You are on page 1of 256
SERIA ,MIRESE PACATOASE* ee een sa ee RU aCe ee me een te Retin copilitie, care intr-o noapre fatidica a fost condamnat la spanzura- eee NEU CULAR UTE nee ext ete Rela eile Selo Cite Suter cree tT tose Wire ae eet ets Pree S a UCM Roce) tee Rea te teote terete ne aya cli Eve fuge de acasa. Sub un nume fals, se angajeaza pe post de contabila fa scandalo- PU RPE MES rein een me te ce eco eaten ea etre In scurt timp ins’, Eve descoperi ci prierenul ci din copilarie tri- pee eu Ma ITevMUrrTTi ms (thtasercostae tore ites Bache eat [oes Rca Mee: Mee cette cn ecm ncaa em eens! Ceci ace eee ee ca eer ett ocopila, BNsctr cesc re Cnt Cret enor ac ettercc an ea nen Calum vrea si afie cit mai multe despre ea gi ajunge s se indrigos- teasci nebuneste, Insa cind secretele ei ies la lumina, el simre ci pasiunea ci a fost doar o ingelatorie si, dezamigis, crede ci Eve i-a tradat din now increderea. Acum Eve trebuie si-l convingi pe Lorri necc een MCSE rT RCT CARTE rm Tanta eat ec Octet Oe otc ees it koe Christi Caldwell este o bine-cunoscuti scriitoare de historical romance, publicind pana in prezent 35 de citluri. Multe au fost prezente constante in topurile USA Today, New York Times ee aries iin Prolog QSOS Londra, Mayfair, 1807 Calum Dabney era pe moarte. $i avea dureri mat mari decat cele despre care ii povestise fostul sef de banda, Mac Diggory. impleticindu-se pe alee, Calum se prinse cu mana de partea dreapti a abdomenului, iar sangele cald ii inunda degetele. Isi simyi respiratia intretdiatd si zgomotoasa in timp ce se prabusi peste mar- ginea casei cu pereti albi cu stucaturi. Pana Ja varsta de 14 ani, fusese batut, impuscat si injunghiat de mai multe ori decat avea dreptul si supravietuiasca insusi atotputernicul Creator. {si propti degetele in cladirea eleganta pentru a se sprijini, scragni din dinti impotrivindu-se durerii gi ac- cept adevarul. © 84 mor...“ Chiar de ziua lui. Era ridicola acea ardoare uimitoare, acea nevoie de a supravietui. De la moartea parinfilor, cand avea 5 ani, traise intr-un orfelinat 3i fusese batut pentru simpla placere a infirmiere- lor care il ingrijeau. Apoi evadase si se adapostise in cea mai nemi- loas4 casa din Dial, printre cei mai periculosi lideri de banda. Calum dormise cu burta goala vreme de multe nopti si fusese fortat sa se lupte cu baieti si barbati pentru resturi de mancare si monede. Poate ca simtea dorinta primitiva de a supravietui care exista chiar si in cele mai josnice creaturi. Desi ducea o viata de mizerie, nu-gi dorea sa moar, mai ales acum, cand gasise familie in Ryker, Niall, Adair si Helena. La urma urmei, pana si un ciine infometat ar fi m4rdait gi ar fi Tuptat pana la ultima suflare. ~Nu sunt un cdine, scragni el. Era Calum Dabney, unul dintre cei mat buni hoti de buzunare din toata Londra gi al doilea in rang in banda Hellfire. Banda fratilor Christi Caldwelf- pe care el gi Ryker Black o formasera in unm cu trei ani. Nu avea de gand sa moar. Avea prea multe planuri de viitor. Un viitor in care igi propusese s4 iasa din mizeria canalelor in inalta societate. Si se sim- tain siguranta, sa aiba hrana, un acoperig - un blestemat de acoperis deasupra capului -, un pat mare si un birou extravagant cum avusese odata tatal lui... Fiecare amintire a visurilor lui il facea pe Calum s4 se tarasca mai departe. Ajunse la capatul aleii si se opri inghetat, precum o himera intre umbre. Respird adanc, sfidind durerea, asteptd si cercetd te- meinic zona. Privelistea grajdurilor ti era familiard. Acel loc fusese un adapost neasteptat cu aproape un an in urma, in timpul unei in- undatii, apoi devenise ceva mai mult: un refugiu in care venea pen- tru a scdpa de iadul din St. Giles. Vazand grajdurile, simti cA prinde forte proaspete. Norii noptii incremenira in dreptul lunii pline care atarna pe cer. Protejat de intuneric, t4sni fnainte, grabindu-se s4 ajungi la graj- duri. Jindndu-se cu o mana pe rana ce sangera, Calum impinse cu cealalté m4na usa grajdurilor. Cu ultimele puteri, tnchise uga bine gi apoi se prabusi intr-o claie de fan. Un cal de un negru albastrui precum cerul noptii necheza puter- nic si se aplecd, frecndu-gi botul rece de trupul lui Calum. = Buna, Night, ii sopti el armasarului care parea s4-1 recunoasca. Puternicul animal necheza in semn de raspuns si apoi, parca plic- tisit de prezenta lui Calum, se intoarse si continua sd mestece fan. Calum vedea stele verzi—inchise si deschise ochii pentru a alunga acele palpairi care il deranjau. Daca ceda tn fata intunericului inecat de cerneala, se temea cA nu avea s4 se mai trezeasca. Asta fi spusese incontinuu fratele Niall despre somnul dupa 0 rand de cutit. Calum isi schimba pozitia pentru a se sprijini de partea nevata- mata si suspina adanc, simtind cum agonia ii sfartecd trupul. Tran- spirand din cauza direrii sia efortului, inchise gura imediat. Linistea era salvatoare, ins& sunetul avea s4-l distruga. —O sa te distrugi singur... igi zise Calum cu buza de jos tremu- rand, cuprins de repulsie fata de propria slabiciune. De fiecare data cind el si fratii lui fusesera injunghiati, supor- tasera durerea, iar nici unul nu fusese atat de slab incdt 84 pling’. Acum insa era altfel. De aceasta data, era atat de mult sangel Cu degetele tremurande, ridicd incet camaga de pe rand, Gemu cand 8 Secrete din trecut indeparta materialul zdrentuit, dezvaluind rana deschisa. Apoi, tra- gand incet aer in piept i strangand din dinti, acoperi rapid semnul lasat de lama marchizului de Downton. Fiu de duce, Lord Down- ton avea 84 fie intr-o zi proprietarul grajdurilor din Mayfair pe care Calum le frecventa atat de des. Nemilosul bastard il prinsese si in trecut, iar atunci 1 amenintase cd avea sd-] spanzure dacd mai in- draznea si-i murdareascA grajdurile. insd una era sd ignore acea avertizare si altceva era sa fure de la acelagi om pe strada. [I macinau vinovatia gi regretul. Fusese neglijent, facuse o gregeala. Intotdeauna, trebuia sd sterpelesti de la un bogatas din multime cand acesta nu suspecta nimic. Asta era metoda. Cea mai sigurd cale de a fura din buzunarul unui barbat. insa gentlemanul abtiguit care iegea din iadul lui Diggo- ry era plin de diamante din cap p4nd in picioare, de la inelele de pe degete gi butonii jachetei pana Ja capacul pretios al ceasului. Calum facuse o greseald ce nu-i statea in fire gi se trezise cu o lama de cutit im coaste ca recompensa pentru eforturile lui. Baga degetele in buzu- narul ascans din tesAtura pantalonilor gi dadu de un obiect rece din metal pe care il trase afar. Valuri de sudoare ii curgeau de la sprancene in ochi. Clipi pentru a indep4rta umezeala care tl intepa si privi absorbit lantisorul greu din mand. In ciuda durerii agonizante, reugi s4 ranjeasca. Piesa valora a avere 5i meritase riscul si neglijenta. Calum se prabugi pe spate si igi pierdu cunostinta. Un scArfait slab tl trezi din starea de inconstienta. Se chinui sa deschida ochii. Mirosul de cuisoare si de carne de oaic se imprastiase peste tot. Incercand si se dezmeticeasca si si inteleaga unde se afla, se sprijini in coate gi stspind adanc, amintindu-si prea tarziu de cu- fit. Rana. Amenintarea mori iminente. ~ Calum. Soapta indepartata, rostita cu un ton vesel si atat de diferit de Tumea lui, fi strafulgera gandurile frenetice, ~ Esti aici? Ti-am adus un cadou de zi... Pana gi aerul fremata cand mica silueta familiar se aplecd spre el. Mica ducesd Lena, cum o poreclise el. O intalnise cu un an in urm4, in acel grajd, in mijlocul furtunii. Daca alti lorzi si doamne ar fi dat peste el, L-ar fi predat autoritatilor, insa fata miniona fugise i 9 Related titles Christi Caldwelf. gise imtorsese cu resturi de mancare de la masa de seara. Degetele ei micute ii cuprinsera fata intr-o stransoare surprinzator de puternica gi nelinistita. - Esti ranit. Suna mai mult a acuzatie pe buzele ei, o acuzatie incdrcata de tea- ma. fl uimea grija cu care il trata, cand fratilor si surorilor hii ou le pasa daca el se intorcea Ja cocioaba pe care o numeau casa. Nu-ivoia mila, lacrimile sau grija, aga ca o plesni peste degete. -Nu sunt ranit, pufni el. Lenei incepu s4-i tremure buza de jos, iar el simti fiori in piept. Ea puse jos farfuria pe care o tinea in maini gi ii atinse bratul., -Ces-a intamplat? Ca si cum ar fi fost o singurd persoani, privirile li se indreptari. cAtre obiectul blestemat din aur care stralucea in intuneric. Igno- rand arsura usturatoare, el se intinse dupa bijuterie si, fastacindu-se, o vari inapoi in buzunarul de Ja pantaloni. »Qare gi-a dat seama cA este a fratelui ci?“ -Nu-i treaba ta, ripostd el. De unde aA tie ea ce insetnma si furi gi 4 supravietuiesti? Nu gtia decat ca avea stomacul plin, o familie renumita gi ce insemna 64 fii rasfatat. Dintr-odata, ea izbucni cu o inflacdrare potrivita unei fete care trdia pe strazi, nu uneia care locuia ca o printesd in casa luxoasd din apropiere. —Vrean sa te ajut pentru ca esti ramit. $i stii cA detest sa imi vorbesti pe un ton preficut. Tu nu vorbesti asa, acum te prefaci gi... Te rog, nu muri! ii zise ea cu buza tremurandr-i din nou. Se inmuia de fiecare data cand o vedea asa. Nu se mai rasti la ea pentru a-si salva mandria de ticdlos de pe strada, ci pentru a-ialunga tristetea blestemata din echii foarte mari gi cAprui. —Nu pot sa mor, fi raspunse el, ammintindn-i de acele cuvinte pe care ea ile spusese cand se tntalniserd prima dati, iar ea ti vazuse cicatricea de pe buze. Am semnul vietii, continua el. fi spusese niste povesti grecegti stupide, pe care i le indrugase in timp ce el devorase bucata de paine pe care i-o adusese atunci. -intinde+te! ii porunci ea cu mai mult hotdrare decat ar fi f3- cut-o politigtii care nu rengisera inca sa-1 prinda. Ce s-aintarnplat? il intreba in timp ce il ajutd sd se intinda in fan. 10 Secrete din trecut ————- Abia respirand, el ii permise sa-] ajute. - Am furat ceva gi am fost injunghiat pentru asta. -Nu poti lisa garda jos, intrucat rigti sd fii prins pe neasteptate, fl cert ea. Chiar tu mi-ai spus asta! —Stiu, zise el scragnind din dinti. $tiu... Se agteptase la o asemenea rerarcd din partea fratilor lui. Ins era ciudat 54 auda o domnisoara pretentioasa vorbind despre reguli- le strazii. Hotarata si cu degete abile, Lena ti dadu camaga la o parte, facdndu- si geama. ~Imi pare rau, ii opti ea, descoperindu-i rana. Se pregatise s4 o auda plangand, insd ea igi mugca puternic buza si cerceta minutios camera, parand sa caute ceva. ~Oh, Calum... -Nu ar trebui ca o lady ca tine s4 planga atunci cand vede sange? zise el cu vocea tremuranda din cauza durerilor, alungand aluzia din intrebarea lui. ~Nu ma tem de sange, Calum, ripost ea privind rana, apoi facu o pauza. Cand vad sange, o vad pe mama. Raspunsul fl ficu s4 se incrunte. ~Cand era bolnava, doctorul ii facea taieturi si fi aduna sangele intr-o farfurie, continua ea. Auzind-o, facu o grimasa. Nu putea sd inteleagi deloc obice- inrile nobilimii. Haine prostesti si tipatoare gi idei stupide despre wvindecare. ~ Asta nu ar fi vindecat pe nimeni, replica el automat. Fusese taiat in prea multe lupte si intelesese cA pierderea de singe slabea o per- soand. Nu-i de mirare cA a murit, bolborosi el. Fata guraliva si comunicativa tacu, desi de obicei era ca o gaita. El se fortd s4-si tind ochii deschisi. Lena statea pierduta lang’ el, cuprinsa de durere. Suferinta ei il rascoli, in ciuda atitudinii reci pe care o afisa in fata celorlalti gia propriei lui nefericiri. Fata avea 9 ani, desi cu aspectul ei firav putea trece lesne drept una de 6. Mica ducesa Lena avea mai mult curaj decat majoritatea oamenilor de pe strazi pe care fi cunostea el, Cateadaté, vita prea ugor cat de inocenta parea in fata urateniei Inmii inconjuratoare. —Imi pare rau, ii zise el incet. -A murit acum doi ani. Sunt bine, rosti ea ridicand din umeri. iL Christi Caldwell El nu o crezu, aga cum nu crezuse ca avea s4-1 omoare impunsatu- ra de cutit a acelui nobil. Dar nu era treaba lui s4 smulga secrete din mintea altcuiva. Nici macar sa fie indiscret cu micuta fata pe care in secret 0 numea prietena. Cu maini hotarate, Lena apuca un servet aflat pe tava din apropi- ere. Acolo era mancare, hrand care i-ar fi oprit matele din chiorait in oricare alta zi. Ins& acum nu se putea gandi decat la usturimea ranii. Lena apas4 materialul peste taietura, iar el scrdgni din dinti. ~ imi pare rau, repeta ea, privind in sus. Era o zi anecazurilor, -E in reguli... regula, se corecta el imediat. Pe strazile din St. Giles, un baiat care vorbea corect gi cu alt accent in afara de cel londonez era catalogat ca fiind slab. Ea era singura persoana c4reia ti tmpartasise accentul lui adevarat. -O sa fiu bine. Intotdeauna era. Cuvintele fi dansau pe buze, dar de aceasta data se simt impovrat cand le rosti, transformand acele vorbe de incu- rajare intr-o minciuna. -Nu se opregte sangerarea, zise ea ridicandu-se in picioare, fal- durile fustei albe rotindu-se. El ridicd privirea. -Ce este? - Ai nevoie de ajutor... Calum o prinse de mana, smucind-o ¢i facand-o sa tipe. O tinu de incheietura ei mica si firava. -Nu! ~ Dar... ~Am zis nu! Cum reugea sa aiba vocea atat de puternica in ciuda durerilor teribile care fi strabateau trupul? Lena stranse din buze. -Bine, murmur ea, iar el o elibera. Dar am nevoie de apa si de carpe ca. s4-ti vindec rana. Sa-i vindece rana... Poate doar o croitoreas4 foarte iscusita cu un ac bun dl mai putea ajuta acum. -Nu. Cu mainile in sold, il privi ameninfator. -Calum! 12 Secrete din trecut Calum deschise gura pentru a protesta in continuare, insa il cu- prinse un nou val de ameteala. Cazu pe spate. Strigatul inabusit al Lenei ii vajai in capul deja buimac. Apoi ii auzi pagii grabiti in timp ce fugea din grajduri. Abandonandu-se inca o data intunericului, Calum imbratis’ detagarea gi lipsa de durere care veneau odatS cu bezna, -Unde este? Vocea patrunzatoare fl trezi, urmata de raspunsul Lenei. ~E aici, Gerald. Pe aici! fl cuprinse spaima, risipind ceata durerii. Calum privi alarmat in jur, observand zidurile care stateau intre el i posibilitatea de a eva- da. Cu palmele transpirate, se chinui 34 se ridice, Ceasul pretios fi c4zu din buzunar in acelasi timp in care usa grajdurilor se deschise. Barbatul din prag clipi in intuneric, oprindu-se gi blocand iegirea, cu Lena langi el. Pret de cateva clipe ce parura o eternitate, barbatul nu spuse nimic. -Ai facut foarte bine, Lena, bolborosi el pe un ton ciudat de familiar. Luptandu-se cu panica, Calum incerca s4 inteleagd ce se intampla. -Intoarce-te in casa, iar eu ma ocup de asta, fi zise barbatul Lenei, care zabovea in prag. Acum! se rasti la ea. ~Bastard mic ce esti, las cd 0 3 te vad eu in Newgate...” »Oh, Doamne!“ Calum se dezmetici gi privi dincolo de ceata din ochi spre lordul din fata gi la privirea lui amenintatoare. Bra acelagi barbat pe care il jefuise gi care il injunghiase. Dintr-odata, igi aminti acea regula vital a bandei, cea care acum ii risuna in minte - nici- odata s4 nu ai incredere in altcineva in afard de familie. Acum, avea sa plateasca pretul suprem. Inabugindu-gi durerea, o privi intens pe Lena. —C&tea nenorocita! mardi el. -Nu, eu... planse ea. Un servitor incepuse sd o tragé in spate, iar Calum se forta si 0 urmdreascd pand cand nu o mai wazu. Prietena lui. ,Prostule! Idiotul naibii!" Maini brutale incepura sa-] tarasca de picioare, scopandu-] din acea stare trecatoare de evadare. Gemu puternic din cauza smu- citurii gia durerii, Avea un gust amar in pura. Christi Caldwell- -Haimana impufita ce esti! pufni barbatul, 2galjaindul cu salbaticie. Calum fipa din nou cand barbatul incepu sa-] traga de par pentru a-] tari afar din grajduri. ~ Furi de la mai-marii tai, nu? continui el. Nenorocitul ii trase un pumn in burta de vazu stele verzi. —Scoateti-] de aici... Newgate... SA fie spanzurat! Nu!” Slabit, Calum se clatina in fata slujicorului voinic, simtind cum o urd intensa ii cuprinde sufletul, ura fata de fata care il tradase. Capitolul 1 SEBO Londra, St. Giles, primdvara 1824 {ntr-un timp destul de scurt, nepretuitul dub al lui Calum Dabney, ladul si Pacatul, fusese cuprins de haos. Mai precis, in doua sdptam4ni. Fusesera nevoie doar de doua saptamani ca lucrurile s4 0 ia razna. Cine gi-ar fi putut imagina cA nu dugmanii din exterior aveau sa aducd dezastrul, ci migcarile miselesti din interior? Tipetele a dowd dintre fetele care serveau, urmate de zgomotul asutzitor al paharelor sparte si al tavilor de argint lovindu-se de pa- méAnt, r4sunara dincolo de multimea adunata. La naiba!” Cu venele zvacnindu-i, Calum urmarea zarva. Identifica imediat sursa haesului. Indbugind un blestem, se grabi sA ajunga in acea parte a clubului. Barbatii fi facura repede loc. Se opri in fata feme- lor aproape dezbracate chiar atunci cand frumoasa blonda, angaja- ta de curand, o plesni pe servitoare peste fata. Sunetul palmei care lovi obrazul se auzi dincolo de rasul ragugit gi de incurajarile barba- tilor beti. -Amea esti, tarfa ordinara! Acest atac fu primit cu un alt strigat de indignare din partea ce- leilalte. Marjorie se lans4 asupra atacatoarei sale. Calum incerca si le desparta, dar primi lovitura surprinzator de puternica in obraz pen- tru eforturile lui. Cele dond servitoare nu pareau 4 constientizeze faptul ca intervenise adjunctul sefului clubului, aga 4 tabarara pe el, incercand s4 continue jupta. Cu unghiile lor colorate, fiecare se chinuia sa o prinda pe cealalta. Cu coada ochiului, Calum il vazu apropiindu-se pe Adair, alt co- proprietar al localului, care era in spatele lui Marjorie. —Destul! zbiera Calum, strunind-o pe Deborah, servitoarea cu forme voluptuoase. Christi Caldwell —A mea e, domnule Dabney! suiera ea, lovind cu picioarele gi in- cercand sa inainteze. Varful pantofului ei din satin il lovi pe Adair in fluierul piciorului. Barbatul clatina obosit din cap. -in biroul meu, acurn! urld Calum. {nea o gregeald din partea amandurora si o s4 va treziti fara loc de munca! Porunca taioasa le trezi din nebunia ce pusese stapanire pe ele. Ambele femei ticura. Cu obrajii imbujorati gi cu ochii in pam4nt, mergeau inaintea lui, calme, una in fata celeilalte. Calum le urmarea cu privirea, atent la fiecare migcare a lui Deborah gi a lui Marjorie. Dupé ce le avertizase, orice greseala ar fi fost un motiv suficient pentru a le da afara. Un angajator era puternic doar daca igi tinea promisiunile si amenin- ‘tarile, Cuvantul dat insemna totul. fn calitate de adjunct in ceea ce fusese odat cel mai impresionant iad din Londra, Calum stia asta. Adair veni langd el. -De la ce a pornit aceasta ultima incaierare? Dupa ce plecara cele doua servitoare, Calum privi peste umar. —De la atentia unui client blestemat, ti raspunse el. Adair ii arunci o privire iscoditoare. -O s8 readuci astfel de servicii in club? intreba el, ghicindu-i intentiile. Avand in vedere ci fratele lui, Ryker Black, era plecat perioa- da, Calum ii preluase atributiile, ceea ce insemna cd astfel de deci- ali cadeau pe umerii lui, Ryker, in calitate de proprietar principal, hot&rase s4 interzicd prostitutia in interiorul cubului, Fusese ideea sotiei acegtuia, dar asta dusese la tot felul de intelegeri ascunse intre femei care urmareau s& cAgtige niste bani in plus. Calum se scaypina in barb. =-Nu m-am hotarat inca. —Ar pune capt tuturor disputelor interne, replica Adair. $i le-ar fi adus un venit semnificativ, pierdut de cand incetasera s angajeze tarfe. Era un subiect sensibil, asa cd evita sa-] deschida. De-a lungul timpului, de cand Ryker se casatorise, iar Niall, geful se- curitatii, avansase gi luase de sotie o fata de duce, dubul lor se afla in declin. Nobili erau bucurogi sa stea la mesele lor cu jocuri de noroc, dar strambau din nas cand barbati din afara cercului lor voiau si-gi 16 Secrete din trecut ia sotii din inalta societate. In timp ce profiturile lor scddeau consi- derabil, clubul rival, Barlogul Diavolului, inflorea. Luptandu-se cu propriile frustrari, Calum se concentra asupra problemei aparute. -Ai grija ca fiecare client s4 primeascd un pahar de coniac, instrui pe celalalt barbat. - Ce risipa de coniac! bolborosi Adair. = Mai bine coniac decat clienti, raspunse el cu o jumatate de gurd. $i aga pierdusera destal in ultimele luni ~ chiar prea mult. $i cum barbati, femei si copii care trdiserd pe strada se bazau acum pe Ca- lum gi pe rudele lui pentru a supravictui, presiunea era apasatoare. ‘Lasandu-l pe Adair s& supravegheze zona, pormi iritat cdtve cele dowd angajate care facusera taraboi. Acum trébuia s& se confrunte cu fe- mei certarete, cand, de fapt, bunastarea, bogitia si puterea dubului Tadul si Pacatul erau amenintate. ~Domnule Dabney? aCe mai ¢ acum?” Incetinind, il privi pe David, unul dintre paznicii dubului. ~Sir... Domnule Dabney, se grabi David si se corecteze. Avem o problema. plincd una’, se gandi el. ~ Ce mai e? intreba nerabdator. Problemele se tinusera scai de ei de cand Ryker Black, principalul proprietar al dubului Iadul gi Pacatul, aflase ca sotia lui era insarci- nat si plecase de indaté la tara. Calum nu crezuse niciodaté cA ceva sau cineva putea vreodata sa ia locul clubului pe lista de prioritati a membrilor bandei. Proaspat c4sdtorit si in asteptarea primului nds- cut, Ryker ti demonstrase lui Calum contrariul. -Avem probleme cu contabilul, sir. —Eu nu sunt sir... Oh, Dumnezeule! Calum nu era nici lord, nici sir gi, cu siguranta, nici altceva. Era un barbat care ramAsese orfan la varsta de 5 ani, iar de atunci triise pe strazi. Ce mai e acum? Schimbasera contabila de dowa ori de cand Helena, sora lui, se ca- storise cu un duce, alt semn din lungul gir al problemelor cubului. ~Iar plange isteric, sir. Spune cA nu poate lucra astazi si s-a inchis in camera. Christi Caldwell Oh, la naiba! Din nou!“ —Bine, poti sa pleci, ii zise el barbatului. Calum cerceta rapid dubul gi il vazu pe Adair discuténd cu noul ef de paza la intrare. Adair surprinse privirea lui Calum gi ticu. Se grabi si ajunga langé el. -Cee? —Webster s-a incuiat in camera, Du-te la ea $i pune-o sa-gi facd treaba nenorocita! —De ce mama naibii trebuie si ma ocup eu de ea? pufni Adair. Calum nu stia cum sa se poarte cu o femeie smiorcaita care plan- gea cu sughituri. Il speria aceasta situatie, iar in general, pe el nu-1 Speria nimic. De fapt, prefera o intrecere cu cutite avand doar o lama tocita decAt s4 se confrunte cu plansetele doamnei Webster. —Pentru ca acum ma ocup de alta problema, riposta el, evitand alte intrebari din partea barbatului. Se intoarse si porni spre birou. —Prefer s& am grija de servitoarele certarefe, striga Adair in urma lui. -Cu siguranta, bolborosi el, ridicand o mand fara a privi in spate. Pana si gaitele palmuitoare, Deborah si Marjorie, erau mai potri- vite pentru a lucra in club fata de noua contabila. De la plecarea Helenei din aceasta pozitie, dubul fusese lovit de schimbari mari si rapide. Schimbarile continuasera odata cu

You might also like