| 📐 🐑 | 🧗 😡 + ⛏️🧠 | 🙏 ⏰ + 💥 | 🍆

Introducere
- Contemporan cu „supraviețuitorii secolului al XIX-lea și cu reformatorii prozei
noastre din secolul al XX-lea” (Nicolae Manolescu)
- Mihail Sadoveanu = un scriitor aflat la:
- Răscrucea drumurilor literare
- Confluența dintre tradițional & modern
- Eugen Lovinescu îl încadrează între semănătoriștii & poporaniștii moldoveni 🌾
-
- „Baltagul” = una dintre capodoperele sale
- Caracterizat prin concizie + dinamism + armonie compozițională
- Roman interbelic, apărut în 1930 (când Sadoveanu se afirmase pe deplin ca
scriitor cu o mare capacitate de evocare a lumii satului)
- „Baltagul” = sinteza naturii artistice a prozatorului

Evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului studiat într-un
curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică
- Roman realist mitic 📐:
- Expunerea unor fapte verosimile, veridice:
- Geneza = scriitorul asistă la discuția dintre doi ciobani (care
vorbeau) despre o crimă (în lumea pastorală)
- Personaje tipice
- Obiectivitatea perspectivei narative => caracter doric (fapte narate la
persoana a III-a)
- Fixarea cu exactitate a cronotopului (respectiv a reperelor spațiale și
temporale)
- Caracterul mitic:
- Se întâlnesc 3 mituri fundamentale:
- Nuntirea cosmică din „Miorița” 🐑:
- Motto-ul operei = „Stăpâne, stăpâne, / Mai chiamă ș-un
câne”
- Fir epic similar baladei populare:
- Roman al transhumanței - viața oierilor se desfășoară
după repere religioase
- Zeița Isis - plecată în marea căutare a recompunerii trupului
dezmembrat al lui Osiris
- Coborârea în infern a lui Orfeu
Prezentarea a două secvențe/episoade narative relevante pentru tema romanului
studiat
- Călătoria pe care o întreprind Vitoria și Gheorghiță = tema principală a
romanului, are o dublă semnificație:
- Pentru Vitoria = o călătorie justițiară - cu scopul de a afla adevărul despre
soțul ei + de a-i face dreptate (descoperindu-i pe ucigași) => roman
polițist
- Pentru Gheorghiță = o călătorie de maturizare, inițiatică => (din această
perspectivă) bildungsroman
- (În același timp) Romanul = monografie a satului moldovenesc de la munte (NU
din Muntenia!!):
- Prezintă credințe + obiceiuri + superstiții + ritualuri
- Individualizează o imagine complexă a unei lumi rurale ancestrale
-
- Scena coborârii în prăpastie 🧗:
- Relevantă pentru traseul existențial al celor două personaje (mamă + fiu)
- Importanța secvenței narative (rezidă în):
- Intensitatea emoțională ce caracterizează starea de spirit a Vitoriei
+ a lui Gheorghiță —
- (Odată cu) Descoperirea rămășițelor lui Nechifor Lipan - în
prăpastia din dreptul Crucii Talienilor, cu ajutorul câinelui Lupu
- Cele două personaje -> caracterizate în oglindă:
- (Se ilustrează antitetic) Stăpânirea de sine + forța morală a Vitoriei
- „cu grabă, dar fără lacrimi femeia a făcut cea dintâi rânduială”
- (Contrastează izbitor cu) Tânărul imatur + ferit de marile dureri ale
vieții:
- Urcă la suprafață un tânăr matur
- Este inițiat prin durerea pe care o conștientizează odată cu
noul statut existențial, acela de orfan - „abia acum înțelegea
că acolo zace tatăl său”
- Se observă exigența mamei sale 😡:
- Nu-și menajează copilul
- Îi spune să păzească osemintele tatălui cât timp ea merge să
anunțe autoritățile
- Îl forțează (astfel) să se responsabilizeze + să-și asume rolul de
viitor cap al familiei

- Scena finală :
 - Prezintă parastasul lui Nechifor Lipan
- Semnificația secvenței constă în rezolvarea conflictelor:
- Cel de natură exterioară
- Conflictul interior al Vitoriei - își duce la capăt misiunea justițiară
- Eroina invită întregul sat + autoritățile pentru a reconstitui în fața lor (și
mai cu seamă în fața celor doi ucigași) scenariul crimei săvârșite (asupra
soțului ei)
- Dovedește intuiție + perspicacitate + inteligență ascuțită + perseverență
detectivistică, (atunci când) Vitoria:
- Manevrează cu abilitate răbdarea + sensibilitatea celor doi ucigași
- Își atinge scopul, determinându-i să-și asume vina
- (În acest sens) Discursul Vitoriei este similar unui interogatoriu condus cu
mare abilitate persuasivă 🧠:
- Îl ispitește pe Bogza cu băutură (să-și piardă stăpânirea de sine +
rațiunea)
- Dirijează discuția în așa fel încât tactul + răbdarea ei să contrasteze
progresiv cu pierderea cumpătului (de către ucigași)
- (Pe lângă talentul discursiv al mamei sale) Gheorghiță:
- Dovedește că a ajuns un om matur, veritabil cap de familie
- Împlinește menirea justițiară și își răzbună tatăl
- (De aceea putem considera că) Scena parastasului - are rolul de a
ilustra încheierea procesului de maturizare (prin care trece tânărul)
- Are caracter simetric cu scena coborârii în prăpastie

Ilustrarea a două elemente de structură și de compoziție ale textului narativ studiat,

semnificative pentru tema și viziunea despre lume a autorului (acțiunea &
conflictul)
- Acțiunea operei = una liniară și urmează o schemă simplă - momentele
subiectului
-
- Textul debutează cu un prolog - cu o parabolă cosmogonică având rolul de a
motiva comportamentul muntenilor
- Expozițiunea:
- Evocă imaginea Vitoriei Lipan, îngrijorată din pricina întârzierii soțului ei:
- Fiind o familie de tip patriarhal, absența sa este percepută de
Vitoria ca o amenințare asupra omogenității + coerenței
microuniversului său familial
- (Tipic realist) Indicii spațiali și temporali sunt fixați cu exactitate:
 - (Astfel) Romanul debutează în preajma Sfântului Andrei - când
Vitoria Lipan așteaptă vești de la soțul plecat să facă negoț cu oi la
Dorna
- Spațiul ficțiunii este fixat prin toponime reale: Măgura Tarcăului,
Călugăreni, Cruci, Dorna, Suha, Sabasa, etc.
- Aceste elemente de cronotop își dezvăluie și valoarea simbolică:
- (În acest sens) Muntele poate fi perceput ca un topos al înălțării
spre spiritualitate 🙏:
- Aici se află satul Măgura Tarcăului - un univers al tradițiilor,
spiritualizat + păstrător al valorilor morale
- În opoziție, se află „țara de jos”:
- Ținutul Dornelor - în plan simbolic, pare a sugera
îndepărtarea de spiritualitate + orientarea spre o nouă
valoare, banul
- Intriga:
- Intervine când Vitoria înțelege că Nechifor Lipan „nu vine” - căci semnele
rău-prevestitoare nu sunt puține => protagonista recurge atât la acestea,
cât și la vise pentru înțelegerea tainelor existențiale
- Desfășurarea acțiunii:
- Ilustrează drumul parcurs de munteancă alături de fiul ei, Gheorghiță (în
căutarea celui dispărut)
- Timpul dezvăluie valențe simbolice ⏰:
- Dimineața zilei de primăvara - ce coincide cu pornirea la drum -
anunță un nou început
- (Pe când) Toamna (din incipit), ca anotimp al sfârșitului, marchează
(la nivelul discursului) finalul unei etape din existența familiei
Lipan
- Punctul culminant:
- Coincide cu scena demascării ucigașilor (la parastasul lui Nechifor)
- Deznodământul:
- Îl înfățișează pe Calistrat Bogza mărturisind că (împreună cu Ilie Cuțui) l-a
ucis pe Nechifor „ca să-i luăm oile”
- Finalul romanului (închis interpretărilor) prezintă:
- Ritualul integrării cosmice a personajului Nechifor
- Reluarea ritmurilor firești ale existenței
- (Astfel) Opera se încheie cu un epilog:
- Vitoria vorbește despre continuitatea vieții după aceleași tradiții, dar cu o
altă generație
- (Se poate observa că) Finalul - intră în raport de simetrie cu incipitul:
 - Prin destinul exponentului exemplar al oamenilor de la munte = Vitoria
- Conflictele romanului = complexe (atât de natură exterioară, cât și interioară)
- Conflictul exterior:
- Se derulează între Vitoria Lipan & cei 2 ucigași ai soțului său - Ilie Cuțui +
Calistrat Bogza
- (Inițial) Vitoria caută cu înverșunare informații despre soarta lui Nechifor
- Odată ce descoperă rămășițele trupului său (conștientizând astfel crima
înfăptuită) scopul femeii devine:
- (Mai întâi) De a afla cine i-a ucis soțul
- (Iar mai apoi) De a-i pedepsi pe ucigași
- (De aceea, conflictul exterior) Se concretizează în scena parastasului -
când Vitoria îi înfruntă cu îndrăzneală pe cei 2 agresori (fiind constrânși
să-și recunoască vina)
- (Astfel) Conflictul nu constă (cum s-ar putea crede la o lectură de
suprafață a textului) în ciocnirea între mentalitatea tradițională & cea
modernă, capitalistă 💥:
- Faptul că Vitoria Lipan s-a adaptat cu ușurință - demonstrează
ideea coexistenței celor două „lumi”
- Conflictul interior:
- Vizează zbuciumul sufletesc al Vitoriei Lipan
- Debutează odată cu îngrijorarea femeii cauzată de absența îndelungată a
soțului său
- (Zbaterea interioară) Continuă cu dorința ei febrilă (= intensă) de a afla
adevărul (de a-i găsi pe ucigașii lui Nechifor + în lipsa dovezilor, a-i
determina să-și asume responsabilitatea faptelor săvârșite)

Încheiere
- Romanul „Baltagul”:
- Descris de George Călinescu drept un „poem al naturii și al sufletului
omului simplu, o «Mioriță» în dimensiuni mari” 🍆
- O scriere despre vechile norme de civilizație, despre confruntarea dintre
modern și arhaic (cu triumful acestuia din urmă)
- Considerat de critici ca fiind cel mai reușit roman românesc inspirat dintr-
o baladă populară