Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Apostolii Banatului

    Uploaded by

    seraiaabiatar
    181 views357 pages

    Original Title

    Apostolii banatului

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    181 views357 pages

    Apostolii Banatului

    Uploaded by

    seraiaabiatar

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 357
    Ei au trait printre noi Volumul 1 — Apostolii Banatului Emanuel! Fedur tania a DEDICATIE Dedic aceasta carte mami mele, care, in timpul serierié acesteicargi, sa luprat cu 0 boala cumplita Mama, de la tine am inwagat ce inseamma dragostea tui Dummezeu. Mcai crescut frumos si mi-ai aritat ce inseanina dedicarea pentru lucrarea lui Dumnezen. Tit mi-ai inspirat ‘pasiunea pentru carte incd din copilérie si, mai ales, m-ai fitcut sa imi fie draga Cartea Cartilor. intr-un fel, cartea aceasta este si rodul muncii tale de o viata fyi multumesc din suflet pentru tot ve ai facut pentru mine! Dumnezen sé ipi sisplateasca la corturile vesnice! Fiul sau cel intdi nascus, in care fi-ai investi tineregea. CUPRINS De ce este necesarii o asemenea carte? Capicolul 1 — Moyu’ Elisei:scurei biografie @ lui Dumitru Huplea, Capitolul 2 — Tandrul Samuel: scurti biogeafie a lui Stefan Neag. .. Capitolul 3 — Evanghelizarea cclor nemantuigi. Capitolul 4 —Lucrarea profetic’ . Capitolul 5 — Slujba de mijlocire. Capitolul 6 — Vindecarca bolnavilot Capicolul 7 — Virusul din spatele tuturor bolilor . Capicolul 8 — Medici de familie. Capitolul 9 — Chiae si dracii ne sunt supusi Capitolul 10 — Dincolo de legile naturale Capitolul 11 — Unde igi este boldul, moarte? Capitolul 12 — Aduniri clandestine Capitolul 13 — Staruingele si botezul cu Duhul Sfane. . jtolul 14 — Mencorii unei generatii Capitolul 15 — Binecuvantare sau blestem? Capitolul 16 — Calauzirea Duhului Sfine 5 13 25 49 69 1 101 117 129 Mi 155 161 = 169 181 191 213 229 Ei au trét printre noi - Apostoli Banatului Capitolul 17 — Cisitorie, locuingi si serviciu. Capitolul 18 — Harul celor smerigi Capitolul 19 — Credinciogi in lucrutile materiale Capitolul 20 — Relagia cu autoricigile Capitolul 21 — Sfirsicul color neprihanig. Epilog Anexi — Dumitru Huplea si $tefan Neag: particularitii teologiee.. Bibliografic Notes... 2243, -.257 + 269 279 «305 319 325 349 - 353 DE CE ESTE NECESARA O ASEMENEA CARTE? CARTI DE ADUCERE AMINTE Profetul Maleabi, inspirat de Duhul Sfint, spunea ci, in cerul lui Dumnezeu, se scriu cargi de aducere aminte (Maleahi 3:16). Lui Dumne- zeu nu ii place witarea. El considera ci tot ce se petrece sub soare trebuie inregiserar. Cu acit mai mult, amintirile frumoase trebuie si rimani in- sctise in ciryile din biblioteca cerului, iar aceste cirgi se vor deschide in ziua risplitivilor. De aceea, Dumanezeu este preocupat de problema aceasta CCinyile de aducere aminte sunt importante pentru El si acesta este motivul uu minusiozitate in acele ciryi tot ce se pe- pentru care ingerii Lui nore tuece sub soate. Daci in cer se seri cargi de aducere aminte, de ce nu sar serie si pe pimant? Daci Dumnezeu este preocupar de acest aspect, nu ar trebui si fim preocupaji si noi, oamenii? Cu acit mai mult, biserica nu are voie si uite, Ui tarea este un blescem, In Biblie, Dumnezeu mereu aminteste poporului Siu ucturile frumoase din crecut, .Sa nu uigl” este una din poruncile des reperate fn Seripturi. Aceasta carte este un exercisiu de aducere aminte. Mi-am pro- pus sa particip la aceasta actiune ampli si dificila de seriere a istoriei miy penticostale din Romania. Cartea este un mic tablou care deserie felul in care slujitorii din Biseriea Penticostala din Romania au trai si au slujit in timpu regimului comunist, Pentru a realiza acest lucru, am ales doi slujitori repre- zentativi pentru acele vremuti, ambit din zona Banatului: Dumitru Huple: si Stefan Neag, Acestia au colaborat in slujie timp de aproape o jumiate de Ei au trait printre noi - Apostolii Banatului veac. De fapt, cel din urma a fost ucenicul celui dintai. Relagia dinere acesti slyjitoti este un exemplu de colaborare demn de urmat in comunitatea crey- tink azilelor noastre. METODA DE LUCRU In 2 imparagi 8, cronicarul ne relatea7i ci, intr-o zi, imparatul lui Isracl stitea de vorbi cu Ghehazi, ucenicul lui Elisei. La un moment dat, regele i-a zis: qlstoriseyte-mi, re rog, coate Iucrurile mati pe care le-a facut Elisei.” (2 Imparagi 8:4). Iscoria scrisi a poporului Israel a avut la bavi transmicetea oral a multelor lucruri pe care le-a facut Dumnezeu. In orice popor au existat din- totdeauna oameni cu memorie buna, pasionayi de trecut si cate au avut da- tul de a povesti frumos. Acestia au fost pistritoriitraditilor gi ai povestirilor care au reprezentat liantul natiunii. De la acestia, clita intelectuala, cu talent scttitoricesc, a preluat informayia care, mai apoi, a fost asternuti pe hartie gia devenit istoria oficialé a nagiunii, Accasti carte are la baz’ acest procedeu, Nu este 0 carte scrisi in biblio- teci, Dupi cum se poate observa cu usuiringi, bibliografia cd tl necesar. Cea mai mare parte a materialului din aceasta carte provine din interviuri. Am cilitorit prin fara si am stat de vorba cu cei care i-aut cunoscut in mod personal pe Dumitru Huplea si pe Stefan Neag. Unii dinere acestia nut doar i-au cunoscut, ci au fost chiar martori oculari la multe dintre minunile ficute de Dumnezeu prin ei, iar aceste minuni sunt consemnate in aceasta carte. Marerialul audio esic disponibil pentru verificarea autenticitatii celor sctise sau pentru cercetitorii care doresc si aprofundeze subiectul. GENUL CARTIT Genul acesteiciryi este unul hibrid, aflat la intersectia a patru coordo- nate esentiale, Biografie. Aceasta carte este, in primul rind, o dubli biografie, Ea de- scric viaga a doi slujtori din mediul penticostal rominesc, de la convertirea Jor si pana in momentul trecerii in vesnicie. Din acest punct de vedere, cartea are caracterul unei biografil. Fa poate fi vizuti din aceasta perspectiva ca 0 poveste de viayi, dar trece dincolo de acest nivel. 8 De ce este necesaré o asemenea carte? Istorie. te, aceasti biografic ampli constituie 0 sursi pentru scricrea istot "iri a fi fost scrisi cu instrumentele istoricului de specialita- 1 migcarii penticostale din Rominia. Istoricii migcieii penticostale trebuiie si ia in se- rios astfal de cargi care complementeaza felul in care s-a seris istoria acestei misciri pani acum. Doui dimensiuni ale istoriei migcirii penticostale sunt bine reprezentate in scrierile istorice existente. In primul rind, se poate gasi cu uguringa cronica oficiala care descrie dezvoltarea instituyionali a Bi ii Penticostale din Romania.’ Aceste cri seamina bine cu scrietile istorice din Biblie, iar prin cle suntem informagi cine au fost slujitorii din ierad Cultului Penticostal, aflim cind au avut loc anumite evenimente-cheie evolugia acestei miscari gi multe alte detalii ce gin de dezvolearea institutionala a Bisericii Penticostale din Romania. Lucrul acesta este recunoscut chiar pe coperta luctitii publicate de istoricul Ciprian Balaban: Este urmiritd isto- ria insticugionala, evitindu-se, in general, detalii locale...” De asemenea, unit au consemnat partea neagri a istorie! penticostalismului romanesc si au lisat posterititii abloul crdarii si al colaborarii unor lideri penticostali cu Secu- ritatea.? Acesta este al doilea tip de istorie pe care il purem gisi in libririle crestine de astizi, Din acest spectru al scririlor istorice lipseste, insi, o tratare serioasi si aminungici a istorici ,harismatice” a miscarii penticostale. Nu s-a sotis aproape nimic despre slujitorii cu daruri deosebice care au mareat intrun mod definitiv bisericile penticostale. In cronica oficiald aflim pugine lucruri despre fratele Dumitru Lazir din Borhanci, despre fratele Ivan Horobet din Bucovina sau despre frarcle Dumitru Huplea de pe Valea Muregului, Acesta din urma, de altfel unul din cele dou personaje ale caryii de fap, este men- ii penticostale sionae o singuri data, in trecere, in toata istoriografia mi Istoricul Valeria Andzeiescu relateaza, Ja un moment dat, c& fratcle Dumitru Huplea a ficue ungerea cu untdelemn unei femei inainte de nastere.* Cred cf slujitorii inzestrayi cu darurile Duhulvi Sfine aut fost motorul bisericilor, firk 4 doresc prin aceasti afirmasie si minimalizez contribufia liderilor din structurile oficiale, care au dat directie si echilibru migearii penticostale. De aceea, consider ci povestea de viagi a acestor slujicoritrebuie auzita de cat mai rmulgi credinciosi, Incr-un fel, aceasta carte incearca si contribuie la intregirea istoriei migcirii pencicostae Hustratii de predica. Urul din motivele pentru care am hotieit si scriu cartea de fagi a fost urmirorul: am dorie si le furnizez tinerilor predica- tori ilustragi de predici, grupare topic intro carte. In cadrul tabloului ample al biografiei, am urmarit o nuangare tematici tocmai din acest motiv, Este 9 lau trait printre noi - Apostolif Banatului revoltitor faprul ci majoritatca ilustratilor de predici din mediul romanese evanghelic se referi la personaje ca John, Bill sat Mary. Este o dovadi clari a tunui handicap faptul cé tosi predicatorii tineri importa intémplari sugestive dle pe site-uti sau din cargi de ilustrayii de predica scrise in limba englez’, At trebui si invigim ceva de la mediul evanghelic vorbitor de limba englezi: sian sctis teologia si istoria cu setiozitate. De accea sunt pomenigi in toari lumea, in predicile tinerilor, predicatori ca Billy Graham, Jonathan Edwards sau John Wesley. Imi doresc ca in predicile care se tin la amvoanele bisericilor evan ghelice din Romania si aud despre eroii impirigici lui Dumnezeu din spatiul carpatic, Dumnezeu a avut oameni deoscbigi si in gara aceasta. Dar de unde silici o astfel de ilustrayie pentru predica, daci experiengele cu Dumnezeu ale neamului nostru nu se noteazi? Aceast’ carte este o umili incercare de a oferi material de predici, organizat topic, pentru cei interesayi. Teologie narativd. Nu este prea pretengions’ afitmatia cio asthe de carte este lucrareteologica? Foarte mult tcologi separa teologia ,sctioasi, cu tradigie (dogmatica, sistematica etc), de scrcrle biografice, considerate drepe ,povesti de seari” de citre acesti teologi. In ultimii ani, tcologi renumiti recunose tot ‘mai mule si mai deschis 3 tcologia narativd isi merci locul la masa disciplinelor respectabile. Ea trebuie recuperati din lada eu cieti de povesti pentru adormit copii. Teologia narativi igi meritd cticheta de teologie. Ea nu este inferioar altor forme de teologie. Daci ne uitim in Noul Testament, invigitura Domnului sus ‘nu seaming cu tratatele de dogmatici ale zilelor noastre. Cea mai mare par- ‘ea acestor invagituri lisate de Manruitorul au form narativa. Cartea aceasta este 0 reconstitulre a reologici predicatorului penticostal din timpul regimului comunist. Intimplirile consemnate in carte zugrivesc multe din incredingirile, interpretarile i ingelegcrle predicacorului penticostal din accle timpuri. Se te- comand citirea anexei care abordeaza particularitigle teologice ale invaituri acestor doi frat in paralel cu cartes, pentru o injelegere adecvatia incimplivilor. Pentru cititorul modern, neinigiac in invigitutile penticostale din acele timpuri, personajele acestei cirgi vor pirea, pe alocuti, ultraconservatoate sau chiar legaliste. Trebuie si ingelegem fapeul ca aceste persoane se inscriu, din toate punctele de vedere, in epoca iscoricd in care au tit, cu particulariigile iin ce priveste teologia si practica crestin’. De asemenea, erebuie si subliniez faptul ci Dumnezeu, de-a lungul iscoriei, S-a folosit de oameni in contextul ingelegeri lor ceologice si cultursle. Pani la urm’, puritatea docerinar’ abso- uci nu este o conditie pentru a fi folosit de Dumnezeu cu daruri spirituale 10 De ce este necesara o asemenea carte? Scopul car specifice acclor vremut, ci si sublinieze importanga lucris 1nu este si promoveze anumite Inviysturi sau incredingari ubului Sant ie viaga bisericii creseine. Totusi, personajele cirgi sunt descrise aga cum au t cum au crezut si cum au slujit, incercindu-se zugravirea lor cu obiectivitate istoricd. Ramine ca ficcare cititor si construiasc’ in mod coreet podul atit de necesar intre epoca in care au trait aceyti slujitori, cu sistemul lor de gindire si lumea noastra de astizi. Cred ci modelul acestor doi slujitori este demn de urmar de citre slujitorii altarului din zilele noastre. Sper ca aceasta carte si stémmeasca gelozia goncratiei tincre, care, de astizi, si doreasca gi si caute ‘mai mult lucrarea supranaturala a Duhului Sfant, iat in felul acesca si experi menteze puterea lui Dumnezeu in acceagi misuri in care au experimentat-c cxestinii din Biserica Primara " CAPITOLUL 1 MOSU’ ELISEI: SCURTA BIOGRAFIE A LUI DUMITRU HUPLEA NASTEREA $I COPILARIA Dumitra Huplea sa niscur la data de 21 noiembric 1920, in satu Ilkeu, comuna Petri, judeyul Arad. A fost singurul copil al fami Dimicvie si Ana. Toata copiliti il natal, Lucran pavingii lui ata la munca d ge pe angi casi. A absolvit scoal ina in clasa a saptea. Paringii Jui a fost credinciosi ortodocsi. A credinga lor, dnd s copilului lor o educate religi: lui nu mai pu si frecventeze biserica din cauza virstei inaintace, acesta finca slujba acas impreuna cu nepoti Cu toate ci au aurit de pocting’, paringii lui nu s-au pocit. Taril le in religia lui. Era, Ints-adevar, un om relig din sacl Tteu, une tia practicau cu seriovic stricta. Atunci cind spunea ci e bine aga cum es fn felul lui, Se inchina lui Dumnezeu pe cimp, de unui singur, cind -2 nui permitea soyiei nici si fiarbi laprele, finde’ vitele, Dumii sirbitoare. Cinta multe cintiri din hatfa vvenea la rugiciune in casi la feciorul lui, Dumitru, acesta asculta C Aantivi pe care o deyinea, 13 i au trait printre noi - Apostoli Banatului participa la rugiciuni sila cincéri, ti pliceau prorociile gi le cerceta cu seriozi- tate. Insi nu s-a decis niciodari pentru poc3ing’ si botez la varsta maturitiii. Ambii pringi au murit in credinga lor strimoseasc’.” INSETAT DUPA CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU, Inca din copiliric, pe cind era parte din Biserica Ortodoxa, a simgit 0 atractie catre lucrurile sfinte si citre credinga in Dumnezen. Fratele Dumitru a inceput ciutirile dupi Dumnezeu in mijlocul fragilor de la Oastea Domnu- desi fi aprecia pe ostagi, la un moment dat, cl nua mai fost mulumit de ceea ce ofercau lui. Acolo, el a invigat primele nosiuni despre pocaing’. Tot acestia. A dorit cova mai mult. A dat peste cagiva fragi baptisti care se adunau. intr-o localitate invecinac’, Toc, $i, penteu 0 veeme, a frceventat adunarea lo A realizat c& aceasta grupare este mule mai aproape de cerinfele Scripturii, pe care fratele Dumitru o studia cu sete in tot acest timp. Citind de unul singur prin Scriptura, cla dat peste botezul cu Duhul Sfinc insoyie de vorbirea in alee limbi. Curios, el a intrebar pe fratii baptisti cw care avea partigie: — Fragilor, este posibil ca cineva si mai ptimeasca gi astizi borezul Du- hului Sfant aga. cum Lau primi sf —Nueste posibil, au rispuns uni frayi. Aceast Iucrare a fost dara doar atunci, in primul veac. — Cine are astizi o viagi postoli in vechime? inti, aja cum au avut apostolii de atunci?, viceau ali Dar daci, cotusi, cineva se sileste si tefiascl aga cum an trae sfingi apostoli, este posibil si primeasei botezul Dubului Sfine, a insistar fatele Dumitru Huplea. — Daci teaiesti la indlyimea la care au triit apostolii, sigur ci e posibil De ce nu ar da Dumnezeu Duhul Sfint unuia care se sileste i eiase’ o viagi sine, a zis un frate baptist, care probabil mu stia foarte bine doctrina bi cil din care facea parte. Raspunsul acesta a fost ca 0 scinteie pentru inima fratelui Dumitru. Tn urma acestui rispuns, in inima lui s-a niscut o noui speranta si o doringa aprinsi pentru ceva mai mult, Fratele Dumitru se silea si triiascd o viaya sfin- 14, desi nu era inca botezat in apa. In siptamanile care au urmat, a auzit ci este o grupare de fragi care se aduna la Rosia de Mures, in Arad. A fost curios s-a dus pin’ acolo, si ti cue sii viziteze aceasti grupare si, intr-o duminici, nnoasc’ in mod personal. Cum a intrat in adunare, a si avut o vedenie: a vizut 14 Mogu’ Elisel: scurta biogratie a lui Dumitru Hupiea. in mijlocul ci o flaciea de foc care ardea. Era o experienta de excepyie pentru ‘un om inc’ neinigiac ia lucrarea Duhului. Insi, daci ne gindim la experienga sutagului Corneliu, din Fapte 10, atunci aceasti lucrare nu mai pare atit de exceptionala. © astfel de experienta are fundamente biblice. Asta ¢ ceea ce caut cu! Aici este locul meu”, sa gindit fratele Dumitru cind a vaaut flacira, Pentru un timp scurt, ef a umblat la adunare la Rosia, Imediac dupa aceasta, pentru fratcle Dumitru a sosit vremea si fie chemat la oaste, tocmai intr-o perioada marcati de rizboaie.” ARMATA fin armati, fratcle Dumitru s-a intalnit cu Vasile Ciprar de la Seca, cu care a devenie pricten pentru tor restul vieyii. Cei doi au fost inrolayiin armata romana la unitatea din Deva in februarie 1942. Pe vremea aceea, eanirul Du- mitru incé nu primise pe Domaul si credinga apostolici, desi intrase in con tact cu ctedinciosi penticostali. Dupa inrolare, fratele Vasile a fost repartiza ls unitatea din Lugo). Prin intermediul unor cunostinge, el a trimis noului si: prieten, Dumitru, un bilet cu adresa unitagi gi -a rugat frumos si il viziteze la unitate. Acesta a cispuns favorabil si imediac dupa aceea |-a cautat pe prie tenul siu la unitate. Aici au putuc discura in liniste despre pociing’ si credinge in Dumnezeu. Tinaral Dumitra il asculta cu mare plicere pe prietenul sit vestindu-i Evanghelia, S-au rugat impreund in locuri mai retrase, intre ziduri le unitagii din Lugo). Dumnezeu a ficut ca ci si ajungi pan’ la urma eamaraz {in aceeasi unitate.” BOTEZUL IN APA SI BOTEZUL CU DUHUL SFANT La un moment dat, in timpul armatei, fratele Dumitru a primit o pet misie de 40 de zile si s-a dus acasd in satul natal. fn timpul acestei permist fratele Dumicra a cdutat imediat feayii penticostali din zona pentru ai se fac boterul noutestamentar, Slujtorii de pe Valea Muresulai lau botezat in ap in biserica din Rosia, In drum spre casi, pe un deal intre Rosia si Iltew, ling fine. Trecuseri doar dou un tufig, fracele Dumitru a primit borezu! Duhului S ore de la botezul in apa. Dupa incheierea permisici, fratele Dumitru s-a into: ;poi la serviciul militar plin de bucurie. 18 Ei au tréit printre noi - Apostolii Banatului Dupa ce s-a intors inapoi la arme, fratele Vasile Caprar a observat pe zi ce trece cresrerea lui spiritual, S-a mavuizat spitieual foarce rapid, iar aceasta crestere nu 5-a datorat momentelor de partis frijeasc, nici predicilor pe care lea ascultat, nici studierii aprofundate a Sceipturilor, pentru ci toate aceste oportunititi lipseau in armaci. La baza cresterii lui spirituale era prezenga Dubului Sfane si caliuzirea Lui permanenta, Singura lui pirtasic era pire dirceri cu Dumneceu si discusiile cu fratcle Vasile in timpul liber? Dupi un timp scurt, Domnul i-a dat si darul prorociei. Mereu fi spunea prietenului siu, prin care primise credinja, anumite descoperiri pe care le primea de la Domnul. Se inversaseri rolurile la un moment dat: vorbea ucenicul intors de curdind gi asculta cel cu vechime pe calea Domnului."” TRIMISI PE FRONT De lao vreme, fratelui Dumitru i s-au intocmit actele necesare gi a fost trimis pe fronr. Fratele Vasile a rimas la unitater militard cu recrugii. Intre aceyti doi frag s-a creat o legituri friteascd aya de strinsi, incit fratele Vasile se ruga lui Dumnezea cu lacrimi, cerindwi si ingiduie si fie erimis sel pe front a si se intilneasci cu prierenul lui, Dumitru, In rugiciunile lui ferbingi, ef ivea: ,Doamne, du-ma si pe mine acolo, unde este detasat cl. Vreau si fim {impreuna la bine gi la greu. Daci moare el, sii mor gi cu”. Ce rugiciune ciuda- (Gl Prictenia acestor doi barbagi tineri a fost intocmai ca prietenia dintre David silonatan, De asemenca, frarele Vasile a cerut superiorilor sii sail trimitt si pe el pe front, cu speranta ci Dumnezcu va face ca ci si se intilneasci acolo, Era sgreu si te intalnesti cu cineva pe front, Nu ai cum si afli unde este repartizat tun anume soldat, intrucit acesta era un secret militar bine pistrat. Frontul era {ntins si erau ganse mici si te incdlnesti cu un cunoscut in acclasi detayamene Dumnezeu i-a ascultat rugiciunea fratelut Vasile. Imediat dupa accea, el a fost detagat pe front, aga cum ceruse el insusi. Ajuns la linia frontului, fratcle Vasile a fost repartizat la 0 companie care avea foarte putini soldagi, pentru ci mulsi muriserd in rizboi, Primul lucru pe care a ficut cind a ajuns in uni- tatea militari a fost si inttebe pe cineva daci nu este vrean soldat cu numele de Dumitru Huplea in compania lor. Spre surprinderea lui, soldatii -au spus hau un camarad cu acest nume, dar, la acea or, era in post. Eratele Vasile a plans de bucurie sia liudat pe Dumnezeu end s-a intalnie in sfirsir cu fratele Dumitru, Nu doar ci se incilnea cu prietenul Iu, ci inima ii era umpluti side bucusia ci Dumnezeu iva ascultat rugiciunea."” 16 Mos’ Elisel; scurta biogratie a lui Dumitru Huplea EXPERIENTE DEOSEBITE CU DUMNEZEU PE FRONT Fratele Dumitru, impreuna cu ceilalgi soldati credinciosi, au avut multe experienge cu Dumnezeu acolo, pe front. Nu o data au serbat Cina Domnului fn trangee. Prin ei, Dumnezeu a adus la mantuire mai multi soldagi, printre care chiar trei sergenti din grupul de comanda. Impreuna cu noii convertiti Domnul a botezat cu Duhul cei doi a Sfint pe unii din ei, chiar dintre cei gradai Iner-o zi din timpul rizboiului, Dumitru Huplea era iner-un trangeu impreuna cu Vasile Cipras, camaradul yi fratele lui de ctedingi. Dumnezew i-avorbie fratelui Dumicru: ,Ja ziarul acela in mand si rupe-l in douil! Aga vo! rupe Eu, Domnul, pucerea acestui imperi”. Era vorba de un ziar nemyese care Ficea propagand’ fascisti. Dumnezeu it vorbea fratelui Dumiteu intoc mai cum le vorbea prorocilor din vechime, cerindu-i si faci gesturi profetice in vizul celor din jur. ncr-o alti zi, tot in dimpul celui de-al Doilea Rizboi Mondial, fratele Dumicru a mai avut ined o experienss ciudat’. A auit un glas care ia zs: — Uiti-te in jos, spre pamant. Ce veri? —O bucati de hartie, a rispuns soldaval — Io in mana si morotoleste-o, apoi arunc-o la pinvint, a‘porunct vocea cu autoritate. Soldacul s-a supus la fiecare porunc’ primiti. Nu stia ce urmeaza. — Aga cum ai ficut tu acestei bucati de hartie, to asa voi face Eu, Dom nul, in scurté vreme, cu poporul care a venit cu apisare peste fara voastt. ‘Mesajul a foseclar gi socant pentru vremea aceea, Nemfii controlau Ro ‘minia si nu existau semne ci ar putea pierde rézboiul. Un astfel de mesaj mi putea fi intuit de ciere un analise politic al vremii, cu atae mai purin de cite tun om cu pufina carte, cum era fratele Dumitru." Era mesajul lui Dumnezei pentru el acolo, pe front. Cu tofii stim cum a sfirgit Germania in al Doile Rizboi Mondial. Mesajul s-a implinit in fata tuturor popoarelor, iar istori universal marturiseste despre aceste lucruri in cel mai clar mod. Fratele Dumitru avea mereu instiingiri de la Duhul Sfine acolo, p front. Incr-o zi, i-a spus prietenului sia, Vasile: ,Hai si plecim de aicit Dorr nul mi-a descoperit ci vor bombarda locul acesta’, $i, intr-adevar, aga s- intimplat. Tor in rizboi, fratele Huplea i-a spus in mod profetic fratelui Vasil modal in care va avea loc cisitoria lui. Chiar in mijlocul ororilor rzboiulu Dumnezeu le vorbeaacestor tineri credinciogi i fi ocrotea in mod miraculos. organizat staruinge acolo, pe front, 7 Ei au trait printre noi - Apostoli Banatului TESTUL CREDINTEI: PERSECUTIA DE PE FRONT. Intr-o dimineagi, fratele Dumitru, impreuni cu alfi fragi de pe Valea Crigului, au iegit din unitatea militard si sau dus intr-un lan de porumb si se roage in zori de zi Era unul din acele momente frumoase de pirtigie pe care ei le aveau mereu in locuri secrete. In timp ce se rugau, au fost pringi de patruli, arestayi cu tofii si dusi la comandantul companiei. Acesta le-a dat o bitaie zdravina si plinuia sé fi umileasci in fafa intregului batalion intr-o duminick dup’-masi, inainte ca soldagii si plece fi In duminica respectiva, masina care trebuia si fi aducd pe de incilnize a ficut pana. Au ajuns foarte tarziu la locul unde erau asteptagi, tundeva, in jurul orei patru. Cei care ii astepraser citeva ceasuri s-au infuriat foarte tare ci nu le-a iesit planul, arét preotul bacalionului, cit si colonelul, ambii responsabilizati cu pedepsirea soldagilor pringi la rugiciune. Dac nu au reusit si fi umileasca in mod public, iar soldagii plecaseri, nua rimas decit si fi ancheteze in cabinetul colonelului In urma cercetirilor ficure, au fost acuzaji cd sunt spioni si cd vind strategia dusmanilor patriei noastre. Li s-a spus ei sunt comunisti, precum gi alte acuzafii absurde. Ei sustineau sus si tare ci sunt credinciosi si doar s-au rugat in lanul de porumb. De cealaltd parte, preotul a adus si el alte citeva acuzatil. Fl le spunea ca s-au lepadac de credinga adevarae’ gi de sfinta ce, cerindu-le vehement si se lepede de credingi si i-a obligat pe ogi mirtutiseascd riticirea, si sirute crucea gi sé isi fac semnul crucii. Soldagii acuzati au incercat si se apere cu Biblia si si prezinte preotului credinga lor, dar nu prea au avut cu cine, pentru ci preotul nu prea cunostea Scriptutile, Colonelul nu a priceput nici atit din pledoaria lor. In final, din cinci soldayi penticostali care iesisera la rugiciune, doar unul a cedat si a sirutat crucea din mana preotului. Ceilali patcu au primit bavaie pnd la singe cu o eravaga elas fa treaba lui 4 arestagi la locul revistenti. De la ora patru pani seara, cand s-au aprins Himpile, colonelul i-a tot bitut. Fuseseri desbricagi de hainele de pe ci, rimanid doar cu 0 cimasi, neva 6 tiiase cu briciul. A fost o minune. Nimeni au igi explici cum s-a pucue rupe uumiligi si plini de vintii, La un moment dat, cravasa sa rupe de pated acea unealtd elasticd ati de brusc, Dumnezeu a potolit astfel mania celui ce ii ovea cu bestialitate, Acesta se uita socat cind la preot, cind la soldagii tortu- rati si nu stia ce si creada, In felul acesta, toi cei patru au scipat cut viagi din incidental care le-a pus viata in pericol. Colonelul a poruncit soldatilor si iasit afari din cabinet sia inceptit un viu schimb de vorbe cu preotul: Ai ficut 18 Mogu’ Elise: scurta biogratie a lui Dumitru Huplea, din mine un criminal. In-viaga mea nu am batut pe cineva in halul acesta”, De alefl, la inceput, colonelul incercase si scape de sarcina ingrati si a dat ordin tunor subofiferi s4 fi bata pe soldatil vinovagi de rugiciune in zori de zi, dae acestia au refuzat si execute ordinul si el sa vizut nevoit si facd acest Iucru, in cimpul acesta, soldagii stiteau amaraqi in faya usii gi agteptau ver~ diceul final. In timp ce stateau acolo, Dumnezeu le-a vorbit in mod profetic prin fratcle Huplea: ,De astizi, nimeni nu o si vi mai bati. Aceasta a fost incercarea credingei voastre”. Dupa acest incident, soldayi pringi la rugiciu- rne au fost trimisi in judecati la cribunalul militar, unde exista un rise con- siderabil si fi impuscat. Soldarii romani care crau indisciplinagi erau cedayi nemtilor pentru judecata, iar acestia nu se sinchiseau prea care si investi- impuscau pe cei vinovagi. Totusi, gheze cazurile cu seriozitate si, de obie in dreprul lor, lucrurile au stat altfel. Au stat dous siptimani la inchisoare, timp in care au fost interogari meren la tribunalul militar. Intr-o 2i, cineva a venit in fugi la ei si le-a spus c& rusii au rupt frontal si inainteaz spre ocul respectiv. Au fost eliberasi de urgengi si s-au inrors la camaraaii lor. Dumnezeu controleazi coate evenimentele si are intordeauna solugii, chiar iin cele mai dficile situagit."® ANII DE PRIZONIERAT Intro zi, frarele Dumitru, impreuna cu fratele Vasile si ali soldagi cre- dinciosi, au fost prinsi de inamic, undeva, intr-o padurice. Cand si-au dat sea- ‘ma ci nu mai au ganse de scipare si sunt inconjutati, se gandeau si se impuste sisi scape de cruzimea prizonieratului. Acesca a fost primul gind care a trecut instinctiv prin mintca lor. Totusi, finde’ erau credinciogi, au ficut 0 rugiciu- ne scurta acolo, in padurice, Dubul Sfint le-a vorbit prin fratele Dumitru 5 i-a sfituit inci o data: ,Predagi-vi acestui neam, Nu va temeti, cici nu va trece multi vreme si vi vepi bucura din nou cu cei dragi care vi asteaptd acasi”. Ir uurma acestei instiingari veniti la timp, soldat credinciogi s-au predat rusilo si au fost luagi prizonieri. Timp de cinci ani, fratele Vasile si cu fravele Dumi {eu au gustat viaga amard din lagirele rusesti, dar au rimas lingi Domnul 5 buni prieceni unul cu celalake ‘Dupi cei cinci ani de prizonierat, fratele Dumitru Huplea s-a tntor acasi, dar prictenul lui, Vasile, @ mai rimas in lagar cagiva ani. In ziua cm prizonierii trebuiaw si plece acasi, fratelui Vasile i s-a umflat piciorul + nu putea si pigeasci pe cl. Grupul de prizonieri trebuia si meargi pe je 19 i au trait printre noi - Apostoli Banatului ina aceea, iar astfel fratele Vasile a fost nevoit si ciiva zeci de kilome ‘mai stea in lagir din cauza acestei probleme medicale. A ratat acel moment de clibetare. Totugi, atic el, cit si fratele Dumitru au ingeles ci acesta este planul lui Dumnezeu pentru ei in acel moment. Desparyig in lagir pentru 6 vreme, ei aveau si ingcleagi mai térziu de ce Dumnezeu a programat lu- cure in acest fel." ORDINAREA FRATELUI DUMITRU Din zona Gurahongului, undeva, pe Valea Crisului, Dubul Sfant a trimis doi proroci din Biscrica Penticostali si meargi in satul Ilteu gi si il uungi pe Dumitru Huplea ca proroc al Domaului si ca luctator. Unul din i a fost fracele Constantin de la Zeldis, bunicul pastorului Teofil Babuyia de la Simbateni, Fratcle Constantin, pe cind slujea la Zeldis, a primic instiinga chematt de Domnut la slujiee. Cei doi proroci nici nu auciseri de numele acesta. Au inceput si intrebe pe credinciosii penticostali din Troas daci au auzit de numele acesta, dar nimeni nul cunostea. Au ajuns in Iteu gi Lau stantin, impreund cu celélalt proroc, au transmis fratelui Dumitru mesajul din par- tea Domnului, l-au uns cu untdelemn si s-au rugae pencru el prin punerea mainilor."® Asistim, aici, la o forma timpuric de ordinare, prezenti, pe alocuri, in Cultul Penticostal, pe vremea accea: ordinarea pe baza ciliuzirii Duhului Sfine sau ordinare pe temei proferic. Nu erau examene teologice, nu erat alegeri, voturi si propuneri ale liderilor deja investgi. Torul avea la bara ale- Gi persoana cu numele Dumitru Huplea, din satul Ultew, este chutat pe tanérul Dumicru Huplea pana au dat de el. Fratele getea ficuta de Dumnezeu prin cuvint profetic. Aceasti chemare a avut loc pe vremea cind Dumitru Huplea era foarte cinar si de puyinii vreme pe calea credingei, Gestul celor doi proroci a fost un gest profetic, care proclama ce avea si devina el in timp. Totusi, la ora aceea, el avea deja experienge suprana- turale cu Duhul Sfant: vedenti si descoperiri. Urmasii lui considera ca fratele Dumicru Huplea a avut o chemare profeticd special, ridicdndu-se la un nivel de slujire la care pusini proroci s-au ridicar in yara nostra. Insusi felul in care a fost pus in slujire, bazat pe calauzirea Duhului, marcuriseste despre chemarea lui special, Dupi aceasta ordinare in lucrare, fratele Dumitru s-a ocupat de biserica din Tioas.”” Mogu' Elise: scurta biogratie a iui Dumitru Huplea ISTORIA BISERICI DIN TROAS $1 INCEPUTUL, SLUJIRIT LUT DUMIFRU HUPLEA La biscrica ortodoxa din satul Troas, in anit 40, au fost repartizagi tot felul de preoti nepregititi si imorali, Precum era preotul, aya erau i enoria- sii Torusi, la un moment dat, a venie de la Lugoj un preot cilugir, care era ‘mai setios decit predecesorii lui, Preotul Sintescu, cici aga il chema, era un impreuni cu en de-al lui, clopotarul biscricii, s-au hotirat si cerceteze bisericile ¢ de pe Valea Muresului, Nici nu stiau ei atunci oi frayit sune din culeul baptist. Toata lumea ii stia de pociigh si mai stiau ci sunt cteytini care se boteazi in apa cind sunt maturi. Cei doi au fost impresionagi de ceca ce au veut in adunirile baptiste, Au venit la preot si i-au spus ci au auzit de pocdingi in adunirile pociisilor si dorese si se pociiascd si ci. Preotul, ca si wri piarda, le-a propus si se poctiasci in Biserica Ortodoxa. I-a chemat la post, la spovedanie, la rugiciune si la un mod de Felul acesta se vor pocii in biserica lor. Credincioy bucurie. Preorul acesta ficea parte din migcarea Oastea Domaului. El a ince nai amanci dupa Dumnezeu cintarile de oom foarte eredincios. Crea Vasile, unul din cancorit biseric jag nou si curat, iar in cau urmat sfarurile cu put si fi inveye pe acesti enoriasi Ia Oastea Domnului. {ncet, tor mai multi credinci spirituala din biserica orcodoxa din din repertoriul ostayilor. Iner-o 2i, dup’ slujba, unit credinciogi au rimas si mai cante impreund. [n timpul cinciilor, credinciosii au inceput si pings. O cercetarea a Domnului deosebici sa coborit peste barbayi si femei. Preotul ira chemat la rugiciune, vizind ci se sevarsi harul lui Dumnezeu peste ci. p ce se rugau, 0 fe- mele pe nume Lupan Lenufa a ridicac mainile spre cer gia inceput si se roage in alte limbi, Cantorul, cind a viaut ce se petrece, a alergat repede la preot si i-a spus si vina repede ed o femeie a innebunit, Preotul, auzind-o vorbind in alte limbi, azis ef femeia nu ¢ nebund. Un nebun vorbeste nebunii in limba i s-au alturat acestei migciri de trezire roa. Au inceput si invete cdntiri noi Rugiciunile erau invagate, aga cum stiau ci, Torus Jui materni. Arunci preocul a spus cantorului c3 femeia, cu siguranga, pri darul lui Dumnezeu de la Rusalii. Diagnosticul preotului a fost cit se poate de precis. Preotul nu mai vizuse asa ceva, cantorul nu vazuse nict cl, macar ci umblase la pociifi, asa ci coy’ au rimas mirati. Erau martori la prima experi- engi de felul acesta in saul lor. Evenimentul acesta a stérnit o mate controver- cin bisericd, aga ci grupul cu tendinge evanghelice si-a continuat adunarile in casa cantorului Crefa Pavel. In tot acest timp, ei participau gi la slujbe, dar 24 Ei au trait printre noi - Apostolif Banatului aveau si ineilniri prin case. La inceput, preotul i-a insoie, insi simgind c& painca fi este ameningaca, a renunat. Fratii penticostali din Rosia si din imprejurimi au auzit de migcarea pe care 0 face Duhul Sfint intre ortodocsii din Troas. Aga ci au venit in viziti si vada ce se intimpli, Domnul a continuat si boteze cu Duhul Sfinc in acel grup de credinciosi de la Oastea Domnului. Mulgi predicatori de la penti- costali si de la Oastea Domnului au vizitat grupul de credinciosi din casa lui rosa Pavel din Troas. In final, grupul s-a declipit de ostagi sia colaborat mai mult cu fragii penticostali din zona. in cele din urmi, acest grup s-a constieuit intr-o biserica penticostali. Fratele Dumitru Huplea a aparut in zona Sivar- sinului prin anul 1950. El a continuat lucrarea inceputa de acel grup de cre- dinciosi desprins din Oastea Domnului, Din anul 1950, el a pistorit spiricual aceasta turmai mica si plina de 2el pentru lucrarea Duhului Sfane.” IATA DEVOTIONALA Rugiciunea, postal si o viayi de sfintire au fost secretele slujri fratelui Dumitru, Avea obiceiul si se roage mereu, ziua $i noaptea; adeseori se trevea noaptea si se ruga. Fratele Dumitru mu se ruga tare, nu avea obiceiul si stri- ge la rugiciune. Sticea de vorba cu. Dumnezeu in taina si asculta vocea lui Dumnezeu. Primea mercu mesaje singtiingiei. Dialogul cu Dumnezeu era o realitate in viaga lui, Pentru fratele Dumitru, rugiciunea era dialog pus. Locul lui preferat de rugiciune era o cibanugi mici, asezati, undeva, pe deal, mai sus de casa lui, Acolo, departe de drumul fii si de vecinii giligiosi, el a pe- tu postea mereu, Nu avea trecut multe ceasuri in rugiciune.*' Fratcle Dumi © disciplin’ batuti in cuic in ce priveste numarul de zile de post, insi cei care Lau cunoscuc stiu ci, in anumite situayi, au fos. sipcimani in care mai mule a postit decit a mancat. Disciplinele spirituale au fost peneru el temelia slujirii sile practica cu diruire si consecvengi.: MISIUNILE IN TOATA TARA Luctarea fratelui Dumitru s-a incins in coatd qara, iar spre bitrinege a fost chemar si slujeasca chiar iin afara girii, A cilitorit in multe locuri Mereu eta pe drum. Nu prea spunea familici unde pleacd, pentru a nu fi in ‘cunostingi de cauza in cazul in care erau interogati. Prefera si fie sectetos, din 22. Mosu’ Elisei: scurté biografie a lui Dumitru Huplea motive ugor de ingeles. Era foarte urmirit gl asta l-a determinat si fie precaut. Sotia pidurarului, o femeic limbura din sacul lor, i mai inereba: Unde mergi, ‘mii, Dumitte?”, iar el rispundea simplu: ,Pe drum inainte”, De la o vreme, femeia nici nu mai intreba, Primea multe cirti postale prin cate frayi il che- iciune pentru diferite cazuri de boli. Mergea mult in misiune, in mau la special pe meleagurile nacale. Nu pleca foarte des in misiuni lungi si departe de casi. Umbla mult pe jos. De multe ori a traversat piduri i a trecut muni noaptea, In timp ce se intorcea de la seri de rugiciune. Nu se temea si umble noaptea. Odata, a plecat undeva, la 0 sear’ special de rugiciune pentru cei bol- navi. In acea noapte, tarziu, s-au auzit glasuri si pasi apropiindu-se de casa lor. Soria lui s-a gindit ca probabil vin fragi i surori la rugiciune, dar nimeni mu a bitut la usa. Glasurile gi pas s-au deparcac asa cum au venit, Dupa vreo 15 minute, a ajuns si fratele Dumitru acas, si era atat de obosit. Soria -a povestit despre pitania ei yi au ingeles ci au fost niste duburi care il ciurau acasi. Dupa acea seari de lupta spirituala grea, frarele Dumitru a fost bolnay trei ile. $i ‘nu numai el, ci gi tofi ccilalgi colaboratori care participaseri la lucrarea de mijlocire in acea sear." Fratele Dumicru era obisnuit eu lupta spiritual. Teama de forgcle in- tunericului nu la oprie niciodatd din slujire. Vrijmagul a incercat mercu si il spetie, dar el nu s-a lisar intimidat. Incr-o circumstangi, si-a pierdut vaca gi a plecat si o caute. Deja se innoptase si incerca si se orienteze dupa sunctul cloporclului legat la gical vacii, al cieui sunet il cunostea bine. S-a departat destul de mule de casi, cor aviind impresia ci aude clopogelul. Dar sunctil era tot mai departe, Si-a dat scama ci era o ingeliciune a demonilor, casi i depirteze de casi si si tl ducd in locuri care pureau fi periculoase. S-a intors acasi, constient de peticol si realizind ci nu putea vaca si se departeze atit de mult pe intuneric, A gisit-o pani la urma, undeva, aproape de casi.®* ‘Acest capitol este doar o scurti introducere biograficS, iar povestea lui inttoducere a avur scopul si ne descric inceputurile vieyii lui de credit gi de slujite, dindu-ne si céte- vva repere biografice esentiale, Fratele Dumitru a mutit la data de 29 aprilie 1999, in tren, in timp ce mergea in slujire* A muric aja cum a eit: slujind lai Dumnezen. de viagi va continua iin celelalte capitole. Acces 23 CAPITOLUL 2 TANARUL SAMUEL: SCURTA BIOGRAFIE A LUI STEFAN NEAG NASTEREA $1 COPILARIA Stefan Neag s-a niscut la data de 18 februatie 1939, in sacul Runcyor, comuna Gurasada. S: a se afli, undeva, in mungii Meraliferi, la nord Alea Muresului, nu departe de Deva. Familia in care viscut aparginea sericii Ortodoxe. Tatil lui se numea Neag Gheorghe, iar pe mama lui o che ye Marghetia. A avut o singuri sora, cu doi mai cinira, care se numea Doina. Din nefericire,t or a mutit pe front, Stefan gi sora lui rimandnd orfani de “opiliria si-a petrecut-o in sacul natal, ajucindw-gi asi viduva din tinereye. A frecventat scoala din satul Vica, un sat ntilnit cu Dumnezeu in adolescengi, in biserica penticostali n satul natal INCEPUTURILE BISERICI] DIN RUNCSOR La inceput, credinga penticostala a ajans in satul Runeyor prin frag 25 i au trait printro noi - Apostoli Banatului slujitori din biserica penticostala din Cimpuri de Sus, si anume Zenovie, ful siu Tonel si fratele Octavian. Familia Lupsa a fost printre primii veniti la pocdingé in sacul Runcyor in vremea tinereyi lor. Dups ei, au venit la pocaingt ‘mul inet si, in final, o mare parte din sar s-a ineors la Domnul. A fost o mis- in tor satul.” Pencru a ascza bine in context chemarea Neag la pociingi, meriti si ne oprim puyin la felul in care credinga penticostalé a ajuns in sarul lui POVESTEA DE VIATA $1 CONVERTIREA FAMILIE LUPSA In anul 1948, Netura, o fard de 18 ani din sarul Runcsor, sa cisitovie cu Miron Lupsa, un fecior din acelast sat. Dupi un an de la nunti, ela fost arestat si inchis de comunisti penteu ideile lui pro-legionare. in tinereye, Mi- ron a simpatizat cu legionatii gi intr-o imprejurare, a dat unui preot o suti de Jei pentru susyinerea acestei migciri. Pentru aceasta donasic, pe baza politic’, a fost inchis. Pe atunci, mu era credincios lui Dumnezeu. Timp de patru luni, familia nu ba mai vizut. Tindra lui sogie a mers, indemnati de alte femei din sat, la un preot si ii spund ce se va intimpla, Acesta a citit dintr-o carte asci si a prevestit ci birbacul ei se va incoarce acasi in cieva zile. La despiiryire, ela spus tinerei ci, daca Jucrutile se vor implini, atunci sunt datori si aduca prescuti la biserici si si citeasci psalm. Lucturile s-au implinic incocmai. Inteebarea era: cum vor putea si se achite de datorie si si citeasc’ psalmi, daci nu au Biblic? S-au dus la cantorul din sat si ceari Biblia, iar acesta nu a vruc si le-o dea pentru ci sunt, chipu- rile, prea tineri. Inte-o zi, un vecin i spus c& are el o Bibl si ci i-o poate imprumuta. Astfel a inceput canarul Miron si-L caute pe Dumnezeu. Citind Psalmii, s-a indragostic de Biblie sia continuat lectura si cu alte citi biblice, Intr-o zi, pe cind citea soyici cu glas tare din Biblie, un trecitor, care a auzit prin fereastra deschisi ce se petrece in casd, a zis: — Citeste, cf citegti bine! Foarte bine faci! — Hai in casa! au spus cei doi tineri soi Acest barbat era un frate penticostal din Cémputi de Jos si venise la un Sif spun de pocdingi. Abia a apucat si inere, c& a siinceput s4 vorbeasca de pocding. vecin de-al familiei Lu forma de cruce, ficuti din aluac dospit, din care se pre giteste cuminecatura folosit la impirtiganie in bisrica ortodoxd. 26 Tanarul Samuel: scurta biogratie a lui Stofan Neag — Bine faci ci citesti, dar trebuie si si implinesti gi si urmezi calea conului, a zis barbacul — Pai, unde sii ma due? Cum si urmez caliuzirea Domnului? — La Gurasada sunt fragi baptisti, iar Ja Bradagel sune penticostal. > sete unde vrei. $i unii, i alii vor putea si ifi explice mai bine Scripeura gi = vor inviga calea Domoului, intr-o 2i, fratcle Miron s-a hotirat si mearga in vizied la fratii penticos- <1 din Bridagel. Pe drum, el sa gindit in sinea luis Am si mi pocaiesc, dar =ainte de a ma pocai mai vreau si fac niste lucruri. Poctinga e bund, dar ce am ~ plan vreau si fac.” Ajuns in adunarea aceea mic, a virut ci cei aproximativ ce participant se rugau in comun, stind in picioare. A intrat in adunare si, * timpul acelei rugiciuni, un proroc fi adreseaz un mesaj in aurzul tuturor: Asculti cuvintul Domnului, cu, tinere de 27 de ani, care tocmai ai intrat. Su vei ajunge si faci ce ai planuit, zice Domnall” Acest scure mesaj profetic -a stripuns inima. El cilitorise singur peste piduri si nu a discutac cu nimeni >lanurile lui. Era deplin constient ci niment altul nu poate si cunoasci gindu- ile omului dectt Dumnezcu. $i daci Dumnezeu era in locul acela, de ce L-ar siuta in alta parte? S-a hotirir i rimind in acea adunate sisi se poctiasc’. Soxia lui a rimas neclintici din crezal ei Tinerel femei ti pliceau petrecerile sihorel. Stia ed, daca se poctieste,erebuie si renunre la ele, Mitusilesoqului ci au ca sil opreascl pe acesta si mai meargi la adunare. I invita-o si fack vei nimic nu la impiedicat pe barbacul ci si il urmeze pe Dumnezeu. Drept urmare, invacelan, chiar in ziua de Rusali, Domaul La botezar eu Duhul Sfint in biserica din Cimpuri. Dupi aceast’ born’ spiritual in viaga lui, sotia a observat ci ceva sa schimbat in viaga lui, Era mirati cd se poarti ase de frumos cu ea, Dupi un timp, ténira femeie a cizut bolnav’ la pat. Suferea cu inima. Au dus-o la doctori in Deva, dar sitaayia nu s-a ameliorat.Iner-o zi, fatele lonel Maris dela Campuri a trecut prin familia lor i, vizind femeia atic de bolnavd, aintrebat-o daca nu ar ‘rea si se roage pentru ca. La dorings ei, -au rugac cu toi si Doman Isus a vin- decar-o, iar a doua zi era deja la coarnele plugului. Tor satul vorbea ci aici a fost ‘numai mana lui Dumnezeu. Acesta a fost inceputul umbliei lor en Dumnezeu si totodati, incepurul eredingei penticostale in satul Runcgor. INCA OPT PERSOANE in anul acela, fratcle Dumitru Huplea i-a vizitat pe acesti tineri credin- ciogi intorgi de curand la pocding’ sia spus ci, pe langi ei doi, Dumnezeu va or Ei au trait printre noi - Apostolii Banatului ‘mai aduce la mantuire pind la Anul Nou inci opt persoane. Profetia a adus spe- tanga acesteifamilii, Prin fratele Dumitre Huplea, prorocile erau foarte precise. Dumnezeu $i-a implinit cuvantul si a fost 0 mare bucurie pentru micuga bise- ric, iar anul acela, 1953, a rimas memorabil pentru istoria acestei adunari."! In acel an, a avut loc primul mare botez din Runcsor. La acest bore, opt persoane venite din lume au incheiat legimant cu Dumnezeu, Duhul Sfant a vestit acest Iucru prin fratele Dumitru inainte sé se fi intors la poci~ ingi vreunul dintre ci, Acest botez.a avut loc intr-o noapre de noiembrie, Eta o vreme rece de toamni. Toti cei opt candidati au coborit din Runcsor pani Ja Campuri si au fost botezagi in Mures, pe ascuns. In vremea aceea, botezu- rile erau clandestine. Pericolele din partea regimului comunist nu i-au putut impiedica pe acesti tineri neinfricagi si isi manifeste bucuria lor exuberanti. Dupa bore, cofi candidagii au venit pe jos vreo doua ore pana in sacul natal, cantand cu glas rasunator: , Vestea peste cor si sune/ Deal si vale si risune." PRIMELE STARUINTE DUPA BOTEZUL CU. DUHUL SFANT Imediat, dupa ce prima familie s-a intors la Domnul in Runesor gi au inceput si se pociiasca si alti, fratele Octavian din Campuri sa hotirie si onganizeze primele stiruinge. Lucrarea Dubului Sfant a fost agezata ca temelie dela pornirea lucrirli de evanghelizare. Ea nu trebuie si apari cu mule dupa ce se incepe evanghelizarea unei localitagi, daca se doreste o biseric& sindtoasi. Dumnezeu a inceput si lucreze cu mare putere la Runeyor. Multe minuni gi semne au avut loc in bisericufa aceea mici. Mulfi oameni din sat au ineeput si vina la poctinga, iar staruingele dupa borezul cu Duhul Sfinc erau dese gi pline de has. Oamenii erau simpli si nu trebuia dus munc& de kimurize eu ei ca si cread’ lucrarea Duhului Sfinc. Nici nu se Foloseau .tehnict speciale” de sciruingé: cum sizici si ce s¥ nu zici, Oamenii se rugau cu creding’ sincera, iar Domnul fi boreza cu Duhul Sfint.> INTOARCEREA FRATELUI DRAGOMIR DE LA VISCA Fratele Dragomis, un slujitor al Domnului de la Visca, s-a intalnit cu Dumnezeu la biserica din Runcgor. Venise in iti la adunare pentru prima dati si avea cu el in buzunar figirile care fi pliceau foarte mult. Pentru ei 28 Tanainul Samuel: scurté biografie a lui Stelan Neag, programul era atic de lung, ténarul nu a avut ribdare pang la sfargit gia Ricut in timpul slujbei o pauza de signed. A iesit puyin afwrd gia famat o figari, un- deva, in curtea adunirii, ing’ toaleté. Apoi a intrat inapoi in adunare. La un moment dat, a inceput stiruinyas el nu stia de marturisire la ora accea. Dom- nul [a botezat cu Duhul Sfant cu sigarile tn buzunar. Apoi, dupa ce a iesit de acolo, le-a aruncat la gunoi, Duhul Sfant aduce transformare in viaga celui cate il primeste cu brayele deschise. Acest tanar a devenit slujicor mai tarziu a fost folosit de Domnul cu dar de prorocie sia trait in fric& de Domnul pana la sfarsicul viegii.* RAPIREA FRATELUI OCTAVIAN fnte-o anumité sear’, programasera stiruingi gi urma si vind fratele Oc- avian, Era toamna, pe vremea culesului porumbului. Fratele Octavian era pe atunci un fecior tinar si igi ajuta paringii la cimp. La ora cand ar fi trebuit si plece la stiruingi, piringii au insistar si nui lase singuri cu creaba necer- minata, Baiacul, asculeitor de pir is nimic. A rmas cu ei si termine culesul porumbului. Mi cévziu, dup terminarea lucrului, paringit i-au sugerae si meargi la stiruingi, chiar daca ajunge mai eziu. $iy di in nou, carziat fird prea multe obiecti, tanirul a pornic spre Runesor, chiar daci et de-a binelea. Avea aproape dou ore de mers pe jos pana acolo. Ajuns la mar- gginea pidurii de deasupra satului lor, ela ingenuncheat si se roage. Drumul cera lung, se lisa noaptea, iar in pidure era infricositor pe intunetic. Anima- lele silbatice misunau in voie la acea or’ prin padure. fn timp ce se ruga, =a coborit prezenga Domanului peste el si a inceput si vorbeasc’ in alte limbi In timpul rugiciunii a avut o vedenie: se vedea in satul Runcgor o roll uriags care infigura un cablu lung, Acel cablu, care iesea din gura lui, se intindea de la Camputi pana la Runcsor. Pe masura ce se ruga si vorbea in alte limb, rola se infigura sii tracta la deal, pind cind a ajuns la Runcsor. Cnd a terminar rugiciunea intr-un loc in care se ajungea in aproape dou’ ore de mers pe jos. in cimpul rug: ruingi cu fragii si surorile care il asteptau.”* adeschis ochii, se afla deja in Runcgor. In citeva minute, a ajuns juni, Duhul Sfinc La eeleportat la destinayie si a putut participa la sta- 29 Ei au trait printre not - Apostolii Banatului PRIMIT PASI AI FRATELUL STEFAN PE CALEA POCAINTEL (Cautirile fratelui Scefan dup Dumnezeu au inceput la featii advencigt, pe vremea cand era doar un adolescent." Acestia i-au dat in dar o Biblie, pe care el a inceput si o citeasci cu sete. Apoi a aflat de la cineva ci, in satu lor, existd o biserici de poctiyi, undeva, intr-o casi. Era vorba de o biserica penticostali. A fost invitat si participe si el lao slujba. Lucrurile acestea s-au petrecut in anul 1954, pe cand Stefan avea 15 ani.” PRIMA VIZITA LA PENTICOSTALI iN DUMINICA FLORIILOR In duminica Floriilor, o faci cinira pe nume Asinefta mergea spre adu- narea penticostali din Runesor. Aceasti fata era una din cele opt persoane care s-a botezat la primul mare botez din sat. Ea este astizi soria fratelui Virgil Benteu din Roscani, un fost colaborator al fatelui Stefan Neag si al fratcluit Dumicru Huplea. Pe drumul spre adunare, ea sa inedlnit eu $cefan Neag, un tindr din sac cam de aceeasi virsti cu ea. Fata a insistat de el si vind la adunare. Lajinceput, biiatul a refizat invitayia, dar, in final, a cedat si, in Felul acesta, el 2 intrat pentru prima oar’ intr-o biscrica penticostal.® La acea slujbi de Flori, in timpul unei rugiciuni, printr-o sori, a ieyit un cuvane profetic, care suna asa: ,Ct despre tine, suflete care astizi ai intrat pentru prima oard in locul acesta, astizi te bore cu Duhul Sand!” Cand s-a termina rugiciunea, sora Iucrarea.” Interesant Iucru! Fata era si ea pentru prima dat la adunare. Slujba aricat spre o fata vinari gia zis: ,Pentru ea a fost s-a tetminac si indra nua primit borezu! Duhului Sfine. Un frate mai nemul- jumic, avind probabil ceva imposriva surorii care a prorocit, a zis: — Fragilor, si avem grija cu lucrarile, Lucrarea asta trebuie cercetati. Se pare ci nue de la Domnul, finde nu s-a implinic. — Ascultagi-mé, fragi si suroril, a zis un altul mai ingelept. Domnul rau a zis ci la slujba de dimineaya. Lucrarea spunea ci astizi. Si ne rugim ca Dominul si lucteze, iar daci lucrarea e de la Domnul, acunci se va implini.”” {ntre credinciosi, sa creat o confuzie in urma acestor discuii. Fratii i surorile au inceput si iasi din adumare ca si plece acasa. Insi, fata din lume, care fi izitase pentru prima oar, a rmas plingind in adunare. Una din su- rorile care didea si ias sisi plece acasi a intrebar-o: 30 Tanairul Samuel: sur biogratie a lui Stefan Neag — De ce plangi? Ce sa intampla? — Vieau sii ma pociiese si 84 ma boreze Domnul cu Duhul Sfint, a spunea. Sora iesit repede din adunare sia inceput si cheme inapoi pe credin- siogii care porniser spre casele lor. Unii nu s-an lésat convingi si au piecat casi, dar alyii, mai preocupagi de Iucrarea Domnului, au rimas.*° Tinirul Stefan a rimas si el, gindindu-se in sinea lui ci poate prorocul s-a incurcat silucrarea era pencru el. $iel era cor pentru prima dati la adunare, Doar nu -or scoate frayii afar. S-au dat niste scaune la o parte si tinira a fost pusi in rnifjloc. Frag au inceput si se roage stiruitor in jurul ei, dupa ce i-au explicat

    You might also like