ZIUA ALEGERILOR i ale marto ale unor corespon exist relat i vietime ale lor, ca cf asistt , pentru ca PC. R. si ie masurile ps jcarea fusese presia de 1 n tari: pe Langa Bucuresti fa acea dati, Seymour Frieden de izate de guvern pentru castigarea aleyerilor ar are _desfagurate iua desfisurarit alegerilor au fost mai pi cale de detumare a votul citre stiinga com dda seama) unu nial, nu se mod cert pri jorala, daca nu pol i regim ,democratic respeetiva et sult pana cand n sute de mii partidelor caracteristica de 0 poate recon: Deleg: care invedereaa 0 ori sec ire _cvasigenerali sprprecizeazi cd ingisi membrii B. P. D. din comune s intr-unul dintre partidele acestei coalitii, pentru e manist&. Ca o dovada a instaltrii psihologi in finalul raportului de sanctionare a reprez atitudinea lor potrivnica guvernului, in chiar ziua destasurdrii alegerilor, locuitorii din Satubarba au interzi Plecarea presedintelui sectiei de votare, cerand si li se comunice rezultarel obtin Prin despuierea urnelor. gest care dovedea din partea votantilor banuiale falsificari rezultatului de eatre reprezentantii B. P. D. Rememorand cu sarcasm evenim hu ziua de 19 noiembrie a fost ziua frat au inseris numai in mod form, ‘i, in realitate, optiunea lor e totalitariste este si cererea formutlat mantilor autoritatilor locale pentr nentele, un comentator considera ed de fap tudei, ei una de mai tarziu, cand sa lucrat le rezultat in favoarea B. P. D. in textul respectiv ziua triumf comunistilor ial Aliatilor lor era socotité 22 noiembrie, in sensul cd pant atune’ a ietun co se lucreze la falsificare, pentru a se da publicititii scorurile neasteptate: Am datat +22 Noemvrie” ziua vi ‘etoriei bepediste, N-a fost un lapsus. Alegerile s- la 19 Noemvrie, dar ..victoria®™ ministerului de Interne, stie Georgescu, care n-a mancat 3 zile au efectuat a fost cdstigati la 22 Noemvrie, in birorurile fot ministerul dela portar pana la d, Teohari ostenind cu aga nobila indeletnicire,..-7 Note: 1. toan Lcusté, Presa sérdind despre Romania (Rubrie& de... XXX (1996), nr. 11 (nov.). p. 10 a eur Scuru, istoria Partiduui Nojlonal-Tardnese. Edita a ta revizutd i adaugiti, Editura Enciclopedies, Bucuresti, 1994, p. 447 3. Violente in campania electoral ), In Magacin istoric, id (cronologie), in Analele Sighet 3, Amul 1946 sean La siil ncint, mental, eveniment).Comnictiprezentate ia Spore ela Sighetu Marmajci (7-9 juni 1996), Fundatia Academia Civick 1996, 979 $f Geserile dela Fale. tn Dreprtea, XXI (1946), ne. 241 28 now. p. 3. &: Cam sau fc alegerfe la Masce, in Dreptatea, XX1 (1946), nr. 250 (10 de), ps. §- 0 rdmasita fascist, in Crisana, (1946), nt. 261 (21 nov.) p. > 7. Profile, Meeting! «vctriei". in Dreptatea, XX1 (1946), .239 (26 nov.) p. 3CONCLUZIL Despre confruntarile politice si despre alegerile din 1946, ca si despre evenimentele care s-au succedat in continuare, s-a scris atat atunci, cat si mai trziu, falsificat in perioada comunista a Romaniei, cu incercdri meritorii de restabilire a adevarului in anii din urma. $i in istoriografia romana, ca i in cea straind relativa la procesul de bolgevizare a tarii, au fost evidentiate practicile, cum si promotorii acestor evenimente, Prin Iucrarea de faté-ne- props sa m alte document despre adevarurile politice ale acelor timpuri jeenate (1945-1948), confirmand si prin continutul lor c4 optiunea fundamentala a romanilor a fost pentru Partidul National Taranesc, in al carui program si in cArui istorie, fate prin prezenfa in funtea tui a unei mari personalitati democratice si de patriotism sincer si durabil, luliu Maniu, au vazut sansa unui viitor dorit. Optiunea pentru Maniu gi P. N. T. a functionat la nivelul tuturor categoriilor sociale si profesionale: intelectuali, muncitori, tarani, ofiteri si subofiteri din armata si din jandarmerie, studenti, elevi, mici meseriasi si industriasi ete. Alegerile din 1946 au reprezentat forma suprema a acestui atagament, anulat intr-un mod perfid. intrucat buletinele de vot au fost distruse, nu se poate reface situatia optiunitor politice pe partide asa cum au fost in realitate. Exist totusi ceva ce ne poate ajuta si ne apropiem de realitatea acelor timpuri: situatiile statistice intocmite de posturile de jandarmi la cererea ingrijorata a autoritatilor comuniste Analiza lor conduce la aceeasi concluzie, a optiunii majoritare pentru PN. T. si pentru liderul acestuia, luliu Maniu. Chiar daca exista o doza de aproximatie, ele pot fi avute in vedere pentru c& exprima optiuni fara echivoc. Ne-am oprit asupra a cinci situatii dintre cele publicate de noi, pentru cinci sectoare de jandarmi: Alesd. Vascau, Oradea. Marghita si Sdcuieni'. Nu s-a epuizat astfel suprafata judetului Bihor, si nici situatia orientarilor politice ale alegatorilor. Am refaicut calculele nerale gi am constatat in patru cazuri diferente (a doua cifra este cea rezultata din recalculare): Alegd: 19347/ 19349 de alegatori, Vascdu: 11236, Oradea: 2690 22062, Marghita: 19412/ 19402, Sdcuieni: 76896/ 71945. Totalul voturilor posibile in aceste cinci sectoare a fost de 143 994, Dintre acestea, pentru P. N. T. urmau sa fie acordate 62 508, adici 43, 41% din totalul voturilor. Or, in statisticile publicate de oficiosul comunist Scdnteia dupa terminarea alegerilor, in judetul Bihor Partidului National Taranese i-ar fi revenit 30 393 de voturi, adic& jumatate din céte optiuni in favoarea lui fusesera de fapt exprimate in cele cinei sectoare in luna iunie 1946. Este inca o demonstratie de falsificare grosolana a adevarului. Cu oricdte rezerve ar fi preluate aceste situatii statistice, ele nu pot fi ignorate ca exprimari ale unor atitudini politice reale si constante.4 clad de pe prezenta copie. Jd. Bihor. ds. 15/1986-1947, f 178 de Votare mr. 52Ley © ‘Comanclantul secund E. C. P. heresig $i tobol legatura cu acesti delegati doar an pe unde si 18. XI. a,c. am intrat in dispozi de vo