ae Ochilé atunci se ia $i el dupa Harap-Aib si pameso 1 ji smergind ef 0 bucata, numal jaca ce vede Horap-Alb alta hidioons tna oe de om umbla cu arcul dup® vénat pasari. $-apo\, chitfi c& numai in are so tot mestesugul s/ puterea omulti aceluia? Ti-ai gasit! Avaa un mestesug mai inche gio putere mai pe sus decat isi poate racul inchipui: cand voia, 25a Se ldfea da aa de cuprindea pamantul in braje. Si alté data, asa se desira $i se lungea de grozav, de aungee cu ména la lund, la stole, la soare si cat vala de sus. Si dacd se Intdeyota oa “ pasarie cu sageata, ele tot nu scdpau de dansul: fle prindea cu mana gin zbor, le rsucea gétul cu ciuda $i apoi ie manca aga, crude, cu pene cu fot. [...J Se vede cd acesta-i vestitul Pasan-Lati-Lungila. lon Creanga, Povestea iui Harap-Albonanie — om urét, slut sonanie — om slut, pocitania. “chilimbot — bucata de paine necospta, *burddhan — stomac. “Inchiorchiogat — incruntat, ‘ghiol- fae, bait. ‘a da din gardul Oancei ~ a refuza pe staptoc ~ jgheab. cineva ‘a (se) linciuri - a se baldcl, “bazdaganie — aratare, ciudatenie. TEXTUL 2 intro sambata seara junimistii® se pomenira cu Eminescu findind de brat un om gras, Imbricat in haine aspre de siac* ménastiresc, avand infatisare fumurie gi wicleand de popa de fard, mai mult ironic in sténjeneala sade taran sastisit” decdt reaimente ruginat. Amandoi erau apringi Ja fafa si zambeau extatici* din coltul ochilor impaienjeniti. [...] Din seara aceea, in care intuitia ni-1 infatiseaza pe Creanga clatinand respectuos din cap la lectuni $i pe junimistil iubitori de anecooté, {...] soarta literara a wi Creangé era pecetiuité $i, odaté cu ea, si prietenia dintre cei doi [...] Bojdeuca" [lui Creangé] din mahalaua Ticdului, zisé si Valea Plangeri{...J era o cocioabé de sat sdrac, cu palimar* de scdndun in fata si alt cerdac de lemn in chip de ulucl pe din dos. Ograda era napadité de buruieni si flor de tara, cum ar ff busioc si rozmarin si privind totul leolalta, aveai sentimentul unui mugurol de pamént, in care 2iplazunile* de scénduri putrede si fumul de la cog sunt, ca pe sesurile triste de tard, stabatute in goana trenului, singurele semne de asezare omeneasca. Era, de aitfel, o c884 de jard departaté de orice zarva ordseneasca. Din cerdacul de din dos se vedeau dealurile Circ $i Aroneanu, pe care coborau din cénd in cand turme de oi, $i noaptea linistea desdvarsité a marginil de oras nu era luturaté decat de létratul sdtesc al céinilor. Inlduntru nu se aflau decat doud odaite Sespartte printr-o mica tindé* si (pe atunci) linite pe jos cu lut. Asta trebuie sd fi plécut Gu deosebire iui Creangd si, ca s8 Incerce fiorul pAméntului galben, credem ca pasea Oh cas cu piciorul desculf, asemeni cricarul om de fard pentru care clisa*, jarba $i minerald constituie dalicil ale membretor infarioare, [...] this Omanele enorme cu fesuturi man ale lui Creangé cereau, de asemenea, 0 Silatie compact’, aga dupd cum vietalea sdndtoasa agteapts nerabdatoare $2-$! saline capul $i nénile Intrun nuiret adanc. .La masa, Creangd nu manca mai mult Fal ® 0alé de galuste fecule cu pasat de mei si cu bucdli de slaning, 0 aging a 8 De ligt de lemn si undité cu mujdei de usturol, iar pe deasupra oa ie Stechind de placinte moldovenesti, zise cu n bréu, Insé ca bau ‘ "himea cu 0 conta de vin amestacat cu apa.” Acest Gargantua mokdey 8 ee