pe fața anterioară a traheei și pe laturile laringelui 1. Structura externă -învelită de o capsulă fibroasă (loja tiroidei) -are 2 lobi laterali, uniți între ei prin istmul tiroidian -este cea mai voluminoasă glandă endocrină din corp 25-30 g -volumul variază în funcție de sex, vârstă și starea fiziologică a organismului -bogat vascularizată -este format dintr- stroma conjunctiva si parenchim landular sub forma de foliculi 2. Structura internă -țesutul secretor/ parenchimul glandular este format din celule epiteliale organizate în foliculi -foliculii se află într-o stromă conjunctivovasculară și sunt unitățile morfologice și de secreție ale tiroidei =marime =50-300 microni -foliculii au formă rotund-ovalară și sunt delimitați de celule foliculare, acestea au aspect diferit în funție de starea de activitate a glandei ; stare activa => celule inalte ;stare inactiva = > celule turtite -în interiorul foliculilor se află un material omogen, vâscos, numit coloid care este depozitul de hormoni ai tiroidei -celulele foliculare secretă proteina numită tireoglobulină, aceasta ajunge în coloid -tireoglobulina este forma de depozit a hormonilor tiroidieni -fiind o proteină, tireoglobulina este formată din aminoacizi, unul din aminoacizi pe care îi conține este tirozina -iodul din sânge ajunge în foliculi și se leagă de tirozina din structura tireoglobulinei (iodarea moleculelor de tirozină) și sub influența TSH, tireoglobulina este transformată în hormonii tiroidieni triiodotironina (T3) și tiroxină/tetraiodotironină (T4); Triiodtiroina actioneaza mai repede decat trioxina -sub influența TSH, hormonii tiroidieni sunt eliberați în sânge -sinteza de hormoni tiroidieni este dependentă de adsorbția iodului alimentar în tubul digestiv -sinteza și eliberarea hormonilor tiroidieni în sânge sunt dependente de TSH -printre foliculii tiroidieni se mai află niște celule, numite celule parafolicualre “C”, ele secretă hormonul calcitonină+ tesut lax+vase sangvine+fibre nervoase ATENȚIE!!! Termenul de hormoni tiroidieni se referă în general NUMAI la triiodotironină (T3) și tiroxină (T4) și NU se referă la calcitonină. (para=lângă, deci parafoliculare=lângă foliculi) 3. Funcții – hormonii a. Hormonii tiroidieni – T3 și T4 Reglarea secreției Stimulare : stress-ul psihoemoțional, traumatismele, durerea, variațiile de temperatură etc. -acestea acționează asupra hipotalamusului și determină secreția unor hormoni stimulatori (tireoliberina) de la nivelul acestuia -prin sistemul port hipotalamo-hipofizar, hormonii stimulatori (tireoliberina) ajung în adenohipofiză și stimulează secreția de TSH a acesteia (căldura poate inhiba secreția de TSH) -adenohipofiza eliberează TSH în sânge, acesta ajungând la tiroidă unde crește producția de hormoni tiroidieni (triiodotironină și tiroxină) -tiroida eliberează hormonii tiroidieni în sânge unde circulă legați de proteine specifice, creșterea cantității acestora în sânge, duce la inhibarea secreției de ]hormoni stimulatori ai hipotalamusului care determină oprirea secreției de TSH a adenohipofizei; fără TSH, tiroida nu va mai secreta triiodotironină și tiroxină; tot acest mecanism se numește feed-back negativ -inhibat de caldura -secreția de hormoni tiroidieni este dependentă de secreția de TSH, dacă TSH nu se secretă, nici hormonii tiroidieni nu vor fi secretați -la nivelul organelor, mai ales în ficat, cea mai mare parte de tiroxină este transformată în triiodotironină Funcțiile hormonilor tiroidieni – triiodotironină și tiroxină Sisten, organ, metabolism Acțiuni Metabolism glucidic -hiperglicemie prin glicogenoliză hepatică(degradare glicogen in ficat), glicoliză (cu sau fără oxigen) și creșterea absorbției intestinale a glucozei -catabolism tisular al glucozei Metabolism lipidic -hipocolesterolemie (scade colesterolul din sânge) prin activarea mecanismelor din ficat care înlătură colesterolul din sânge dar cu sinteză de colesterol în ficat -scad rezervele adipoase -cresc concentrația acizilor grași liberi plasmatici (în sânge) Metabolism proteic -anabolism (sinteză) la copil în perioada de creștere -catabolism (distrugere) la adult: catabolismul proteinelor musculare și din sânge (plasmatice) -cresc excreția de azot la adult, realizând un bilanț azotat negativ Sistem cardio-vascular -crește forța și frecvența contracțiilor cardiace -vasodilatație Mușchi scheletici -crește tonusul muscular -crește forța de contracție a mușchilor -crește promptitudinea (rapiditatea) răspunsului reflex de tip miotatic Sistem respirator -crește amplitudinea și frecvența mișcărilor respiratorii Sistem nervos (efecte importante) -stimulează diferențierea (specializarea) neuronală -stimulează dezvoltarea normală a sinapselor -stimulează mielinizarea (formarea tecii de mielină) -produc iritabilitate și neliniște Sistem reproducător -stimulează dezvoltarea și funcția normală a gonadelor -menținerea lactației la femei Alte efecte -efect calorigen prin: creșterea ratei metabolismului bazal (cu 50-60%), creșterea consumului de oxigen de către celulele metabolic active, creșterea oxidărilor celulare -stimulează creșterea și diferențierea celulară -stimuleaza dezvoltare gonade -produce iratibilitate si neliniste -alaturi de prolactina mentine secretia lactata Disfuncții (boli) Hiposecreția- Poate să apară la orice vârstă și are intensități diferite, procesele energetice sunt reduse, metabolismul bazal este scăzut, iar țesuturile sunt îmbibate cu un edem mucos (mixedem), pielea devine uscată, îngroșată, se produce căderea părului, apare senzația de frig. 1. Hipofuncția/hiposecreția tiroidiană la copil –NANISM TIROIDIAN/ CRETINISM Încetinire a dezvoltării somatice si psihice care poate merge până la cretinism. Se caracterizează prin creștere întârziată (talie mică și neproporțională), trăsături faciale caracteristice, dezvoltare osoasă anormală, retard psihic, temperatura scăzută, letargie, abdomen mărit. Diagnosticat precoce, poate fi tratat cu succes cu tiroxină (medicamente cu tiroxină). 2. Hipofuncția/hiposecreția tiroidiană la adult – MIXEDEM Se produce o diminuare a atenției, memoriei și capacității de învățare. Afectează echilibrul hidro-electrolitic, provocând edem (umflarea țesuturilor cu apă) și creșterea volumului sangvin, urmată de creșterea presiunii sangvine (hipertensiune). Simptomele de mixedem includ: scăderea metabolismului bazal, letargie, tendința de a crește în greutate, pielea devine uscată, îngroșată, anemie, bradicardie (scade ritmul cardiac). Beneficiază de terapie cu hormoni de substituție (medicamente cu hormoni). 3.GUȘA ENDEMICĂ Se caracterizează prin creșterea de volum a glandei tiroide însoțită de obicei de hipofuncție/hiposecreție. Cauza gușei este dată de absența iodului din alimentație și prezența în alimente și în apa de băut a unor substanțe chimice oxidante, numite substanțe gușogene. Acțiunea acestora se exercită în mod negativ, producând hipertrofia (creșterea) glandei numai în regiunile sărace în iod. Dezvoltarea anormală a tiroidei este provocată de excesul de TSH, stimulat de nivelele plasmatice mici de tiroxină (hipotalamusul și hipofiza detectează faptul că sunt prea puțini hormoni tiroidieni în sânge, astfel crește secreția de TSH pentru că organismul încercă cumva să crească secreția de hormoni tiroidieni, deci îi dă TSH tiroidei ca să o “pornească”).
GRAVES/GUȘA TOXICĂ Implică mărirea de volum a glandei tiroide asociată cu hipersecreția de tiroxină. Este caracterizată prin creșterea metabolismului bazal cu 100%, persoana scăzând în greutate deși mănâncă mult (hiperfagie) și apar hipersudorații (transpirație abundentă) și tremurături ale mâinilor. Prezintă tulburări funcționale prin accentuarea efectelor fiziologice ale hormonilor și frecvență cardiacă crescută (tahicardie). În jumătate dintre cazuri apare și exoftalmia (protruzia globilor oculari), ca o consecință a edemului retroorbitar (în spatele ochilor) si a tumefacției (umflare) mușchilor extrinseci ai globilor oculari. b. Calcitonina -hormon secretat de celulele parafoliculare C -produce hipocalcemie (scade cantitatea de calciu din sânge) și fixează calciul în oase =>creste fofatemia => mineralizare normala a oaselor -este secretată și de paratiroide -reglarea secreției se face în funcție de calcemie (cantitatea de calciu din sânge) –