teascd sitb apa coa caldé ce curgea abundent din vazduk, c& norit si ispirues, cerul se Jumind sub stralucires celor trel Lune, si tncepu s& baté un vint uscal a Dupa aceea din vazduh care se infipser in pletele tuturor, incercind a le descilei ‘Ada, care reusise si insface 0 frumoasé rochie de catifea, si si se tmbsace cu ea, si mai prinsese din abor si niste papuci de lac, unul mai mare, altul mai mic, era ciufulité rau de tot, Cind un pleptene si o perie de cap se apropiaré pl ‘de ea, fu foarte bucuroa fa acasi, era obignuit’ ca mame sau bunics sé o pieptene si sti impleteaced dou codite frumoase, dup ce-i téceau bale. Numai ch de data aceasta, atft pieptenele cit si peria se infipserd& dusménoase, in pletele sale, si prinser& a le descllcl, tragind-o grozev de pir. ‘Dat ea, oricum, se chema c& avea putin noroc. Pe dessupra cape- telor curtenilor incepuser a zbura climpinind, foarfeci de toate mari- mile, care se infigeau in pirul lor si-l retezau strimb, Uni ramaser’ doar cu 0 jumitate de mustaté sau cu barha retezatd in sclrl. Apol, cézur bigudiuri de toate mérimile, care se opreau, résucindu-se, im pletele tuturor, Tot in acel timp, prin curte incepura s& creascé, asa fa dupa ploale, ciuperci de jumAtate de metru, cu piciorul lat de citeva palme, si ci pSlarii din cotifea, impodobite cu pene ori funde, ori cu bonete de atlas, turbane de matase orl jobene, in loc de palérii ‘Curienii se repezirh gi le smulserd, acoperindu-si captele cu ele, fie c& li se potriveau sou nu Ja Imbrac&minte, fie cA aveau sau nu mari fe chema tofusi ci, in sfirsit, erau cxpul si termine cu im- ieja incepuserd s& sune din jar porjile palatului se deschisesera, lasind sa intre suite Degetar de Clestar, Nastur-Voda cel Sucit se grabi si-i fasa i spinare, urmat de cei zece Gregatori ai sii ce se tot impiedicau in papucii lor desperecheatl, care ori fi stringeau, ori le ereu prea tari; iar paliriile ori le sdreeu de pe capete de mici ce erau, ori le acopereati si fata pind peste nes, de mari si pleostite. 1 Bine-ei vonit, Cavalere ! strig& Nestur-Voda, aranjindu-si ner- vos peruca. = Bine vam gécit, ise Cavalerul, privind curios de jur impre- jarul séu. Marele Stetnic i facu loc cx coatele, prin multime, si se apropie fntinsd tn @ pe acolo t _- Dar cura srat& grading ? se interes, temator Nastur-Voda de-ti las gura api. Tufiguri pline de flo1 sau gropi, pe icl-colo, dar esta nu conteszd. Predomi . ni . Predomind lalelele be, fandatirit s{ mazgaretele, 0 <4 vedeti, e foarte frumos ! ast ai a iregiitor peste sape si timndcoape 2 facut treabi bund ! Misturimea Sa pofti deci musafirii i ° irli in gridind. Insa aici alte surprize, Florile erau foarte frumoase, vazute de depart: Dan vou sa rupli un buchet, constata c& acestea eau rile vopsita, masa cea mare, intinsé in si ale scaunelor avesu 1 adine infipte fn pamint. Marcie au At! Banusese eu de ce teate acoste tacurck farele Sfetnic 1a urechea Ini Voda. Ada a cusut grosit mecati; i-a incurcat. fete — Cum adica ?se apucd Nasturimea Sa cu miinile de cap, sper sé nu iasd o fncurcéturd prea mare, prea mare ! Se asezaré cum puturd Ja mas, ineflecind pe scaunele care aveau ea Sa nu putesu fi migeate di apiota, iar ceva mai inc de ajuter, faicind our , prin bucdtivie... draga Marele Sfetnic spusele Nasturimii Sale. Daca de colo colo, prin palat, inarmati cu topi de dragul ei, cit e de har- dar am observat de Ja vizita de data trecuta, a gateste foarte bine, si mai ales cA poate si coasi cninunat! fu de scord viito- vul ginere, Totusi ar trebui si o chemati la ‘mas&; nu se poate ca chimba fefe-fete, Sncrucisind priviti speriate eind d cu Mareie Sfeinic, cind cu Papiota.va rog, daca Hl implora Ada. Apoi se-aplecd $i-i 9 Cavaleral toomai voia sit raspun a cova nemaipom: petrecu, Nasturimea Sa irimisese doi siujitori 1a palat, asa, de lumii, ca s& spund ci o cheama pe ci habar n-aveau unde disparuse sl tot bate>u capul cum s& iash se intimplaré lucrari ind, turnurile palatului priser’ a du-se pind in ceruri. Zidurile se lungeau si ele ca 0 , apireat balcoane si balconage, Turmol ou orologiu se lat ‘ca un 2gomot asurzitor. Apoi, Ada se uitd ingrijoratd la dregatori, si-i dete o palma Mai marelui peste mistrii si bid isi résucea, dus pe gindurl, nas i lua el mina de pe nasture, c& se ascunsese sub ae ‘Nisturimea Sa ridica fata — lest afara, Cavalere, de acolo! Nu te speriat Avem nigte cideri i 2ugravi teribil de harnici! Asa Iucreaz ei, inal{a un tum, lungese un aid, eit ai bate din Mai marele peste mis nele tocmai le daduse ordin sé Cavalerul Degetér de Clestar iesi in cele din urmi de sub masi si, stergindu-si sudoarea de pe frunte, zise 1-am speriat | Nu mei vine mincarea, odaté ? marele dregitor peste cdméri § — Qooof ! Dar ce Nisturimea Sa puivi spre M: intrebitor. Acesta dadu ned — Ei! porunci atunci Nasturimea Sa, bitind din pelme spre bucé- tirifle pelatului. Dar s& vini mincarea si bautura! S& vind! Numi & dinspre buc&tirii nu venea nimeni, O clips, toti tacura dar era 0 liniste deplina. Doar ceasul mare din intruna, ca nducul. Dintr-o dat ugile sale se incepuré sA iasé in zt aducind tivi pl lalfi curteni erau cit se poate de uluiti fete-fete. Avile cu mincere ‘si bauturé pe mas, mai plutiré oo urind ,poftd bund din partea nasturelui care a jermecat tigitle si cimirile’, si se reintoar- seri in ceas, dupa care usile acestitia se inchiser& fn urma lor. — Dar asta ce-a mai fost? abia puts s& Ingaime Cavalerul Dege- tar de Clestar. — Nu va speriati, toate _minu pusé la cale de Meestrul de Cerem Vodi. El a inventat tot fel de giumbuslucuri, de magi , ca sine distreze ! le acestea fac parte din serbarea 1 strig& repede spre el Nastur- i, de jon-Limba mica de Ja ceas Are ins& un necaz : Vrea, desi mu-i vremea incd, Sa vi apucati de munca! Aveti zoce degeiele $i afi cam uitat de ele. Puneti-le s& munceascé, Alifel au si-nfepeneasca ! Dupa ce cintara ele ase, se intoarseré si intrar&, rind pe rind, fnapot in ceas. “Dar de ce numei zeoe figurine? se mird Cavalerul Degetar de Clestar. Eu stiu c& sint dowdsprezece ore, deci lipsesa dou t — Ba nu lipsesc deloc, se pomeni Ada, vorbind in gura mare férd woia el, de parc ar fi fost si ea vrajiti. Poate ca ceasul are doudspre- zece ore, ins& miinile au doar zece degete ! — Zece degete ! Zece degete ! strigaré curtenii, in cor, minunindu-se. — Ah! Dar eu lesin de foame ! se auai atuncl glisciorul Nasturicli, care ajunsese fntre timp, ou bine, din turn, la masa de nuntl, Hal si minc&m ! porunci ea. : SA minc&m { S& minc&m! strigh vesel Marcle Sfetnic. Tocmai intirziot atit, fiinded ai mai dat o mind de tem siguri, de data aceasta mincévurile sint malt Caval ‘int gitite, fireste, chiar de Nasturica ! ‘Si se puserd ei pe mincat gi pe baut. Dar val! Clozbele erau aft mate, cartofii neflerti, feipturile arse ! Totul era ori prea siret, ori prea piparat. Mincau cu totii, cam fn sm strimbind din nes, dar imeni nu avea curajul sd se vaite, Cit despre Cavaler, acesta bia ciugulea, de politeje, cind de ici, cind de colo, Insa, cind fi venea Iai bine, arunca mincarea pe sub mesa, fark s&-1 observe nimeni. $i dack nu se omora cu mincatul, in schimb se distra grozav, trégind cu ochiul a cea ce faceau ceilalti meseni, Se amuza teribil, vazind cum inghiteaa fn silé, ca tofii, ludind intrana mfincarea, pe buecitari si pe Nasturica. ‘Cel mai mult fl distra insé modul in care se purtau curtenii le cea petrecere. Unli se suiser’ ct picioarele incdlfate pe masi, si se seobeau in dinti, fol codijele rupte de la flori, Alfii mincau luind pirjoalete si cartofli dizect cu rina, si se stergeau apoi de grasime, de fata de mesd. Multi muiau piinea in sos, minjindu-si mangetele in pla- furau unul altuia bucdtile mai gustoase din farfurie. Dadeau din coate, tropaiau, rasturnou paharele de vin pe fata alb& de masé. Cerernonilor si al Bunelor M: Tot ridiea paharal plin cu vis ; S& bem in cinstea nastaragul prin vraja lul, maniere alese cu tofii am capatat ! ~ Ura! S& bem! strigan veseli cuntenii, bitind cu lingurile i farfurie si fluierind, Apoi incepura si faci mici cocoloage de pi 2 arunce ca ele. Ali, mal tinh care pind aluncl estcssers in nasurile ascunse in farfurie, profiterd de aceasth batdlie iecett dinto ants, Pednserd a arunce intr-alfii cu bucttile de carne mai arse eas ite Be esce mu aveau chet sie mnince, Apo le vent deca n8s- fromle deo a unul altuia solnitele pline cu sare si piper, © printesa iar cind acesta un @ se purta clt se poste inchina, zbiering fermecat, c& doar varsa boreanul cu mustar in su; s ipa Marelni Stetnic, . atrase atenfla ci nu-i frumos ceea ce face, ea apucd wm aba ot _ rogu si it tum in cap. Marele Sfetnic nu se lash tici el mai prejos si-i ristumnd réutici ° is oe i réutdcioasel 0 ceased plind ca sminting, CAPITOLUL 11. O petrecere de pomina Ada ridea de se pea rivind tn j fominn ct nije ee eben, are te hee we nee fate mie oe ines ue eu utah ge gal ar fi font a esos. Dep, mel malt ce oe ae net fstza fe care poste 0 aveau cola crt, cave se alae sub cola 8 a unui nasture fermecat, cf se purta exact cum era cbignuita, Ming neglijent, clefiind, “plescdind “cu lingura in supa, de sireay strc eit colo. O dacest i otse atenia ct La’ patie rhias dor Ade oc "und ara o mod Oeste in cmper Dupe tase pre a, ca mici cocoloage de pi veni potté de busines deql in fate et rau ainda soe feel feluri de olatite, platouri cu plicinte, ingoe. tenil celee, in turn, Dar Ada nu ingura in mas de portocale } simi aducd !Maesteul.Ceremoniilor $i al Bunelor Maniere dédu un pumn in masa, fluiera de citeva ori cu degetele in gurd, spre a atrage atentia celorlalti asupra lui, si urla: — SA cinte muzica ! Sa inceapa dansul 1 Si, apucindu-si nasturasul fermecat, il invirti. In clipele urma- toare, prinserd a se auzi acorduri de prin ‘tafiguri, unde stateau ascunse orehestrele, Vazduhul se umplu apoi de muzicé : valsufi, mazurci, ca- driluri, toate deodata! Mesenii se ridicaré vidi de pe scaunele lor $i prinsera a topai. ‘A fost un dahs de pomind. Curtenii se scélimbaiau, se impiedicau Ja tot pasul in pantofii! lor desperecheati, Ori sé calcau unii pe alti ‘pe siteturile mult prea lungi, desfécute, czind de-a berbeleacul, ori zvirleau picioarele in aer, de le séreau prin copaci papucli,. gi age prea mari cézindu-le apol in cap. — Ciudate dansuri mai sint le voi in cetate! zise Cavalerul catre Nasturica! Aga ceva n-am mai’ pomenit! Sa lesini de cis, nu alta! — Dack nu-ti place, n-ai decit simu mai dansezi! raspunse aceasta, Impiedicindu-se fn tivul descusut al rechiei sale, si oprindu-se meccu @in vals, spre a-3i cduta un pantof care fi era mult prea mare, sii tot strea din picior ! — Dack ar fi sé fac mumai ce mi-e pe plac, spuse el, apoi nici iruri, nici n-as bea, ci jute inapoi acasi a5 pleca! aici, ¢ de neinchipuit ! are Nasturica, tu, foarte bine, dar te prefaci c& mut Marturiseste-mi, esti cumva vrd~ ‘eu n-am chef sé-mi iau de nevasti o wajitoare ! joare ? Cum indraznesti <8 spui asa ceva? — P&i, de ce zburai mai inainte pe o maturd ? Eu ag vrea o nevasté sare face curdtenie cu métura, nu una care zboar& cu e3. O nevast care hainele astea ale + dar tu, dupa ce icar nu esti o vrdji- facut rost de ele tot prin vraj c& nu te pricepi s& ti acul si ata In mina, nici adevirat ! striga Nasturica. Eu ma pricep si Ia cusut.. N-am nicl o vind pentru toate cite s-au intimplat | — Nu mai spune | $i cine-i vinov: Nésturica se opri din dans. Privea de jur imprejur, dupa cineva anume. Toti ceilalfi curteni, vazind-o, incetaré si ei densul, Se uitau cind la ea, cind la Cavaler, 1 figuei atit de furioase. In sfi care dansa cu Marele Sfetnic. Arata ca degetul inspre ea si alse: — Fa! Ea e de vind! Din cauza et s-au intimplat toate ! Flindca... Der Marele Sfetnic nu o Wisi si termine, tiindu-i — In primul rind, nu e frumos s& aréii cu degetul rind, nici s& pirésti nu e frumos! Si spund si Maestrul Ceremoniilor sial Bunelor Meniere dacd nu-i asa! # Toate privirile se intoarseré atunci cAtre Maestrul de Ceremonii ; cesta tocmai fugirea prin gradin& © pisicd, ce furase o bucaté de friptura de pe masa de nuntl.striga dup’ el Marele Sfetedc ind iinga Nasturimea Sa, il ce era vorba, Ds turimea Sa zicea sfirsit pe un fil gi 1 catadixea si-i rispund’, Era cit se poate de supérat, vazind cele ce se intimplasera. — Tocmai {fi ceream —parerea, intrebindu-te dac& e frumos sé arti cu degetul, sau s& pirdsti ! il [muri Marele Sfetnic. — Dar cine a pirit, pe cine? se interesi Maestrul de Ceremonii $i, observind cit de imbufnata se uita Nasturica la Ada-Alintata adaugé : Ah! Banuiesc! Ada a vorbit Cavalerului despre nasturil fermecatl | — Care nasturi: fermecati? intreb& foarte mirat Marele Sfetnic. Te pomencsti cd te-ai Imbstat’ si nu mai gtli ce vorbesti ! Hal, va rog, mu mai stafi 91 Va uitafi ! Petreceti, dansafi! Muzica ! Atunci orchestrele de prin: tufiguri-incepura «din nou sk cinte i cartenii se pusera farasi pe dansat — Oare am auzit eu bine? sopti Cavalerul la urechea Nasturicii Ce tot vorbea Maestrul de Ceremonii despre nasturii fermeceti? Va s8, zicd, eu ,aveam dreptate? Tu faci vraji, folosind nigte nastari fermecati.? 4 — Te ingeli, te imgeli! se supra ea, Eu stiu si gatese, si cos, sh fac curat... n-am nevoie de niti-tm fel de vraji! Tar nunta noastré ar fi iesit oft se poate de bine, dacd nu se amesteca ea... a venit de pe alta planeta, spectal ca si incurce Jucrurile, In ce priveste na despre care ai auzit, afl ca fetita asta are un nasture fermecat, sau ‘mai mulfi, nu stiu bine... de care s-a folosit anume, pentra a ne strica petrecerea, Am s& dau porunca sé fie, inet — Oare vorbesti adevarat? SA te cred? se minun& mirele — Este asa precum iti spun! Ea e de vind! — Ei, bine, te ered. Dar sf mu, stricdm acum petrecerea. Sa min- vim placintele, si dupa aceea 0 vom ‘inchide si o vom pedepsi stragnic pe musafira noastra pieata din cer. — Asa vom face! © vom pédepsi! repeté pling de rautate, Nasturica, i s& nu fie degeaba... c& daca zici o& face vriji ou nasturit poate sclipa spuse el, cu un zimbet plin de ironle. Se asezara cu totii le masi, iar Nasturimea Sa bata de tei ort — Plicintele ! S& vina pla cele cade ! — Or fi gustoase ? 0 intreb& Cavalerul pe mireasa lui. Jer aceasta, fara s& stie nici ca cum, se pomeni raspunzind : — Bi, dar cam si nu fie! Dac& ‘le-am facut chiar eu, cu mina mea! Ba am seris si cite 0 poezie, un ravag, si am ascums tnduntru ! laca-i aya, sé vind mai repede placintele ig es Pi eu ravage ! striga, iin tum Batu din nou ore exacté. Usile lui se deschiserd, jarisi buciteri, m zbor, purtind pe sivi plicinto uriage leasupra mesel de nunti, si ésard la fiecare lurie, ctie © placinta fierbinte. haere — Phil! Dar tare frumos mai mi a ios | Imi 1 ais atunei Cavalerul: Hal si le mineim, mai jute! Si a aed gual oe roy ee Cae EE ‘unica se lauda ci a compus cite o poeaie pentru fiecare | 7 ibe ff fie! Asa sa fhe r strigara mesenil se puser’i pe infus intr-adevér foante i tecat la Sustoase, incit cu tori re cenbeat pe degete, mincind cu mare pofté. Tar Nasturica tot $1 bate @ cap pe Cavalerul Degetar de Clestar : i — Vezi ce bune sint? Doar $ ie ; in r ficam spus eu cd ma pricep foarte bine la gitit! Sint 0 gospodind minunata'! Numai of Ade coco i fermecati, ne-a stricat toaté petrecerea ! f — Lai, c& vedem noi’ acusi ce-i oa na esti tu! fi & vetiea cine giseste primul, biletelul d Si primul care se_nimeri Gregator peste tocuri si calimari, Fact, wisit | Am gist! stetga et, terict runci Cavaleril rug si se faca - 3 lmiste, si audi cu totli cele GES [ tHasal Me) mierelui dregetor peste tocuri si eétimai, Musica neti, mesenit ticuré, curiosi; iar acesta igi desfacu bilefelul, ce i se nimerise in plac iti cu voce tare, urmatoarele : cu nasturii wurli Ala si cit de gospodina ind nerabdator peste mas4, spre plicinta, Sa fie, nu era altul dectt Mai marele — Sotisori s& fac, habar n-aveem, Dar hasturele-mi fnvirteam $i epareau' ca dint-un vis Pagini cu textul gata seris, Acam, de nastur de-nvirteso, Cuvintele se ravasese. Motivul ?. Bu vil spun indat’: Chiar nastarasul fermecat ! Cusut e fard-ndeminare, Pocind tot textul din’ scrisoare, — Hm! Him't are ce-o mai fi si asia? {8 si asta? fou stun, cu de mirare, Cavalerul. Zn dacé pricep ceva ! vimeitiaraspunseré nimic. Se tot uitau, uluifi, unit la altil, fe. le mu se opriré aici, Mai marele. drogitor peste ace #i minca lacom plicinta, dda la rindul lui peste un ascundé intr-un buzunar i dar Cavalerul, care 11 obser- ‘teased. marele dregator peste ace gi papiote despituri la rindul urmatoarele — Haine s& fac, habar n-aveam, Dar nasturdle-mi invirteam $i prin minune apareau, Oricare haine isi doreau ! Acum de nestur invirtese Si-aiurea toate-mi reusese. Motivul ? Eu vi-l spun indat’ : Chiar nisturagul-fermecat ! Cusut ¢ fad indeminare Si-acum poceste foarte tare Oricare hain3-as comanda Chiar pentru Nasturimea Sa. ‘Auzind acestea, Nasturimea Sa nadragii sai de — Zina aga, ce vei sf spui cu nasturii dytia, de care tot pomensstl ‘4 doar ai marturisit cA tu ins&{i ai facut ravasele ! = 2 a schimbat plicintele ! Astea nu-s bilefelele scrise de bigudiuri mérturisi ca nici nu poate sé se e singur. Iar oel ce raspundea de spun si de fierul de cAlost ele peste pi rideau de se prapadeau. $i cum dregatorii mai c& toate ereu alendala in: imparatia lor, din pricina nasturila’ prost ‘ , din sturilor cusuti, Cave in de mirare tot Intreba : ae oe — Nesturi ? Care nasturi ? Insi, fireste, nu se gisea niient sil lamureascd | CAPITOLUL 12. Un ravas buclucas Vazind c pe misur& ce erau citite bil tot mai nedumerit, Nasturica incepu s& prin urm& toate se vor sfirgi cu bine. Apoi, dac& tot dideau cu pe nasturli cei prost cusufl, asta mu avea dé ade fiecare data, dup& ce unal din dregatori termina de citit ravagul su, ea goptea a urechea mirelui : ii Adei sint de vin! Trebuie 8 o pedepsim! — Foarte bine, O vor pedepsi, incuviinta el, Ai rébdare numai sd se termine de citit ravagele astea, odatd | Ada-Alintata stites, in timpul acesta, cit se poate de posomorita pe scaunul el si de ciugulea din placint8 Auzise de invinuirile i , de faptul c& voiau sé o Inchid’ si s& 0 pedep- aja c& se tot ulta fn fur, gindindu-se s& prinda un moment it pentru a fugi de acolo. Abia atunci, deslusind cele sorise in i dédu ea seama de unde fi venea tot raul. Anume, cususe ite de prost; si de aceca, dupa ce il actionase aga cum ar fi trebuit, si in loc s& ajungi pe Planeta Obiectelor Pierdute, nimerise acolo, in Catatea Celor Zece Nasturi. Po de alta Nasturica era oarecum adevdrat’, Fiindca ea, Ada, cususe gresit nasturii fermecati, ai celor zece dregatori. Ca urmare, poruncile primite erau indeplinite anapoda si aveau efecte din erucile incileite si ciufulite, fructele erau eadacini.. ce Ada se gintlea plina de tristete la toate gasi le rindul su un révas in plicinta ei. Cavale: © puse s&-l citeasea, tare gi réspicat. lar aceasta nu avu incotro; isi — Eu sint domnifa Nasturica Si hebar nam s& fac nimioa Nu gtiu 58 cos ori si-mpletesc, Nu gti s& spl ori si gitesc ; Nici si-ngrijese de pomi ori flori, ‘S4 cint, ori si combin culori. Un cai s& bat nu ma pricep, Cu acul pot doar si mi-ntep Si cind vad fierul de caleat Imi vine s@ m-ascund sub pat! ‘Nu-mi pasé, 25u, nici atitica | Desi habar n-am de nimica Tot cenas dori, mi-apare-ndat" Sucind un nastur fermecat ! = Si sper cA tata 0 sa-mi dea De zestre, cind m-oi marita Asti nasturi fermecati in dar, (Ca eu, de munca nam haber! Auzind vacestea, Nastur-Vodi sé ridicd in plcioare si striga, plin de minie ce ne facem i de foame ? C Ins Marele Sfetnic il trase pe Ne nec, poftindu-l si stea jos si s& se linigteascd ; doar is se nu féicea aliceva decit si citeascd poe: Asité in pl Cavalerul Degetar de Clestar ceru s& se fact — Asgsaaaa... deci.. unde ramasesem ? Inchipuiti-vé flaca : Mincare ars& prin tigai Si tivurile desousute, Gunoi-o sta pe dupa usa, Si toate mobilele rupte. Jar eu voi fi Ja vreo mitusé | — Desiul! Destul! strig’ atunci Cavalerul Degetar de Clestar, Jovind furios cu pumnul in masa. Apoi, dack-i asa, sé oprim nunta! Incremeniré cu totii atizind aceasta, Muzican{ii incetard si ei si cinte, iar Nastur-Voda cel Sucit se fiicu verde de furie, Auzi! Ce rusine | SA strice nunta, si cine inc’ ? Mirele | Der Cavalerul Degetar de Clestar continua nestingherit : — Asa deci! Dupa ce cA sti neindeminatecd, m-ai si mintit | Spuneal ci esti mare gospodina fa! Si cind colo, esti doar o vrajitoare, care In loc si miture si s& steargé praful, umblé clare pe mitra ! Nasturica isi ascunse fata in palme gi izbucni in plins. — $i pe deasupra, nici la vraji mu te pricepi ca lumea! Agtad nunt& ? Ce haine-s astea ? Si ce mfincdruri ? — Bae de vind! Numai ea! strig’ Nasturica, aritind’ spre Ada. Din cauza ei sau intimplat toate! Trebuie inchisé in turn si pedepsita ! " — Da, da, intart Marele Sfetnic, Ada-Alintata e de vin. Este clar, cum reiese si din ravase, ca ea a cusut gresit nasturii si noi sintem acum sub vraja Jor cea rea !—Ia nu mai dati vina pe ea! spuse Cavalerul. Dacd weti neapérat, sd stiti, aflati c slujitorii mei v-au pus ceva in bauturd, cindan venit data trecutd in vizitd si astfel ati adormit cu totii fineau intr fir de ata pe vestele dregatorilor — Oooo! Asa deci? Stiai taina noastr’? Si mi rog, de unde? ch @ trimis iscoade, aici, Ia not in palat, si tragé cu i dédu ou parerea Nasturica. ‘treaba mea, cum am aflat, Decl v-am descusut nasturfi Voiam sé va dau o lectie, tuturor. $i mai ales Nasturicli.. Nasturica-Nu Face Nimica — Bine, bine, dar acum ce rost are si ne ‘certim ? cétta s& inter- vind Nasturimea Se, le povata Marelui Sfetnic. Uite, dact vrei, Cava- lere, eu fi fac cadou Nasturicit cei zece nasturi fermecat ‘Auzind acestea, curtenii incepuré 8 sosoteascd, plini ‘de indignare, inte ei, Nasturica, insd, se lumina la fata si privi spre CaValer, plind de speranta. . Dar el se incrunti grozav si zise + — Nii nu mé gindesc. Eu am vrut s vi dezvit de obiceiul acest de a sta cu minile in sin, si a agtepta si va vind total de-a gata Credeam c 0 sé VA chinuiti s& coaseti nasturit 1a loc; poate aga, ati fi cApatat pofta s& le faceti pe toate cu voastre | Inceputu-t anevoie. Urma vine de la sine, spune un ‘proverb din bi Dar voi. — Al Dar cit mu ne-am chinuit! Tami io sir ne-am stréduit si coasem nasturil ! se pomeni vorbind Nasturimea Sa, — $i nu ati reusit! rise Cavalerul. $i ati pus-o pe musafira voss- tr si-i coasi! Si ia cusut rau! — Ta ai adus-o! fi repros Nasturimea,Sa Mai — Am adus-o! E drept! Dar ea sa ce ai minfit ? De ce te-ai laudat ? tipd el, mervos, spre fetita — Da! Dall Trebuie pedepsits | De ce s-a laudat? striga Nasturica va rog, cearta, of tot degeaba e! Am si oprese Voi reveni peste clteva s§piimini! Dac& inst, ream si ma conving c& intre timp tura si figral de clcat, acul si ata, sapa si mistria, imi pare réu, dar tot n-am s& m& fnsor, oticit de dregi mi-ar fi Nasturica ! Nu de alta, dar stiti, eu nu doreso ca gospoditia mea s& arate precum a citit ea in ravas! mai zise Cavalerul, privind spre Nasturica. Ah! Cine a facut ravagele oare? Dar placintele ? Cine ne-o fi pirit? oftf ea. — Nu te mai supira, tu, pe plécinte, of doar ti-am spus, aflasem mai demult de nastarii fermecati! — Poate ! Dat tovusi, cine 2 fac —~ Ahaa! Iardsii te dai singuri de gol! rise Cavalerul, Dac nu te Iudai tu, inai mainte, c& ai facut cu minujele tale, plicintele cele gustoase ? Ca si ravajele Je-ai scris tot fu 7! Nasturica plecs rusinata capul, au sath spun adduga hotirit Cavalerul, c& nici nas- Yurii agtia fermecafi nu mai voi! Tata, un nasture fermecat a facut “SA aper’, sint sigur, si placintele umplute cu ravage. $i poate c& nici nu voiou s& va pirascé nastureli ci, doar si vé atragd atentia 4 nu sint bine cusuti si ci ar vrea sf fie prinsi de vestele de catifea ale dregitortlor, asa cum se cuvine, cu o cusdturé malasted | — Ba e:dé*vindi! Numai ea! prinse a striga iardgi Nasturica, Fiinded nui a cusut bine nasturii ! — Dar voi m-ati obligat sii cos! se apari Ada. Eu doream sé plec. Marele Sfetnie e vinovat, ca m-a luat si m-a adus la palat! — Asta age-i! spuse si Nasturimea Sa, Marcle Sfetnic @ venit cu idea ! El sé-fie pedepeit'! — Eu? Dar'de ce? se apird Ja rindul siu, Merele Sfetnic. Ada Poartd intreaga raspundere! De ce a minjit? De ce s-a laudat? — Da, da, strigau ‘si alfii, Ada © vinovaté! De ce a tnourcat nasturii? De ce ia cusut anapode ? S-o pedepsim | CA numai riu nea facut! : — Bu va rog si n-o pedepsiti deloc! strigh Cavalerul. Si luatt acum va las, la revedere ! Si glisuind dstfel, mirele se ridicd de la masa si plec& urmat de suita sa."Se ihdreptara spre grajdurile palatului, inealesara pe cali lor gi plecara. In timpul acesta pe neasteptate si spre spaima nuntasilor, cerul se umplu de nori negri, semn c& avea s& se porneascé 0 ploaie grozava ! fara udafi Inte-o Hidice de pe scaune si 4 fugi; dar nu stiu cum se f4cea, ca ghimpit scaunelor, ii tineau fintuifi locului, asa de tare se agdtasera de hainele Jor. Au wrut sé se elibereze, sfistindu-si care mai de care vesminte! Radacinile, meselor gi ale scaunel rele-tulpini ale acestore sf cr sug, fcurd ca pi se Ini s1 ea, dar abla ajunse in dreptul lor, <8 poaté insfica vreunul un picior de pui ori vreo prajitura, ci masa creseu si mai fnaltl,plerzindu-se hat, departe, in vaaduh, Tar ei rimasera cu tofli, sd se mu- reze in ploaie, undeva, intre pamintul in care erau infipte réddcinile Insetate ale scaunelor, si masa de nunté, de pe care le oldeau in cap, rasturnate de stropii vijeliosi, farfurii, castroane, pahare, linguri si bucate, CAPITOLUL 13. Unde aflim cum a fost pedepsiti Ada-Alintata Si ulte aga sa incheiet sceasti nunté de pomind, cu nuntasii zgri- bulifi, uzi ciuctulete, tot stranutind si bombanind, si intrebindu-se cum si fact dea jos de pe scaunele pe care se pomeniseri dint-0 Din fericire, tn jurul picioarelor scaunelor incepu s& creased, tot indliindu-se mereu, o iederé deasi. Marelai Sfetnic fi veni atunci ideea de a se cobori cu ajutorul el. Apuct de ea, si intr-adevar, reusi sa s, ca un alpinist care coboaré muntii, tinindu-se de fringhie, Ceilalfi fi luaré exemplul si, cu chiu, ca vai, coborira si ei, Cum ajungesu jos, se aciuiau zgribuliti ca niste soareci ciauti intr-o alta cti apa rece, pe sub masa de nunta. Venira acolo chiar gi muzicaitii care mai fnainte se ascunsesera prin boschete. Clintineau din di fopaiau intr-un , ca si se mai incilzeasca, isi storceau hainele si isi varseu apa din pantofi, Cind se adunara din nou ox tot, si cei zeoe dregatori, si Nastu- rica, si Ade-Alintata — Bu cred cd, deoarece Ada poarté vina pentru tot ce s-a intim- Plat, apoi tot ea trebuie sé repare Iucrurile. Si in primul rind, s& coass nasturii aga incit vraja lor sA nu mai actioneze aiurea. Ca, vorba ceea, ynunté sf fie, cd mire s-o gési*, dar noi trebuie sé avem ce miinca si cu ce ne imbraca, Despre Cavaler, ce sé zie? Dacé nu-i convine, ne putem lipsi de el. © gisi Nasturica altul, mai de soi, si care n-o face atitea mofturi! Unul care si nu aiba asemenea pretentii, ca nevasti-sa Si stle £4 mature, 5& coasd ori sd giteascd | — Bine ici, bine zici! sari in sus de bucurie, Nastur-Vodd, O s& © marit dup printul Fermoar Ruginit | Auzind acestea Nasturica scoase un stright de spaimé si lesina Se vede treaba c4 fl iubea foarte mult pe Cavalerul Degetar de Clestar. Ins Marele Stetnic se bucird de vorbele Iui Voda. — © idee minunaté, minunata! striga el. Dacd-i aja, n-o si tre- buiascd si ne ostenim s& invtém si minuim sapa, ori matura, acul si ata! O sé traim ca si mai inainte! Si nici Nasturica n-o sé-si steice minujele muncind | — Nu sti daca-i Papiota, tragind cu o Ja printul ala ruginit — Ce conteazd, ce conteazd! spuse Marele Sfetnic. E drept, prin- ful are toate turile intepenite si este plimbat in cénucior de colo-colo, Dintii lui de metal sint maginiti si abia poate s& si-i descles- teze, ca si vorbeascd ! Dar este bogat! Foarte bogat ! Are sapte castele din cutii ruginite de-halva t Maivace gi un palat dintr-o cutie de pan- in palat cu turnuri din papiote de ut& in sute de culori! ar visteviile sale‘sint pline cu. bumbi-de diamant, cu nasturi de argint ! de buna hotarirea asta ! isi d&du cu plrecea la filed-sa, Poate ca Nésturica nu tine deloclui! © vom marita pe Nasturica dupa printul Fermoar Ruginit, eare deja i-a cerut de patru ori mina pind acum | Iar Nasturica l-a respins, oat Bs gh Sin el ner tp Soe Se Si-mi scape o aliamti atit de minunati! De fon) eo ah wc Td ft nae Ret ce oto oe cat ee petrecere de nunta ! be © vor enide din nou pe Ada-Alintata in turn, si nu ii vom da drumul de sere aid Sigh on pore a Se aot : aa s& fie! aprobara in cor tofi curteni bucurest ‘Toti erau veseli, in afara de Nasturica-Nu Face ae m 2 —e de {i se rupea inima; dar nimanui nui pisa de ea, in afart ge rat nn despre Ada-Alintata, ce s4 vii mai spun? In simp oe a i Snapoi in turn, sub escorta a patru stré vi, se gindea ae cee win cit de mult poate s& te coste o minciuna, o lauda necugetata. Si mai - se tot minuna de cum se poate ca, un fapt aparent atit de Seta: cum ar fi cusutul unui pasture, s4 fie atit de hotdritar in viata! Lat a Se CAPITOLUL — Unde aflim ci Ada si Nisturica se imprietenese si fac impreund numai iucruri bune Ei, si lat c& trecu o siptimind de cind Ada stitea prizonierd, ineu- fata cu sapte Tacdie in cémméruta din turn, Se brénea numal ou pline uscaté, unsi’cu un strat subtire de magiun, Tocmal de aceea se chinuia ca s& coasd maj fnili, nasturele de pe vesta Mei marelui dregétor peste camari si tigdi, Avea minufele pline de intepdturi. Insi degeaba, Nastu rele era cust mereu ca vai de el ! Din cind in cihd, Ada-Alintata isa Iucrul si plingea amarnic, I se Piirea cA n-o' sh scape niciodata de acolo, flinded era mult prea geeu Pentru ea ca sé coasd frumos un.nasture. Dar iat ch intr-o bund dimineata usa camerei sale fu desculaté si fi veni in vizitd... cine credeti.? Chiar Nasturica-Nu Face Nimica! Prinfesa avea ochii umflati # nasul regu de atita plins. — Ta spune-mi, cum merge treaba ? se interesé oa — Nu prea bine ! Nu prea bine ! — Ma bucur nespus! mérturis! Nasturies, Sa amfndm off putem munta mea cu nesuferitul pring Fermoar Ruginit ! — Va s& zicd, tot mai speri si te mérifi cu réutaclosul Cavaler Degetar de Clestar? Dupé ce a indrdznit sA tale nasturli fermecati de Ja vestele dregdtorilor tatalui tu? se miré Ada, — Bi! Doar si eu am mintit ci-s harhicd si gospodind | — Da! $i Lai mai mintit cd eu ag fi de vind pentru toate! se mihni Ada. $i acum, ma tii aici prizonierd | — Al dreptate, draga mea! Imi pare riu! Dar eu cred cd stntem amindoud 1a fel de vinovate! Ins& nu fi supdraté.! Uite, adue © veste bund. Lam convins pe tatél meu si ma lese line, s4 tncere si invat putind gaspodirie! Poate cdo si aflu cum Se minulegte acul si ata, cum sA fac mincare, cum s& spil rufele st Vasele... pricepi? oft ea visdtoare. Poate ping la urmA o si ma macit, totus, cu frumosul meu Caval ~— Cum? vrei si renunfi la nasturii fermecati? Nu mai doresti SE-fi vind toste de-a gata? Sa stal degeaba si s& ai tot ce poftesti ! — Nu! Nu mai vresu! Nu mai doresc si rémin in continuare Printesa Nasturica-Nu Face Nimica, daci-i vorba ca pentru asta s& ajung nevasta uritului si ruginitulud print Fermoar! Asa cf, hal mai reped= fm bucétiriile casteluiui! $4 ne suflec&m minecile si sé vedem ce patem face ! — Sa gitim ! Dar cu ce ? Camarile sint goale ! — Stai si vezi! Cavalerul Degetar de Clestar s-a gindit la toate! Mi-a trimis ciruje fntregi cu tot felul de provizii: saci cu. f&ind sl zahar, cu orez, cu fideo! Saci cu cartofi, putini cu brinz4, borcene dulceatd, si cite si mai cite! $i mi~a mal trimis pe Lingd ele si o serie in care imi ureazé spor la munca, $i sper& sd gatese 9 masd grozavé pentru numta | — Frumos din partea iui !— Stai si veai, o& asta nu-i totul, A mai adéugat in scriscarea lut c& dacd n-am chef de gatit, n-am decit si fac iar w8ji ou nAstur fermecati. Numai cé In cazul asta, va trebui si m& mérit cu alt De pild’, cu printul Fermoar Ruginit, despre care a aflat c& mi cere disperat dé nevasti, si mai mult, ci acesta nu are nici o pretentie s4 fim gospodind! Asa c&, incheie el scrisoarea, n-am decit de ales intre a rémine Nasturica-Nu’ Fece Nimica sau a deveni Nasturica- ‘Harnicica t — Atunci e lar. Ar trebui sé mergem cit mai inte in bucitariile palatului ; pind la urma, o sa ne descurcém noi ‘Ada stétea inca pe gindurl, cind Nasturica ii zise : — De ce oval? Tie mild de printul Formoar? La urma urmei, i pe el la nunta mea, Cred cA n-are decit si se bucure, ch ma ajutat si m& marit ou cine mi-e drag! Face ¢i el, astiel, © fapta bund. $i apoi, dacd lice, am s&-I explic c& nick cap, cerfndu-ma de névasta, pus-o verde In faf’, c& mu-t plac! Ce, orede ch totul i se ded e bogat !? Putved de bogat ! 2 — Nu putred, 0 conecta Ada... Ruginit de bogat ! Nasturiea rise. Apoi.o ud pe Ada de mind si alengara amindous, vesele, catre bucitariile palatului. Aici, Nasturica trimise doi slujitori si caute niste cds{i vechi de bucate, raticite prin bibliotecile Ii, Nasiur-Voda cel Sucit. Ada se incinse cu un gor} gi zise : mea sau la bunica, cum treba- cu elte un gorf alo in fafd, frumos aduc destul de bine eminte cam ce féceau cle, pentru a prepora pirjoalele ori supele. Hai si incercdm si not; si unde ne potienim, ne uitam in cantea de bucate ! Si toata saptamina ce a urmat, in bucdtiriile Impara Nasturi fu 0 forfota nemaipomeniti. Tigaile zburau ne cu apa clocotita. Laptele se umfla pe foc. Nenumérate site cerneau find, fi 4 alti citive slujiteri venisera si ei s4 dea o mind de aj alburiu pluteaputin reugite dar, A la urmA se fneinse te, tigdile cu coada ‘Marti se invaluiré eupnt face mimic! ; sau_,jerta- Spre sear, pe ferestre si, deoarece nici macar omletele invatard Ins& A spun’: ,ma scuzati® si ji-ma, n-am veut l%, gi-gimi pare riu mu reusing, rmaser& ou : z Miercuri clocotira pe foc oalele cele burduh’noase, pentri’ supe sf ciorbe. Cind sa fie totul gata, cineva vars butoiul cu bors, din neaten- tie, chiar fn mijlocul bucdtériel. Un ucenie bucdtar cizu drept in-caza- cu smintind, gésind cu, aceasta ocazie pe'fiundul Ini o magia de Privind la ei, Ada plinse cu sughifurl, intrebindu-se dei va mai fi dat s& scape de acolo, de pe acea planet si s4 ajunga din now Ja ea acast, finde’ fi era tare dor de Soarele nostru cel vesel $$ por- cit si de corul argintiu al Lunii! Asa c& se puse cu si mai Ja lucru ineit, mai inspre sear&, incepuré s& razbata afara, pe ferestrele bucdtciilor, primele mirosuri cu adevarat imbietoare. Fu intins& 0 masi mare fn grédina, si mincaré cu multa pofta, fn sfirsit, minc&rurt destul de gustoase. , ne-am chinult noi putin, dar uite c& am reusit! spuse Nas~ turica duminic& seara, pe cind stétea de vorbi cu Ada, pe 0 bancé, In gradina palatului. — Ah! daca ar afla mamica.. sau tatioul meu! Nici n-ar putea s& crea’! rispunse, licrimind Ada, privind cerul instelat sf intrebin- diu-se care din puzderia de stele stralucitoare o fi Soarele, 7 — Eu m& gindesc ce-ar zice, daca ar afla, Cavalerul Degetar de Crestar, suspind Nasturica, Lasé, nu fi trist; in cfteva ile, putem face minunl, dacd vrem, O si devenim cele mai haraice gospodine ! — 0 sh dev spuse Ada, Dar dupa aceea, o simi dati nastu- ragul meu fermecat ? — Cu cit fac eu nunta mai repede, cu atit mai devreme o si ai i ndsturagul cel sidefat si fermecat | sa, tot cu gindul. la nasturayul el fermecat, Ada incepa te ba s bat un cui, ba && stropeasca florile, ba si calce rufe steargé praful, ba sé mature! La inceput, geamurile se spirgeau la splat, tablourile cddeau din cuiele bétute fn pereti, iar gunolul era ascuns -pe sub covoare, ci-i era . Cind spila vasele, nu gtiu cum s act, spargindu-se apoi in ciobi rochiile purtau cite o urma de tului crau intinse nenumérate fring! Ada deveni- indemfnaticé si gos) line cu rufe spalate. Persey si impreund cu ea si Nasturica, gi ie. Regina Papiota reusi sé faca clatite, pA cu care lustruia parchetul dat cu ile de prat, da a invitat nu numai ce inseat chiar atit de alintats. In prim 4 havaicia, mm plingea, biting din picior, atunci cind nu-i plicea gusta unei m fiinded deer ea o fcuse! Nici nu mai urla, trintind toate in -a deprins s4 fle politicoasa te rog, asta* sau ,n-ai vécuh cumva pe unde vai la 0 parte, va reg’. si si spun: dain mature! ? Sau! ,dat Si de Ja es, invajard mal intil Nusturica, si apoi toti locuitorii palatulul s& se descurce iy gospodariile lor. Curind, ei se obignuira sa faci ordine, s& spele, s& cultive legume, s& gateascd, cA varuiescd, sd Tepare mobilele, si faci ziduri de cArémizi. felt se minuneu singuri cit de bine se puteau descurca si f&r’ cei zece nasturi fermecati! —* Dar sii mu uitém lucrul cel mai important, dintre toate! Ca, deve- rind tot mai indemi A Poment intr-o zi ci minuieste cu cea mai mare usurint& acul si ata... si cd poate coase bine si frumos, asa cum trebuie un buzunar rupt, un tiv descusut... Cit despre nas. turi, ce sé va mai spun? Asa cd se apucd grabité sh coasi pe vestele dregatorilor, cet zece nasturi fermecati In sata tronului se tinu urgent un consiliu, unde se sfatuir: tot sfatuira o jumitate de zi, Pind la unm hoticird ca vestele respec- tive, cu nasturif bine cusuy puse Ja pistrare, fntr-un dulap solid, Inculat cu zece lacate. Cazurd de acord cu tofii ca nasturii fer mecati $8 fie folositi numai atuncl cind vor avea o nevoie mai urgenta soucind’ vor uita cumva si coasi, S& giteascd ori si minuiascd sapa si matura. Dar, pind atunci, urma si facd ei singuri, cu miinile lor, tot cea ce le cra de trebuinta si viata ti se parea acum mai frumoasé si mai putin plicticoasd. Ada-Alintata, care se afla si ea in sala tronului, asezaté pe o perni de catifea, se ridic& in picioare si vorbi astfel : — Nasturimea Voastré, eu miam fécut di cusut bine cei zece nasturi, dar am favatat-o pe din fiecare meserie, astfel ca ea si se poaté cisitori ou alesul sale, Cavalerul Degetar de Clestar... Mi-ati facut 0 pro: réu la faté. — Nu cumva afi pierdut nasturasul meu sidefat si fermecat? strigd atunci Ada, speriata. i? zise cu prefiicut& mirare Nasturimea Sa, Cum sé-ti sul? Nicidecum! E la ioc sig — Dar atunci ce tot céutati prin buzunare ? — Batista, betist i imi vine grozav st pl © trebuie neaparat si stie cum (doar avea sf se maiCAPITOLUL 15. In care facem cunostinté ew prinful Fermoar Ruginit Dowd zile mai tirelu, pe la amiaz’, Nasturica sta de vorté cu Ada-Alintata in gradina palatului — Cred cé ar fi timpul si vind Cavalerul Degetar de Clestar, a trecut doar atita vreme de la acea nemaipomenita petrecere de nunta | suspind fiica lui Nastar-Voda. — Poate ar trebui sii trimitem un biletel, isi dédu cu parerea Ada, Sé-i scriem c& sint toate gata... Hainele au fost arajate cu foar- feca, acul si ata... nu mai stau lal; sint durate si célcate. $i grédina a fost pusd la punct... Mobilele au fost reparate... —Nu, nu, eu sint de parere cf mu trebule sii trimit nici un bilet. Las&-I si ving singur, cind 0 pofti! O s& alba o surpriza foarte mare ! — Da, dar timpul trece, se intrista Ada. Gi eu m& grabesc. Tar eit despre surprize, banuiesc c& cu fnsfmi o sd am parte de o sur- prizd foarte mare. Cred c& nasturele meu fermecat a fost... Dar Ada nu apucd sisi termine gindul, Pe crenelurile palatului icepurd s& sune trompetele, Strdjerii dideau onorul. Auzind aceasta, ‘Nasturica se inrosi toatd, de emotie. — A venit! A venit Cavalerul meu ! strigi ea. Sa-i iesim in intim- pinare ! $i, Infnd-o pe Ada de mina, o luard la fuga, spre curtea palatulut Acolo se adunase intre timp multé lume: tofi cei zece dregétori, curteni, slujitori, Nésturimea Sa si regina Papicta. Portile cetatii se Geschiserd... si un ,ooococh* ! strabétu intreaga multime ce se afla in agteptare, Cit despre Nasturica, se faicu verde la fati de furie. Cine credeti c& intrase, cu mare alai, in palat? Nimeni altul decit printul Fermoar Ruginit, cu sutita sa! — Bi.. bi... bine v... v... v-am gisit! Bine v-om gasit ! Bine vain gisit! strigd el, cu un glas bIlbtit, cici avea dintli inclestati de rugina, si abla mai putea vorbi. Ei, dar unde-i mireasa, unde-i mireasa? ‘Mineasa, adica Nasturica, se ascunsese dupi Ada-Alintata si ticea chitic. Printul se didu cu mare greutate jos de pe calul situ. Era lung, desiret si urit, Scirtlia din toate incheicturile, la fiecare migeare. Uneori, dupa ce ffcea citiva pasi, réminea ca intepenit, nemaiputind ina- inta. Picioarele nu-l mai ascultau, de ruginite ce erau. Trebuia ca lun aghiotant s8-1 scuture, s-1 img& cu wleiuri pe la incheleturi, pentru ca s& se peat urni, cu mare greutate, dini loc, Curtenii lui Nastur-Vodi si tot dadeau coate, privindul dod musafirul thoepu a vorbi, incet si bilbiit, se fineau cu miinile de burt’, ca si nu lesine de ris. — Unueuun-de-i ? mi-mi-reasa ? biigui el din nou, — Care miressé? Aici nui nici o mireasé pentru Domnia Voes- tr! spuse cam furioasa regina Papiota. — Chiar asa! strigd Nasturica. Eu nu stiu de nici o mireasé pen- tru Domnia voastré, pe aici! incepu iar pringul Fermoar Ruginit cu bli care se vede treaba ci-i ghicea gindurile $i réspundea si vorbea pentru el, ico lua inainte $i spuse: Nu pricep. Eu am cerut-o pe Nasturica ‘de sotie, Am aflat c& si gata pregitirile de nunta, si am venit s@ incepem petrecerea iotantul f&cu o plecdciune si adiug’: asta a vruk s4 spund Apoi stapinul meu ! — Ne pare foarte rau, dar fiica mea il agteapté pe Cavaleriil De- getar de Clestar, ca s& faca — Da, da-da eu. lar aghiotantul vor eal sau — Dar ea m-am ca acest Cavaler pe drum, cind veneam incoace. Mi-a spus c& pleac s& facd funta cu domnisoara... ca dom- nigoara Danteluta, fliéa lui Croset-Imparat, Cick e 0 fati foarte har- nicé, sl 0 prefera Nasturicit-Nu Face Nimica. Eu o eu. asa cum e, cd si eu sint ruginit si nu fac toat& ziua nimic. Are si stea si ea teapand pe tron si gata, O sé-mi cinte, 0 sé-mi spuna povesti. Ca mie mi-e tare urit... 2ise iar aghiotantul ca flind vorbele printulu Peinyul incuviinta din cap, auzind toate ace: foarte comic. lar aghiotantul adaugi — Asa a vrut'ca s graiascd stépinul meu ! Nasturica, auzind acestea, mai cé nu legind, Incepu s4 pling’ amar- nic. — Nu cred, nui adevarat! Nu cred! Nu-i adevarat! strigh ea in- versunata. —— Care nu minfi? i] intrebé furioasd Papiota pe prinful Fermoar. — Ce mai incoace incolo, sé facem nunta si gata! isi dau cu Plrerea Nastur-Voda. Dar Papiota fl clea 2dravin pe picior si-i sopti Ja ureche : — Te mai taci din gurd! Asta minte! Vwea s& ne pacdleasca. — Asa _pcilealé imi convine si mie! raspunse Nastarimea Sa in gura mare. Ca ¢ bogat, are palate din cutii de halva. — S-s-s-s4 mimi-mint? E-eu? incepu si strige ofensat prinful Fermoar Ruginit. Dar aghlotantul su, cel care trebuia sii ghiceascé gindurile sl si rdspunda sau si intrebe in locul lui, pentru a cistiga timp, il intre- Tupse, si spuse pe nerasuflate : inta cu el, zise Papiota, lin nou printul cel ruginit. a, scofind un sefrftit—S& mint cu? Dar nu mint deloc.. Prinul Degetar de Clestar sigur nu mai vine la nunta. El se insoara cu de’ am lémurit eu ci Nasturica a acceptat cererea mea in 84 munceascé. S4 pun ea mina pe ac si aid, pe maturé? Nici gind ! Hi! Hi! Ce lam pacilit ! Si terminind de spus toate acestea, aghiotatul {acu o plécdciune, adéugind : apinul meu ! rab vacarm. Printul dacd erau cusufi cum trebuie, cred ca nu a5 A si minuiese aja si acul, sf gatesc, sé fac curat... — Si dacd am invitat toate astea, la ce bun? Acum m-cu poreclit Nisturica-Harnicica! Ins 1am pierdut pe prinful meu iubit! Asa ci, despre printul 4 asiste Ja nunta, in calitate de invi- tat de onoare, din partea mirelui— $i ca sf consolez c& nu te-a putut lua de nevastd, adiuga vesel Cavalerul i ce se va unge cu el si 1 se vor dezmor $i Cavalerul scosse de sub. mantie o ruginitului print. Acesta intinse mina, dar aghiotan pede, si scotind dopul, © mirosi. — Tlii! Dar bine mai miroase ! spuse. Apoi pe colo, pe print. $i, ca prin minune, acesta fgi reve Tui si se porni s& sara si s& topaie. Ei! Nu incepeti odata nunta? strigd el fer -. Ca eu am pofté grozavé sA dansez ! — SA pornim nunta ! hotari Papiota ‘nse al unge pe ici din amorteaia it, far sa se mai bf — Bi, dacé-i aga, s& pornim nunta !’ porunci Nasturimea Sa, care nu se dumirise prea bine ce so intimplase. Ca eu ined nu, pricep cine urmeazi a fi mirele; da’ mumai mire s& fie, cé mi s-a urlt de cind tot astept munta asta ! i gata — Eu ma due 1 Acie si dau ordine! Pind seara, v © masa imbelgugat®! lar bucatele mirelui meu le voi gati cu mina mea ! spuse Nasturica, — Stai putin | S8-ti dau cadoul de Auntd, pe care Lam gasit, in sfirgit! C& mi-e fricd sé nu-l pierd din now! raspunse Cavalerul. $i scoase de sub mantie o cutiuté de catifea. O deschise si din ea icst 1a iveala o foarte frumoasa bratard de aur. Uite, ti-e fac cadou, spuse el Aceasta si-o puse 1g incheietura mfinii; britara nune. Se inrosise toat, si nu gasea ctivinte, de emotie, ca si-i mulfu- meascé. Ins Cavalerul Degetar de Clestar adauga : i niciodata : adevarata bréfard de aur e meseria. De fcala, care sund tot aga; te rog, bratara asta sé n-0 venea de ‘mi- — $i si nu aceea exist si pierzi niciodata ! Ada-Alintata, care pr intreba — Cavalere! Spuneai cd pierdusesi cutia cu acest cadou, Unde ai 2 Nu cumva pe Planeta Obiectelor Pierdute din Buzunare ? — Dar de ce ma intrebi ? zise el curios, vise nerabddtoare scene, se apropie de el — Flindea grozav ag fi dorit sa ajung pe aceasta planeta, Se gasese Ye picrdute din’ buzunare! Stil, eu aveam un mas- cind invirteam de el, si ajung pe acea pla- am ajuns aici. Iar Nasturimea Sa mi-a con- fiscat nasturagul... si mi-a promis c& mi-l restituie fn seara nuntli Nas- tur Auzind acestea Nastur-Vods facea fete fete, si se tot scotocea prin buzunare, — Dack-i asa, hotdct Cavalerul, a vrea ca acest nasturas fer- mecat sd-i fie inapoiat imediat musafirei noastre, : — Da, da, asa ar trebui, spuse Nasturimea Sa, intorcindu-é1 pe dos buzunarele goale. Numai cd... iaca! Am prépadit, mi se pare, nastu- Yelul acela! Aga ci, te pomenesti c& a ajuns si el acum pe Planeta Obiectelor Pierdute din Buzunare. $i cum eaba fl mai caut! La auzul acestor vorbe, técuré cu totii inmarmurifi. Ce era oare de facut ? Nasturica isi fringea mlinile de disperare. Jar Ada- dadu seama c& nu mai are nsturasul fermecat, sl deci nu mai poate ajunge nici pe Planeta Obiectelor Pierdute din Buzunare, dar nici inapoi ea, pe Parmint, simfi c& toate se Invirtese in jurul séu. Nici nu se m: Putea'tine pe picioare. Se asezi pe banca spre care fu condusa anevoie de Nasturica si incepu s& pling am Pe umarul ei. tar Nastusica soptea — Si toate astea, flinde& nigte nasturi n-au fost cusuti bine !