Caracterizarea Spanului

Ion Creanga (1837-1889) este considerat creatorul basmului cult

in literatura romana, a carui principala particularitate este
caracterul realist al intamplarilor, iar personajele sunt puternic
umanizate si individualizate. Spatiul desfasurarii actiunii este
ancorat intr-o realitate sociala si istorica determinata, iar faptele
ilustrate izvorasc din legile firii care guverneaza omenirea.
Spanul este un personaj secundar si negativ nu atat prin insusiri
supranaturale, ca in basmele populare, ci mai ales prin
autenticitatea lui umana.

Ca personaj de basm, Spanul intruchipeaza fortele raului

(raufacatorul), un fel de Zmeul-Zmeilor, care seamana in lume
teroare, rautate si violenta. Ca personaj real, el intruchipeaza
individul perfid, deprins a obtine avantaje si bogatie prin
inselaciune. Falsificandu-si un statut social, la care altfel n-ar fi
avut acces, el este, prin nastere, un om rau si de proasta conditie
sociala, "vita de boz tot ragoz".

Personajul este conturat atat prin caracterizarea directa facuta

de narator sau de celelalte personaje, cat si prin caracterizare
indirecta, comportamentul sau si relatiile cu ceilaiti compunand
un portret uman infricosator.

Portretul fizic se reduce la o singura trasatura, exprimata direct,

"un om span", (barbat caruia nu-i creste barba - n.n.) naratorul
sugerand concepfia populara potrivit careia unei anomalii fizice ii
corespunde o deficienta caracteriala majora. Conform acestei idei
stravechi, "omul insemnat" este periculos si trebuie sa te feresti de
el: "De obicei, acestia sunt rai, cruzi, perfizi si lingusitori"
Portretul moral reiese in mod indirect, din faptele, vorbele si
atitudinea personajului, precum si din relatiile cu celelalte
personaje.