobrogei de Nord:
- s-a format în orogenezele caledoniană și hercinică și prin sedimentare;
- este alcătuit din șisturi verzi (Podișul Casimcei), granite (Munții Măcinului), calcare (Podișul Babadagului), loess ș.a.;
- înălțimile sunt de 300-400 m (altitudinea maximă: 467 m în Vf. Greci, Munții Măcinului).
Podişul Dobrogei de Sud:
- s-a format prin sedimentare;
15
- este alcătuit din calcare vechi și gresii acoperite de loess;
- înălțimile ajung până la cca 200 m.
X. Dealurile de Vest
Poziția geografică / limite: între Valea Nerei (la sud) și Carpații Orientali (la nord).
- s-au format prin acumulări de sedimente depuse de râuri (ulterior râurile s-au adâncit și au creat văi largi);
- sunt alcătuiți din pietrișuri, nisipuri, argile etc.;
- în general, altitudinile scad de la contactul cu munții (250-400 m) la contactul cu Câmpia de Vest (150-200 m);
- din loc în loc, rocile sedimentare sunt străpunse de măguri din roci mai dure (cristaline, calcare, eruptive) și mai înalte
(500-700 m).
XI. Câmpia de Vest
Poziția geografică și/sau limite: în vestul României.
- s-a format prin acumulări de sedimente (pietrișuri, nisipuri, argile, loess);
- nisipul s-a acumulat sub formă de dune, în Câmpia Carei, iar pe loess s-au format crovuri, în Câmpia Timișului;
- se disting: câmpii înalte (peste 100 m), de glacis și piemontane, și câmpii joase (80-100 m), de subsidență.
XII. Câmpia Română
Poziția geografică și/sau limite: în sudul României.
- s-a format prin acumulări de sedimente (pietrișuri, nisipuri, argile, loess);
- nisipul s-a acumulat sub formă de dune, în Câmpia Olteniei și pe dreapta văilor din Câmpia Bărăganului, iar pe loess s-
au format crovuri, în Sectorul Central, în Câmpia Bărăganului etc.;
- altitudinile scad de la nord la sud și de la vest la est (cca 300 m, în Câmpia Piteștilor, și sub 10 m, în Câmpia
Siretului Inferior).
Subdiviziuni:
Sectorul Vestic (Câmpia Olteniei), situat între Dunăre (la vest) și Olt (la est), este alcătuit din câmpii tabulare
și de terase.
Sectorul Central (Câmpia Olt-Argeş 1, este alcătuit din câmpii tabulare și câmpii piemontane.
Sectorul Estic (Câmpia Munteniei de Est), situat între Argeș (la vest) și Dunăre (la est), este alcătuit din
câmpii piemontane, câmpii tabulare și câmpii de subsidență.
[Câmpia Bărăganului este o subunitate a Sectorului Estic. Este o câmpie tabulară de loess, cu altitudini de 15-90
m. Pe dreapta râurilor Călmăţui şi Ialomiţa sunt acumulări de nisip.]
XIII. Delta Dunării
Poziția geografică și/sau limite: în estul României.
- a apărut prin acumularea de aluviuni (pietrișuri, argile, mâluri) într-un fost golf al Mării Negre, fiind, în prezent, o câmpie
aluvionară în formare;
- uscat este format din grinduri: fluviale (longitudinale), fluvio-maritime (transversale) și continentale;
- relieful are altitudinea medie de cca 0,5 m și altitudinea maximă de cca 12 m.
  
II. Clima
A. Clima Europei
 Cea mai mare parte a Europei se află în zona temperată. Face excepţie doar
extremitatea nordică (inclusiv insulele din nord), ce se înscrie în zona rece.
1. Factorii genetici ai climei
Pe lângă poziţia geografică, la formarea caracteristicilor elementelor climatice
contribuie mai mulţi factori.
1
În literatura de specialitate, Sectorul Central este denumit şi Câmpia Munteniei de Vest sau Câmpia Teleormanului.
16
 Folosiţi diferite surse de informare şi arătaţi importanţa factorilor genetici de mai jos
în formarea caracteristicilor elementelor climatice.
 radiaţia solară globală __________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 circulaţia generală a maselor de aer _______________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 extinderea masei continentale de la vest spre est _____________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 munţii _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 prezenţa pe trei laturi a unor întinse mase acvatice;
 curenţii oceanici ______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
2. Caracteristicile elementelor climatice

 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi caracteristicile elementelor climatice din Europa.
 Temperatura
 temperatura medie a lunii ianuarie ________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 temperatura medie a lunii iulie ____________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 amplitudinea termică ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Precipitaţiile medii anuale ___________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Diagramă climatică
 Analizaţi graficul alăturat şi scrieţi:
a. valoarea minimă a temperaturii medii lunare
precum și luna în care se înregistrează; _______
_______________________________________
b. valoarea maximă a temperaturii medii lunare
_______________________________________
c. amplitudinea termică;___________________
d. valoarea minimă a precipitațiilor medii lunare
_______________________________________
e. valoarea maximă a precipitațiilor medii lunare
_______________________________________
f. tipul de climă redat de grafic. _____________
_______________________________________
17
 Vânturile
 vânturile permanente:
 vânturile de vest ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 vânturile polare ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 vânturile locale şi periodice:
 Mistralul ______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 Bora _________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 Crivăţul ______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 Sirocco _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 brizele marine _________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 brizele de munte ________________________________________________________________________
__________________________ Europa – regionarea climatică
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
____________________________.
3. Regionarea climatică
Pe teritoriul Europei se
disting mai multe tipuri de climă:
subtropicală;
temperat-oceanică;
temperată de tranziţie;
temperat-continentală;
temperată rece;
subpolară.
[vedeţi harta „Europa – regionarea
climatică” şi tabelul „Europa –
caracteristicile elementelor
climatice”].
.
Europa – caracteristicile elementelor climatice

Tipul de climă Temperaturile medii Precipitaţiile medii Alte aspecte climatice
anuale (oC) anuale (mm)
Subtropicală 15―20 500―800 veri calde şi uscate şi ierni blânde şi
(mediteraneeană) umede
Temperat-oceanică 8―15 1.000―2.000 şi veri răcoroase şi ierni blânde;
peste 2.000 cantităţi de precipitaţii mai mari iarna
Temperată de tranziţie 8―10 600―1.000 cantităţi de precipitaţii mai mari vara
Temperat-continentală 5―10 500―700 veri calde şi ierni geroase
cantităţi de precipitaţii mai mari
primăvara şi la începutul verii
Temperată rece 1―5 500 veri răcoroase şi ierni geroase
Subpolară circa 0 sub 500 veri scurte (cca 10oC) şi ierni lungi
18
 Analizaţi graficul de mai jos („Regimul temperaturilor medii lunare) şi, cu ajutorul
profesorului de la clasă, …
a. …calculaţi valoarea amplitudinii termice Regimul temperaturilor medii lunare
pentru localităţile:
 Liverpool = ______________________
 Volgograd = _____________________
b. …precizaţi tipurile de climă din arealele
localităţilor:
 Liverpool = ______________________
 Marsilia = _______________________
 Murmansk = _____________________
 Poznan = ________________________
 Volgograd = _____________________
 Alegeţi varianta corectă de răspuns pentru afirmaţiile de mai jos:

1. În sudul Europei, valorile radiației solare globale sunt de:
a. cca 80 kcal/cm2/an b. cca 100 kcal/cm2/an c. cca 125 kcal/cm2/an d. cca 150 kcal/cm2/an
2. Sirocco suflă în:
a. Europa Estică b. Europa Nordică c. Europa Sudică d. Europa Vestică
3. Amplitudinea termică în estul Europei este de:
a. sub 5oC b. 5-10oC c. 10-15oC d. peste 20oC
4. În regiunea Mării Barents clima este:
a. subpolară b. subtropicală c. temperat-continentală d. temperat-oceanică
5. Mistralul suflă în:
a. estul Germaniei i b. nordul Spaniei c. sudul Franței d. vestul Marii Britanii
6. Curentul Canarelor influențează clima în:
a. estul Insulei Irlanda b. nordul Insulei Marea c. sudul Insulei Islanda d. vestul Peninsulei
Britanie Iberice
 Cu ajutorul informaţiilor din caiet, rezolvaţi cerinţele de la punctele ,  şi .

Notă: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tipul climatic, temperaturi medii
anuale, amplitudini termice, precipitaţii medii anuale, vânturi, etaj climatic, alte aspecte climatice.
 Precizaţi trei deosebiri între clima din Peninsula Italică și clima din Insula Irlanda.
1. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
3. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Precizaţi trei deosebiri între clima din Insula Islanda și clima din partea centrală a Câmpiei Est-
Europene.
1. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
3. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
19
 Precizaţi trei deosebiri între clima din regiunea Golfului Botnic și clima din jumătatea estică a
Câmpiei Nord-Europene.
1. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
3. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
B. Clima României
 Clima României este temperat-continentală moderată.
1. Factorii genetici ai climei
 Folosiţi diferite surse de informare şi arătaţi importanţa factorilor genetici de mai jos
în formarea caracteristicilor elementelor climatice.
 poziţia geografică ______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 radiaţia solară globală __________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 circulaţia generală a maselor de aer _______________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 distribuţia în latitudine _________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 relieful:
 munţii ____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 văile ______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 depresiunile _______________________________________________________________________;
 Marea Neagră ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
2. Caracteristicile elementelor climatice

 Analizaţi hărţile „România – temperaturile medii anuale” şi „România – precipitaţiile
medii anuale” (pag. 21) şi completaţi textele de mai jos ( şi ).
Temperaturile medii anuale sunt diferenţiate în raport de latitudine şi de altitudine, astfel: în sud se
înregistrează peste ………….oC, în nord sub ………….oC, iar în altitudine scad cu 0,6oC la100 m, încât la
peste 2.000 m sunt sub ………….oC (Vârful Omu: –2,5oC).
 În România, temperatura maximă absolută a fost de 44,5oC (în localitatea Râmnicelu – ferma agricolă Ion
Sion, Câmpia Brăilei, la 10.VIII.1951), iar cea minimă absolută, de –38,5oC (în localitatea Bod, Depresiunea Braşovului,
la 25.I.1942).
Precipitaţiile medii anuale sunt diferenţiate cantitativ de la vest (cca ………………. mm) la est (sub
………………. mm), în sensul creşterii influenţelor de ariditate: …………….... mm în Câmpia de Vest,
………………. mm în Câmpia Olteniei, ………………. mm în Câmpia Bărăganului şi ……………….. mm
în Pododișul Dobrogei de Sud. De asemenea, precipitaţiile cresc cantitativ cu altitudinea, depăşind pe
crestele de peste 2.000 m ale Carpaţilor …………….. mm pe an.
20
România – temperaturile medii anuale
România – precipitaţiile medii anuale
21
 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi caracteristicile principalelor vânturi şi arealele în
care acestea acţionează pe teritoriul României.
 vânturile de vest ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 foehnul ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 Austrul ____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 Crivăţul ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 brizele montane _____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 brizele marine ______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
România – harta principalelor vânturi
 Realizaţi, pe suportul alăturat, harta
principalelor vânturi care acţionează pe
teritoriul României, indicând prin săgeţi de
culoare:
 albastră – vânturile de vest;
 roşie – foehnul;
 verde – Austrul;
 neagră – Crivăţul;
 mov – brizele marine.
3. Regionarea climatică a României

Legenda (completați cu culori)
 Pe fondul climatului temperat-continental al
României, barajul orografic al Munţilor Carpaţi determină vânturile de vest; foehn;
formarea a 6 sectoare cu nuanţe regionale generate de Austrul; Crivăţ;
influenţele climatice exterioare: brize marine.
a. sectorul cu influenţele oceanice, cu climat umed şi moderat termic, cuprinde nord-vestul şi centrul ţării;
b. sectorul cu influenţe scandinavo-baltice, iarna cu temperaturi foarte scăzute şi cu precipitaţii bogate, cuprinde
nordul ţării: Munţii Maramureşului, Obcinele Bucovinei, Podișul Sucevei etc.;
c. sectorul cu influenţe de ariditate, cu ierni foarte reci, veri fierbinţi şi secete frecvente, include Câmpia Bărăganului,
Podișul Dobrogei, Podișul Bârladului, Subcarpaţii Curburii şi părţi din Câmpia Moldovei şi Subcarpaţii Moldovei;
d. sectorul cu influenţe submediteraneene – vara cu călduri subtropicale, iar iarna blândă cu precipitaţii bogate –
se suprapune celei mai mari părţi din Banat şi Oltenia;
e. sectorul de tranziţie, de la influenţele oceanice şi submediteraneene la cele continentale (cu precipitaţii ce scad
cantitativ spre est şi cu temperaturi mai ridicate iarna) se înscrie în teritoriul dintre Jiu şi Argeş;
f. sectorul cu influenţe pontice (cu brize, moderat termic, cu umiditatea aerului crescută şi cu precipitaţii reduse)
se extinde în lungul litoralului, pe o fâşie cu lăţimi de 25-30 km.
 Relieful României, prin altitudine diferenţiază trei etaje climatice:
a) de câmpie (până la 250-300 m altitudine), cu temperaturi medii de 10-11oC, cu precipitaţii reduse (sub 650 mm
pe an) şi secete;
b) de dealuri şi podişuri (între 250-800 m altitudine), cu temperaturi medii de 6-10oC şi cu precipitaţii între 500 şi
700 mm pe an;
22
c) de munţi joşi (până la 1.800 m altitudine) şi înalţi sau alpin (peste 1.800 m altitudine), cu temperaturi de sub
6oC, cu precipitaţii de 700-1.400 mm pe an şi cu inversiuni termice în depresiuni.
 Utilizaţi harta „România – regionarea climatică” şi scrieţi influenţele climatice care
se manifestă în:
1. Munţii Apuseni = _________________ România – regionarea climatică
2. Subcarpaţii Moldovei = ____________
________________________________
3. Podişul Mehedinţi = _______________
4. Delta Dunării = ___________________
5. Câmpia Bărăganului = _____________
6. Câmpia de Vest = _________________
________________________________
7. Podişul Getic = ___________________
________________________________
8. Câmpia Transilvaniei = _____________
9. Subcarpaţii Curburii = _____________
10. Podişul Bârladului = ______________
11. Carpaţii Moldo-Transilvani = _______
__________________________________
12. Podișul Dobrogei = ____________________________________________________________________
 Cu ajutorul informaţiilor din caiet, rezolvaţi cerinţele de la punctele ,  şi .

Notă: Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, amplitudini termice, precipitaţii medii anuale, vânturi, tipul climatic, etaj climatic,.
 Precizaţi trei deosebiri între clima din Dealurile Sălajului și clima din Podişul Dobrogei de Sud.
1. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
3. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Precizaţi o asemănare şi două deosebiri între clima din Câmpia Banatului și clima din Câmpia
Olteniei.
asemănare: _____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
deosebire (1): ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
deosebire (2): ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Precizează o asemănare şi două deosebiri între clima din Câmpia Transilvaniei şi clima din
Câmpia Moldovei (Jijiei).
asemănare: _____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
deosebire (1): ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
deosebire (2): ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
  
23
III. Hidrografia
A. Hidrografia Europei
 Apele continentale din Europa – râuri, fluvii, lacuri ş.a. – sunt răspândite neuniform.
1. Apele curgătoare
Fluviile din Europa, cu lungimi şi debite diferite, se varsă în:
 Oceanul Arctic: Peciora, Dvina de Nord;  Marea Neagă: Dunărea, Nistru, Nipru ș.a.;
 Marea Baltică: Dvina de Vest (Daugava), Vistula, Oder (Odra) ș.a.;  Marea Azov: Don;
 Oceanul Atlantic: Elba, Rin (Rhin), Tamisa, Duero (Douro), Tajo (Tejo) ș.a.;  Marea Caspică: Volga, Ural.
 Marea Mediterană: Ebro, Ron (Rhon), Tibru, Marița ș.a.;
 Analizați harta de mai jos („Europa – reţeaua hidrografică”) şi, cu ajutorul
manualului şi atlasului geografic, scrieţi numele fluviilor marcate cu numerele:
1. ………………………………..; 2. ………………………………..; 3. ………………………………..;
4. ………………………………..; 5. ………………………………..; 6. ………………………………..;
7. ………………………………..; Europa – reţeaua hidrografică
8. ………………………………..;
9. ………………………………..;
10. ………………………………;
11. ………………………………;
12. ………………………………;
13. ………………………………;
14. ………………………………;
15. ………………………………;
16. ………………………………;
17. ………………………………;
18. ………………………………;
19. ………………………………;
20. ………………………………;
21. ………………………………;
22. ……………………………….
Apele curgătoare au gurile de
vărsare sub formă de deltă (Ron,
Dunărea, Volga, Tibru, Vistula ş.a.),
estuar (Tamisa, Elba, Loara, Tejo ş.a.)
şi liman (Nistru ş.a.).
 Stabiliţi şi scrieţi:
 un factor care determină formarea estuarelor;
_______________________________________________________________________________________
 trei factori care determină formarea deltelor.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Debitele şi regimurile de scurgere ale apelor curgătoare sunt influenţate de mai mulţi factori.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate, stabiliţi şi scrieţi factorii care influenţează debitele
şi regimurile de scurgere ale apelor curgătoare din Europa.
_______________________________________________________________________________________
24
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Analizaţi graficele de mai jos (A. Lungimile unor fluvii din Europa şi B. Debitele unor
fluvii din Europa) şi rezolvaţi subiectele A, B şi C.
A. Scrieţi lungimile fluviilor:
Don = ………………………...;
Nipru = ……………………….;
Volga = ………………………..
B. Explicați, oral, următoarele
situații:
a) fluviul Rhin, deși se
situează pe locul șapte ca lun-
gime, ocupă locul cinci ca debit;
b) fluviul Ural, deși se
situează pe locul trei ca
lungime, ocupă locul opt ca
debit.
C. Scrieţi câte doi factori care
influențează debitele fluviilor:
Peciora: ……………...………
………………………………....
…………………………………
………………………………...;
Dunărea: ……………………...
…………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………..;
Volga: ………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………..
Regimurile de scurgere ale apelor curgătoare din Europa pot fi simple – tipul nordic (Peciora, Dvina de Nord), cu
ape bogate în tot cursul anului; tipul atlantic (Tamisa, Sena), cu creşteri ale nivelului iarna şi ape mici la sfârşitul verii;
tipul mediteraneean (Arno, Tibru, Marița), cu variaţii extrem de puternice ale debitului, cu ape mari de iarnă şi mici de
vară, tipul central european (Vistula, Oder), cu ape mari de primăvară şi mici de iarnă; tipul est-european (Nipru, Don,
Volga), cu ape mari de primăvară şi mici de iarnă şi vară – sau complexe (Rin, Ron, Dunărea).
2. Lacurile
Din punct de vedere genetic, în Europa se deosebesc:
1. Lacurile naturale: tectonice – Balaton, Ness ş.a. –, vulcanice – Bolsena, Albano ş.a. –, glaciare – Ladoga,
Onega, Geneva, Boden (Constanţa), Como, Garda ş.a. –, limanuri fluvio-maritime – Nistrului, Bugului de Sud ş.a. – și
lagune – Veneţia, Razim ş.a.
2. Lacurile antropice au fost amenajate în scopul satisfacerii unor cerinţe economice (producerii de energie
electrică, irigaţii, alimentării cu apă a regiunilor deficitare etc.). Între lacurile hidroenergetice se numără: Porţile de Fier I
(pe Dunăre) şi Volgograd (pe Volga).
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi statul/statele în care se găsesc urmă-
toarele lacuri:
Balaton = ………………………………………….; Boden= …………………………………………....;
Ness = ….………………………………………….; Como şi Garda = …………………………………..;
Albano şi Bolsena = ……………………………….; Porţile de Fier I = ………………………………….;
Ladoga şi Onega = ..……………………………….; Volgograd = ……………………………………….;
Geneva = …………………………………………..; Razim = ……………………………………….........
25
B. Hidrografia României
1. Apele curgătoare din România au dispunere circulară pe margini (Dunărea, Prutul şi câte o porţiune din
Tisa și Mureș) şi radiară în interior și aparţin în proporţie de 98% bazinului Dunării.
În funcţie de direcţia de curgere şi de colector râurile interioare formează mai multe grupe:
A - grupa râurilor de nord-vest şi vest include râurile care sunt colectate de Tisa: Vişeu, Someş, Barcău, Crişul
Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş şi Bega;
B - grupa de sud-vest cuprinde apele curgătoare care se varsă în Dunăre în afara teritoriului României: Timiş,
Bârzava, Caraş şi Nera;
C - grupa de sud include toţi afluenţii Dunării de pe partea stângă, până la confluenţa cu Siretul: Jiu, Olt, Vedea,
Argeş, Ialomiţa, Călmăţui ş.a.;
D - grupa de est cuprinde bazinele Siretului – cu afluenţii Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Bârlad, Buzău etc. –
şi Prutului – cu Başeu, Jijia ş.a.;
E - grupa de sud-est (dobrogene) cuprinde râurile care se varsă în lagunele şi limanurile fluvio-maritime de la
ţărmul Mării Negre: Teliţa, Casimcea ş.a.
 Cu ajutorul manualului sau atlasului şcolar, scrieţi numele râurilor marcate, pe harta
de mai jos („România – reţeaua hidrografică”), cu numerele:
1. …...…………………..; România – reţeaua hidrografică
2. …………………….....;
3. ..……………………...;
4. …………………….....;
5. …………………….....;
6. …………………….....;
7. …………………….....;
8. …………………….....;
9. …………………….....;
10. ……………………...;
11. ..…………………….;
12. ..…………………….;
13. ..…………………….;
14. ..…………………….;
15. ……………………...;
16. ……………………...;
17. ……………………...;
18. ……………………...;
19. ……………………...;
20. ……………………...; 21. ……………………...; 22. ……………………...;
23. ……………………...; 24. ……………………...; 25. ……………………....
 Folosiţi harta de mai sus şi scrieţi apele curgătoare situate în arealele oraşelor:
1. Alexandria  ______________________________;
2. Călărași  ______________________________;
3. Cluj-Napoca  ______________________________;
4. Craiova  ______________________________;
5. Iași  ______________________________;
6. Piatra Neamț  ______________________________;
7. Reșița  ______________________________;
8. Sibiu  ______________________________;
9. Suceava  ______________________________;
10. Vaslui  ______________________________.
26
 Analizaţi graficul de mai jos („Debitele medii ale unor râuri din România”) şi scrieţi:
a) debitul mediu al râului Debitele medii ale unor râuri din România
Trotuş: ..............................;
b) râul cu cel mai mic debit
mediu: ..............................;
c) râul cu debitul mediu de
26,2 m3/s: .........................;
d) un factor care influ-
enţează debitul mediu al
râului Arieş: ......................
..........................................;
e) două modalităţi de
utilizare a apei râului cu debitul mediu de aproximativ 10 m3/s (folosiţi în acest sens diferite surse de
informare): ...........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
2. Lacurile (cca 3.500) însumează aproximativ 1,1% din suprafaţa ţării.

Din punct de vedere genetic, lacurile se împart în:
A. Lacuri naturale:
 lacuri glaciare (Lala, Bâlea, Gâlcescu, Zănoaga ş.a.);
 lacuri de baraj natural (Lacul Roşu ş.a.);
 lac de crater vulcanic (Sfânta Ana);
 lacuri carstice (Vărăşoaia, Zăton ş.a.);
 lacuri în crovuri (Ianca, Plopu, Movila Miresii ş.a.);
 limanuri fluviale (Bugeac, Oltina, Snagov, Căldăruşani ş.a.);
 limanuri fluvio-maritime (Taşaul, Techirghiol, Mangalia ş.a.);
 lagune (Complexul Razim-Sinoie, Siutghiol);
 lacuri pe masive de sare, inclusiv antroposaline (Lacul Ursu, lacurile de la Ocna Sibiu, Ocna Mureş, Ocna
Dej, Slănic, Telega, Ocnele Mari, Ocna Şugatag, Coştiui ş.a.).
B. Lacuri antropice (artificiale):
 lacuri de baraj hidroenergetic – Porţile de Fier I și II (pe Dunăre), Stânca-Costeşti (pe Prut), Izvorul Muntelui
(pe Bistriţa), Vidraru (pe Argeş), Vidra (pe Lotru) ş.a.;
 iazuri şi heleşteie pentru irigaţii şi pescuit: Cefa (în Câmpia Crişurilor), Dracşani (în Câmpia Moldovei), Ţaga
(în Câmpia Transilvaniei) ş.a.;
 lacuri de agrement: Băneasa, Herăstrău, Floreasca (pe Colentina) etc.
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi unităţile sau subunităţile de relief în care
se găsesc următoarele lacuri:
Lala, Buhăescu, Ocna Şugatag şi Coştiui = .............. Zăton = ……………………………….……………;
……….........…………………...................................; Bugeac şi Oltina = ………………………………...;
L. Roşu, Sf. Ana şi Izvorul Muntelui = ………....… Snagov şi Căldăruşani = …………………………..;
…………....................................................................; Taşaul şi Techirghiol = ……………………………;
Bâlea şi Vidraru = ...……………….………………; Ursu = ……………………………………………..;
Gâlcescu şi Vidra = …………………………….…; Ocnele Mari = ……………….………………….....;
Bucura şi Zănoaga = ...…………………………….; Slănic şi Telega = ....………………………………;
Vărăşoaia şi Iezerul Ighiel = .....…………………….; Ianca şi Plopu = ..…………………………………..
3. Apele subterane
Apele freatice sunt prezente în toate unităţile de relief, iar cele de adâncime minerale sunt legate de prezenţa
unor falii.
27
Ape clorosodice se găsesc în Subcarpaţi (la Târgu Ocna, Slănic, Telega etc.), în Depresiunea Colinară a
Transilvaniei (la Sovata, Praid etc.), în Depresiunea Maramureşului etc. –, apele sulfuroase-sulfatate, în Subcarpaţi şi
Valea Cernei (la Băile Herculane), apele carbogazoase, în Carpaţii Orientali (la Vatra Dornei, Bilbor, Borsec ş.a.) etc.
Izvoare cu ape termale apar la Băile Herculane, Moneasa, Băile Felix, Băile 1 Mai etc.
C. Dunărea şi Marea Neagră
1. Dunărea, al doilea fluviu ca mărime din Europa, izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră și se varsă în Marea
Neagră (prin brațele Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe). Are direcţia generală de curgere de la vest la est şi lungimea de
2.860 km, prin 10 ţări şi 4 capitale.
 Cu ajutorul manualului sau atlasului şcolar, scrieţi numele ţărilor şi capitalelor prin
care curge Dunărea.
a. ţările: ________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. capitalele: ____________________________________________________________________________.
Cursul fluviului se împarte în trei sectoare principale:
1. cursul superior (Dunărea alpină), între izvoare şi Poarta Devin (1.060 km), se înscrie între M-ţii Jura Suabo-
Franconiană şi Podişul Bavariei, unde fluviul primeşte ca afluenţi Iller, Mindel, Inn etc. şi cumulează un debit de
1.929 m3/s la Viena;
2. cursul mijlociu (Dunărea panonică), de la Poarta Devin la Baziaş (725 km); fluviul traversează Câmpia
Panonică, primeşte ca afluenţi pe Morava cehă, Rába, Drava, Tisa, Sava, Morava sârbească etc. și atinge un debit
mediu de 5.300 m3/s;
3. cursul inferior (Dunărea pontică) se desfăşoară între Baziaş şi gurile de vărsare (1.075 km) şi se împarte în
patru subsectoare. Până la intrarea în deltă, fluviul ajunge la un debit mediu de 6.480 m3/s.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori, scrieţi principalele caracteristici
ale celor patru subsectoare.
a) Defileul Dunării (Baziaş-Porţile de Fier): _______________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b) „Lunca“ Dunării (Porţile de Fier-Călăraşi): ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
c) Bălţile Dunării (Călăraşi-Brăila): _____________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
d) Dunărea maritimă (Brăila-gurile de vărsare): ___________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
2. Marea Neagră1 face parte din categoria mărilor intercontinentale. Comunică cu Marea Azov prin Strâmtoarea
Kerci, iar cu Marea Mediterană prin Strâmtoarea Bosfor.
Ţărmurile sunt puţin articulate având o singură peninsulă importantă (Crimeea) şi puţine insule (mai cunoscută fiind
Insula Şerpilor). La est de ţărmul românesc se află o întinsă platformă continentală, care coboară lin până la adâncimi
de 180-200 m.
 Identificaţi pe harta politică şi scrieţi numele ţărilor cu ieşire la Marea Neagră.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
1
Marea Neagră este marea cu cele mai multe denumiri avute de-a lungul timpului: Akhshaena = Întunecată, închisă la
culoare; Pontus Axeinos = M. Ostilă, Neospitalieră; Pontus Euxeinos = M. Ospitalieră; Bar al Tarabazunda = M. Trapezuntului;
Bahr al Kirim = M. Crimeei; Bahr al Rus = M. Ruşilor; Mare Maggiore = M. cea Mare; Kara Deniz = M. Neagră.
28
 Citiţi documentul de mai jos şi completaţi în desenul intitulat „Caracteristicile apelor
Mării Negre pe verticală” (pag. 28): 1. valorile salinităţii, 2. gazele dizolvate şi 3. prezenţa
ori lipsa vieţuitoarelor.
Document
În Marea Neagră se găsesc două straturi de apă cu caracteristici distincte, consecinţă a lipsei curenţilor verticali.
Stratul superior, până la 180-220 m adâncime, este bine oxigenat, bogat în biodiversitate şi cu salinitate redusă
(17-18‰) datorită aportului de apă dulce al afluenţilor.
Stratul inferior este sărac în oxigen dizolvat, cu conţinut ridicat de hidrogen sulfurat (7-11 mg/l), cu salinitate mare
(22‰) şi lipsit de faună marină (trăiesc doar bacterii anaerobe). Prezenţa hidrogenului sulfurat este cauzată de
descompunerea vieţuitoarelor moarte, iar salinitatea ridicată, de pătrunderile unui curent cu ape mult mai sărate (35-
36‰) din Marea Mediterană.
Caracteristicile apelor Mării Negre pe verticală
Curenţii Mării Negre sunt de două tipuri:

a) curenţi de suprafaţă aflaţi sub acţiunea vântului, cu traseu circular (în dreptul ţărmului românesc cu direcţia NE-SV);
b) curenţi de descărcare-compensare produşi de transferul de la suprafaţă al apelor mai dulci din Marea Neagră
spre Marea Mediterană şi de pătrunderea în Marea Neagră a apelor sărate din Marea Mediterană, peste pragul
Strâmtorii Bosfor.
Mareele au un caracter semidiurn (cu perioada medie de 12h 25’) şi amplitudini reduse (8-15 cm).
 Scrieţi tipurile de ţărmuri create la ţărmul Mării Negre de acţiunea curenţilor de
suprafaţă.
______________________________________________________________________________________
  
IV. Învelişul biopedogeografic
A. Învelişul biopedogeografic al Europei

 Prin poziţia geografică, Europa aparţine din punct de vedere biopedogeografic regiunii extratropicale. În cadrul
acesteia, evoluţia paleogeografică a continentului a contribuit la individualizarea a mai multe zone de vegetație.
 Analizaţi harta „Europa – zonele de vegetaţie” (pag. 30) şi scrieţi zona de vegetaţie
caracte-ristică:
sudului Europei = ______________________________________________;
vestului şi centrului Europei = ______________________________________________;
sud-estului Europei = ______________________________________________;
sectorului dintre Munţii Alpii Scandinaviei şi Munţii Ural = _____________________________________;
29
Insulei Islanda şi extremităţii nordice a Europa – zonele de vegetaţie
continentului = ______________________.
La contactul dintre zonele menţionate mai sus
este prezentă vegetaţia de amestec. Exemplu:
la contactul dintre pădure şi stepă se
formează silvostepa;
trecerea de la pădurea de foioase (taiga) la
tundră se face prin silvotundră.
Explicaţi formarea etajelor de
vegetaţie în regiunile montane.
 Completaţi tabelul „Zonele
biopedogeografice din Europa” cu
plantele, fauna şi solurile caracteristice
redate în lista de mai jos.
Listă de specii şi soluri,
specii de plante: arţar, brad,
colilie, fag, licheni, molid, muşchi,
negară, păiuş, pin, salcie pitică, stejar de
plută, stejar de stâncă, stejar pedunculat
şi stejar veşnic verde;
specii faunistice: broasca ţestoasă, căprioara, dropia, elanul, hermelina, jderul, mistreţul,
popândăul, prepeliţa, renul, şacalul, ursul brun, ursul polar, vipera cu corn şi vulpea polară;
tipuri şi/sau clase de soluri: argiluvisoluri/luvisoluri, cambisoluri, cernoziomuri/cernisoluri, de
tundră, podzoluri/spodisoluri, terra rossa.
Zonele biopedogeografice din Europa
Zonele Specii de plante Specii faunistice tipuri şi/sau clase de soluri
biopedogeografice
Subtropicală
(mediteraneeană)1
Pădurii de foioase
Stepă
Pădurii de conifere
(taiga)
Tundră
 Scrieţi zonele de vegetaţie caracteristice următoarelor tipuri de climă:

mediteraneeană (subtropicală) = ______________________________________________;
temperat-oceanică = ______________________________________________;
temperată de tranziție = ______________________________________________;
1
În sudul continentului sunt prezente tufărişuri degradate care au luat locul unor păduri: tomillares (în Spania),
garriga, maquis (în Franța), frigana (în Grecia).
30
temperat-continentală = ______________________________________________;
temperată rece = ______________________________________________;
subpolară = ______________________________________________.
B. Învelişul biopedogeografic al României

România – harta vegetaţiei
Învelişul vegetal natural al României,
format în perioada de încălzire postglaciară,
este reflexul a doi factori de esenţă
geografică (poziţia geografică și etajarea
geografică), iar fauna s-a adaptat vegetaţiei.
În regiunile carpatice înalte (peste
1.800 m), subalpine şi alpine, vegetaţia
este constituită din arbuşti şi ierburi
mărunte (jneapăn, ienupăr, afin, merişor
ş.a.), iar fauna caracteristică este
reprezentată de capra neagră, vulturul de
stâncă, marmotă etc.
În Delta Dunării şi în lunci vegetaţia
este higrofilă şi hidrofilă (plopi, sălcii,
rogoz, trestie, papură, nuferi ş.a.), iar
solurile sunt aluviale. .
 Cu ajutorul hărţii „România – harta vegetaţiei”, completaţi tabelul de mai jos.

Zonă/etaj Altitudine Unităţi şi subunități de relief Soluri
Stepă sub 150 m cernoziomuri
Silvostepă 100-200 m cernoziomuri
Pădure de
150-500 m argiluvisoluri
stejari
Pădure de
500-1.200 m cambisoluri
fag
Pădure de 1.200-
podzoluri
conifere 1.800 m
Pajiște alpine brune

peste 1.800 m
alpină acide
 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi:

a. trei funcţii ale pădurii: __________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. trei cauze ale defrişării pădurii în Europa şi în România: ______________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
31
c. două efecte negative ale defrişărilor: ______________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
d. o cauză pentru care, în prezent, stepa şi silvostepa din România ocupă suprafeţe mult mai reduse
comparativ cu suprafeţele ocupate în anul 1800: _______________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
  
V. Resursele naturale
A. Resursele naturale ale Europei

 Dezvoltarea economică a Europei a fost determinată, printre altele, de prezenţa pe continent a resurselor
naturale şi de valorificarea acestora.
Dintre resursele litosferei din Europa, reprezentative sunt: resursele energetice (combustibilii fosili, combustibilii
nucleari şi resursele geotermale1), minereurile feroase şi neferoase, materiile prime utilizate în industria chimică şi
rocile de construcţii.
Resursele hidrosferei cuprind: a) apele curgătoare şi lacurile, utilizate pentru alimentarea cu apă a populaţiei, a
zonelor industriale, în irigaţii, pentru producerea energiei electrice (Volga, Dunărea, Inn ş.a.), navigaţie (Sena, Rin, Elba,
Vistula, Dunărea, Volga, Ron, Tamisa ş.a.), turism, pescuit etc., b) apele subterane – minerale carbogazoase (Karlový
Varý), bicarbonatate (Mont-Dore, Ems), sulfuroase, clorosodice (Baden-Baden, Sovata etc.) şi termale (Karlový Varý,
Budapesta) – și c) apele oceanelor şi mărilor, valorificate prin navigație, producerea energiei electrice (Franţa şi Marea
Britanie), turism etc.
Resursele biosferei: pădurile de foioase şi de conifere (inclusiv cele din regiunile montane), pajiştile
montane şi tundra, algele marine și resursele faunistice (exploatate prin vânat şi pescuit).
Resursele de sol, indispensabile unei agriculturi eficiente.
 Observaţi pe harta de mai jos („Europa – resursele litosferei”) şi scrieţi ţările sau
regiunile în care se găsesc: Europa – resursele litosferei
a. cărbuni: _____________________
______________________________
______________________________
______________________________
______________________________;
b. petrol: ______________________
______________________________
______________________________;
c. gaze naturale: _________________
______________________________
______________________________
______________________________;
d. minereu de fier: _______________
______________________________
______________________________
______________________________
______________________________;
e. sare: ________________________
_______________________________________________________________________________________;
f. marmură: _____________________________________________________________________________
1
Resursele geotermale sunt prezente în regiunea medio-atlantică (Islanda), în bazinul Mării Mediterane (Italia) etc.
32
_______________________________________________________________________________________.
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi în dreptul bazinelor carbonifere de mai

jos, statele în care se găsesc.
Moscova, Peciora → _____________________;
Doneţk → _____________________;
Ruhr, Saar → _____________________;
Motru–Rovinari, Petroşani → _____________________;
Silezia Superioară → _____________________;
Glasgow, Wales → _____________________.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori, realizaţi corespondenţa dintre

zăcămintele de minereu de fier şi state.
Gällivare şi Kiruna   Bulgaria
Ghelari şi Teliuc   Federaţia Rusă
Kerci şi Krivoi Rog   România
Kursk şi Magnitogorsk   Spania
Oviedo   Suedia
 Ucraina
Explicaţi importanţa resurselor naturale în răspândirea geografică a populaţiei

Europei.
B. Resursele naturale ale României

 Observaţi pe harta de mai jos („România – resursele litosferei”) şi scrieţi unităţile sau
subunităţile de relief în care se găseşte:
a. petrol1: _______________ România – resursele litosferei
_______________________
_______________________
_______________________
_______________________
_______________________
_______________________
______________________;
b. gaz metan: ____________
_______________________
_______________________;
c. huilă: ________________
_______________________
_______________________;
d. lignit: ________________
_______________________
_______________________
_______________________;
e. minereu de fier: _______________________________________________________________________;
f. minereu auro-argentifer: _________________________________________________________________;
g. sare: ________________________________________________________________________________;
h. ape geotermale: _______________________________________________________________________.
1
Majoritatea bazinelor cu ţiţei sunt însoţite de gaze de sondă.
33
 Scrieţi patru modalităţi de valorificare a apelor de suprafaţă (râuri şi lacuri) din
România.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Stabiliţi şi scrieţi de ce în Carpaţii Meridionali se găsesc cele mai numeroase

amenajări hidroenergetice din România (pe Olt, Lotru, Argeş, Sebeş, Ialomiţa ş.a.).
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Resursele biosferei din România cuprind: păduri de foioase și conifere, mai dezvoltate în Munţii Carpați,
pajişti naturale, mai întinse în dealurile înalte și în Munţii Carpați (valorificate ca păşuni şi fâneţe), și resurse
faunistice, exploatate prin vânătoare (mistreţ, jder, cerb, urs brun, iepure, vulpe etc., mai ales în Munţii Carpaţi) şi
pescuit (în Delta Dunării, Marea Neagră etc.).
a. de ce numeroase instalații de prelucrarea lemnului se găsesc în aria Carpaților Orientali: ______________
_______________________________________________________________________________________;
b. importanţa solurilor pentru economia României: ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
  
VII. Recapitulare: caracteristicile fizico-geografice

ale unor state din Europa
 Folosiţi informaţiile din caiet şi din alte surse şi completaţi tabelul de mai jos.
Caracteristicile fizico-geografice ale unor state din Europa
Ape curgătoare Zonele Resurse
Statul Unităţi de relief Tipurile de climă
şi lacuri biogeografice naturale
- Munții Balcani; - - Dunărea;
Bulgaria - Munții Rodopi; - Marița;
- Pod. Ludogorie; - Struma.
- Câmp. Tracică
Superioară.
- temperat-ocea- - păduri de foioase;
Franţa nică, temperată - vegetație subtro-
de tranziție, picală/meditera-
subtropicală/ neeană (maquis).
mediteraneeană.
- Rin, Elba, Oder, - cărbuni;
Dunărea, Weser. - minereu de fier;
Germania
- L. Boden. - hidrocarburi;
- sare;
- ape cu potențial
hidroenergetic.
- Munții Alpi; - vegetație subtro-
- Munții Apenini; picală dominantă);
Italia
- Câmpia Padului; - păduri de foioase
- vulcani: Etna, și conifere și
Vezuviu. vegetație alpină
34
- temperat-ocea- - cambisoluri;
Marea Britanie nică. - podzoluri;
- argiluvisoluri.
- Pod. Moldovei - Prut, Nistru,

Rep. Moldova Centrale; Răut, Dunărea.
- Pod. Nistrului; - L. Stânca-
- Câmp. Moldovei Costești,
de Sud. Dubăsari.
- temperat-conti- - pădure de foioa-
Serbia nentală se;
- silvostepă.
- Munții Pirinei; - Ebro;

Spania - Munții Iberici; - Duero;
- Cordiliera Betică; - Tejo;
- Podișul Meseta; - Guadiana;
- C. Andaluziei. - Guadalquivie.
- temperat-conti- - cernoziomuri;
Ucraina nentală - argiluvisoluri.
- Câmp. Panonică - Dunărea, Raba,

Ungaria (Câmp. Tisei); Tisa, Criș, Mureș,
- M-ții Carpați Dtava.
(Matra, Bükk); - L. Balaton, Tisa.
- M-ții Bakony
 Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:

1. Câmpia Padului este situată în …
a. Franța b. Italia c. Serbia d. Ucraina
2. Munții Balcani sunt situați în …
a. Bulgaria b. Rep. Moldova c. Spania d. Ungaria
3. Clima subtropicală (mediteraneeană) este caracteristică sudului …
a. Germaniei b. Marii Britanii c. Rep. Moldova d. Ungariei
4. Râul Nistru curge prin …
a. Bulgaria b. Germania c. Rep. Moldova d. Serbia
5. Lacul Balaton este situat în …
a. Bulgaria b. Italia c. Ucraina d. Ungaria
6. Dunărea curge prin:
a. Franța b. Marea Britanie c. Serbia d. Spania
7. Suprafețe întinse cu stepă și silvostepă se găsesc în …
a. Franța b. Germania c. Marea Britanie d. Ucraina
8. Bazinul carbonifer Ruhr se află în …
a. Germania b. Italia c. Marea Britanie d. Serbia
  
35
Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României
I. Harta politică a Europei
 În prezent, pe harta politică a Europei se găsesc teritoriile a 48 de state.

Cele mai recente modificări ale hărții s-au produs începând din anul 1990, când s-au unit ori s-au dezmembrat
unele state multietnice care au făcut parte din blocul socialist: unirea celor două Germanii (în 1990); destrămarea Uniunii
Sovietice în 15 state (în 1991; opt state cu teritorii în Europa); dezmembrarea Iugoslaviei în șapte state (între 1991 și
2008); divizarea Cehoslovaciei (în 1993, în Cehia și Slovacia).
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi:
a. ţările europene rezultate în urma destrămării Uniunii Sovietice: ________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. ţările rezultate în urma destrămării Iugoslaviei: _____________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Europa – harta politică
36
După întinderea teritoriului, în Europa se găsesc atât state foarte întinse – Federaţia Rusă (4.309.000 km2 în
Europa și 12.765.000 km2 în Asia), Ucraina (603.700 km2), Franța (543.900 km2), Spania (505.900 km2), Suedia
(449.900 km2), Germania (357.000 km2) ș.a. –, cât și state de mici dimensiuni – Vatican (cel mai mic; 0,44 km2),
Andorra, San Marino, Malta, Liechtenstein, Monaco ș.a.
După poziţia geografică a teritoriului, statele se clasifică în: state continentale (fără ieşire la mare și cu ieșire la
mare: cu faţade maritime și peninsulare) și state insulare.
 Activitate în perechi. Folosiţi harta politică a Europei (pag. 36) şi scrieţi câte cinci
state:
a. continentale, fără ieșire la mare: __________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. continentale, cu fațade maritime (fără a fi în peninsule): ______________________________________
_______________________________________________________________________________________;
c. continentale, în peninsule: _______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
d. insulare: _____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
După forma de guvernământ, în Europa se găsesc republici, monarhii și un stat papal/teocratic (Vatican).
 Pentru statele de mai jos, împreună cu profesorul de la clasă, stabiliţi şi subliniaţi cu

o linie statele republici şi cu două linii statele monarhii.
Austria, Belgia, Bulgaria, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Liechtenstein, Marea Britanie,
Monaco, Norvegia, România, Polonia, Portugalia, Serbia, Spania, Suedia, Ucraina şi Ungaria.
După structura internă sunt state unitare (România, Ungaria, Bulgaria, Franța, Italia, Polonia, Belarus, Cehia,
Slovacia, Slovenia, Macedonia, Grecia, Lituania ș.a.) și federații (Austria, Elveția, Germania, Federaţia Rusă ș.a.).
  
II. România ca stat al Europei
 România este o republică semiprezidenţială situată în sud-estul Europei Centrale.

De-a lungul timpului, locuitorii de pe aceste meleaguri au participat la majoritatea evenimentelor istorice importante
de la nord şi sud de Dunăre.
La sfârşitul Primului Război Mondial românii au reuşit să se unească într-o singură ţară (295.641 km2), iar la
încheierea celui de-al Doilea Război Mondial România a pierdut teritorii însemnate: Basarabia, nordul Bucovinei ş.a.
În a doua parte a secolului al XX-lea, ca ţară socialistă, România s-a aflat în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice şi
a făcut parte din Pactul/Tratatul de la Varșovia.
După democratizarea statului, ca urmare a revoluţiei din decembrie 1989, România a fost acceptată ca membru al
Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (2004) şi al Uniunii Europene (2007).
În prezent, ca întindere, România ocupă locul 13 între ţările continentului1.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate în orele de istorie, scrieţi şi alte evenimente prin

care autohtonii din spaţiul carpato–dunăreano–pontic au influenţat trecutul politic al
Europei.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
1
În statistică nu sunt incluse Kazahstanul şi Turcia.
37
Din punct de vedere administrativ, teritoriul României este împărţit în 41 de judeţe. Acestora se adaugă municipiul
Bucureşti, capitala țării.
 Cu ajutorul atlasului geografic, scrieţi numele judeţelor marcate, pe harta de mai
jos, cu numere de la 1 la 41.
1. ………………………; 2. ………………………; 3. ………………………;
4. ………………………; 5. ………………………; 6. ………………………;
7. ………………………; 8. ………………………; 9. ………………………;
10. ……………………..; 11. ……………………..; 12. ……………………..;
13. ……………………..; 14. ……………………..; 15. ……………………..;
16. ……………………..; 17. ……………………..; 18. ……………………..;
19. ……………………..; Judeţele României
20. ……………………..;
21. ……………………..;
22. ……………………..;
23. ……………………..;
24. ……………………..;
25. ……………………..;
26. ……………………..;
27. ……………………..;
28. ……………………..;
29. ……………………..;
30. ……………………..;
31. ……………………..;
32. ……………………..;
33. ……………………..;
34. ……………………..;
35. ……………………..;
36. ……………………..;
37. ……………………..;
38. ……………………..; 40. ………………………; 41. ……………………....
39. ……………………..;
  
III. Populaţia şi caracteristicile ei geodemografice
A. Populaţia Europei numără cca 742 milioane de locuitori.
Cele mai mari țări situate integral în Europa, după numărul de locuitori1
Țara Populația (mil. loc.) Țara Populația (mil. loc.)
1. Germania 83,2 6. Ucraina 36,7
2. Marea Britanie 67,7 7. Polonia 41,0
3. Franța 64,7 8. România 19,8
4. Italia 58,8 9. Țările de Jos 17,6
5. Spania 47,5 10. Belgia 11,6
Densitatea medie a populaţiei este de aproximativ 73 loc./km2. Valori mult mai mari ale densităţii populaţiei se
înregistrează în Europa Centrală şi de Vest şi mult mai mici în Europa de Nord şi de Est.
1
Sursa: https://www.worldometers.info/population/countries-in-europe-by-population/#google_vignette (30.12.2023).
38
Între ţările Europei, valori ridicate ale densităţii populaţiei înregistrează Monaco (24.360 loc./km 2), Malta
(1.672 loc./km 2), Ţările de Jos (522 loc./km 2), Belgia (386 loc./km 2), Marea Britanie (280 loc./km 2), Luxemburg
(253 loc./km 2), Germania (239 loc./km 2), Elveția (223 loc./km 2) etc. şi mult mai scăzute în Islanda (4 loc./km 2),
Norvegia (15 loc./km 2), Finlanda (18 loc./km 2), Letonia (29 loc./km 2), Estonia (31 loc./km 2), Belarus (47 loc./km 2)
[https://www.worldometers.info/population/countries-in-europe-by-population/, 30.12.2023].
 Identificaţi şi scrieţi factorii care au determinat această răspândire inegală a

populaţiei în Europa.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Tabelul de mai jos se referă la întinderea teritoriului şi la populaţia din două state
europene.
Numele statului Suprafaţa statului (km2) Numărul locuitorilor (2023)1
Danemarca 43.100 5.900.000
Suedia 449.900 10.600.000
1. calculaţi densitatea populaţiei din cele două state;
Danemarca: _________________________________________________________________________
Suedia: _____________________________________________________________________________
2. explicaţi valoarea densităţi populaţiei (ridicată sau redusă, fată de media europeană) din Danemarca;
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
3. precizaţi doi factori care să explice valoarea densităţi populaţiei (ridicată sau redusă, fată de media
europeană) din Suedia.
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Ţările cu cele mai mari valori ale bilanţului natural al populaţiei sunt Irlanda (6,3‰), Cipru (3,8‰), Luxemburg
(3,2‰), Franţa şi Suedia (2,3‰) şi Marea Britanie (2,2‰), iar ţările cu cele mai mici valori sunt: Republica Moldova,
Ucraina, Federaţia Rusă şi Bulgaria (-6,5‰), Croaţia şi Letonia (-4,9‰), Lituania (-4‰), Ungaria (-3,8‰), Grecia (-3,3‰)
şi Italia (-3,2‰) [După V. Paraschiv, 2019a, p. 95].
 Identificaţi şi scrieţi factorii care au determinat bilanţul natural al populaţiei scăzut
sau chiar negativ în ţările Europei.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Folosiţi diferite surse de informare şi caracterizaţi bilanţul migratoriu din ţările Europei.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
1
Sursa: https://www.worldometers.info/population/countries-in-europe-by-population/ (30.12.2023), valori rotunjite.
39
În Europa, speranţa de viaţă este de peste 75 de ani. Valori mai mari înregistrează: Liechtenstein – 84 de ani;
Spania, Suedia, Italia și Luxemburg – 83 de ani; Belgia, Irlanda, Franța, Finlanda și Danemarca – 82 de ani ş.a.
[https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/DEMO_MLEXPEC/bookmark/table?lang=en&bookmarkId=34d45433-
5f98-419b-90e5-063518da130b, valori rotunjite]
Structura etno-lingvistică a Europei este constituită din popoare: romanice sau latine, germanice, slave, fino-
ugrice (maghiarii, finlandezii și estonienii), baltice (letonii și lituanienii) și altele (grecii, albanezii, bascii ș.a.).
 Observaţi pe harta de mai jos („Europa – originea etno-lingvistică a unor popoare”)

şi scrieţi:
a. șase popoare germanice: ___ Europa – originea etno-lingvistică a unor popoare
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________;
b. cinci popoare latine (roma-
nice): ____________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________;
c. opt popoare slave: ________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
_______________________________________________________________________________________________.
Structura confesională este Europa – principalele religii1

dominată de catolici, ortodocși și
protestanți. Se adaugă islamicii/musulmanii
(în Albania ș.a.) și religiile neoprotestante.
 Identificaţi pe harta
alăturată („Europa – principa-
lele religii”) şi scrieţi câte şase
ţări cu populaţia majoritară de
confesiune …
… catolică: _____________________
_______________________________
______________________________;
… ortodoxă: ____________________
_______________________________
______________________________;
… protestantă: __________________
_______________________________
______________________________.
1
După Matei H., Neguţ S., Nicolae I., Bucureşti, 2020.
40
Structura profesională (ocupațională) a populației pe ramuri economice indică diferențieri regionale: în statele din
partea centrală și vestică a continentului este dominantă populația activă în domeniul serviciilor (sectorul terțiar), iar în
cele din partea estică, cele trei sectoare – primar, secundar și terțiar – au proporții relativ apropiate ori cu o ușoară
creștere a sectorului primar (agricultură).
Structura pe medii de habitat. Peste 75,5% din populaţia Europei locuieşte în mediul urban. Pe lângă ţările foarte
mici („liliputane”) – Vatican şi Monaco – unde populaţia urbană este de 100%, ponderi substanţiale ale locuitorilor
oraşelor se găsesc în Belgia (99%), Țările de Jos (92%), Islanda (88%), Norvegia (86%), Marea Britanie (85%), Franţa
(84%), Ucraina (82%), Spania (80%) ş.a. [https://www.worldometers.info/population/countries-in-europe-by-population/,
la 31.12.2023].
Total diferită este situaţia unor ţări din fostul spaţiu socialist, unde populaţia rurală este cuprinsă între 40 şi 50%:
Republica Moldova (50%), Slovacia (49%), România (47%), Bosnia şi Herţegovina (46%), Slovenia (45%) ş.a. [https://www.
worldometers.info/population/countries-in-europe-by-population/, la 31.12.2023].
 Identificaţi şi scrieţi factorii care au determinat ponderea mai mare a populaţiei

urbane în statele din vestul Europei.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
B. Populaţia României a variat ca urmare a condiţiilor socio-economice, istorice şi demografice

specifice: 8,9 mil. loc. în anul 1859, 12,7 mil. loc. în 1912, 23,3 mil. loc. în 1989, 20,1 mil. loc. în 2011, 19,2 mil. loc. în
2020 și 19,0 mil. loc. 2021.
 Informaţi-vă şi scrieţi factorii care au cauzat reducerea numerică a populaţiei
României după anul 1990.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Densitatea medie a populaţiei României este de cca 79,9 loc./km2. Judeţul cu cea mai mare densitate a populaţiei
este Ilfov (cu 342,8 loc./km2), iar la polul opus este judeţul Tulcea (cu 22,7 loc./km2). La nivelul ţării, densitatea populaţiei
variază destul de mult, astfel fiind prezente atât regiuni cu valori ridicate (cu peste 100 loc km2) cât şi regiuni cu valori
reduse (sub 25 loc./km2).
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi factorii care au determinat:
a. densitatea ridicată a populaţiei în:
Muntenia Centrală: ______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
Podişul Sucevei, Culoarul Siretului, Subcarpaţii Moldovei ş.a.: ___________________________________;
 văile din bazinul mijlociu al Mureşului: _____________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
zona litorală de la sud de Constanţa: ________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
b. densitatea redusă a populaţiei în:
regiunea montană (cu excepţia unor depresiuni): ______________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
Delta Dunării: _________________________________________________________________________;
Câmpia Bărăganului şi areale întinse din Podişul Dobrogei: _____________________________________
_______________________________________________________________________________________;
c. densitatea ridicată (147,3 loc./km2 în 2021) a locuitorilor din județul Prahova: ____________________
_______________________________________________________________________________________
41
_______________________________________________________________________________________;
d. densitatea mică (47,5 loc./km2 în 2021) a locuitorilor din județul Mehedinți: ______________________
_______________________________________________________________________________________.
Bilanțul natural al populaţiei României a înregistrat România – structura etnică (2021)

fluctuaţii, din anul 1992 acesta fiind negativ şi contribuind, alături
de plecarea temporară sau definitivă a unor persoane din ţară, la
scăderea numerică a populaţiei. Dacă în anul 1989 bilanţul
natural a fost de 5,3‰, în anul 2022 a coborât la –4,6‰.
În România (2022), speranţa de viaţă era de 74,31 ani
(70,76 ani la bărbați și 78,03 ani la femei), cu valori mai ridicate în
mediul urban (75,51 ani) decât în cel rural (72,75 ani).
Structura etnică a populaţiei, conform recensământului
din anul 2021, indică predominarea cetăţenilor de naţionalitate
română (77,6%), ceea ce îi conferă statutul de stat unitar.
Alături de români trăiesc: maghiari (5,2%), romi (2,9%), ucraineni, germani, turci, tătari ș.a.
a. judeţele în care maghiarii sunt majoritari ori deţin ponderi semnificative: __________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. regiunile geografice şi/sau judeţele cu concentrări ridicate ale populaţiei rome: ______________________
_______________________________________________________________________________________;
c. regiunile geografice şi/sau judeţele cu concentrări ridicate ale populaţiei ucrainene: __________________
_______________________________________________________________________________________;
d. judeţele în care saşii (1) şi şvabii (2) deţin ponderi semnificative: (1) ______________________________
_____________________________; (2) ______________________________________________________;
e. provincia istorică în care sunt concentraţi turcii şi tătarii: _______________________________________.
Structura confesională indică faptul că majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă (73,6%), la care se adaugă
şi alte culte: romano-catolic (3,8%), reformat (2,6), penticostal, greco-catolic, baptist, adventist de ziua a șaptea,
musulman, unitarian ş.a.
 Folosiţi diferite surse de informare şi România – structura confesională (2021)
scrieţi regiunile istorico-geografice în care
sunt concentraţi credincioşii de mai jos şi
etniile principale din care fac parte:
a. romano-catolici: _________________________
_________________________________________
_________________________________________
________________________________________;
b. reformaţi (calvinişti): _____________________ .
________________________________________;
c. greco-catolici: _________________________________________________________________________;
d. musulmani: ___________________________________________________________________________.
Structura ocupaţională indică ponderile:  34-35% în sectorul primar (agricultură, silvicultură, piscicultură, industrie
extractivă),  28-29% în sectorul secundar (industrie, construcţii) şi  36-37% în servicii.
Structura pe medii de locuire relevă faptul că, în anul 2023, cca 53% din populaţia României trăia în mediul urban
şi 47% în cel rural [https://www. worldometers.info/population/countries-in-europe-by-population/, la 31.12.2023].
  
42
IV. Sistemul de oraşe al Europei.
Analiza geografică a unor oraşe
Sistemul de oraşe este compus din totalitatea aşezărilor urbane de pe continent. Cele mai vechi oraşe au apărut în
Antichitate, fondate de greci – Atena, Cnossos, Byzantion (Istanbul), Corint, Histria, Tomis (Constanţa), Callatis, Marsilia
ş.a. – şi romani – Roma, Lutetia (Paris), Londinium (Londra), Colonia (Köln), Vindobona (Viena) ş.a.
Pe lângă oraşele greceşti, pe actualul teritoriu al A B
României s-au evidenţiat oraşele daco-romane: Aegyssus  ○Alba Iulia
Napoca – Cluj-Napoca, Drobeta – Drobeta Turnu- Apulum  ○Isaccea
Severin, Apulum, Potaissa, Porolissum, Aegyssus,
Dierna  ○Orşova
Petrodava, Dierna, Noviodunum ş.a.
Noviodunum  ○Piatra Neamţ
 Realizaţi corespondenţa dintre Petrodava  ○Tulcea
numele antice (A) şi cele actuale (B) Potaissa  ○Turda
ale oraşelor .
În Evul Mediu s-au dezvoltat oraşe-cetăţi (înconjurate de ziduri) – Moscova, Kiev, Budapesta, Praga, Cracovia,
Hamburg, Amsterdam, Madrid, Sevilla ş.a. –, iar în Epoca Modernă, oraşe industriale: Manchester, Liverpool, Sankt
Petersburg, Rotterdam, Essen, Odessa ş.a.
Oraşele medievale de pe actualul teritoriu al ţării noastre erau de tip cetăţi şi târguri.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate la orele de istorie, scrieţi oraşe-cetăţi şi oraşe-
târguri fondate în Evul Mediu pe actualul teritoriu al României.
oraşe-cetăţi: ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
oraşe-târguri: __________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Se dau aşezările de mai jos, declarate oraşe în Epoca Modernă. Folosiţi diferite surse
de informare şi scrieţi funcţiile acestora de la acel moment.
Alexandria → ________________________; Reşiţa → ___________________________;
Călăraşi → __________________________; Sinaia → ___________________________;
Hunedoara → ________________________; Slobozia → __________________________.
După a doua conflagraţie mondială s-a produs o aşa-zisă explozie urbană, prin transformarea unor aşezări rurale în
oraşe şi prin înfiinţarea altora noi: Novo Lipeţk (Federaţia Rusă), Nowa Huta (Polonia), Eisenhüttenstadt (Germania),
Dunauijváros (Ungaria), Victoria, Vânju Mare, Pogoanele (România) ş.a.
Unele oraşe au evoluat spre metropole și aglomerări urbane – Moscova, Paris, Londra, Berlin, Sankt Petersburg,
Kiev, Roma, Madrid, Praga, Minsk, Varșovia, Atena, București, Istanbul (o parte în Asia) ş.a. – ori au dezvoltat structuri
de tip megalopolis:
englez (cu Marea Londră, Manchester, Birmingham, Liverpool, Leeds ş.a.);
german (Rhin-Ruhr – cu Stuttgart, Düsseldorf, Essen, Duisburg ş.a.);
olandez (Randstad-Holland – Amsterdam, Haga, Rotterdam ş.a.).
Funcţiile oraşelor1 din Europa sunt variate şi numeroase. Menţionăm funcţiile:
industriale (cu industrie extractivă şi prelucrătoare);
comerciale (oraşe-porturi: Algeciras, Cardiff, Narvik, Odessa, Arhanghelsk, Sulina ş.a.);
de servicii (staţiuni balneare: Karlový Varý, Vichy, Băile Felix ş.a.; staţiuni montane: Chamonix, Innsbruck, Predeal,
Sinaia, Vatra Dornei ş.a.);
culturale (Oxford, Uppsala, San Remo, Cannes ş.a.).
administrativ-politice (capitalele şi reşedinţele).
1
Criteriile care stau la baza stabilirii funcţiilor aşezărilor urbane sunt: valoarea producţiei şi ponderea în venitul
oraşului şi numărul de locuitori ocupaţi în diferite activităţi economice.
43
 Activitate pe grupe. Cu ajutorul manualului sau atlasului scrieţi numele oraşelor-
capitală marcate, pe harta de mai jos („Europa – oraşele-capitală”), cu numere.
 grupa I:
1. ..…………………………....; 2. ..…………………………....; 3. ..…………………………....;
4. ..……………………………; 5. ..……………………………; 6. ..……………………………;
7. ..…………………………....; 8. ..…………………………....; 9. ..…………………………....;
10. ..…………………………..; 11. ..……………………………
 grupa II:
12. ……………………………; 13. ……………………………; 14. ……………………………;
15. ……………………………; 16. ……………………………; 17. ……………………………;
18. ……………………………; 19. ……………………………; 20. ……………………………;
21. ……………………………; 22. …………………………….
 grupa III:
23. …………………………....; Europa – orașele-capitală
24. ……………………………;
25. ……………………………;
26. ……………………………;
27. ……………………………;
28. ……………………………;
29. ……………………………;
30. ……………………………;
31. ……………………………;
32. ……………………………;
33. …………………………….
 grupa IV:
34. …………………………....;
35. ……………………………;
36. ……………………………;
37. ……………………………;
38. ……………………………;
39. ……………………………;
40. ……………………………;
41. ……………………………;
42. ……………………………;
43. ……………………………; 44. …………………………….
 Activitate pe grupe. Folosiţi manualul sau atlasul şi scrieţi numele oraşelor reşedinţă
de judeţ marcate, pe harta de mai jos („România – oraşele reşedinţă de judeţ”, pag. 45),
cu numere.
 grupa I:
1. ………………………….; 2. ………………………….; 3. ………………………….;
4. ………………………….; 5. ………………………….; 6. ………………………….;
7. ………………………….; 8. ………………………….; 9. ………………………….;
10. ..………………………..
 grupa II:
11. ..……………………….; 12. ..……………………….; 13. ..……………………….;
14. ..……………………….; 15. ..……………………….; 16. ..……………………….;
17. ..……………………….; 18. ..……………………….; 19. ..……………………….;
20. ..………………………..
44
 grupa III: România – oraşele reşedinţă de judeţ
20. ..……………………….;
21. ..……………………….;
22. ..……………………….;
23. ..……………………….;
24. ..……………………….;
25. ..……………………….;
26. ..……………………….;
27. ..……………………….;
28. ..……………………….;
29. ..……………………….;
30. ..………………………..
 grupa IV:
31. ..……………………….;
32. ..……………………….;
33. ..……………………….;
34. ..……………………….;
35. ..……………………….;
36. ..……………………….; 37. ..……………………….; 38. ..……………………….;
39. ..……………………….; 40. ..………………………..
 Activitate pe grupe. Folosiţi diferite surse de informare şi completaţi pentru oraşele
de mai jos:
 grupa I:
CARACTERISTICI PARIS BUCUREŞTI
Poziţia geografică
Numărul de locuitori
Funcţia administrativă
Funcţia economică
Două obiective turistice
 grupa II:
CARACTERISTICI LONDRA IAŞI
Funcţia economică
 grupa III:
CARACTERISTICI MADRID CONSTANŢA
45
Funcţia economică
 grupa IV:
CARACTERISTICI ROMA BRAŞOV
Funcţia economică
  
V. Activităţile economice – caracteristici generale

Industria energetică
A. Activităţile economice – caracteristici generale

Din Europa a început dezvoltarea economiei moderne.
I. Agricultura, cea mai veche ramură a economiei, înregistrează în prezent evidente diferenţieri teritoriale,
generate, pe de o parte, de condiţiile naturale (relief, climă, soluri), iar pe de altă parte, de dezvoltarea ţărilor.
 Pe baza cunoştinţelor din anii anteriori, scrieţi:
a. caracteristicile regiunilor agricole din Europa;
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
b. caracteristicile peisajelor agricole din Europa.
______________________________________________________________________ Tipuri de peisaje
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
46
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi prin ce se deosebeşte agricultura
practicată în Europa de Vest de agricultura practicată în Europa de Est.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Agricultura în România
Fondul funciar agricol al Românei este alcătuit din terenuri arabile (cca 65%), păşuni (cca 22%), fâneţe, vii şi
livezi.
Cultura plantelor asigură peste 60% din totalul producţiei.

a. speciile de cereale cultivate şi principalele regiuni cerealiere;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
b. principalele regiuni viticole;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
c. speciile de pomi fructiferi şi principalele regiuni pomicole;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
d. doi factori/cauze pentru care în România – principalele podgorii
regiunile montane predomină creşterea
animalelor.
___________________________________
___________________________________
 Cu ajutorul profesorului de la
clasă, scrieţi pe harta alăturată, cu
numere (1–13), următoarele podgorii:
1. Cotnari–Iaşi–Huşi; 2. Nicoreşti–Iveşti;
3. Panciu–Odobeşti; 4. Dealu Mare;
5. Piteşti; 6. Drăgăşani; 7. Strehaia;
8. Târnavelor şi Alba Iulia; 9. Arad–
Teremia Mare–Buziaş; 10. Valea
lui Mihai–Săcueni; 11. Niculiţel;
12. Murfatlar; 13. Ostrov.
II. Industria. În secolul al XVIII-lea, a avut loc „revoluţia industrială”, cu originea în Anglia Centrală.
Până în prezent, industria Europei a evoluat şi s-a diversificat foarte mult. Pentru menţinerea şi dezvoltarea sa,
majoritatea ţărilor de pe continent sunt nevoite să importe materii prime: petrol, gaze naturale, minereu de fier, minereuri
neferoase ş.a.
 Utilizaţi diferite surse de informare şi scrieţi caracteristicile industriei din:

a. Europa Centrală şi de Vest; ______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
b. Europa de Est. ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
47
Pe continent se evidenţiază mai multe regiuni/concentrări industriale (Anglia Centrală, Anglia de Sud, Barcelona,
Lyon, Berlin, Brno, Ural ş.a.).
 Analizaţi harta de mai jos („Europa – regiuni industriale”) şi scrieţi în caiet numele
regiunilor industriale, în funcţie de statele în care se găsesc.
Bulgaria: ______________; Europa – regiuni industriale
Cehia: ________________;
Federaţia Rusă: _________
_______________________
_______________________;
Franţa: ________________
_______________________;
Germania: _____________
_______________________;
Italia: _________________
_______________________;
Polonia: ______________;
Spania: ________________
_______________________;
Ucraina: _______________
_______________________;
Ungaria: _______________
_______________________.
În prezent, în Europa „se remarcă două tendinţe: relocarea producţiei în statele din Europa de Est şi Centrală, sau
în ţări din spaţiul extraeuropean şi reorientarea industriei spre ramurile de vârf prin renunţarea la subramurile poluante
şi consumatoare de resurse.” [După M. Furdui, 2014, p. 64.].
O bună parte din produsele industriale finite realizate de statele mai dezvoltate economic din Europa Occidentală
sunt exportate în ţările Europei de Est şi în ţări de pe alte continente.
 Industria în România
Întreprinderile industriale sunt situate în regiunile de exploatare a resurselor naturale şi în marile oraşe.
 Analizaţi harta de mai jos („România – industria prelucrătoare”) şi scrieţi în caiet:
centrele cu industrie siderurgică: România – industria prelucrătoare1
_____________________________
____________________________;
centrele cu industrie metalurgică:
_____________________________
____________________________;
opt centre cu industrie
constructoare de maşini: _________
_____________________________
________________________________
________________________________
_______________________________;
şase localităţi cu termocentrale:
_____________________________
_____________________________
_______________________________;
şase ape curgătoare valorificate .
1
Unele unităţi industriale nu funcţionează temporar sau funcţionează la capacitate minimă.
48
energetic: _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
singura atomocentrală (centrală atomică) din România: _________________________________________.
Localizaţi pe harta de mai sus („România – industria prelucrătoare”) centrele cu

rafinării, industrie chimică, industria materialelor de construcţii şi industria lemnului.
III. Turismul este o ramură a economiei care constă în călătoria în afara locului de domiciliu stabil în scopul odihnei,
cunoașterii sau pentru satisfacerea unor dorințe. Dezvoltarea și importanța turismului au determinat înființarea, în 1974,
a Organizației Mondiale a Turismului (O.M.T.), cu sediul la Madrid.
Turismul implică două categorii de activități: 1. activitățile prin care se realizează petrecerea timpului liber, călătorind
în altă localitate sau țară; 2. industria de bunuri și servicii, creată pentru satisfacerea intereselor manifestate de turiști.
În Europa, turismul este modern şi diversificat. Doar în Europa de Est infrastructura turistică este mai modestă şi se
află în proces de modernizare.
Resursele turistice cuprind obiective naturale (munţi, relief carstic, zone litorale ş.a.) şi obiective antropice (situri
arheologice, cetăţi, castele, lăcaşuri de cult, muzee ş.a.).
Principalele tipuri de turism din Europa sunt: balnear-maritim (litoral), montan şi pentru sporturi de iarnă şi
cultural-istoric.
 Folosiţi manualul şcolar ori alte surse de informare şi scrieţi regiuni ori centre turistice
din Europa în care se evidenţiază:
a. turismul balnear-maritim: _______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. turismul montan şi pentru sporturi de iarnă: ________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
c. turismul cultural-istoric _________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 România se bucură de un important potenţial turistic natural şi antropic, dar insuficient valorificat. Principalele
tipuri de turism practicate sunt: turismul balnear-maritim, turismul balneoclimateric (legat de izvoarele minerale şi termale
şi de factorii climatici), turismul montan şi de sporturi de iarnă, turism cultural-istoric (cu obiective istorice, arhitectonice şi
de artă, obiective etnografice şi folclorice ş.a.), drumeţii (mai ales în regiunile montane), turismul în Delta Dunării,
agroturism ş.a.
 Utilizaţi manualul şcolar ori alte surse de informare şi scrieţi regiuni ori centre turistice
din România în care se evidenţiază:
a. turismul balnear-maritim: _______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. turismul balneoclimateric: _______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
c. turismul montan şi pentru sporturi de iarnă: ________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
d. turismul cultural-istoric: ________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
IV. Analiza unei ramuri industriale: industria energetică

 Stabiliţi şi scrieţi importanţa industriei energetice pentru statele Europei.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Pe baza informaţiilor acumulate până în prezent ori utilizând diferite surse, precizaţi
pentru Europa:
a. statele ori regiunile geografice cu resurse mai mari de petrol: ____________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. statele ori regiunile geografice cu resurse mai mari de gaze naturale: ______________________________
49
_______________________________________________________________________________________;
c. statele ori regiunile geografice cu rezerve mai mari de cărbuni: __________________________________
_______________________________________________________________________________________;
d. statele ori regiunile geografice cu potenţial eolian: ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
e. statele ori regiunile geografice cu importante ape geotermale: ____________________________________
_______________________________________________________________________________________;
f. statele ori regiunile geografice cu potenţial energetic solar productiv: ______________________________
_______________________________________________________________________________________;
g. statele care valorifică energia mareelor pentru producerea curentului electric: _________________________.
 Pentru producerea energiei electrice se folosesc materii prime diverse: combustibili fosili (cărbuni, petrol, gaze
naturale), minereuri radioactive şi energiile regenerabile (energia apelor, energia eoliană, energia solară, biomasa ş.a.).
În anul 2022, în structura energetică a statelor din Uniunea Europeană se evidențiază:
 energie regenerabilă: Luxemburg (93%), Danemarca (79%), Letonia (76%), Lituania (73%), Austria (69%), Suedia
(69%), Croația (65%), Portugalia (63%), Finlanda (54%), Grecia (46%) ş.a.;
 termoenergia:1 Malta (87%), Cipru (83%), Polonia (78%), Estonia (66%), Italia (63%), Irlanda (61%), Grecia (54%),
Țările de Jos (57%), Germania (50%), Cehia (49%) Bulgaria (46%), Spania (36%) ș.a.;
 energie nucleară: Franța (62%), Belgia (46%), Ungaria (45%), Slovenia (43%), Cehia (37%), Finlanda (35%), Bulgaria
(34%) ş.a. [https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/how-is-eu-electricity-produced-and-sold/, la 02.01.2024].
 Stabiliţi şi completaţi în tabelul de mai jos:
Tipul de centrală sau energie Avantaje Dezavantaje
 hidrocentrală
 termocentrală
 atomocentrală
 energii regenerabile
 Analizaţi graficul alăturat şi explicaţi conţinutul România – structura energiei electrice

2
acestuia.
Scrieţi mai jos, pentru România:
a. principalele regiuni geografice în care au fost instalate
termocentrale: _______________________________________
___________________________________________________;
b. localitatea în care se află o centrală atomoelectrică: ________
___________________________________________________;
c. cinci ape curgătoare cu amenajări hidroenergetice: ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
d. regiunea geografică cu cele mai numeroase centrale eoliene: ____________________________________.
  
VI. Sisteme de transport
A. În Europa, transporturile sunt variate și repartizate diferențiat (în funcţie de condiţiile de mediu, de
investiţiile în infrastructură, de concentrarea populaţiei ş.a.).
I. Transporturile feroviare sunt electrificate în proporție de peste 45%, iar în unele state din Europa Occidentală au
fost introduse trenuri de mare viteză (ex. TGV - ul, în Franța).
1
În unele țări din afara Uniunii Europene (Ucraina, Federația Rusă), combustibilii fosili asigură peste 60% din necesarul
energetic național.
2
https://www.wall-street.ro/articol/Economie/296036/cata-energie-electrica-a-produs-si-a-consumat-romania-in-2022.
html#gref.
50
Magistralele feroviare leagă vestul de estul continentului (Lisabona–Paris–Varșovia–Moscova) ori marile orașe și
capitale (Moscova–Chișinău–București–Sofia; Berlin–Budapesta–București ș.a.). Pentru buna funcţionare a rețelei
feroviare au fost construite numeroase tuneluri: Simplon (Elveţia–Italia), Saint Gothard (Elveţia), Eurotunelul (Marea
Britanie–Franța) ș.a.
 Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor feroviare pentru statele europene.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Analizaţi graficul alăturat şi scrieţi: Lungimea căilor ferate în

a. statul cu cea mai mare lungime a reţelei feroviare şi valoarea acesteia unele state europene
(km): ______________________________________________________;
b. statul cu cea mai mică lungime a reţelei feroviare şi valoarea acesteia
(km): ______________________________________________________;
c. statul cu lungimea reţelei feroviare de cca 26.500 km: _____________;
d. cu cât este mai lungă reţeaua feroviară din Germania, comparativ cu
reţeaua feroviară din Franţa: ___________________________________;
e. două cauze care să explice lungimea redusă a reţelei feroviare din
Norvegia: ___________________________________________________
___________________________________________________________;
f. două cauze care să explice lungimea redusă a reţelei feroviare din
Finlanda: ___________________________________________________
___________________________________________________________;
g. lungimea reţelei feroviare din România: ________________________;
h. două măsuri în scopul dezvoltării reţelei feroviare din România: _____
___________________________________________________________
___________________________________________________________.
II. Transporturile rutiere dispun de mari sisteme de autostrăzi în Europa Occidentală (în Spania, Germania,
Franța, Olanda, Belgia ş.a.) și sunt completate de numeroase tuneluri și poduri (Øresund, leagă Danemarca de Suedia).
 Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor rutiere pentru statele europene.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
III. Transporturile pe apă cuprind:
a. Transporturile fluviale se realizează pe Dunăre, Rin, Ron, Elba, Vistula, Volga, Don, Nipru etc., unele fiind legate
prin canale (Mittelland, Canal du Midi, Dunăre–Main–Rin). Ele au contribuit la dezvoltarea unor mari sisteme portuare
fluviale: Duisburg (pe Rin, cel mai mare din lume), Viena, Budapesta, Belgrad, Paris, Lyon, Moscova, Varșovia, Galați etc.
b. Transporturile maritime se realizează pe oceanele și mările vecine. Porturile care le deservesc sunt complexe
(Rotterdam – cel mai mare din Europa –, Anvers, Hamburg, Marsilia, Le Hâvre, Malmö, Londra, Algeciras, Barcelona,
Genova, Constanța, Pireu ș.a.) și specializate pe tipuri de mărfuri: cărbuni (Cardiff, Gdansk), minereu de fier (Narvik),
cereale (Odessa), lemn (Arhanghelsk) ș.a. Pentru scurtarea distanțelor dintre mări au fost săpate canalele Kiel
(Germania) și Corint (Grecia).
 Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor pe apă pentru statele Europei.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Analizaţi harta de mai jos (pag. 52) şi scrieţi:

 numele porturilor fluviale marcate cu literele:
a. ……………………...; b. ……………………...; c. ……………………..; d. ……………………..;
e. ……………………..; f. ……………………..; g. ……………………..; h. …………………….. .
51
 numele porturilor maritime marcate cu numerele: Europa – principalele porturi
1. ………………………; 2. ………………………;
3. ………………………; 4. ………………………;
5. ………………………; 6. ………………………;
7. ………………………; 8. ………………………;
9. ………………………; 10. ..……………………;
11. ..……………………; 12. ..……………………;
13. ..……………………; 14. ..……………………;
15. ..……………………; 16. ..……………………;
17. ..……………………; 18. ..……………………;
19. ..……………………; 20. .…………………… .
IV. Transporturile aeriene dispun de mari

aeroporturi în Londra (Heathrow, printre cele mai mari
din lume), Paris, Amsterdam, Frankfurt am Main, Madrid,
Moscova, Roma, Barcelona, București, Atena etc.
 Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor aeriene pentru statele europene.

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Explicaţi importanţa specială a transporturilor aeriene pentru statele de la periferia
continentului (Grecia, Portugalia, Spania ş.a.) şi pentru cele insulare (Marea Britanie,
Cipru, Malta ş.a.).
B. În România, sistemele de transporturi se caracterizează printr-o reţea diversificată de căi

de comunicaţie şi mijloace de transport, predominând traficul auto şi feroviar. Distribuţia reţelei feroviare şi rutiere este
impusă de dispunerea arcului carpatic, de reţeaua hidrografică şi de poziţia capitalei în partea central-sudică a ţării
(oraşul Bucureşti fiind principalul nod feroviar, rutier, aerian).
I. Reţeaua de căi ferate este organizată pe magistrale, unele înscriindu-se în principalele coridoare feroviare europene
(Bucureşti–Timişoara, Bucureşti–Arad, Bucureşti–Suceava ş.a.). Principalele noduri feroviare sunt: Bucureşti, Ploieşti, Braşov,
Timişoara, Arad, Simeria (jud. Hunedoara), Teiuş (Alba), Paşcani (Iaşi), Făurei (Brăila), Filiaşi (Dolj) ş.a. Puncte de frontieră
feroviare sunt: Negru Vodă şi Giurgiu (spre Bulgaria), Moraviţa şi Jimbolia (spre Serbia), Curtici, Episcopia Bihorului, Valea lui
Mihai şi Carei (spre Ungaria), Halmeu şi Vicşani (spre Ucraina), Ungheni (spre Republica Moldova).
II. Reţeaua de căi rutiere cuprinde: autostrăzi (A1: Bucureşti–Piteşti, în construcţie spre Nădlac; A2: Bucureşti–
Constanţa; A3: Bucureşti–Ploieşti ş.a.); drumuri europene sau şosele internaţionale (E60, E70, E85 ş.a.), drumuri judeţene
ş.a. Puncte de frontieră sunt la: Giurgiu şi Vama Veche (cu Bulgaria), Moraviţa şi Jimbolia (cu Serbia), Nădlac, Vărşand şi
Borş (cu Ungaria), Siret şi Halmeu (cu Ucraina), Albiţa (cu republica Moldova). Deosebit de importate pentru transporturile
rutiere sunt podurile construite peste Dunăre (Calafat–Vidin, Giurgiu–Ruse, Feteşti–Cernavodă, Giurgeni–Vadu Oii).
Localizaţi pe harta murală ori pe cea din atlas punctele de frontieră feroviare şi
rutiere, precizate mai sus.
III. Transporturile pe apă

a. Căile fluviale sunt: Dunărea (Dunărea fluvială, cu porturile fluviale Moldova Veche, Orşova, Drobeta-Turnu Severin,
Calafat, Turnu Măgurele, Giurgiu, Olteniţa şi Călăraşi şi Dunărea maritimă, cu porturile fluvio-maritime: Brăila, Galaţi, Tulcea şi
Sulina), Canalul Dunăre–Marea Neagră (cu lungimea de 64 km), Bega (cu lungimea de 40 km şi port la Timişoara) ş.a.
 valea râului prin care a fost construit Canalul Dunăre–Marea Neagră: _________________________;
 importanţa Canalului Dunăre–Marea Neagră: ______________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
b. Transporturile maritime se realizează la Marea Neagră, beneficiind de porturile: Constanţa (cel mai mare de la
Marea Neagră), Mangalia şi Midia-Năvodari.
52
IV. Transporturile aeriene dispun de aeroporturi internaţionale la: Bucureşti, Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare,
Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Sibiu, Iaşi, Bacău, Constanţa ş.a.
  
Mediul înconjurător şi peisaje

Mediul reprezintă totalitatea elementelor naturale (relief, aer, apă, vieţuitoare şi sol) şi a celor construite (sau
modificate) de om. Elementele care compun mediul se încadrează în două categorii: abiotice (cele care alcătuiesc
potenţialul ecologic al mediului) şi biotice (comunităţile de plante şi animale sau biocenozele). În multe situaţii, acestora
li se adaugă activităţile antropice, acţiunile umane care determină modificări ale mediului.
Peisajul este o reflectare a unei unităţi geografice printr-un element sau mai multe elemente care se impun.
Peisajele – naturale, antropice, antropizate – au mărimi şi durate de existenţă diferite.
 Folosiţi manualul şcolar ori alte surse de informare şi caracterizaţi principalele tipuri
de medii din Europa:
a. Mediul mediteraneean
b. Mediul temperat-oceanic
c. Mediul temperat-continental
d. Mediul temperat-rece
e. Mediul de tundră
  
53
Regiuni geografice în Europa şi în România
A. Regiunile geografice ale Europei
Regionarea presupune delimitarea unor teritorii pe
baza unor caracteristici specifice.
În funcţie de poziţia geografică, ţările europene au
fost grupate în cinci regiuni geografice:
1. Europa Sudică (Mediteraneeană): Albania,
Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia, Portugalia, Serbia,
Spania, Vatican ş.a.
2. Europa Vestică: Belgia, Franţa, Irlanda,
Luxemburg, Marea Britanie şi Ţările de Jos.
3. Europa Centrală: Austria, Cehia, Elveţia,
Germania, Rep. Moldova, Polonia, România, Ungaria ş.a.
4. Europa Estică: Belarus, Federaţia Rusă şi
Ucraina.
5. Europa Nordică: Danemarca, Estonia, Finlanda,
Islanda, Norvegia ş.a.
 Delimitaţi şi completaţi, pe harta
alăturată, regiunile geografice ale Europei.
B. Regionarea geografică a
României
Pe lângă regionările pe provincii istorice şi pe unităţi fizico-geografice, teritoriul României a fost împărţit în opt
regiuni de dezvoltare, care, în prezent, au o eficacitate economică foarte scăzută: Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Vest,
Sud-Vest – Oltenia, Sud – Muntenia, Sud-Est şi Bucureşti-Ilfov.
România – regiunile de dezvoltare economică
Observaţi pe harta alăturată şi precizaţi
judeţele care intră în alcătuirea regiunilor de
dezvoltare.
 Pe harta alăturată, delimitaţi şi coloraţi

provinciile istorice româneşti: Banat (cu
verde închis), Bucovina (cu verde deschis),
Crişana (cu portocaliu), Dobrogea (cu
albastru închis), Maramureş (cu roşu),
Moldova (cu maro), Muntenia (cu galben),
Oltenia (cu mov) şi Transilvania (cu albastru
deschis.)
  
Carpaţii – studiu de caz
Carpaţii – lanţ montan tânăr – se întind între Depresiunea (Bazinul) Vienei şi Valea Timokului, pe o lungime de cca
1.300 km. Între aceste limite, Munţii Carpaţi se desfăşoară pe teritoriile a opt state: Austria (cca 1%), Cehia (2%),
Slovacia (27%), Polonia (2%), Ungaria (4%), Ucraina (7%), România (55%) şi Serbia (2%).
Regional, se împart în două mari grupe1:
1
Conform altor regionări, Carpaţii se împart în trei grupe montane: Carpaţii de Nord-Vest (Muţii / Masivul Tatra,
Munţii Beskizi, Munţii Metaliferii Slovaciei, Munţii Bükk-Matra-Börzsoni-Bakony ş.a.), Carpaţii Centrali (masivele
Vihorlat, Beskizi şi Carpaţii Păduroşi) şi Carpaţii Sud-Estici (sau Româneşti / Româno-Sârbeşti (Carpaţii Orientali,
54
 Carpaţii Nord-Vestici (între Bazinul Vienei şi Pasul Dukla): Munţii Tatra (2.655 m, în Vârful Gerlachovka/
Gerlachovský), Munţii Beskizi, Munţii Metaliferi ai Slovaciei, Munţii Matra-Bükk şi Depresiunea Bratislavei.
 Carpaţii Sud-Estici (între Pasul Dukla şi Valea Timocului): Carpaţii Păduroşi, Carpaţii Orientali, Carpaţii
Meridionali şi Carpaţii Occidentali.
Realizaţi următoarele sarcini de lucru:

a. Identificaţi pe hartă limitele Carpaţilor şi munţii: Tatra, Beskizi, Metaliferii Slovaciei, Matra şi Bükk.
b. Folosiţi diferite surse de informare şi precizaţi: tipurile de lacuri naturale dominante şi principa-
lele activităţi economice.
  
Ţările vecine României – caracterizare geografică succintă

România se învecinează cu: Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Două dintre aceste ţări
(Bulgaria și Ungaria) sunt membre ale Uniunii Europene şi ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
 Folosiţi diferite surse de informare şi completaţi, în tabele, pentru statele de mai jos:
Grupa 1: Republica Moldova
Republică parlamentară; suprafaţa: 33.800 km2; populaţia: 3,4 mil. loc. (2023); oraşul-capitală: Chişinău.
Poziţia geografică faţă de România:
Unităţile de relief: Pod. Codru, Pod. Moldovei Centrale, Câmpia Moldovei de Sud, Câmpia Bălţi.
Clima:
Apele curgătoare:
Vegetaţia:
Solurile: cernoziomuri, argiluvisoluri.
Resursele naturale:
Oraşe importante:
Plante cultivate:
Centre/concentrări industriale:
Aeroporturi:
Centre/regiuni turistice:
Grupa 2: Ucraina
Republică semiprezidenţială; suprafaţa: 603.600 km2; populaţia: 36,7 mil. loc. (2023); oraşul-capitală: Kiev.
Unităţile de relief:
Clima:
Apele curgătoare:
Vegetaţia:
Solurile:
Resursele naturale: cărbuni, minereu de fier, minereuri neferoase, soluri fertile etc.
Oraşe importante: Harkov, Dnipropetrovs’k, Doneţk,Odessa.
Plante cultivate:
Oraşe-porturi:
Carpaţii Meridionali, Carpaţii Occidentali şi Bazinul Transilvaniei/Depresiunea Colinară a Transilvaniei) [După

V. Paraschiv, 2019, p. 124-125].
55
Grupa 3: Bulgaria
Republică parlamentară; suprafaţa: 110.900 km2; populaţia: 6,6 mil. loc. (2023); oraşul-capitală: Sofia.
Poziţia geografică faţă de România: în sud.
Clima:
Apele curgătoare:
Vegetaţia:
Solurile:
Resursele naturale:
Oraşe importante:
Plante cultivate:
Oraşe-porturi: Ruse (port fluvial), Varna şi Burgas (porturi maritime).
Grupa 4: Serbia
Republică parlamentară; suprafaţa: 88.300 km2; populaţia: 7,1 mil. loc. (2023); oraşul-capitală: Belgrad.
Clima:
Apele curgătoare: Dunărea, Drava, Tisa, Bega, Sava ș.a.
Lacurile:
Vegetaţia:
Solurile:
Resursele naturale:
Oraşe importante: Novi Sad, Subotica, Pancevo.
Plante cultivate:
Oraşe-porturi:
Grupa 5: Ungaria
Republică parlamentară; suprafaţa: 93.000 km2; populaţia: 10,1 mil. loc. (2023); oraşul-capitală: Budapesta.
Clima:
Apele curgătoare:
Lacurile:
Vegetaţia: stepă (pustă), silvostepă, pădure de foioase.
Solurile:
Resursele naturale:
Oraşe importante: Györ, Szeged, Debrecen, Miskolc.
Plante cultivate:
Oraş-port fluvial:
 Folosiţi diferite surse de informare şi stabiliţi:

 două cauze care au determinat regresul economic al Serbiei în primii ani după destrămarea Iugoslaviei;
56
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 două cauze pentru care agricultura este principala activitate economică din Republica Moldova;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 două cauze care au determinat relativa stagnare economică a Ucrainei în ultimele două decenii.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
  
Recapitulare: caracteristicile geodemografice şi

socio-economice ale unor state din Europa
 Completaţi tabelul de mai jos.

Caracteristicile geodemografice şi socio-economice ale unor state din Europa
Oraşe Agricultura/ Centre şi Centre şi regiuni
Statul
importante plante cultivate concentrări Oraşe-port turistice
(populația în 2023) industriale
Franţa - Paris; - Paris;
republică - Marsilia; - Marsilia;
semiprezidenţială - Lyon; - Lyon;
64,7 mil. loc. - Lille; - Bordeaux;
- Bordeaux; - Le Havre.
- Toulouse.
Germania - agricultură inten- - maritime: Kiel,
republică sivă, mecanizată; Hamburg;
parlamentară - cereale, cartofi, - fluviale: Duisburg,
83,2 loc. mil. sfeclă de zahăr, Frankfurt am
legume. Main.
Italia - Torino-Milano; - M-ții Alpi, Etna,

republică - Napoli. Vezuviu, litoralul
parlamentară M. Mediterane,
58,8 loc. mil. Roma, Florența,
Veneția.
Marea Britanie - Londra; - Londra;

monarhie - Manchester; - Cardiff,
constituţională - Birmingham; - Liverpool;
67,7 loc. mil. - Leeds;
- Liverpool;
- Glasgow.
Spania - agricultură inten- - M-ții Pirinei, I-le
monarhie sivă, mecanizată; Baleare și litoralul
constituţională - cereale, viță-de- M. Mediterane,
47,5 loc. mil. vie, măslini, Madrid, Zaragoza,
citrice, legume. Barcelona.
  
57
România şi Uniunea Europeană
Formarea Uniunii Europene şi

evoluţia integrării europene
Uniunea Europeană (UE) este o grupare economică şi politică, dezvoltată doar pe teritoriul Europei.
La 9 mai 1950, ministrul Afacerilor Externe al Franţei – Robert Schuman – propunea crearea unei Comunităţi
Economice a Cărbunelui şi Oţelului.
De la acest prim moment, în construcţia europeană s-au produs trei etape importante.
 Folosind manualul ori alte surse de informare, prezentaţi cele trei etape importante
în procesul formării Uniunii Europene.
 prima etapă (1951): ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 a doua etapă (1957): ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 a treia etapă (1993): ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
În decembrie 1994, Consiliul European1 a iniţiat o strategie globală de preaderare destinată fostelor state
comuniste din Europa Centrală şi de Est.
În anul 1997, Comisia Europeană a stabilit condiţiile de aderare, care se refereau la:  identitate;  criteriile
democratice;  criteriile economice;  capacitatea de asumare a obligaţiilor, a legislaţiei unitare (acquis-ul comunitar), a
drepturilor şi îndatoririlor;  capacitatea de subscriere la obligaţiile politice, economice şi monetare;  cadrul administrativ
şi juridic adecvat.
 Folosiţi diferite surse şi scrieţi condiţiile impuse la aderare fostelor state
socialiste/comuniste.
În prezent, Uniunea Europeană este formată din 27 de state:

Anul aderării State
 1957: Belgia, Franţa, Germania de Vest, Italia, Luxemburg, Olanda/Ţările de Jos
 1973: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie2
1
Principalele organe ale Uniunii Europene sunt: Consiliul European (cu sediul la Bruxelles), Comisia Europeană (cu
sedii la Bruxelles şi Luxemburg), Consiliul Uniunii Europene (cu sediul la Bruxelles), Parlamentul European (cu locuri
de întâlnire la Strasbourg, Bruxelles şi Luxemburg), Curtea de Justiţie (cu sediul la Luxemburg), Banca Centrală
Europeană (cu sediul central la Frankfurt am Main) şi Curtea Europeană de Conturi (cu sediul la Luxemburg).
2
Marea Britanie s-a retras din Uniunea Europeană în 2020.
58
 1981: Grecia
 1986: Portugalia, Spania
 1995: Austria, Finlanda, Suedia
 2004: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria
 2007: Bulgaria, România
 2013: Croaţia
Analizaţi tabelul de mai sus şi precizaţi:
a. anul în care a avut loc cel mai mare val de aderare la Uniunea Europeană;
b. statele foste socialiste ori rezultate din destrămarea unor foste state socialiste.
 Observaţi pe harta de mai jos şi scrieţi:
a. numărul cu care este marcat Statele Uniunii Europene
statul fondator al Comunității
Economice Europene fără ieșire la
mare: ……………………………..;
b. numele statelor marcate cu nu-
merele:
4. ………………………………….;
6. ………………………………….;
8. ...……………………………......;
10. …...…………………………....;
12. ………………………………...;
14. ……………..………………….;
16.…………………………………;
18. ……...………………………....;
22. ………………………………...;
24. ………………………………...;
26. ……...………………………....;
c. numărul cu care este marcat
statul în care se află sediul
Consiliului European: ……………;
d. numărul cu care este marcat statul ce a aderat la UE în anul 1981: ………………………………………...;
e. numerele cu care sunt marcate statele ce au aderat la UE în anul 1986: ……………………………………;
f. numerele cu care sunt marcate statele UE ce au făcut parte din Uniunea Sovietică: ………………………..;
g. numerele cu care sunt marcate statele UE ce au făcut parte din Iugoslavia: ………………………………..;
h. numerele cu care sunt marcate statele insulare ce au aderat la UE în anul 2004: …………………………. .
 Folosiţi diferite surse şi scrieţi simbolurile Uniunii Europene.
  
Caracteristici geografice, politice şi economice

actuale ale Uniunii Europene
Prin cele 27 de state, Uniunea Europeană se întinde pe o suprafaţă de 4.233.200 km2 şi cumulează o populaţie de
aproximativ 447 milioane de locuitori (105 loc./km2).
Cadrul fizico-geografic al Uniunii Europene este destul de variat.
59
 Pentru Uniunea Europeană, scrieţi:
 zece unităţi de relief: ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 tipurile de climă, în funcţie de poziţia geografică: ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 zece ape curgătoare: ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 zonele biogeografice, în funcţie de poziţia geografică: _________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
În cadrul Pieţei Unice, Uniunea Europeană garantează libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi
capitalului.
Produsul Intern Brut în cadrul UE este de aproximativ 36.000 $/loc.
Pe glob, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator şi importator de bunuri şi servicii şi cel mai important
partener comercial pentru Statele Unite ale Americii, China, India ş.a.
19 state, cele mai dezvoltate şi cu cele mai stabile economii (Germania, Franţa, Italia, Belgia, Ţările de Jos, Spania,
Austria ş.a.), sunt cuprinse în Zona Euro (o uniune monetară intrată în funcţiune în anul 2002).
Uniunea Europeană este reprezentată în cadrul mai multor organizaţii economice şi politice: Organizaţia Naţiunilor
Unite, Organizaţia Mondială a Comerţului, G – 8, G – 20 ş.a.
  
Statele Uniunii Europene – privire generală şi sistemică.

Studii de caz
Cele 27 state integrate în Uniunea Europeană şi-au păstrat identitatea, deşi au acceptat să cedeze un set de
componente unei autorităţi centrale comune.
Ele au mărimi, forme de guvernământ şi capacităţi economice destul de diferite.
Spre exemplu, cele mai întinse ţări din UE sunt Franţa, Spania şi Suedia, iar cele mai mici: Malta, Luxemburg şi
Cipru.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate despre Uniunea Europeană, scrieţi:

 cinci state monarhii: ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 cinci state republici: ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Studii de caz:
 Folosiţi diferite surse de informare şi completaţi tabelele pentru statele de mai jos:
Grupa 1: Germania
Republică parlamentară; suprafaţa: 357.000 km2; populaţia: 83,2 mil. loc.; oraşul-capitală: Berlin.
Poziţia geografică în cadrul Europei:
Mările la care are ieşire:
Clima:
Patru ape curgătoare:
Un lac şi originea sa:
60
Vegetaţia:
Solurile:
Resursele subsolului:
Oraşe importante: München, Hamburg, Frankfurt am Main, Köln, Essen, Nürnberg
Agricultura:
Porturi: Hamburg şi Kiel (maritime), Duisburg (fluvial)
Grupa 2: Franţa
Republică semiprezidenţială; suprafaţa: 543.900 km2; populaţia: 64,7 mil. loc.; oraşul-capitală: Paris.
Oceanul şi mările la care are ieşire:
O insulă:
Clima:
Un lac şi originea sa:
Vegetaţia:
Solurile:
Oraşe importante: Lyon, Marsilia/Marseille, Bordeaux, Toulouse, Lille, Le Hâvre
Plante cultivate:
Porturi: Marsilia şi Le Havre (maritime), Lyon (fluvial)
Grupa 3: Italia
Republică parlamentară; suprafaţa: 301.300 km2; populaţia: 58,8 mil. loc.; oraşul-capitală: Roma.
Bazinele Mării Mediterane la care are M. Adriatică, M. Ionică, M. Tireniană, M. Ligurică
ieşire:
Două insule:
Trei vulcani activi:
Clima:
Trei ape curgătoare:
Patru lacuri şi originile acestora: Maggiore şi Como (glaciare), Albano (vulcanic), Veneţia (lagună)
Vegetaţia:
Solurile:
Oraşe importante:
Plante cultivate:
Porturi: Genova, Napoli, Palermo (maritime)
61
Grupa 4: Spania
Monarhie constituţională; suprafaţa: 505.900 km2; populaţia: 47,5 mil. loc.; oraşul-capitală: Madrid.
Oceanul şi marea la care are ieşire:
Două insule/arhipelaguri: I-le Baleare, I-le Canare
Clima:
Vegetaţia:
Solurile:
Oraşe importante:
Plante cultivate:
Porturi: Algeciras, Barcelona, Valencia, Málaga (maritime), Sevilla (fluvial)
Grupa 5: Portugalia
Republică semiprezidenţială; suprafaţa: 91.900 km2; populaţia: 10,2 mil. loc.; oraşul-capitală: Lisabona.
Oceanul la care are ieşire:
Două insule/arhipelaguri: I-le Azore, I-le Madeira
Clima:
Apele curgătoare:
Vegetaţia:
Solurile:
Oraşe importante: Porto, Évora, Coimbra
Plante cultivate:
Porturi:
Grupa 6: Grecia
Republică parlamentară; suprafaţa: 131.900 km2; populaţia: 10,3 mil. loc.; oraşul-capitală: Atena.
Bazinele Mării Mediterane la care are
ieşire:
Două insule/arhipelaguri:
Clima:
Apele curgătoare: Evros, Nestos, Strimon, Vardar
Un lac şi originea sa: Prespa (tectonic)
Vegetaţia:
Solurile:
Oraşe importante:
Plante cultivate:
62
Porturi: Salonic, Pireu, Iraklion
Grupa 7: Austria
Republică parlamentară; suprafaţa: 83.800 km2; populaţia: 8,9 mil. loc.; oraşul-capitală: Viena.
Clima:
Două ape curgătoare:
Un lac şi originea sa: Boden (glaciar)
Vegetaţia:
Solurile:
Oraşe importante:
Agricultura:
Porturi: Viena, Linz (fluviale)
  
România ca parte a Uniunii Europene
I. Oportunităţi geografice ale României

cu semnificaţie pentru Uniunea Europeană
Prin aşezarea geografică, România – care ocupă locul al treilea ca întindere şi populaţie în Europa Centrală (după
Germania şi Polonia) – asigură legătura dintre Europa de Vest şi Centrală cu Europa de Est şi cu Orientul Apropiat şi Mijlociu.
La momentul aderării (2007), celor trei elemente de importanţă europeană – Munţii Carpaţi, Dunărea şi Marea
Neagră – se adăugau resursele funciare, populaţia relativ tânără cu potenţial de adaptare îi cadrul Uniunii Europene,
mâna de lucru mai ieftină ş.a.
 Îndrumaţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi importanţa principalelor
elemente naturale din România în procesul integrării europene.
 Munţii Carpaţi: _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 Dunărea: ____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 Marea Neagră: ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Tot datorită poziţiei geografice, România este traversată de mai multe axe geopolitice şi geoeconomice:  axa
Vest–Est,  axa Nord-Vest–Sud-Est,  axa mărilor şi  axa fluviilor şi canalelor.
 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi caracteristicile celor patru axe
geopolitice şi geoeconomice
 axa Vest–Est (Uniunea Europeană–Federaţia Rusă şi Asia Centrală): ___________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
63
 axa Nord-Vest–Sud-Est (Uniunea Europeană–Orientul Apropiat şi Mijlociu): _____________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 axa mărilor (Marea Caspică–Marea Neagră–Marea Mediterană): _______________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 axa fluviilor şi canalelor (Dunăre–Main–Rin): ______________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
  
II. România şi ţările Uniunii Europene.

Interdependenţe geografice, economice şi culturale
Între România şi celelalte state ale Uniunii Europene există multiple interdependenţe fizico-geografice, culturale şi
economice.
Interdependenţele geografice
 Îndrumaţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi elementele de interdependenţă
geografică. Explicaţi, oral, rolul acestora.
În cadrul Uniunii Europene, interdependenţele economice nu pot fi realizate fără existenţa unui sistem
economic unitar şi fără obiective economice comune. În acest sens, ţările aflate în dificultate economică ori la începutul
procesului de integrare primesc ajutor financiar pentru derularea unor proiecte şi programe.
În prezent, rezultatele României în procesul integrării economice nu pot fi compatibilizate: creşterea productivităţii
muncii, salariul minim pe economie, valoarea PIB, trecerea la moneda euro ş.a. [V. Paraschiv, 2019a, p. 161].
Interdependenţele culturale sunt complexe şi se manifestă în toate domeniile.
Institutul Cultural Român are printre obiective promovarea personalităţilor şi valorilor culturale româneşti.
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi domeniile în care s-au remarcat, pe plan
mondial, personalităţile româneşti de mai jos.
Ana Aslan - ___________________________________________________________________________;
Victor Babeş - _________________________________________________________________________;
Constantin Brâncuşi - ___________________________________________________________________;
Ion Cantacuzino - ______________________________________________________________________;
Emil Cioran - _________________________________________________________________________;
Henri Coandă - ________________________________________________________________________;
Nadia Comăneci - ______________________________________________________________________;
Haricleea Darclée - _____________________________________________________________________;
Mircea Eliade - ________________________________________________________________________;
George Enescu - _______________________________________________________________________;
Angela Gheorghiu - ____________________________________________________________________;
Eugen Ionescu - _______________________________________________________________________;
Nicolae Titulescu - _____________________________________________________________________;
Aurel Vlaicu - _________________________________________________________________________;
Traian Vuia - __________________________________________________________________________.
  
64
III. Problema energiei în Uniunea Europeană şi în România
Resursele energetice ale statelor Uniunii Europene sunt limitate, toate statele Structura importului de
fiind nevoite să importe. energie în
Cumulat, până la ieşirea Marii Britanii din uniune, ţările membre produceau 46% Uniunea Europeană
din necesarul de energie şi importau 54% (vezi graficul alăturat).
Resursele energetice ale Uniunii Europene

 Resurse mai mari de cărbuni se găsesc în Germania, Polonia şi Cehia.
 Petrolul este exploatat, în special, din subsolul Mării Nordului.
 Gazele naturale sunt în cantităţi mai mari tot în regiunea Mării Nordului şi sunt
exploatate de Germania şi Olanda.
 Şisturi bituminoase: Estonia.
 Rezerve mai mari de uraniu sunt deţinute de Suedia, Franţa şi Cehia.
 Resurse alternative:1
1. energie eoliană în: Germania, Olanda, Danemarca, Spania, Belgia, Austria, România,
Grecia ş.a.;
2. energie solară: Franţa. Spania, Portugalia, Italia, Grecia, Cipru, Malta ş.a.;
3. biogaz: Franţa, Germania, Uniunea Europeană – resursele energetice alternative
Austria, Suedia, Italia ş.a.;
4. biomasă: Finlanda, Estonia,
Slovenia, Polonia, Suedia ş.a.;
5. energie geotermală: Italia,
Ungaria ş.a.;
6. energie mareomotrică: Franţa
(la Rance);
7. energia valurilor: Portugalia
 Pe baza informaţiilor
de mai sus, realizaţi,
alăturat, harta „Uniunea
Europeană – resursele
energetice alternative”.
Pentru reprezentarea
tipurilor de energie,
folosiţi simbolurile de la
legendă.
Până în luna februarie 2022,

statele Uniunii Europene importau
cantităţi însemnate de hidrocarburi
(petrol și gaze naturale) și cărbuni
din Federația Rusă și Ucraina. În
prezent, acestea sunt în căutarea
altor furnizori și lucrează la
valorificarea optimă a resurselor
energetice alternative.2
1
După V. Paraschiv, 2019a, p. 164.
2
„Agresiunea neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact semnificativ asupra prețurilor
combustibililor fosili în UE – în special a gazelor – și, prin urmare, asupra facturilor la energie electrică ale europenilor.
Acest lucru se datorează faptului că prețul energiei electrice în UE este legat de prețul gazelor naturale utilizate pentru
producerea de energie. În prezent, UE lucrează la o reformă a pieței energiei electrice din UE pentru a evita șocurile
asupra prețurilor în viitor.” [https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/how-is-eu-electricity-produced-and-sold/].
65
Energia electrică produsă în Uniunea Europeană devine tot mai ecologică, ponderea energiei electrice din surse
regenerabile crescând de la 15,9%, în anul 2004, la 39,4%, în anul 2022.
Explicaţi importanţa trecerii de la utilizarea combustibililor fosili la utilizarea
resurselor energetice regenerabile.
În cadrul Uniunii Europene, mixul energetic Structura producţiei de energie electrică a

diferă semnificativ de la o țară la alta, ponderea Uniunii Europene (2022)1
energiei electrice din surse regenerabile variind între Sursele de energie Ponderea (%)
13% (Malta) și 93% (Luxemburg). 13 țări membre  surse regenerabile 39,4
exploatează centrale nucleare, opt dintre acestea - eoliană 15,9
opținând peste o treime din producția de energie - hidraulică 11,3
electrică (Franța, Slovenia, Belgia, Ungaria, Slovacia, - solară 7,6
Cehia, Finlanda, Bulgaria) [https://www.consilium. - biomasă 4,4
europa.eu/ro/infographics/how-is-eu-electricity-  combustibili fosili 38,7
produced-and-sold/; 05.01.2024]. - gaze naturale 19,6
 Stabiliţi şi scrieți doi factori care - cărbune 15,8
determină mixul energetic diferit în ţările - petrol 1,6
Uniunii Europene. - alte surse 1,7
 nucleară 21,9
__________________________________________
__________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Asemănător celorlalte state din Uniunea Europeană, şi România este dependentă de importurile de resurse
energetice.
 Folosiţi adresele http://energie.gov.ro/ şi http://www.dce.gov.ro/ ori alte surse şi

realizaţi un eseu referitor la completarea necesarului de energie de către România prin
importuri. Se au in vedere: resursele importate, evoluţia importurilor (redată pe un grafic) şi
regiunile geografice furnizoare.
Din cauza creşterii necesarului de energie dar şi a poluării tot mai accentuate, în ţările Uniunii Europene se
evidenţiază unele tendinţe cum ar fi:
 „diminuarea şi chiar excluderea cărbunelui din balanţa energetică;
 creşterea ponderii energiei atomice;
 realizarea unor conducte noi” [O. Mândruţ, 2007, p. 92].
  
1
[https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/how-is-eu-electricity-produced-and-sold/; 05.01.2024].
66
Europa şi Uniunea Europeană în lumea contemporană
Probleme fundamentale ale lumii contemporane –

prezentare sintetică
În plan global, sunt considerate probleme ale lumii contemporane: instabilitatea politică, economică şi socială;
epuizarea unor resurse naturale; suprapopularea; îmbătrânirea demografică; modificările climatice;
conflictele interne şi externe; terorismul ş.a.
 Explicaţi consecinţele:
a. instabilităţii politice: ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. epuizării unor resurse naturale: __________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
c. suprapopulării: ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
d. îmbătrânirii demografice: ________________ Europa – regiuni cu risc de deşertificare1
________________________________________
________________________________________
________________________________________
_______________________________________;
e. modificărilor climatice: __________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
_______________________________________;
f. conflictelor interne şi externe: ______________
________________________________________
________________________________________
______________________  Folosiţi diferite surse de informare şi prezentaţi câteva
______________________ conflicte înregistrate în Europa, în ultimele decenii.
______________________ ……………………………………………………………………………………………………..
______________________ ……………………………………………………………………………………………………..
______________________ ……………………………………………………………………………………………………..
______________________ ……………………………………………………………………………………………………..
_____________________; ……………………………………………………………………………………………………..
g. terorismului: ________ ……………………………………………………………………………………………………..
______________________ ……………………………………………………………………………………………………..
______________________ ……………………………………………………………………………………………………..
______________________ ……………………………………………………………………………………………………..
______________________ ……………………………………………………………………………………………………..
______________________ ……………………………………………………………………………………………………..
______________________ ……………………………………………………………………………………………………..
_____________________. ……………………………………………………………………………………………………..
  
1
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/41/Harta_desertificarii.png
67
Rolul Europei în construirea lumii contemporane
De-a lungul timpului, continentul european a reprezentat atât un pol de civilizaţie, cât şi un teritoriu de conflicte şi un
spaţiu al păcii.
 Sarcini de lucru:
a. Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi câteva idei prin care să evidenţiaţi rolul
Europei în construirea lumii contemporane.
b. Citiţi textul de mai jos.

Europenii au oferit lumii importante civilizaţii şi au contribuit activ la evoluţia economică şi culturală. Merită menţionate:
civilizaţia greacă, în care se evidenţiază stilurile arhitectonice (doric, ionic şi corintic), operele oamenilor de ştiinţă
şi cultură ş.a.;
civilizaţia romană, cu edificii monumentale, cu construcţii de utilitate publică ş.a.;
alfabetele latin şi chirilic;
Renaşterea (sec. XIV-XVI), cu arta caracteristică, cu numeroşi reprezentanţi precum Donatello, Michelangelo,
Leonardo da Vinci, Rafael, Tizian, Botticelli ş.a.
Marile Descoperiri Geografice – începute de mari navigatori renumiţi (Vasco da Gama, Cristofor Columb, Fernando
Magellan, Amerigo Vespucci ş.a.) –, care au contribuit la formarea comerţului mondial şi la crearea imperiilor coloniale;
Revoluţia industrială, care a debutat în Anglia (sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea);
formarea blocurilor politico-militare şi competiţia militară şi ideologică din timpul „Războiului Rece” (1979-1990);
regionalizarea economiilor naţionale.
c. Argumentaţi rolul …
… Revoluţiei industriale în construirea lumii contemporane.
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
… blocurilor politico-militare în construirea lumii contemporane.
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
  
Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopolitice

ale lumii contemporane
Pe glob au fost înfiinţate peste 100 de asociaţii/organizaţii internaţionale geopolitice şi economice, mai mult sau mai
puţin funcţionale: Organizaţia Naţiunilor Unite – ONU; Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord/North Atlantic Treaty
Organization – NATO; Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa / Organization for Security and Cooperation
in Europe – OSCE; Acordul Nord American de Liber Schimb/North American Free Trade Agreement – NAFTA; Asociaţia
Naţiunilor din Asia de Sud-Est/Association of Southeast Asian Nations – ASEAN; Comunitatea Statelor Independente – CSI;
Piaţa Conului Sudic/Mercado Común del Sur – MERCOSUR; Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific/Asia-
Pacific Economic Cooperation – APEC ş.a.
Între Uniunea Europeană (UE) şi unele organizaţii internaţionale s-au stabilit strânse relaţii de colaborare (politice,
economice, umanitare etc.).
68
 Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) este compusă din 193 de state şi ca obiective: cooperarea în domeniile
economic, social, cultural şi umanitar, promovarea păcii ş.a. În prezent, UE sprijină ONU în atingerea obiectivelor
propuse.
 Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a fost înfiinţată în anul 1949. Are în compunere 31 de ţări,
din Europa, America de Nord (Canada şi Statele Unite ale Americii) şi Asia (Turcia).
 Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) include 57 de state: toate ţările din Europa, ţări
din Asia (regiunea Caucaz şi Asia Centrală) şi din America de Nord (Statele Unite ale Americii şi Canada). UE susţine
acţiunile OSCE pentru menţinerea păcii şi securităţii pe continentul european.
 Folosiţi diferite surse de informare şi rezolvaţi următoarele cerinţe:
a. scrieţi statul din UE care este membru permanent în Consiliul de Securitate;
_______________________________________________________________________________________
b. scrieţi limbile vorbite în UE şi în care sunt traduse documentele ONU;
___________________________________________
Statele NATO: Albania, Belgia, Bulgaria,
___________________________________________
Canada, Croaţia, Cehia, Danemarca, Estonia,
c. subliniaţi pe lista alăturată (cu o linie) statele UE
care sunt şi membre ale NATO; Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Islanda,
d. scrieţi două ţări ori regiuni geografice în care a Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Macedonia
participat armata română sub mandat NATO; de Nord, Marea Britanie, Muntenegru, Norvegia,
___________________________________________ Olanda/Ţările de Jos, Polonia, Portugalia,
___________________________________________
România, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite
e. găsiţi potrivită participarea armatei române la
misiunile internaţionale? Argumentaţi! ale Americii, Turcia, Ungaria.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
  
Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din

perspectivă Europeană
 „Mondializarea constituie un proces prin care anumite valori încep să aibă o circulaţie mai largă, pe alocuri cu
un caracter global.” [O. Mândruţ, 2007, p. 102]. S-a amplificat după anul 1945 şi reprezintă „procesul general de
uniformizare a valorilor, a atitudinilor şi a elementelor socio-culturale.” [Ge. Erdeli şi colab., 2008, p. 122].
În Europa, „Occidentul a asimilat cel mai rapid modelele culturale ale modernităţii.” [Ge. Erdeli şi colab., 2008, p. 122].
Dintre elementele de origine europeană care au un caracter mondial semnalăm:
 coordonatele geografice;
 unităţile de măsură;
 unele limbi vorbite în lume;
 jocurile olimpice şi unele jocuri sportive (fotbal, rugby) ş.a.
 Scrieţi limbile europene vorbite în mai multe ţări de pe alte continente.
______________________________________________________________________________________
 „Internaţionalizarea reprezintă mai mult un element în care se presupune şi un anumit proces de negociere
asupra problematicii respective. În această categorie intră diferitele conflicte internaţionale, folosirea economică a
platformelor continentale, exploatarea regiunilor arctice şi antarctice etc.” [O. Mândruţ, 2007, p. 102].
Explicaţi de ce unele conflicte şi terorismul sunt considerate probleme internaţionale.
Alte elemente ale internaţionalizării sunt schimburile comerciale, poluarea mediului etc.
 Globalizarea. Definirea globalizării nu întruneşte un punct de vedere unitar.
„Globalizarea, denumită în spaţiul francofon mondializarea este o sinteză a schimburilor fundamentale cu care s-a
confruntat economia mondială încă de la începutul anilor ’80.” [Ge. Erdeli şi colab., 2008, p. 122].
69
Conform altei opinii, globalizarea reprezintă „procesul de lărgire, de adâncire şi accelerare a interconectărilor la
scară mondială în toate aspectele vieţii social-economice contemporane.” [S. Neguţ şi colab., 2012, p. 44].
 Domeniile majore ale globalizării se referă la:
 globalizarea informaţiilor;
 globalizarea schimburilor de produse;
 globalizarea circulaţiei oamenilor;
 globalizarea valorilor culturale;
 globalizarea unor caracteristici ale societăţii (ideologii, concepte ş.a.);
 globalizarea limbii engleze.
 Procesul de globalizare a vieţii social-economice se reflectă prin:
 natura globală a ştiinţei şi tehnologiei;
 marketingul global;
 sistemul mondial financiar;
 gradul atins de infrastructura de comunicaţii.
Explicaţi cum contribuie aspectele vieţii social-economice la procesul de globalizare.
În prezent, procesul de globalizare atrage atât aprecieri pozitive, cât şi aprecieri negative.
a. aspecte pozitive ale globalizării: ___________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. consecinţe negative ale globalizării: ________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
  
Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de

evoluţie a lumii contemporane în următoarele decenii
Proiecţiile de viitor ale Europei (inclusiv ale Uniunii Europene şi României) sunt destul de incerte, fiind dependente
de rezolvarea unor probleme actuale, precum: decalajele socio-economice şi culturale dintre state; asigurarea cu
resurse naturale; crizele economice; ieşirea din UE a Marii Britanii; terorismul; conflictele de pe continent; îmbătrânirea
demografică; migraţia internaţională; epidemiile; poluarea; modificările climatice ş.a.
În cazul Europei, locuitorii unor regiuni, destul de reduse ca întindere, au sentimente separatiste. Menţionăm câteva
regiuni cu astfel de tendinţe: Irlanda de Nord şi Scoţia (în Marea Britanie), Ţara Bascilor (Euskadia) şi Catalonia (în
Spania), Tirolul de Sud (în Italia), Transnistria (în Republica Moldova), Flandra şi Valonia (în Belgia) ş.a.
 Exprimaţi-vă opinia asupra evoluţiei Uniunii Europene şi a României în contextul
geopolitic al lumii contemporane. Argumentaţi!
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
  
70
Opţional
Subiect pentru pregătirea examenului de bacalaureat
Subiectul I 30 puncte
Harta Europei de mai jos se referă la subiectul I [A – D]. Pe hartă sunt marcate
state, cu litere, şi oraşe-capitală, cu numere.
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi D;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 7.
4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10 este situat pe malurile fluviului numit ...
2. Statul cu ieşire la Golful Botnic este marcat, pe hartă, cu litera ...
3. Lacul Geneva este situat la graniţa Elveţiei cu statul marcat, pe hartă, cu litera ...
6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Munţi înălţaţi în orogeneza caledoniană se găsesc în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. E c. F d. H
2. Poldere se găsesc pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. G
3. Ţărmurile dalmatice sunt caracteristice statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. G c. I d. J
4. Concentrarea / regiunea industrială Silezia Superioară este situată în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. F c. I d. J
5. Capitala Letoniei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 4 d. 5
10 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima din statul marcat, pe hartă, cu litera A şi clima din statul marcat, pe hartă, cu litera I.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii
anuale, vânturi, etaj climatic, tipul climatic, amplitudini termice.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi:
1. doi factori care influenţează regimul de scurgere al fluviului Ron/Rhon;
71
2. doi factori care influenţează răspândirea geografică a populaţiei din statele Europei Nordice.
4 puncte
Subiectul al II-lea 30 puncte

Harta României de mai jos se referă la subiectul al II-lea [A – E]. Pe hartă sunt
marcate unităţi de relief, cu litere, râuri, cu numere de la 1 la 6, și oraşe, cu
numere de la 7 la 12.
A. Scrieţi pe foaia de examen:

1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele B şi G;
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 6.
4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 este reşedinţă a judeţului ...
2. Râul Prahova este marcat, pe hartă, cu numărul ...
3. Oraşul Focşani este marcat, pe hartă, cu numărul ...
6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos.
1. Circuri şi văi glaciare se găsesc în unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi D b. C şi F c. D şi F d. E şi F
2. Orașul situat pe râul Bahlui este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 10 c. 11 d. 12
3. Bazinul carbonifer Petroşani este situat în vestul unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. F d. G
4. Lacul Vidra este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. F d. G
5. Cute diapire se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. E d. H
10 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C şi relieful unităţii marcate,
pe hartă, cu litera E.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: modul de formare, tipuri
de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte
aspecte ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi prezentate comparativ şi nu
separat.
6 puncte
E. Precizaţi:
1. două tipuri de turism practicate în Depresiunea Colinară a Transilvaniei;
72
2. două resurse energetice alternative din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B.
4 puncte
Subiectul al III-lea 30 puncte

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul al III-lea [A și B] şi prezintă
valorile temperaturilor medii lunare înregistrate la două staţii meteorologice din
Europa.
A. Scrieţi pe foaia de examen:

1. valoarea maximă a temperaturilor la staţia meteorologică numărul 1 şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea minimă a temperaturilor la staţia meteorologică numărul 2 şi luna în care se înregistrează;.
4 puncte
B. Referitor la grafic:
1. calculaţi amplitudinile termice la cele două staţii meteorologice;
2. precizaţi tipurile de climă redate de cele două staţii meteorologice;
3. modul de calcul al temperaturii medii anuale.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Ungaria, precizând:
1. două unităţi de relief;
2. un tip de climă;
3. două ape curgătoare;
4. numele unui lac şi originea sa;
5. un tip sau zonă de vegetaţie;
6. două oraşe mari, altele decât capitala.
10 puncte
D. Tabelul de mai jos conţine informaţii referitoare la producţiile de floarea-soarelui în principalele ţări producătoare din
Europa (2017).
Ţara Floarea-soarelui (mii t) Ţara Floarea-soarelui (mii t)
Ucraina 12.235,5 Ungaria 1.892,5
România 2.912,7 Franţa 1.620,0
Bulgaria 2.057,0
[Sursa: Matei H., Neguţ S., Nicolae I. 2020, p. 802]
1. Calculați cu cât este mai mare producţia de floarea-soarelui din România, comparativ cu producţia de floarea-soarelui
din Franţa.
2. Precizaţi doi factori care poziţionează Ucraina, Bulgaria şi Ungaria printre cei mai mari producători de floarea-soarelui
din Europa.
3. Menţionaţi două unităţi/subunităţi de relief din România favorabile cultivării florii-soarelui.
6 puncte
E. Precizați:
1. două cauze ale reducerii suprafeţei forestiere din Europa Occidentală;
2. două consecinţe ale bilanţului natural negativ din Europa de Est.
4 puncte
10 puncte din oficiu
Total: 100 puncte
73
Bibliografie
Albăstroiu Elena-Simona, Paraschiv V., Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina [2020]: Bacalaureat – disciplina Geografie: ghid pentru
pregătire intensivă, 30 de teste; Europa–România–Uniunea Europeană: probleme fundamentale, Edit. PIM, Iaşi.
Badea L. [2014]: Dicţionarul unităţilor de relief ale României, Edit. Universitaria, Craiova.
Cheval Dorina, Cheval S., Giugăl A., Pârlog Monica-Cristina, Furtună C. [2007]: Geografie. Manual pentru clasa a XII-a, Edit. ALL,
Bucureşti.
Dragomirescu Ş., Săgeată R. [2011]: Statele lumii contemporane, Edit. Corint, Bucureşti.
Dumitrescu M., Mărculeţ I. [2017]: România – hartă generală, Edit. Digital Docu Print, Târgu Mureş.
Erdeli Gh., Ilinca N., Şerban Cătălina, Burcea Nela [2008]: Geografie. Europa - România - Uniunea Europeană. Probleme
Fundamentale, Edit. CD PRESS, Bucureşti.
Furdui M. [2014]: Caietul elevului. Geografie clasa a XII-a, Edit. Techno Media, Sibiu.
Marin I., Luchian N. [1996]: Geografia fizică a României şi geografia fizică a Europei, Facultatea de Geografie, Bucureşti.
Matei H., Neguţ S., Nicolae I. [2020]: Enciclopedia statele lumii, Edit. Meronia, Bucureşti.
Mărculeţ I. [2008]: Aspecte geografice privind resursele naturale din Europa şi România, Învățătorii noștri, vol. IV, Bucureşti.
Mărculeț I. [2017]: Geografie. Fișe de lucru și teste pentru pregătirea examenului de bacalaureat, Colegiul Naţional „I.L. Caragiale“,
ISBN 978-973-0-18579-9, Bucureşti.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina [2008]: Aspecte privind hidrografia Europei şi a României, Liceul – prezent şi viitor, vol. V, Bucureşti.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina, Popa-Tutoveanu Aurora [2009]: Aspecte privind relieful Europei, Liceul – prezent și viitor, vol. VI,
Bucureşti.
Mărculeţ I., Herda Elena, Mărculeţ V., Chiriac M., Neagu R.M. [2011]: Geografie şi istorie. Ghid de pregătire pentru examenul de
bacalaureat (teste), Edit. Akademos Art, Bucureşti.
Mărculeț I. (coord.), Mărculeț Cătălina, Bogiu F. C., Enăchescu M.-T., Di Pucchio Stefania, Dobranici Ioana-Cristina, Găină F., Ilie V.F.,
Scarlatache Miruna Ana-Maria (2014): Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale“, ISBN 978-
973-0-16211-0, Bucureşti.
Mărculeț I., Ghiță Cristina (coord.), Dincă Adriana Mioara, Dincă C., Gherghină Mariana, Grofu Anduța, Raica A., Sas I., Toma
Florentina-Mariana, Visnyei L.-A., Vlădan Valentina [2016]: Geografie. Bacalaureat. Europa–România–Uniunea Europeană.
Ghid de pregătire intensivă. Sinteze și 50 de teste cu rezolvări, Edit. Erc Press, Bucureşti.
Mărculeţ I. (coord.), Pere-Ghiţă Cristina, Furdui M., Lungu M., Mărculeţ Cătălina, Paraschiv V. [2020]: Geografie (Europa, România,
Uniunea Europeană). Ghid de pregătire pentru examenul de Bacalaureat – sinteze şi teste cu rezolvări, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
Mândruț O. [2006]: România – atlas geografic şcolar, Edit. Corint, Bucureşti.
Mândruț O. [2007]: Geografie. Europa - România - Uniunea Europeană. Probleme fundamentale, Edit. Corint, Bucureşti.
Neguţ S., Ielenicz M., Bălteanu D., Neacşu M.-C., Bărbulescu Al. [2012]: Geografie – manual pentru clasa a XI-a, Edit. Humanitas,
Bucureşti.
Paraschiv V. [2019a]: Geografie – Europa, Uniunea Europeană, România – probleme fundamentale. Auxiliar pentru clasa a XII-a
(ediţia a treia, revizuită), Edit. PIM, Iaşi.
Paraschiv V. [2019b]: Geografia regională a României, Edit. PIM, Iaşi.
Posea Gr., Guran-Nica Liliana, Cruceru N., Săgeată R., Cioacă A. [2008]: Geografie. Europa - România - Uniunea Europeană.
Probleme Fundamentale, Edit. CD PRESS, Bucureşti.
***[2005]: România – spaţiu, societate, mediu, Edit. Academiei, Bucureşti.
***https://www.britannica.com/.
***https://www.worldometers.info/population/countries-in-europe-by-population/.
***https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/DEMO_MLEXPEC/bookmark/table?lang=en&bookmarkId=34d45433-5f98-419b-
90e5-063518da130b.
***https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive/.
***https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/how-is-eu-electricity-produced-and-sold/.
***https://www.wall-street.ro/articol/Economie/296036/cata-energie-electrica-a-produs-si-a-consumat-romania-in-2022. html#gref.
***https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/41/Harta_desertificarii.png
Ioan MĂRCULEŢ  Cătălina MĂRCULEŢ

Caiet de GEOGRAFIE pentru clasa a XII-a
ISBN 978-973-0-39772-7
Bucureşti – 2024
74

Caiet de Geografie Pentru Clasa A XII A

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Caiet de Geografie Pentru Clasa A XII A

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Colegiul Naţional „I. L.

IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

Redactare şi tehnoredactare: prof. Ioan MĂRCULEŢ

Important: Prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai cu

Adrese de contact: ioan_marculet@yahoo.com; imarculet@gmail.com; catalina.marculet@gmail.com.

Europa şi România – elemente geografice de bază / 4

Spaţiul european şi spaţiul românesc.

c. „ţară pontică”: ________________________________________________________________________

Tipuri şi forme de relief derivat

b. Bazinul Mării Mediterane (ex.: vulcanii Vezuviu, Etna).

 munţii formaţi din roci vulcanice __________________________________________________________

 Folosiţi textul din „Document” (p. 13-16) şi rezolvaţi exerciţiile A, B şi C.

 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, realizaţi schiţa simplificată a Carpaţilor Orientali, având în

II. Carpaţii Meridionali

2. Caracteristicile elementelor climatice

Europa – caracteristicile elementelor climatice

 Alegeţi varianta corectă de răspuns pentru afirmaţiile de mai jos:

 Cu ajutorul informaţiilor din caiet, rezolvaţi cerinţele de la punctele ,  şi .

2. Caracteristicile elementelor climatice

România – precipitaţiile medii anuale

3. Regionarea climatică a României

 Cu ajutorul informaţiilor din caiet, rezolvaţi cerinţele de la punctele ,  şi .

2. Lacurile (cca 3.500) însumează aproximativ 1,1% din suprafaţa ţării.

C. Dunărea şi Marea Neagră

Curenţii Mării Negre sunt de două tipuri:

IV. Învelişul biopedogeografic

A. Învelişul biopedogeografic al Europei

 Scrieţi zonele de vegetaţie caracteristice următoarelor tipuri de climă:

B. Învelişul biopedogeografic al României

 Cu ajutorul hărţii „România – harta vegetaţiei”, completaţi tabelul de mai jos.

Stepă sub 150 m cernoziomuri

Silvostepă 100-200 m cernoziomuri

Pajiște alpine brune

 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi:

A. Resursele naturale ale Europei

 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi în dreptul bazinelor carbonifere de mai

 Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori, realizaţi corespondenţa dintre

Explicaţi importanţa resurselor naturale în răspândirea geografică a populaţiei

B. Resursele naturale ale României

 Stabiliţi şi scrieţi de ce în Carpaţii Meridionali se găsesc cele mai numeroase

VII. Recapitulare: caracteristicile fizico-geografice

- Pod. Moldovei - Prut, Nistru,

- Munții Pirinei; - Ebro;

- Câmp. Panonică - Dunărea, Raba,

 Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:

I. Harta politică a Europei

 În prezent, pe harta politică a Europei se găsesc teritoriile a 48 de state.

 Pentru statele de mai jos, împreună cu profesorul de la clasă, stabiliţi şi subliniaţi cu

II. România ca stat al Europei

 România este o republică semiprezidenţială situată în sud-estul Europei Centrale.

 Pe baza cunoştinţelor acumulate în orele de istorie, scrieţi şi alte evenimente prin

III. Populaţia şi caracteristicile ei geodemografice

A. Populaţia Europei numără cca 742 milioane de locuitori.

 Identificaţi şi scrieţi factorii care au determinat această răspândire inegală a

 Observaţi pe harta de mai jos („Europa – originea etno-lingvistică a unor popoare”)

Structura confesională este Europa – principalele religii1

 Identificaţi şi scrieţi factorii care au determinat ponderea mai mare a populaţiei

B. Populaţia României a variat ca urmare a condiţiilor socio-economice, istorice şi demografice

Bilanțul natural al populaţiei României a înregistrat România – structura etnică (2021)

V. Activităţile economice – caracteristici generale

A. Activităţile economice – caracteristici generale

 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi: