You are on page 1of 18

Universitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Ştiinţe Economice Specializarea Management

Diferenţe comportamentale între europeni, americani şi asiatici

................................................................................ 2010 Cuprins: Introducere..........18 2 ..........Braşov.............................................pag.................... 3 Cap....... 4 Cap............….............pag. 1 Diferenţe culturale....................... 2 Diferenţe comportamentale în actul de negociere...................................pag.................. 9 Concluzii.......................pag........pag................................................pag...........................................................................................………...... 7 Cap..................3 Diferenţe privind comportamentul turistic…………………………….............................................17 Bibliografie..................................................

neştiut de nimeni. înmoaie prăjiturile în cafea şi strâng mâna străinilor în bistrouri. preferă pantofii maro celor negri şi întarzie două ore la petreceri. Francezii îşi şterg farfuriile cu o bucată de pâine. manuscrisele şi mult mai târziu cărţile permit descifrarea gândirii şi a felului cum îşi trăiau viaţa cei dinaintea noastră. O astfel de adaptare a comportamentului nu ne afectează psihicul. putem sa ne asezăm pe tatami ca japonezii şi să mâncăm picioare de miel cu o mână. Putem să le oferim celor din jurul nostru un spectacol. la St. bine protejată. Putem deveni francezi sau greci pentru o seară. Compararea culturilor naţionale începe adesea prin evidenţierea diferenţelor de comportament social. Petersburg vom arunca paharele de votcă peste umăr cu nonşalanţă. 3 . Aceste maniere şi particularităţi diverse ne distrează grozav. o economie şi o mentalitate şi deasemenea existenţa unei durate. Grecii te privesc în ochi. Zâmbim faţă de excentricitatea străinilor. Si totuşi suntem constienţi că aceste particularităţi comportamentale sunt într-o mare masură superficiale. vom fi fericiţi mai devreme sau mai târziu să ne înmuiem croissantul în cafea şi să facem mizerie. felicitându-ne pentru normalitatea noastră. Orice civilizaţie e reprezentată de o societate care şi-a asimilat şi asimilează continuu valori materiale. se înclină când se salută şi nu îşi suflă nasul în public. la o petrecere sau la o cină. Ii copiem pe străini pe de o parte ca să ne conformăm. inscripţiile arhaice. Brazilienii formează cozi dezordonate la autobuz. Aparentele înşală. culturale de care are nevoie. în Brazilia vom descoperi plăcerea tihnită de a întârzia nepermis de mult. Japonezilor nu le place să dea mâna cu altcineva. iar pe de alta parte ca să ne distram. dau din cap când vor să spuna „nu“ şi din când în când sparg farfuriile de pereţi în restaurante. printre arabi. civilizaţia putând fi definită şi ca o societate patrunsă de cultură şi o societate care a asimilat valori în toate compartimentele existenţei sale. Orice civilizaţie presupune un spaţiu o societate. însă în tot acest timp ne urmăm propriul program.Introducere Istoria civilizaţiei nu poate investiga mai mult de câteva milenii în care monumentele. Insă ce se petrece în mintea noastră rămâne o constanţă intimă. operele de artă. Britanicii dau deoparte farfuriile cu supă. Dacă petrecem o perioada în Franta. mănâncă mazare cu furculiţa întoarsă invers şi joacă golf în ploaie. Civilizatia actuală este rezultatul unui efect.

O tendinţă catre mediocritate în toate. în special gustul şi mirosul. Mărimea. cu furie. 4 . comportamentului şi reuşitei. fiziologia. o predispoziţie către apatie. Toate alimentele sunt bune pentru ei. este uşor de impresionat. cât şi verticală. Dar chiar aici. dar sunt capabili să aprecieze şi să respecte ceea ce este util. rareori lăcomie. Mai multe din simţurile sale s-au dezvoltat cu o vigoare necunoscută celorlalte două rase. Profunzimea acestor deosebiri începe abia acum să se facă simţită. aceştia având o voinţă de o intensitate adesea teribilă. conştiinţa avantajelor unei anumite doze de libertate. o voinţă mai degrabă obstinată decât extremă. nu gustă teoriile. Cineva poate încãlca normele culturale ale unei ţãri fãrã sã fie informat despre aceasta. de urcare şi coborâre pe scara socială. Asiaticii sunt opusul americanilor. o întelegere destul de uşoară a ceea ce nu este prea elevat sau prea profund. inventează putin. In urma unor studii de zeci de ani. Stiinţa a descoperit influenţe genetice semnificative asupra inteligenţei. în cadrul diverselor rase. Asiaticii sunt oameni practici în sensul restrâns al cuvântului. Tine la fel de puţin la viaţa sa ca şi la a celorlalţi. adică posibilităţi de adaptare. sau de o imposibilitate monstruoasă. respect pentru reguli. dragoste pentru util. în faţa suferinţei este de o laşitate care se refugiază bucuros în moarte. se găseşte dovada frapantă a inferiorităţii lor. Ei au puţină vigoare fizică. Ceea ce vrea este să mănânce. în aviditatea senzaţiilor. sa mănânce peste măsură. Americanii poartă în partea mediană a craniului indiciile unor energii puternice şi vulgare.In ceea ce priveşte rigiditatea structurilor sociale. un gust permanent. dar moderat pentru plăcerile materiale. şi oameni din diferite culturi se pot stingheri reciproc fãrã sã ştie exact de ce. nici unul nu-i repugnă. 1. s-a constatat că negrii au un creier mai mic decât cel al albilor sau al asiaticilor. Am spune că însăşi furia cu care urmăreşte obiectul i-a pus în mişcare sensibilitatea şi i-a trezit lăcomia. Acestor trăsături li se adaugă o instabilitate afectivă. putem remarca căci aceştia au o mobilitate – atât orizontală. nici unul nu-i dezgustă.Cap. cu mai mult gust decât americanii în alegerea felurilor de mâncare. Dorinţe slabe. o variabilitate a sentimntelor pe care nimic nu o poate stabiliza şi care anulează pentru ei virtutea ca şi viciul. Nu visează. morfologia şi chimia creierului au strânse legături cu caracteristicile psihologice ale indivizilor şi trăsăturile mai generale care deosebesc rasele între ele. Diferenţe culurale Cultura este un aspect problematic pentru mulţi oameni de marketing deoarece este foarte complexã şi adesea greu de înţeles.

de asemenea. mai idealizată decât la popoarele asiatice. la care ar răspunde tinerii de 17-18 ani din Europa şi Statele Unite. In pofida unor bariere culturale şi lingvistice mult mai mari decât negrii indigeni. Multe studii le plasează I. Scolile europene sunt orientate spre acumularea cunoaşterii şi învăţarea unei anumite metode de gândire – şi nu spre o educaţie generală. o mare dragoste de viaţă. simţ practic. extrem de înalt. Există însă unele indicii că anumiţi factori genetici îi determină pe europeni să producă mai multe realizări de cel mai înalt ordin creator. chiar extrem al libertăţii. o inteligenţă energică.-uri mult mai larg dispersate. îi pot depăşi pe europeni în privinţa unor capacităţi. putin mai mare. Marea majoritate a acestora în domeniul cultural se asociază cu o inferioritate la fel de marcată în intensitatea senzaţiilor.Q. mai bine zis. un japonez este în stare să-şi petreacă toată viaţa în acelaşi loc şi în aceeaşi întreprindere. ca în Statele Unite. pe a lor şi a celorlalţi. o respectă mai mult. performanţelelor europene. raportat la numărul 5 . rezultatele s-ar prezenta exact invers. Prin contrast. mediu a dovedit cu siguranţă ca sunt capabili sa mentină civilizaţii foarte organixate şi eficiente. Ei sunt mult mai putin dotaţi decât americanii şi asiaticii din punct de vedere senzorial. când ar termina universitatea. mai înaltă. chiar dacă structura lor este mult mai viguroasă. pe o perioadă mai lungă. europenii au I. noi avem mult mai multe genii decât asiaticii.Dorinţele lor se limitează la a trăi cât mai plăcut şi mai comod cu putinţă. Acest lucru îi face să aibă o forţă de muncă extrem de competentă şi stabilă. In Asia se găsesc mai putini indivizi cu un I. Dar dacă aceleaşi persoane ar fi testate din nou.Q. În ultimii ani s-au descoperit dovezi care arată că asiaticii din nord-est. cum istoria o şi dovedeşte. îi atribuie o mai mare valoare. mai curajoasă. dar într-o accepţiune mult mai largă. mai puţin preocupaţi de activitatea fizică. cu o mai mare putere fizică.-ul la acelaşi nivel. Energie gândita sau. percepând şi concepând ascensiunea socială doar între aceşti parameri stabili. Europenii. Ei sunt. patru ani mai târziu. ca japonezii şi chinezii. localnicii din Extremul Orient au înregistrat mari succese socio-economice şi de învăţământ în naţiunile occidentale. nu doar ca garanţie a tihnei şi a pacii.Q. Foarte interesantă pentru comparaţie este o analiză a efectelor sistemelor educaţionale în înaltele scoli americane şi în corespondenţele lor din Europa. Cu alte cuvinte. o perseverenţă care-şi dă seama de obstacole şi găseşte.Q. ci ca mijloc indispensabil de conservare şi. Un test. sau chiar unul puţin superior. In ceea ce priveşte mobilitatea. un gust pronunţat. extrem de scăzut şi la fel de puţini cu un I. Aceste observaţii nu sugerează doar ca rolul socializator al şcolilor şi universităţilor este diferit pe cele 2 continente.Q. mijloacele de a le îndepărta. Deşi asiaticii au un I. un extraordinar instinct al ordinii. valoarea care predomină în rândurile populaţiei este cea medie. ar demonstra fara îndoială superioritatea pregătirii intelectuale a europenilor. Inaltul lor I.Q. în acelaşi timp. dar şi ca solidaritatea unei instituţii poate compensa inconsistenţa altora.

O firmă americană producătoare de pantofi a trebuit să reia o întreagă campanie publicitară 1 Dogan M. înainte de demararea comunicării cu membrii acesteia. în timp ce 13 este ghinionistă. dacă numărul acestora este depăşit de cel mult mai mare al indivizilor cu un nivel de inteligenţă extrem de redus. numai că atitudinile sunt diferite faţă de unele comportamente care în alte culturi ar putea părea exagerate sau lipsite de sens. Această afirmaţie este valabilă în majoritatea culturilor. În multe ţări. editura Alternative. cum ar fi utilizarea culorilor. semnul clasic pentru exprimarea acordului în unele culturi (degetul mare şi arătătorul unite într-un cerc) semnifică nulitatea în Franţa. dar trebuie să remarcăm că avem şi mult mai mulţi imbecili. Neluarea în calcul a semnificaţiei cifrelor poate cauza de asemenea confuzii comunicaţionale.populaţiei. editura Incitatus. “Cum să comparăm națiunile”. Situaţiile stânjenitoare pot fi evitate prin studierea semnificaţiilor mesajelor nonverbale de forma gesturilor şi semnelor într-o anumită cultură.. care sunt considerabile. Limbajul nonverbal. bani în Japonia şi o anumită vulgaritate în America de Sud. toate acestea pot strica într-o singură clipă toate eforturile depuse până în acel moment pentru stabilirea unui acord. există o legătură între limba engleză şi japoneză: cifra patru (four) este indezirabilă în Japonia întrucât modul în care se pronunţă în limba engleză este foarte similar celui în care se pronunţă cuvântul care semnifică moartea în limba japoneză. iar configuraţia lor genetică distinctă se exprimă atât în înfătişarea lor fizică unică.. asiaticii rămân cu totul diferiţi de europeni. o firmă producătoare de băuturi răcoritoare a ofensat un stat arab datorită utilizării unei stele cu şase colţuri pe eticheta produsului lor. faptul că avem mai multe genii nu ne foloseste la nimic. Chiar şi lucrurile considerate ca fiind foarte simple. un limbaj nepotrivit al corpului. Pelassy D. atitudinile oamenilor faţă de ceilalţi indivizi sunt influenţate de comportamentele acestora din urmă.. numerelor sau expunerea anumitor părţi ale corpului trebuie luate în considerare în comunicarea interculturală sau internaţională. “Eseu asupra inegalităţii raselor umane”. Duke D. 6 . cifra 7 sau 3 este considerată ca fiind sfântă.. . Această reprezentare a fost catalogată drept o dovadă de simpatie cu Israelul. Indiferent de calităţile lor. Joseph A. 1 În general. Bucuresti. o gestică inadecvată. 1993. iar comportamentul reflectă atitudinile indivizilor. Fiecare ţară are astfel de numere aducătoare de noroc sau ghinion. “Rasa și realitate”. editura Antet XX Press. Desigur. cât şi în caracterul lor psihologic şi cultural. Bucuresti. O firmă producătoare de mingi de golf a comis o astfel de eroare atunci când a încercat să vândă în Japonia seturi de câte patru mingi. Spre exemplu. Spre exemplu. norocoasă. În mod similar.

Stilul de negociere al americanilor este influenţat de cel al locuitorilor evrei. El se mişcã natural cu rapiditate în aceste faze ale negocierii. insistenţa de a folosi limba francezã la negocieri şi un stil de negociere fãrã doar şi poate lateral. Negociatorul german identificã înţelegerea pe care sperã sã o facã. Stilul de negociere american este probabil cel mai influent din lume. Una dintre cele mai semnificative distincţii se poate face între concepţii despre negociere ale americanilor şi ale europenilor. Negociatorul american. Ei au forţe şi slãbiciuni diferite unii faţã de ceilalţi. În ceea ce urmeazã vom prezenta practici fundamentale ale negocierii. apoi o 7 . În timpul negocierii. Americanii. Adicã. întrucât a utilizat fotografii în care erau expuse picioare neacoperite. Francezii. sistematic. Germanii. Apoi pregãteşte o ofertã rezonabilã acoperind cu grijã fiecare chestiune a înţelegerii. Nu este deschis compromisului în mod semnificativ. Tiparul negocierii germane este : direct. ferm şi afirmativ. Este caracterizat înainte de toate de personalitãţile debordante care transmit instantaneu sinceritate şi cãldurã. Diferenţe comportamentale în actul de negociere Oameni din ţãri diferite se deosebesc prin valori. bine pregãtit. Un negociator competent trebuie sã îşi creeze un stil potrivit propriilor sale forţe. începe negocierile cu entuziasm. iar acest lucru este considerat drept o insultă în aceste ţări Cap. inflexibil şi nedispus sã facã compromisuri. Negociatorii francezi sunt recunoscuţi pentru trei caracteristici principale în înţelegerile internaţionale: multã fermitate. fiind o atitudine de urmãrire a câştigului economic.desfăşurată în unele ţări arabe. el va arãta elementele şi oferta clar. El însuşi este expert în a folosi anumite tactici pentru obţinerea de avantaje şi se aşteaptã ca şi ceilalţi sã aibã acelaşi profesionalism. Trebuie. Identificã problemele care considerã cã ar trebui sã fie cuprinse în negociere. sã fie conştient cã alţi oameni lucreazã altfel. de asemenea.2. fãrã a fi servil în faţa lor. personalitãţi care sunt încrezãtoare şi sigure pe ele şi care au uşurinţa de a trece imediat la o conversaţie exuberantã. Îi admirã pe cei care sunt experţi în a se descurca în procesul de tocmealã şi pe cei care joacã dupã aceleaşi reguli ca şi el. atitudini şi experienţã. Este important să le respecte şi modul de lucru diferit. el trebuie sã devinã conştient de forţele lui şi sã îşi exerseze priceperea în a le exploata. preferã sã facã o înţelegere schiţatã.

flexibili şi receptivi la iniţiative. Negociatorul chinez trebuie sã fie vãzut negociind cu o persoanã care are o poziţie cheie şi autoritarã. Indienii.o tocmealã tipicã pieţei . iar noi nu ne putem menţine faţada impunãtoare în cazul în care retragem o afirmaţie fermã pe care am fãcut-o.înţelegere de principiu.o tradiţie tribalã în care comunitãţile sunt apropiate şi compacte. încrederea este importantã. specializare. mai degrabã prost pregãtiţi decât bine pregãtiţi. dintr-odatã la întelegeri ce pot fi incheiate. suspiciune faţã de occidentali. apoi. acest tipar tradiţional oriental poate împiedica serios fazele de ofertare şi de tocmealã în drumul cãtre o înţelegere. Finlandezii şi norvegienii se încadreazã în acest tipar. socială şi uşor comercială. Chinezii. Danezii tind sã aibã un stil scandinav şi unul german. Sunt vãzuţi de celelalte naţionalitãţi ca fiind: amatori.imaginea perceputã de cãtre cunoştinţele lui. o persoanã care are o maşinã scumpã şi şofer îmbrãcat într-o uniformã corespunzãtoare. Înţelegerea finalã trebuie sã îi permitã sã îşi menţinã . Este totodatã foarte bun în a recunoaşte posibilitãţile creative şi în a ajunge la decizii creative. Negociatorul chinez se distinge prin: preocuparea pentru „faţadã". o tradiţie în care ospitalitatea este forţa care guverneazã. Nord europeni. O problemă care l-ar putea dezechilibra pe un negociator european lipsit de experienţă este în momentul când este întrerupt de o a treia persoană care vine cu altă problemă. Negociatorul din Orientul Mijlociu vine dintr-o tradiţie a deşertului . discuţia este vastă. vorbeşte încet şi poate fi cu uşurinţã copleşit în aceastã fazã. aceasta stil de negociere se aseamănă cu modul de abordare pas cu pas al americanilor. o persoanã a cãrei carte de vizitã directorialã este prezentatã elegant. spre deosebire de profesionaliştii americani. Aceştia abordeazã negocierile mult mai tãcut decât americanii sau germanii. Indienilor le place sã se tocmeascã . în această situaţie el trebuie să recâştige teren convingând din nou parţile de oferta lui. Timpul este neesenţial.şi se simt privaţi dacã negocierile nu includ un ritual potrivit de tocmealã. drãguţi. 8 . Este foarte deschis în declaraţiile pe care le face despre poziţia pe care o adoptã.sau de preferat sãşi îmbunãtãţeascã . Este tãcut. suedezii se încadreazã şi ei dar sunt influenţaţi într-un mai mare grad de americani şi de birocraţia suedezã. prietenoşi. Englezii. sociabili. agreabili. Orientul mijlociu. În mod eficient. El nu trebuie sã fie forţat sã piardã din imagine prin a fi nevoit sã-şi retragã spusele ferme din timpul negocierilor.

S-au identificat în acest context câteva naţionalităţi ale turiştilor care reprezintă pieţe atractive. Unul dintre rezultatele studiului comportamentului turiştilor este identificarea criteriilor de clasificare a turiştilor şi furnizarea de instrumente folosite pentru segmentarea pieţei. Franţa şi ţările scandinave. locurile vizitate. compoziţia grupului care călătoreşte.. serviciile turistice utilizate. ce servicii consumă. oamenii de marketing fac apel la teoriile marketingului turistic şi la comportamentul consumatorului. Elveţia. vacanţa principală etc). cu potenţial pentru turismul românesc. numărul de înnoptări.3 Oamenii de marketing se preocupă de identificarea modelului comportamental. De asemenea. 2 Rășcanu R. am identificat o serie de modalitãţi diferite de a aborda negocierea. un segment important.3 Diferenţe privind comportamentul turistic Pentru a-i înţelege pe turişti.“ Psihologie și comunicare ”. atât cele dunărene. veniturile alocate pentru turism şi naţionalitatea. SUA şi Canada. D. este cel al turiştilor veniţi în croaziere. Principalele pieţe de unde provin turiştii străini ce vin în România sunt cele europene. motivaţia. cei mai mulţi turişti vin din Japonia. Oficialii ANAT au spus că de pe aceste pieţe se înregistrează o creştere constantă de 25% pe an (2006). Din afara Europei. perioada din an. ştiut fiind faptul că există o serie de caracteristici comune ale turiştilor de aceeaşi naţionalitate. cât şi acostări ale companiilor oceanice în Constanţa. agrement). Franţa.. transport. Austria). stilul de viaţă. activităţile practice. în special Germania. 2 Cap. A. Marea Britanie. Majoritatea turiştilor de croazieră au venit din ţările de limbă germană (Germania. comportamentul turistic. mijloacele de transport. ce categorii de mijloace folosesc (pentru cazare. În marketingul turistic sunt frecvente următoarele criterii de clasificare: vârsta. urmaţi de cei din SUA. adică de modul în care turiştii intenţionează să se comporte pe parcursul efectuării consumului turistic.. 87 9 . tipurile de cazare. folosirea intermediarilor. “Comportamentul turiştilor şi naţionalitatea –criterii de clasificare a turiştilor şi de segmentare a pieţei turistice”. pag. tipul sejurului (weekend. ţările nordice. Italia şi Marea Britanie.C. aflat şi el în creştere. În momentul când negociatorii întâlnesc altã culturã ar trebui sã respecte şi sã promoveze obiceiurile de negociere ale acelei culturi.Orice culturã are o abordare diferitã şi analizând o serie de culturi. Nedelea. Biblioteca ASE din București 3 Coita. Naţionalitatea turiştilor Naţionalitatea este un criteriu important de clasificare a turiştilor pe care operatorii de turism îl au în vedere. .

La prognoze trebuie să adăugăm preponderenţa ofertelor all inclusive. Se remarcă şi creşterea semnificativă a interesului pentru croaziere.6% în topul preferinţelor faţă de 2003 şi devansează Mallorca. Pentru mulţi. de ghizi şi de oferta diversificată pentru shopping. se aşteaptă ca turiştii germani să cheltuie între 63 şi 69 de miliarde de euro în călătorii. tradiţii bine conservate. toate acestea au 10 . germanii preferă autoturismul. ospitalitate. 12% cultură. de conservarea tradiţiilor populare. dintre popoarele Uniunii Europene. ofertă culturală diversificată. De asemenea. Conform statisticilor. posibilităţi de joacă (75%). turiştii enervanţi sau localurile de slabă calitate. 52% „reîncărcarea bateriilor” şi distanţarea de stres şi rutină. se aşteaptă să găsească peisaje naturale nealterate. Călătoriile cu avionul şi cele cu trenul au scăzut. în anul 2003. Atunci când îşi planifică o vacanţă. Dintre mijloacele de transport. Motivele pentru care călătoresc germanii sunt: 58% relaxare. Cei care au vizitat România au venit atât cu impresii negative. 80% din populaţia de 82. excursii locale şi ospitalitate (74%). Călătoriile în familie nu îşi pierd însă din importanţă. Dacă în 1993. Ei recunosc şi că şi-ar dori să li se aplice un tratament preferenţial în comparaţie cu alţi turişti. aceasta fiind urmată acum de Creta. 78% dintre germani îşi permiteau vacanţe de câteva săptămâni. Dintre tendinţe. între 13 şi cinci zile. bolile şi accidentele. 8% aventură. procentul a scăzut la 63%. iar destinaţiile preferate ramân cam aceleaşi: Spania.Germanii. atacurile teroriste. Când merg în vacanţă. respectiv mâncare şi băutură bună (69%). Studiul evidenţiază şi principalele temeri ale germanilor atunci când călătoresc: furtul. băutură şi mâncare. majoritatea germanilor îşi doresc o atmosferă prietenoasă (85%). Turiştii germani s-au declarat plăcut impresionaţi de oferta culturală şi naturală diversificată. iar cele cu autocarul au crescut uşor. precum şi creşterea rezervărilor last minute. peisaje frumoase (76%). 7% sport. ofertă gastronomică diversificată şi gustoasă.5 milioane a Germaniei a călătorit petrecând în interes turistic mai mult de patru nopţi pe an. ei ţin cont în primul rând de calitatea cazării (48% dintre intervievaţi). În 2010. dar şi aspecte negative privind societatea românească. cât şi cu impresii pozitive. de ospitalitate. posibilităţi de a face baie (83%). în 2003. Turcia şi Germania. Italia. sunt de menţionat scăderea interesului pentru concedii şi creşterea interesului pentru călătoriile din ce în ce mai scurte. Plaja turcească a Mării Mediterane a crescut în 2004 cu 10. călătoresc cel mai mult. preţuri mici (80%). apoi de atractivitatea destinaţiei (45%) şi de preţul călătoriei (30%). ei preferă o varietate de vacanţe – de la cele de lux la clasice sau last minute – şi cheltuiesc anual peste 50 de miliarde de euro în timpul acestora. apoi problema cazării. 53% timp liber. catastrofele naturale. În România însă.

precum şi înfiinţarea de puncte de informare turistică la standarde internaţionale. la lipsa produselor de vinificaţie româneşti din restaurante. germanilor le-ar plăcea să se menţină naturaleţea peisajelor. precum şi la inexistenţa unui card turistic pentru marile oraşe. asistenţă în alegerea produsului. la posibilităţile reduse de a plăti prin carduri. dezvoltarea circuitelor tematice. Conform unei anchete a Institutului European IPK Internaţional (Autoritatea Naţională pentru Turism. diversificarea legăturilor interne şi internaţionale la preţuri mici. preţuri rezonabile. întâmpină greutăţi. personalizarea şi valorizarea serviciului. care să faciliteze călătoriile. România este în exclusivitate o destinaţie de vară.6 milioane alte tipuri de călătorii (+ 10% faţă de 2002) şi 2. devenind la fel de importantă ca locul de muncă. cu o situaţie economică precară. atracţia unei destinaţii nu trebuie să constea doar în frumuseţea naturii. în România au venit 101. direcţia promovare. În 2003. Principalele aşteptări ale turistului francez sunt următoarele: produse simple. ei au recomandat distribuirea gratuită de materiale turistice în unităţile de cazare. dezvoltarea programelor de amuzament. La întoarcere. francezii au preferat circuitele turistice – 32%. decembrie 2004). Descoperirea unor ţări străine nu este privită numai ca o relaxare. Din aceste motive obiective. creşterea eficienţei la graniţă. Buletin informativ. să nu mai existe scepticism în privinţa lor. atât din cauza tarifelor relativ ridicate în comparaţie cu cele ale concurenţei. Dintre aceştia. societăţile româneşti care lucrează sau doresc să lucreze pe piaţa franceză. produse autentice: turistul doreşte să fie actor. 11 . ceea ce reprezintă o scădere de 2% faţă de 2002. Pe piaţa turistică franceză. Zonele şi obiectivele pe care şi-ar dori să le viziteze şi de care au fost încântaţi sunt Delta Dunării. De asemenea. cât şi din cauza calităţii serviciilor oferite. francezii au realizat în 2003.însemnat infirmarea prejudecăţilor avute la plecare. 24 de milioane de sejururi în străinătate. îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi ieftinirea lor. deci cu un potenţial turistic similar. cunoscută încă drept o destinaţie nesigură. să nu existe foarte mulţi turişti în Deltă şi să fie mai bine informaţi în legătură cu oferta turistică a României. nu simplu spectator pasiv.080 francezi (în creştere cu 10. sejururile la mare şi soare – 26% şi vizitele culturale – 25%. ci şi în bogăţia şi calitatea schimburilor cu locuitorii ţării respective. Motivaţia principală a consumatorului francez în alegerea unui serviciu turistic este una hedonistă. 5.3 milioane călătorii de afaceri (-5% faţă de 2002). Transilvania şi mănăstirile din Bucovina şi Maramureş. Francezii. Au fost înregistrate însă şi păreri negative referitoare la infrastructură. face parte şi din viaţa socială şi de loisir. plăcerea de a cumpăra fiind primordială. la lipsa accesului ieftin la internet. din care 16 milioane au fost sejururi de vacanţă (în scădere de 10% faţă de 2002).1% faţă de anul anterior).

vacanţele la munte. Mijlocul de transport preferat al italienilor pentru călătorii este automobilul. cererea de produse turistice româneşti este la un nivel redus. Buletin informativ. Italienii. italienii preferă: hotelurile sau satele de vacanţă. mult mai mulţi italieni caută stiluri de viaţă concentrate pe calitatea vieţii: caută să trăiască în localităţi de mici dimensiuni. experienţe alternative. 30%: turism pur.  casele/apartamentele de vacanţă proprietate privată. italienii preferând. În ultimii ani totuşi.  casele/apartamentele închiriate. Toate aceste tendinţe influenţează alegerea destinaţiilor de vacanţă. este în creştere numărul celor care practică activităţi fizice. vacanţe în cadrul cărora iau contactul cu natura. vacanţele în mijlocul naturii/agroturism. urmat de avion şi de tren. prietenilor. Profilul turistului francez care ne vizitează ţara este următorul: vârsta se situează între 55 şi 70 de ani. O concluzie a acestui fapt este că majoritatea preferă vacanţele pe distanţe scurte şi medii. în ordine: destinaţii care reprezintă atracţii „unice”. consumul alimentar se bazează din ce în ce mai mult pe produse naturale. aparţinând clasei de mijloc a societăţii franceze. vacanţe care presupun cunoaşterea aprofundată a regiunii.În Franţa. structura clientelei pe zborurile de linie Tarom (zboruri regulate fără charter) este următoarea: 60%: clientela business. departe de haosul marilor oraşe. vacanţele pentru practicarea unor sporturi. Conform informaţiilor furnizate de agenţia Tarom Paris. redescoperă ariile rurale. direcţia promovare. ca poziţie socială – persoane cu venituri medii. iar oferta este aleatorie (raport calitate/preţ defectuos). Din punctul de vedere al structurilor turistice preferate.  cortul sau rulota. Cele mai recente studii de piaţă (Autoritatea Naţională pentru Turism. vacanţe etnogastronomice. În topul preferinţelor italienilor în ceea ce priveşte vacanţele sunt: vacanţele la mare.  case ale rudelor.  campingul/motocaravana. 12 . martie 2005) au relevat că italienii preferă să-şi petreacă vacanţele în propria ţară (peste 60% din populaţie). vacanţele culturale. Cea mai mare parte a clientelei din turismul organizat se îndreaptă spre sejururi de litoral – 70% sau litoral + circuite turistice – 15%. 15%: clientela etnică (rude).

italienii ţin cont de următoarele (în ordinea preferinţelor): calitatea structurii de primire. shopping 1*. siguranţa personală.453 milioane de călătorii în străinătate. mediul înconjurător informaţiile turistice şi calitatea lor. la un venit anual mediu pe familie de 30. 6.94 miliarde lire sterline. Factorii care favorizează plecările britanicilor în străinătate sunt: 13 . mănăstirile pictate şi aspectele culturale şi religioase ale vieţii de aici. 1. vameşii. atitudinea neprofesionistă a unor funcţionari publici (poliţia. problemele de infrastructură. 5. Delta Dunării.000 de lire sterline. amabilitatea lucrătorilor 2*. 2. Englezii. Cheltuielile britanicilor pentru turism au fost estimate în 2003 la 28. calitatea preparatelor culinare. politeţea şi amabilitatea lucrătorilor din turism. cu 3. Maramureşul. siguranţa 1*. 7. preţuri 4*. 4. cultura locului. Turiştii italieni care au vizitat România au apreciat astfel calitatea serviciilor: calitatea hotelurilor 1* (o stea din cinci posibile – numărul mai mare de stele indică o apreciere pozitivă). Punctele de interes ale italienilor în România sunt: oraşele medievale din Transilvania. s-au înregistrat în 2003 61. calitatea informaţiilor turistice 1*.2 milioane de britanici în 2004. 8. Dintr-un total estimat de 60. preţurile. grija autorităţilor pentru monumentele de artă 1*. 3. calitatea mâncării 3*. În evaluarea calităţii unei vacanţe. ţiganii. poliţia de frontieră). asistenţa sanitară. navele (de croazieră). litoralul. posibilităţi pentru cumpărături. Problemele reclamate de turiştii italieni în România au fost: destinaţie nesigură. mediul înconjurător 1*.5% o mai mult faţă de anul 2002. Bucureştii.

cel mai solicitat produs.9%). afaceri (12. vacanţe combinate Bucureşti + munte. în special în ceea ce priveşte cazarea. vizite la rude şi la prieteni. Studii recente arată că elementele considerate esenţiale pentru o vacanţă reuşită sunt: vremea – 49% dintre britanici iau în considerare vremea (vremea caldă fiind importantă). britanicii au un concediu anual plătit de patru-şase săptămâni. numai de cumpărarea unei case. terorismul. bucătăria locală. (13. Vacanţele în străinătate sunt considerate o prioritate pentru britanici. turismul rural în sate tradiţionale din Maramureş şi în satele saxone. care se fixează. structura călătoriilor în străinătate în anul 2003 a fost: vacanţe (67%). Profilul turistului britanic: Turistul britanic este experimentat. destinaţiile noi. d) anul liber între colegiu şi facultate sau după absolvirea facultăţii şi începerea activităţii – în pauza dintre studii. c) concediul plătit. cheltuielile pentru vacanţe fiind depăşite. b) dezvoltarea turismului de masă în Marea Britanie în ultimii ani. cursul de schimb favorabil comparativ cu alte valute a făcut ca vacanţele în străinătate să fie relativ ieftine decât în Marea Britanie. 14 . lipsa igienei. lira sterlină a fost una dintre cele mai puternice valute. în zilele de luni şi servesc la extinderea sfârşitului de săptămână. curate şi fără zgomot (în special familiile cu copii apreciază acest lucru). vara. Astfel. plajele neaglomerate. de departe. de regulă. tinerii călătoresc către diverse destinaţii.9%).a) moneda puternică – în ultimii ani. preţul băuturilor alcoolice. prestează munci caritabile în alte ţări. la care se adaugă un număr de opt zile sărbători publice. culturale). diverse (tratament. cu vizitarea unor zone şi culturi noi – acest element este considerat important de 44% dintre britanici. relativ bogat şi din ce în ce mai pretenţios. interesante. viaţa de noapte (25%). teama de boli. Acest fapt a contribuit semnificativ la creşterea cererii pentru vacanţele de weekend. Principalele atracţii turistice şi zone de interes pentru România pentru turiştii britanici sunt: oraşele medievale din Transilvania sunt. ca prioritate. raportul calitate/preţ servicii. acţiuni sportive. transportul convenabil (ca raport cost/acces). riscul atacurilor criminale. mănăstirile din Bucovina şi tururile culturale.

de fapt. un grup compact de oameni cu aparate digitale. Franta. pe un eşantion de 4. În creştere sunt aranjamentele prin internet-zboruri. aici problemele semnalate fiind: dificultăţi de comunicare prin telefon sau lipsa răspunsului la e-mail. ce încearcã sã surprindã şi cea mai micã mişcare a mediului înconjurãtor. îşi arătau banii ostentativ şi osteneau personalul de la hotel cu cerinţele şi pretenţiile lor. cazări. călătorii de interes special: „bird watching”. mai ales în Bucureşti. tururi de arhitectură etc. cu deplasarea turiştilor folosind zboruri charter.4 Asiaticii Turistul asiatic este.500 hoteluri din lume. proiectul „animale carnivore mari”. pe baza a 9 criterii (de exemplu politeţe şi generozitate). în opinia hotelierilor din Europa intervievaţi de Expedia. prin telefon sau e-mail. Aceştia au mai menţionat că ruşii înfulecau totul la mesele all inclusive şi pe deasupra mai luau şi „la pahet” cât puteau. au fost nemulţumiţi de comportamentul ruşilor. Turcia. De asemenea sunt caracterizati ca având aspect neîngrijit.capital. ca fiind zgârciti la bacşişuri şi că se plâng de absolut orice. 4 http://www. nu fac gãlãgie şi sunt cu dare de mânã.ro/articol/turistii-cu-care-nu-vrei-sa-te-intalnesti-in-vacanta-125948. Grecia sau Portugalia. Spania. SUA. Destinaţiile preferate de asiatici sunt: Franţa. Turistii britanici sunt considerati turistii cu cel mai deranjant comportament. politicoşi. Se manifestă interes în contactarea directă a hotelurilor. Evenimente culturale şi de afaceri. băgându-se în faţă pentru a fi serviţi primii. gãlãgioşi şi folosesc un limbaj neadecvat. Spania. schi. ce a constat în evaluarea turiştilor provenind din 27 de ţãri. nu respectau cozile.html 15 . japonezii sunt cei mai apreciaţi. drumeţii în munţi. Dracula. Marea majoritate a aranjamentelor se fac utilizând agenţii de turism şi touroperatori. Conform unui studiu realizat de compania de turism online Expedia. Sunt amabili. China. degustări de vinuri. Ruşii Turiştii care au cãlãtorit vara aceasta în ţãri precum Italia. care se pare ca sunt nepoliticoşi. făceau gălăgie şi vorbeau urât la în locurile publice. croaziere pe Dunăre şi în Delta Dunării.

41% Multe dintre activitãţile de vacanţã preferate de americani implicã cheltuirea unor sume considerabile de bani. direct şi sincer în care se manifestã cei mai mulţi americani. Ea se datoreazã probabil modului prietenos. Cei mai mulţi dintre vizitatorii americani interesaţi de România preferã sã cãlãtoreascã în grupuri mici sau independent.html 16 . care nu se aflã pentru prima oara în Europa. Cei mai multi dintre americanii care viziteazã România sunt cãlãtori sofisticaţi. atât în perioada de pregãtire a cãlãtoriei cât şi în timpul desfãşurãrii acesteia. respectiv timpul de cãlãtorie îndelungat. în cazul folosirii mijloacelor de transport terestru.78% Vizite oraşe pitoreşi/ istorice .69% Vizite zone rurale. Americanii doresc sã poatã sã comunice direct şi eficient. autentice . Costul ridicat pentru transportul aerian din oraşe europene cãtre Romania.5 Numeroase studii internationale indica faptul ca americanii sunt printre cei mai prietenosi si mai generosi turisti din lume. într-o ţarã din vestul sau centrul continentului şi îşi continuã apoi drumul cãtre România.Americanii Securitatea personalã este unul dintre cele mai importante aspecte legate de vizitarea unei destinaţii puţin cunoscute. Percepţia cã americanii sunt naivi sau nerealişti este greşitã. Cele mai populare activitãţi desfãşurate de americanii care cãlãtoresc în strãinatate: • • • • • Servirea mesei la restaurant . 5 http://www.ro/statistica_turism_sua. la preţuri ridicate.89% Cumpãrãturi . Durata medie a vacanţelor americanilor este de circa 2.1 ori mai micã decât cea a cetãţenilor din ţãrile membre ale Uniunii Europene. Relatãrile prietenilor cu privire la experienţele de cãlãtorie în strãinãtate sunt luate în considerare cu toatã seriozitatea.infotravelromania. nu indicã rea voinţã ci mai degrabã convingerea cã România este o destinaţie cu nimic mai prejos decât ţãri din Europa de Vest. Faptul cã un vizitator american ar putea fi mirat cã nu gãseşte în România servicii sau facilitãţi comparabile cu cele din SUA. fac ca mulţi tour-operatori americani sã aibã dificultãţi în pregatirea unor programe şi tururi în România.53% Vizite la muzee şi galerii de artã . Mulţi dintre americanii care viziteazã România îşi încep cãlãtoria în Europa.

. Problemele de diferenţă culturală nu se nasc atât din faptul că nu suntem familiarizaţi cu o plecăciune. unde ne situam in raport cu acesti oameni. o ridicare din umeri specifică galezilor sau cu mânuirea betisoarelor orientale. se ştie ca japonezii sunt maestrii amabilitatii.Concluzii In concluzie putem afirma că de la fiecare putem învăţa câte ceva: indienii se remarcă prin conceptul lor atomic de vorbire. este absolut remarcabil să observăm cât de multe concepte comune sunt adânc înrădăcinate într-un mod similar în societati total diferite. Exista diferente pe care le percepem. lunga istorie şi diversitatea nemarginită a lumii în care trăim. Aceste fenomene ne emotioneaza si le apreciem cu bucurie. Societatea ne-a învăţat sa adoptam anumite concepte şi valori. intr-o mai mica sau mai mare masura. Nu suntem dezamagiti. Stim că multe dintre aceste concepte sunt proprii mai multor culturi. 17 . Observam.. perceptii uimitoare. tribul zulu ne învaţă că există 39 de tipuri de verde. Dacă ne gândim la dimensiunile. procese de vorbire si de gandire unice care ii incita si ii fascineaza pe cei care au timp sa le studieze. suedezii. englezii şi germanii sunt cu toţii convinsi de cinstea lor. le recunoastem si le acceptam. Ne dam seama. invatam si uneori chiar intelegem. eschimosii cunosc 42 de tipuri de zapadă. Nu-l putem învăţa pe un spaniol nimic din ce înseamna onoarea. şi mulţi alţii. Apartinem unor lumi diferite. toti ne ofera giuvaieruri culturale. laponii au 8 anotimpuri.

S. Ann. Bellah. Cum sa comparam natiunile. Swidler. Mattei.ro/articol/Marketing-PR (site accesat la 08. W. editura Duke.04. N. David. 1998. Bucuresti.. 2006.Bibliografie: 1.ro/articol/turistii-cu-care-nu-vrei-sa-te-intalnesti-in-vacanta-125948.ro/statistica_turism_sua. Pelassy.html (site accesat la 10. M. 2.wall-street. editura Humanitas 7. Alternative. Incitatus.. editura Antet XX Press. Cercelescu.capital. Joseph.Psihologie și comunicare .2010) 18 . Rasa si realitate.. Madsen. Bucuresti.2009) 6.04. R. 1993.04. 3.. Bucuresti. http://www. Sullivan.. http://www.. Tipton. Rășcanu R.infotravelromania.html (site accesat la 10. articol publicat pe site-ul www. editura 4. M. Americanii. Dominique. M. Individualism si daruire. R. . Dogan. Arthur – Eseu asupra inegalitatii raselor umane.2010) 8. Biblioteca ASE din București 5.