Expertiza Tehnica

EXPERTIZĂ TEHNICĂ
Pentru:
REABILITAREA, EXTINDEREA, MODERNIZAREA ȘI DOTAREA

DISPENSARULUI UMAN
ÎN SATUL OINACU, COMUNA OINACU, JUDEȚUL GIURGIU
- imobil situat în sat Oinacu, comuna Oinacu, județul Giurgiu
Beneficiar Expert tehnic atestat

dr. ing. Daniel C. DIACONU
U.A.T. COMUNA OINACU certificat atestare E336/08.06.1993 (valabil până la
16.06.2023)
2021
REABILITAREA, EXTINDEREA, MODERNIZAREA ȘI DOTAREA DISPENSARULUI UMAN

BORDEROU
1) DATE PRIVIND EXPERTIZA TEHNICĂ

1.1. Pagină de titlu și semnături
1.2. Copie după actul de atestare al expertului tehnic
1.3. Raport sintetic
2) DATE DE IDENTIFICARE
2.1. Scopul expertizei
2.2. Reglementări tehnice
2.3. Activități desfășurate pentru întocmirea expertizei
2.4. Date care au stat la baza expertizei tehnice
2.5. Caracterizarea amplasamentului
2.6. Descrierea clădirii
3) EVALUARE CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ

3.1. Evaluarea calitativă a construcției – Indicatorii R1, R2
3.2. Evaluarea cantitativă a construcției – Indicator R3
3.3. Calculul structural
3.4. Sinteza evaluării
4) PROPUNERI DE INTERVENȚIE
5) NORME TEHNICE PRIVIND MĂSURI DE SECURITATE ȘI SĂNĂTĂTE ÎN

MUNCĂ ȘI APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
5.1. Cerințe minime de securitate și sănătate în muncă
5.2. Cerințe minime privind apărarea împotriva incendiilor
6) CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
7) ANEXE
Anexa 1 – Releveu fotografic
Anexa 2 – Breviar de calcul
Anexa 3 – Partea desenată
Fig. 1 – Plan parter - situația existentă
Fig. 2 – Plan etaj - situația existentă
Fig. 3 – Plan învelitoare - situația existentă
Fig. 4 – Fațada principală - situația existentă
Fig. 5 – Fațada secundară - situația existentă
Fig. 6 – Fațade laterale - situația existentă
Fig. 7 - Plan consolidare fundație
Pagina 2 din 47
EXPERTIZĂ TEHNICĂ

DISPENSARULUI UMAN
Expert tehnic atestat MDRAPFE

1) DATE PRIVID EXPERTIZA TEHNICĂ

1.1. Pagină de titlu și semnături
Beneficiar: U.A.T. COMUNA OINACU
Obiect: REABILITAREA, EXTINDEREA, MODERNIZAREA ȘI DOTAREA

DISPENSARULUI UMAN
Adresă: SAT OINACU, COMUNA OINACU, JUDEȚUL GIURGIU
Expert tehnic atestat: dr. ing. Daniel C. DIACONU
Certificat de atestare: 336/ 08.06.1993 (valabil până la 08.06.2023)
Cerințele: A.1/ A.2/ A.3/ A.8/ A.10/ A.11
Nr. expertiză:
Data expertizei: IUNIE 2021
Elaboratori: ing. Claudiu Aolăriței
ing. Mădălina Movilă
Pagina 3 din 47
1.2. Copie după actul de atestare al expertului tehnic
Pagina 4 din 47
1.3. Raportul sintetic

Denumirea lucrării: DISPENSARULUI UMAN
Verificarea structurii de rezistență a clădirii existente în vederea stabilirii nivelului de protecție
la acțiunea seismică, în conformitate cu prevederile „Codului de Evaluare Seismică a
Scopul expertizei:
clădirilor existente” – P100-3/2019. Se va supune expertizării Corp C6 - număr cadastral
30152-C6 (Sc – 268 m2 – Dispensar uman) conform Extrasului de Carte Funciară.
Data expertizei: Mai 2021
Expert tehnic
dr. ing. Daniel C. DIACONU Legitimație: E336/ 08.06.1993
atestat:
Adresa: SAT OINACU, COMUNA OINACU, JUDEȚUL GIURGIU
Categoria de importanță (H.G. 766/1997): C (normală)
Clasa de importanță și expunere la cutremur (P100-1): III
Anul construirii: 1980 Funcțiunea clădirii: Dispensar uman
Înălțimea
9,55 m Număr de niveluri: Parter + Etaj
supraterană totală):
Suprafața totală
268,00 m2 (suprafață din acte) Suprafața totală desfășurată 471,12 m2 (suprafață
construită pe
239,06 m2 (suprafață măsurată) pe amplasament: măsurată)
amplasament (mp):
Sistemul structural se prezintă după cum urmează:
- structura de rezistenţă a clădirii este de tip zidărie portantă din blocuri ceramice
(cărămidă plină);
- grosimea pereţilor de zidărie cu tencuială este de 42,50 cm (pentru pereții exteriori, din
Sistemul structural:
care 36,50 cm zidărie + 6 cm tencuială), respectiv de 30 cm (pentru pereții interiori, din care
24 cm zidărie + 6 cm tencuială);
- planșeele (de peste parter, respectiv de peste etaj) sunt realizat din beton armat cu o
grosime de aproximativ 15 cm.
Acțiunea seismică (probabilitate de depășire în 50 de ani) SLS ag=0,25g SLU ag=0,25g
Metodologia de evaluare prin calcul folosită (P100-3): 1 2 3
Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică R1:
Clasa de risc seismic asociată R1:
Gradul de afectare seismică R2:
conform Cap. 3.3
Gradul de asigurare structurală seismică R3:
Clasa de risc seismic în care a fost încadrată construcția: I II III IV
Corp C6 - Dispensar uman
Descrierea clasei de risc: Clasa de risc RsIII, care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de
proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța
structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante.
Verificarea la S.L.S.:
Concluzii: Structura de rezistență reflectă în mare măsură cunosțiințele în domeniu conformării
seismice de la data construirii, aceasta în general fiind concepută pentru preluarea
încărcărilor gravitaționale.
Acest fapt, este evidențiat de valorile gradului de asigurare structurală ce au rezultat
în urma calculelor efecutate în prezenta Expertiză Tehnică.
Necesitatea lucrărilor de intervenție: DA NU
Clasa de risc seismic după efectuarea lucrărilor de intervenție: I II III IV
Pagina 5 din 47
2) DATE DE IDENTIFICARE
2.1. Scopul expertizei
Prin tema de proiectare, beneficiarul solicită punerea în evidență a stării fizice a
construcției existente pe amplasament, în vederea implementării investiției:
„ REABILITAREA, EXTINDEREA, MODERNIZAREA ȘI DOTAREA DISPENSARULUI UMAN,

ÎN SATUL OINACU, COMUNA OINACU, JUDEȚUL GIURGIU”
Principalul scop al acestei Expertize Tehnice, constă în:

- prezentarea sintetică, implicit concluziile, rezultatelor obținute din investigațiile
specifice asupra structurii de rezistență aferente clădirii existente;
- identificarea stării fizice și tehnice, a structurii de rezistență, bazată pe evaluarea
calitativă și evaluarea cantitativă cu privire la cuantificarea stării efective a componentelor
structurale în urma acțiunii efectelor manifestate în timp: acțiuni seismice, variații de
temperatură, fenomene de tasare diferențiată, etc.
Expertiza Tehnică iși propune să prezinte:
- pe baza rezultatelor obținute încadrarea clădirii în clasă de risc seismic;
- elaborarea unor eventuale măsuri de intervenție prin lucrări cu caracter structural sau
nestructural, lucrări de reparații locale, măsuri de înlăturare ale cauzelor cu caracter distructiv.
2.2. Reglementări tehnice

Expertiza s-a efectuat pe baza următoarelor documente tehnice și acte normative:
- CR 0-2012 – Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor;
- SR EN 1991-1-1:2004 – Eurocod 1: Acțiuni asupra construcțiilor. Partea 1-1: Acțiuni
generale – Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri;
- CR 1-1-2012 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor;
- CR 1-1-2012 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor;
- P 100-1/2013 – Cod de proiectare seismică. Prevederi de proiectare pentru clădiri;
- P 100-3/2019 – Cod de proiectare seismică – Partea a III-a. Prevederi pentru
evaluarea seismică a clădirilor existente;
- NP 112-2014 – Normativ pentru proiectarea fundațiilor de suprafață;
- CR 6-2013 – Cod de proiectare pentru structuri din zidărie;
- SR EN 1992-1-1:2004 – Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale și reguli pentru clădiri;
- SR EN 1998-3:2005 – Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur.
Partea 3: Evaluarea și consolidarea construcțiilor.
2.3. Activități desfășurate pentru întocmirea expertizei

În vedera întocmirii documentației de față a fost examinat vizual corpul de clădire pentru
care s-au executat:
- sondaje locale pentru identificarea sistemului structural;
- relevee fotografice;
- sondaje la nivelul terenului de fundare.
Pagina 6 din 47
Aspecte urmărite:
- starea fizică globală a corpului de clădire analizat;
- starea fizică a elementelor structurale și nestructurale;
- coroborarea cerințelor actuale cu reglementările în vigoare (altele decât P100).
2.4. Date care au stat la baza expertizei tehnice

Expertiza tehnică a fost elaborată pe baza observaţiilor vizuale, a sondajelor realizate la
nivelul terenului de fundare și a releveelor executate la fața locului.
Nu au fost găsite documentații tehnice de execuție din proiectul original.
Următoarele elemente au fost utilizate în procesul de expertizare:
- investigarea vizuală a obiectului de construcţie existent;
- sondaje la nivelul suprastructurii și la nivelul terenului de fundare;
- studiul geotehnic;
- legislaţia şi reglementările specifice aflate în vigoare.
2.5. Caracterizarea amplasamentului

Terenul pe care este amplasată investiția propusă se află în intravilanul localității
Oinacu și aparține domeniului public conform Referatului de admitere (Dezmembrare imobil)
nr. 2609 din data de 18.01.2021 prin care, este precizat faptul ca imobilul cu numărul cadastral
30152 a fost dezmembrat în trei imobile, după cum urmează:
- NC 32129 având suprafaţa măsurată de 4218 m2;
Extras de Plan Cadastral de Carte Funciară pentru Imobil număr cadastra 30152 / UAT Oinacu
Pagina 7 din 47
Terenul pe care se află corpul de clădire ce face obiectul prezentei Expertize Tehnice are
NC 31131, cu o suprafață în acte de 666,00 m2.
Terenul de amplasament prezintă următorii parametrii de calcul specifici:
a) încadrarea în zona seismică
- încărcări din acțiunea seismică, conform normativului P100-1/ 2013, zona este
caracterizată prin ag = 0,25g și Tc = 1,00s.
b) încadrarea în zona de acțiune a vântului
- încărcări produse de acțiunea vântului, conform CR 1-1-4/ 2012, „Cod de proiectare.
Evaluarea vântului asupra construcțiilor”, valoarea caracteristică a presiunii de referință este
qb=0,50 kPa;
c) încadrarea în zona de acțiune a zăpezii
- încărcări date de zăpadă, conform CR1-1-1-3-2012, „Cod de proiectare. Evaluarea
acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, sk =
2,50 kN/mp;
d) adâncimea de îngheț
- adâncimea de îngheț conform STAS 6054/ 77 este de: 0,70÷0,80m.
e) natura terenului de fundare
Teritoriul județului Giurgiu reprezintă unitatea geomorfologică cea mai tânără a reliefului,
în mare parte rezultat al acţiunii Dunării (în holocen), constituit fiind din luncă, insule, bălti şi
canale (braţe). Suprafaţa dintre fluviu şi Câmpia Burnazului, cu lăţimi de peste 10 km, este
subdivizată în: grind, lunca internă, lunca externă şi uneori terasa de luncă, dispuse longitudinal
şi inegal dezvoltate; lângă albia minoră se desprinde fâşia grindurilor, cu înălţimi de 1-5 m şi cu
lăţimi de la câteva zeci până la câteva sute de metri.
După o fâşie de tranziţie, se conturează zona mai joasă a depresiunilor şi cuvetelor
lacustre mai spre nord , la contactul cu terasele detaşându-se uneori încă o fâşie. Prima terasă,
situată la doar 3-4 m deasupra luncii, este urmată de o a doua, ce se înalţă cu 13-14 m
deasupra luncii, culminând cu cea mai înaltă, Câmpia Burnazului, de 60-65 m, ce domină lunca
fluviului. Depozitele au grosimi cuprinse între 15 m şi 35 m, fiind constituite structural din două
complexe litologice: complexul bazal, alcătuit din nisipuri şi pietrişuri şi complexul superior,
predominant argilo-nisipos.
Conform Studiului Geotehnic,
realizat de S.C. ADONICA CONSULTING
S.R.L., din aprilie 2021, stratificația
terenului de fundare, în zona de
amplasament, este constituită în suprafață
din depozite aluvionare neconsolidate sau
slab consolidate alcătuite din pământuri
loessoide (argile prăfoase, prafuri
argiloase, prafuri nisipoase, nisipuri
prăfoase) cu grosime de 3 – 15 m, nisipuri
Pagina 8 din 47
afânate sau cu îndesare medie (uneori cu zone argiloase sau măloase), pământuri prăfoase și
argiloase cu consistență scăzută în compresibilitate mare și foarte mare.
Pentru verificări la nivelul fundațiilor, se va considera o capacitatea portantă a terenului:
Pconv = 130 kPa.
Nivelul hidrostatic al apelor freatice nu a fost interceptat până la adâncimea de 5,00 m.
2.6. Descrierea amplasamentului

Situația terenului ce urmează a fi ocupată definitiv și/ sau temporar – de obiectivul de
investiții se prezintă astfel:
- terenul aparține domeniului public al comunei Oinacu conform Referatului de
admitere (Dezmembrare imobil) nr. 2609 din data de 18.01.2021;
- terenul are categoria de folosință actuală – curți construcții;
- se află în intravilanul comunei Oinacu și are o suprafață de 666,00 m2.
Amplasmentul cu numărul cadastral 32131, se află în proximitatea zonei centrale a
localității Oinacu și are următoarele vecinătăți:
- latura Nord - Est: drum comunal - Strada Primarului;
- latura Sud - Est: proprietate privată NC 32129;
- latura Sud - Vest: proprietate privată NC 32129;
- latura Nord - Vest: domeniul public.
Fig. 1 – Amplasare teren în comuna Oinacu
Conform Extrasului de Carte Funciară pe amplasament se află un singur corp de clădire,

având funcțiunea de dispensar uman, suprafața construită la sol 268,00 m 2 - suprafață în acte
(239,06 m2 suprafață măsurată pe teren).
Clădirea analizată are o formă neregulată în plan (cu extinderi si retrageri) cu următoarele
caracteristici: dimensiuni maxime în plan de 21,75 m x 12,45 m și înălțimea maximă de +9,55
m, având regim de înălțime P+1E (Foto 1÷5).
Pagina 9 din 47
Față de concepția inițială, asupra corpului de clădire s-au efectuat lucrări de întreținere,
fără a fi afectată structura de rezistență a acestuia.
În prezent, clădirea este compartimentată interior în încăperi cu destinații conexe
activităților medicale și farmaceutice, astfel încât adăpostește:
- la parter un număr de 17 de spații: 2 holuri, 1 ghișeu, 4 spații depozitare, 1 oficiu, 4
grupuri sanitare, 1 vestibul, 1 sală de așteptare, 2 cabinete medicale, 1 casa scării (Fig. 1);
- la etaj un număr de 15 de spații: 2 holuri, 1 spațiu arhivare, 3 cabinete medicale, 3
grupuri sanitare, 1 sală de așteptare, 1 dormitor, 1 cameră de zi, 1 bucătărie, 1 birou, 1 casa
scării (Fig. 2);
a) Scurt istoric
Beneficiarul nu a putut pune la dispoziție Cartea Tehnică a construcției, astfel încât să
conțină proiectul inițial și date privind modificările survenite pe parcurs. În absența Cărții
Tehnice completate, se pot face referiri numai la constatările de pe teren concretizate în relevee
și poze precum și la informații colectate prin discuțiile purtate cu reprezentanți ai beneficiarului.
Corpul de clădire a fost exploatat în condiții normale, nefiind semnalate deficiențe care ar fi
putut afecta starea tehnică. Cu o anumită periodicitate și în funcție de posibilitățile financiare, s-
au efectuat lucrări de reparații curente.
b) Structura de rezistență
Pentru definirea parametrilor ce condiționează rezistența și stabilitatea obiectivului a fost
necesar să se efectueze o serie de investigații in-situ în scopul identificării stării de degradare și
a deficiențelor construcției existente.
Infrastructura:
Nu se dispune de informații directe referioare la infrastructura corpului de clădire,
caracteristicile sistemului de fundare au fost apreciate pe baza sondajelor realizate, a practicilor
constructive din perioada realizării construcției și a propriei experiențe în domeniu.
În acest sens, la nivelul infrastructurii s-a ținut cont de următoarele:
- fundații continue tip talpă din beton simplu și elavație din beton armat sub pereții
structurali din zidărie de cărămidă;
- materiale: se apreciază Bc15 / Bc20 (C12/15 , C16/20);
- adâncimea de fundare: -1,70 m (raportat la cota terenului amenajat).
Suprastructura:
Caracteristicile sistemului structural au fost apreciate pe baza sondajelor realizate, iar în
acest sens s-a ținut cont de următoarele:
- structura de rezistenţă a clădirii este de tip zidărie portantă din blocuri ceramice
(cărămidă plină), respectiv cadre inlocuitoare din beton armat (stâlpi și grinzi din beton armat);
- grosimea pereţilor de zidărie cu tencuială este de 42,50 cm (pentru pereții exteriori din
care 36,50 cm zidărie + 6 cm tencuială), respectiv de 30 cm (pentru pereții interiori din care 24
cm zidărie + 6 cm tencuială);
- planșeele (de peste parter, respectiv de peste etajul 1) sunt realizate din beton armat cu
o grosime de aproximativ 15 cm;
- forma generală a acoperișului este de tip șarpantă , învelitoarea fiind din tablă zincată
plană.
Pagina 10 din 47
c) Avarii și degradări
La momentul inspecției pe teren, referitor la starea obiectivului analizat, s-au constatat
următoarele:
- neconformități și degradări la elementele structurale de acoperiș (Foto 8÷10);
o elemente tip bile din lemn de rășinoase: căpriori, pane, popi;
o elemente subdimensionate: popi cu secțiune pătrată 10x10 cm, pane cu
secțiune pătrată 10x10 cm;
o lipsesc elementele de contravântuire atât pe direcție longitudinală cât și pe
direcție transversală (clești, contrafișe);
- infiltrații de apă la nivelul parterului (Foto 13);
- fisuri vizibile la nivelul stratului de tencuială (Foto 14÷15, 17);
Nu s-au identificat:
- fisuri în elementele structurale (pereți structurali din zidărie);
- indici că ar fi avut loc tasări inegale ale terenului de fundare;
d) Intervenții
De la data construirii corpului de clădire până la realizarea prezentei Expertize Tehnice,
asupra acestuia au fost realizate intervenții minime în vederea întreținerii spațiilor existente, fără
a afecta sau modifica structura de rezistență.
e) Materiale
Nu se dispune de informații directe referioare la materiale utilizate, caracteristicile acestora
au fost apreciate pe baza practicilor constructive din perioada realizării construcției.
Din sondajele efectuate pe amplasament putem estima că materialele utilizate în
vederea realizării corpului de construcție sunt următoarele:
- beton de clasă C16/20 - structura de rezistență (infrastructura);
- armătură de rezistență de tip OB37 pentru barele longitudinale, pentru etrieri și
armătură de repartiție;
- zidărie din blocuri ceramice (cărămidă plină) – închideri și compartimentări;
f) Clădiri învecinate
Nu există alte clădiri în imediata vecinătate a clădirii expertizate.
Raportat la limita proprietății, se va considera:
Orientarea Vecinătate Latură

Nord - Est drum comunal - Strada Primarului 19,27 m
Sud - Est proprietate privată NC 32129 38,11 m
Sud - Vest proprietate privată NC 32129 18,50 m
Nord - Vest domeniul public 33,63 m
* Studiu topografic întocmit de S.C. Adonica Consulting S.R.L.
g) Nivelul de cunoaștere
Conform tabelului 4.1. din codul P 100-3/2019 corespunzător nivelului de cunoaştere KL1,
valoarea factorului de încredere CF este 1,35.
Pagina 11 din 47
Evaluarea structurii bazate pe KL1 poate fi realizată pe baza unui calcul bazat pe spectrul
de răspuns (MRS).
În evaluarea de față a fost utilizată metoda de calcul modal pe bază de răspuns (MRS), o
metodă de referință pentru determinarea efectelor seismice.
Verificările elementelor structurale constau în verificarea condiției ca cerința seismică să
fie mai mică, la limita egală, cu capacitatea elementului.
Verificarea se face în termeni de rezistență sau deformații în funcție de natura cedării
elementului.
h) Metodologie de evaluare
Evaluarea structurii s-a făcut în acord cu prevederile codului P100-3/2019. S-a efectuat o
evaluare generală a structurii de rezistență și evaluări locale ale elementelor structurale.
Evaluarea a urmărit identificarea zonelor cu vulnerabilitate ridicată ale structurii, verificarea
criteriilor privind cerințele de stabilitate, rezistență, rigiditate și ductilitate.
Pentru evaluarea nivelului de siguranţă în exploatare, inclusiv la acţiuni seismice acționând
concomitent cu încărcările gravitaţionale, a construcţiei existente și pentru stabilirea măsurilor
de intervenție necesare a fi adoptate în vederea respectării cerinţelor esenţiale privind siguranţa
în exploatare, rezistența și stabilitatea construcţiei, volumul de informații disponibile în legătură
cu caracteristicile de rezistență și de deformabilitate ale structurii și materialelor, a fost utilizată
Metodologia de nivel 2.
3) EVALUARE CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ

3.1. Evaluarea calitativă a construcției – INDICATORII R1, R2
Evaluarea calitativă urmărește să stabilească măsura în care regulile de conformare
generală a structurilor și de detaliere a elementelor structurale și nestructurale sunt respectate
în construcțiile analizate. Natura deficiențelor de alcătuire și întinderea acestora reprezintă
criterii esențiale pentru decizia de intervenție structurală și a soluțiilor de consolidare.
Indicatorul R1 ia valori pe baza punctajului atribuit diferitelor categorii de condiții de
alcătuire, dat în lista specifică tipului de construcție analizat, din anexa corespunzătoare
materialului structural utilizat.
Indicatorul R2 ia valori pe baza punctajului atribuit diferitelor categorii de degradări
structurale și nestructurale dat în lista specifică tipului de construcție analizat, din anexa
corespunzătoare materialului structural utilizat.
3.2. Evaluarea cantitativă a construcției – INDICATOR R3

Indicatorul R3 evidențiază capacitatea de rezistență și de deformabilitate a structurii în
raport cu cerințele seismice și se evaluează la nivelul de la baza structurii. Modul de evaluare a
gradului de asigurare seismică depinde de metodologia de evaluare.
Evaluarea cantitativă este un procedeu de calcul prin care se verifică dacă construcțiile
existente, degradate sau nu, satisfac cerințele stărilor limită considerate la acțiunea seismică de
calcul asociată. Metodologiile de evaluare utilizează metodele generale de calcul indicate în
P100-1/2013.
Efectele acțiunii seismice, care urmează să fie combinate cu efectul altor încărcări
permanente și variabile, conform prevederilor CR 0- 2005, pot fi evaluate printr-una din
următoarele metode:
Pagina 12 din 47
- calculul la forță laterală static echivalentă (LF);

- calculul modal bazat pe spectrul de răspuns (MRS);
- calculul static neliniar;
- calculul dinamic neliniar.
metodă de referință pentru determinarea efectelor seismice. Verificările elementelor structurale
constau în verificarea condiției ca cerința seismică să fie mai mică, la limita egală, cu
capacitatea elementului. Verificarea se face în termeni de rezistență sau deformații în funcție de
natura cedării elementului.
3.3. Calculul structural

Calculul structural în domeniul elastic poate utiliza una dintre cele două metode prezentate
în P 100-1/2013, în condiţiile specificate de cod:
- metoda forţelor seismice statice echivalente;
- metoda de calcul modal cu spectre de răspuns. Se consideră spectrele răspunsului
elastic cu ordonatele nereduse prin factorul q.
Distribuţia pe verticală a forţelor seismice orizontale, în cazul utilizării metodei forţelor
statice echivalente, se face conform P 100-1/2013, 4.5.3.2.3.
În cazul structurilor din materiale cu rigiditate degradabilă prin fisurare (structuri de beton şi
zidărie) în calculul structural se aplică prevederile P 100-1/2013 privitoare la determinarea
valorilor de proiectare ale rigidităţilor, împreună cu precizările suplimentare date în Anexa E din
P 100-1/2013.
Relaţiile de verificare
Verificarea elementelor structurale se face la starea limită ultimă şi, respectiv, starea limită
de serviciu, similar condiţiilor prevăzute de P 100-1/2013 la proiectarea structurilor noi.
În cazul SLU se efectuează verificări ale rezistenţei şi ale deplasărilor laterale, în timp ce
în cazul SLS se efectuează numai verificări ale deplasărilor laterale. Valorile deplasărilor
laterale în SLS sunt furnizate de calculul structural cu forţele seismice elastice (nereduse)
asociate acestei stări limită.
În cazul SLU cerinţele de deplasare se determină înmulţind valorile deplasărilor obţinute
din calculul structural cu încărcările seismice elastice (nereduse) asociate acestei stări limită cu
coeficientul de amplificare c (Anexa E din P 100-1/2013).
Efectuarea verificărilor de rezistenţă în cazul SLU depinde de modul de cedare, ductil sau
fragil, al elementului structural sub acţiunea efortului (efectul acţiunii) considerat. Definirea
caracterului cedării elementelor este definit în anexele P 100-3/2019.
3.4. Stabilirea clasei de risc seismic

Stabilirea riscului seismic pentru o anumită construcție se face prin încadrarea acesteia
într-una din următoarele patru clase de risc:
Clasa Rs I, din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de
proiectare corespunzător stării limită ultime.
Clasa Rs II, în care se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare
pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă.
Pagina 13 din 47
Clasa Rs III, care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot
prezenta degradări structurale, care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care
degradările nestructurale pot fi importante.
Clasa Rs IV, corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic așteptat este similar
celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare.
În raport cu indicatorul R1, sunt stabilite patru intervale ale punctajului realizat de
construcţia analizată, asociate celor patru clase de risc seismic, în limita unui punctaj maxim
R1,max = 100, corespunzător unei construcţii care îndeplineşte integral toate categoriile de
condiţii de alcătuire.
În raport cu indicatorul R2, sunt stabilite de asemenea patru intervale ale punctajului
realizat de construcţia analizată, asociate celor patru clase de risc seismic, în limita unui punctaj
maxim R2,max = 100, corespunzător unei construcţii cu integritatea neafectată de degradări.
În raport cu indicatorul R3, încadrarea în clase de risc se realizează, cu caracter orientativ,
în baza valorilor exprimate în procente, obținute prin calcul.
Cele patru intervale distincte ale valorilor R1, R2, R3 sunt date în Tabelele 8.1; 8.2; 8.3 din
P 100-3/2008 și sunt reproduse sintetic în tabelul de mai jos.
Valori Clasa de risc seismic
indicatori Ri I II III IV
Valori R1 <30 30-60 61-90 91-100
Valori R2 <40 40-70 71-90 91-100
Valori R3 <35 35-65 66-90 91-100
NOTĂ: Valorile celor trei indicatori, măsuri ale performanţei seismice aşteptate a
construcţiei, trebuie considerate ca servind numai pentru orientare în decizia de încadrare a
construcţiei într-o anumită clasă de risc seismic. Faptul că valoarea unui anumit indicator
(admiţând că este apreciat drept criteriul critic din toate cele trei, pentru construcţia considerată)
se înscrie într-un anumit interval de valori, asociat unei anumite clase de risc, nu conduce
automat la încadrarea clădirii în clasa respectivă.
3.5. Sinteza evaluării

La cererea beneficiarului, clădirea ce face obiectul prezentei documentații, a fost supusă
expertizării din punct de vedere structural și nestructural.
Conform cu prevederilor P 100-1/ 2013, construcţia face parte din clasa III de importanţă.
Construcția a fost analizată în conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare, cercetându-
se comportarea în timp a elementelor structurale, alcătuirea de ansamblu şi capacitatea de
rezistenţă a structurii la solicitări gravitaţionale şi seismice.
Procesul de evaluare calitativă şi cantitativă efectuat (detaliat în breviarul de calcul) în
conformitate cu prevederile codului P 100-3/ 2019 (Capitolul 5 – Evaluare Calitativă, Capitolul 6
– Evaluare prin calcul, Anexa B – structuri din beton armat) şi a codului P 100-1/ 2013 a condus
la următorii indicatori pentru construcţia analizată, în situaţia existentă:
R1 – ( gradul de îndeplinire a condiţiilor specifice): R1 = 75
R2 – (gradul de afectare structurală): R2 = 80
R3 – (gradul de asigurare structurală seismică): R3 = 86
Pagina 14 din 47
Pe baza valorilor indicatorilor „R”, ca măsură a performanţei seismice aşteptate, în urma

unei analize complexe a ansamblului condiţiilor de diferite naturi, se apreciază că această
construcţie se încadrează în:
Clasa Rs III (R3,existent = 86) corespunzătoare construcțiilor la care sunt așteptate
degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care
degradările elementelor nestructurale pot fi importante.
4) PROPUNERI DE INTERVENȚIE
Alegerea strategiei de intervenţie corecte este condiţionată de înţelegerea cât mai
completă a deficienţelor individuale ale elementelor structurale şi nestructurale, a efectului
combinat al acestora asupra mecanismului comportării seismice a clădirii, precum şi a
deficienţelor de ansamblu privind rezistenţa, deformabilitatea, redundanţa şi regularitatea
structurală.
Măsurile de intervenţie trebuie să fie corelate cu gradul de afectare (degradare) a
materialelor, ca efect al unor încărcări seismice, respectiv altele decât cele seismice pe care le-
au suportat corpurile de construcţie (acţiuni de exploatare specifice, tasări diferenţiate ale
terenului sau factori de mediu).
Strategiile de intervenţie se pot baza pe: îmbunătăţirea caracteristicilor mecanice a
elementelor de construcții, a măsurilor combinate ținând cont de:
- natura şi gravitatea degradărilor şi avariilor produse de acţiunile care au solicitat
construcţiile;
- clasa de importanţă a construcţiilor;
- implicaţiile unor avarii potenţiale grave;
- implicaţiile măsurilor de intervenţie preconizate asupra confortului şi funcționalităţii
imobilului.
La propunerea deciziei de intervenţie se vor lua în considerare măsuri aplicabile cu
considerarea funcţiunilor preconizate ale construcţiilor atât din punct de vedere tehnic
cât și din punct de vedere economic, ținând seama de costurile realizării acestor lucrări
de punere în siguranță a imobilului.
În conformitate cu prevederile din Anexa F, paragraful F.5.6.1 din P 100-3/ 2019 pentru
efectuarea lucrărilor de intervenţie prin reparaţie şi consolidare individuală a unor elemente
structurale a fost analizată ca soluţie de principiu consolidarea zidăriei prin placare cu materiale
cu proprietăţi superioare. Placarea se poate aplica şi parţial, numai pe unele părţi ale peretelui
pentru remedierea unor deficienţe locale, de exemplu, dacă se constată rezistenţa insuficientă
la forţă tăietoare a unora dintre şpaleţii între uşi/ ferestre.
În această abordare, se propun două scenarii de intervenție ce vor cuprinde elemente
generale de intervenții astfel încât, în final, clădirea să poată funcționa în parametrii optimi:
Scenariul 1 – Creșterea clasei de risc seismic (din RsIII în RsIV) prin placarea cu mortar/
beton armat cu plase din oțel a pereților exteriori și înlocuire elemente structurale la acoperiș;
Scenariul 2 – Remediere fisurilor existente și înlocuire elemente structurale la acoperiș.
Pagina 15 din 47
Scenariul 1 – Creșterea clasei de risc seismic (din RsIII în RsIV) prin placarea cu
mortar/ beton armat cu plase din oțel a pereților exteriori și înlocuire elemente structurale
la acoperiș
Lucrările de intervenţie vor fi efectuate în contextul general de lucrări de reabilitare,

modernizare și extindere și au scopul de a aduce construcţia existentă în gradul de
asigurare RsIV, precum şi de a evita apariţia unor fenomene ce pot genera răniri grave sau
pierderi de vieţi omeneşti în cazul unui seism.
Placarea zidăriilor existente cu mortar de ciment sau cu beton este un procedeu de
consolidare folosit pe scară largă în România dar şi în multe alte ţări.
Placarea se aplică pe una sau pe ambele feţe după pregătirea corespunzătoare a zidăriei
asupra căreia se intervine.
Pregătirea suprafeţei zidăriei constă în:
- desfacerea tencuielilor şi curăţarea cărămizilor de resturile de mortar (la roşu);
- desfacerea rosturilor de mortar pe o adâncime de circa 10-15 mm;
- injectarea fisurilor cu pastă/mortar de ciment;
- curăţirea suprafeţei de resturi de praf şi umezirea cărămizilor prin spălare cu jet de apă
sub presiune;
- aplicarea unui strat subţire de mortar (tinci) pentru amorsarea placării;
- aplicarea primului strat de placare;
- montarea armăturii şi fixarea acesteia de ancorele montate în găuri forate în perete;
- aplicarea celui de al doilea strat de placare.
Grosimea totală a placării va fi de maximum 50 mm.

Pentru creşterea capacităţii de rezistenţă la încovoiere a peretelui armăturile din
straturile de placare trebuie să aibă continuitate la toate nivelurile placate şi să fie
ancorate la fundaţie.
Continuitatea armăturilor de la un nivel la altul se realizează prin traversarea planşeelor cu
grupuri de bare la interax de 50-60 cm care se suprapun pe lungimi de cel puţin 50 diametre cu
barele din straturile de placare. Aria barelor din grup este cel puţin egală cu aria armăturilor din
stratul de placare pe zona respectivă.
Lucrările de intervenţie vor fi efectuate în contextul general de lucrări de reabilitare,
modernizare și extindere și au scopul de a aduce construcţia existentă la gradul minim de
Pagina 16 din 47
asigurare, precum şi de a evita apariţia unor fenomene ce pot genera răniri grave sau pierderi
de vieţi omeneşti în cazul unui seism.
Intervenţiile de consolidare de ansamblu a clădirilor expertizate îşi propun realizarea unui
sistem structural care să asigure parametrii optimi de rezistenţă şi stabilitate a acestora și vor
consta în:
- intervenţii de consolidare a fundaţiilor prin realizarea cămășuirii din beton armat
(pe fața exterioară a elevației fundațiilor, la pereții exteriori) ce vizează sporirea lăţimii
acestora;
- placarea la exterior a pereţilor de închidere din zidărie din cărămidă plină cu
tencuieli armate cu plase din oțel;
- desfacerea sistemului de acoperiș (învelitoare, structură de rezistentă din lemn);
- realizare structură de rezistență la acoperiș din lemn de rășinoase capabilă să
preia încărcările gravitaționale, din încărcări permanente, variabile, respectiv accidentale
și să le transmită pereților structurali din zidărie de cărămidă.
Lucrările de consolidare de la nivelul fundaţiilor vor fi realizate astfel încât să genereze
următoarele efecte:
- asigurarea lăţimii necesare presiunii admisibile la nivelul tălpii;
- sporirea rezistenţei şi rigidităţii prin placare cu beton armat;
- asigurarea ancorajului barelor independente folosite la armarea lamelelor din beton
propuse.
Pentru lucrările de intervenţie se vor utiliza următoarele materiale:
- beton armat C12/15 – C16/20;
- oţel PC 52, OB 37;
- lemn ecarisat de răşinoase, de calitatea I – fără defecte şi tratat corespunzător.
În urma lucrărilor de intervenție, corpul de clădire se va încadra în clasa de risc seismic Rs

IV, după cum urmează:
- aportul zidăriei în preluarea încărcărilor:
- in directie longitudinală: - in directie transversală:
1104,75 1164,82
R3,L = = 0,57 R3,T = = 0,65
1935,16 1779,49
- pentru ansamblul constructiei:

0,57+0,65
R3,Global= =0,61
2
- aportul stâlpișorilor în preluarea încărcărilor:

887,04
R3,beton= = 0,37
2364,49
- determinarea R3,fin
R3= 0,61 + 0,37 = 0,98 - corespunzător RsIV
Pagina 17 din 47
Scenariul 2 – Remedierea fisurilor existente și înlocuire

elemente structurale la acoperiș
Lucrările de intervenţie vor fi efectuate în contextul general de lucrări de modernizare și

extindere a spațiului existent, valoarea gradului de asigurare R3 la acţiuni seismice se va
menţine peste valoarea minimă corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic
așteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în
vigoare.
Pentru repararea fisurilor pereților este necesar să se utilizeze materiale de specialitate
care să ofere o soluție permanentă de lungă durată.
În acest sens se va proceda la dezvelirea pereţilor din zidărie în zona fisurilor în vederea
identificări și evaluării precise a avariei.
În cazul în care la momentul începerii lucrărilor de extindere se constată apariția
unor fisuri în corpul de clădire existent, se recomandă aplicarea unor intervenții de
consolidare prin placări locale, pe traseul fisurilor, cu tencuială armată.
Toate elementele structurale avariate se vor consolida prin rebetonarea zonei afectate
dacă există fracturi sau dislocări importante, sau cu mortare speciale dacă elementul prezintă
fisuri cu deschideri sub 5mm.
Materialele utilizate pentru repararea fisurilor trebuie să aibă următoarele proprietăţi:

- o bună aderenţă la cărămidă;
- o bună lucrabilitate, pentru umplerea uşoară a fisurilor;
- contracţie redusă de priză, pentru a nu fisura la întărire.
Intervenţiile de consolidare de ansamblu a clădirilor expertizate îşi propun
realizarea unui sistem structural care să asigure parametrii optimi de rezistenţă şi
stabilitate a acestora și vor consta în:
- intervenţii de consolidare a fundaţiilor prin realizarea cămășuirii din beton armat
(pe fața exterioară a elevației fundațiilor) ce vizează sporirea lăţimii acestora astfel încăt
presiunile la nivelul tălpii de fundare să nu se mărească în urma executării lucrărilor;
Lucrările de consolidare de la nivelul fundaţiilor vor fi realizate astfel încât să genereze
următoarele efecte:
- asigurarea lăţimii necesare presiunii admisibile la nivelul tălpii;
Pagina 18 din 47
- sporirea rezistenţei şi rigidităţii prin placare cu beton armat;

Se va asigura, prin măsuri specifice, aflate în practica actuală, conlucrarea elementelor noi
cu elementele de fundaţie existente. Lucrările de desfacere (spargere) a diferitelor tipuri de
elemente vor fi realizate cu mijloace mecanice de mică putere sau manuale.
Măsurile enumerate mai sus nu au caracter limitativ, ele urmând a fi detaliate şi

completate în cadrul proiectului de reabilitare precum şi în funcţie de situaţiile concrete
din teren.
Având în vedere faptul că prin tema de proiectare beneficiarul solicită extinderea corpului
de clădire pe orizontală, iar gradul de asigurare seismică obținut în urma calculului satisface
criteriile de rezistență și stabilitate a construcției existente, se consideră Scenariul 2 de
intervenție ca fiind o soluție optimă în realizarea lucrărilor de intervenție – atât sub aspect
tehnic cât şi economic – de abordare a intervenţiilor.
5) NORME TEHNICE PRIVIND MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNATATE ÎN

MUNCĂ ŞI APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR.
5.1. Cerințe minime de securitate și sănătate în muncă
Pe durata realizarii unei lucrări de construcții sau de inginerie civilă pe un șantier, toți cei
implicati, angajatori și lucrători independenți, trebuie să respecte obligațiile care le revin, în
conformitate cu prevederile din legislația națională privind securitatea și sănătatea în muncă.
Obligatiile angajatorilor și ale lucrătorilor independenți, într-un șantier de construcții, derivă
din următoarele principii generale:
- șantierul va fi menținut în ordine și într-o stare de curățenie corespunzătoare;
- amplasamentul posturilor de lucru va fi ales în funcție de condițiile de acces la aceste
posturi;
- vor fi stabilite căile și zonele de acces sau de circulație;
- manipularea diverselor materiale se va face în condiții de siguranță;
- se va asigura întreținerea, controlul înainte de punerea în funcțiune și controlul periodic
al echipamentelor de muncă utilizate, în scopul eliminării defecțiunilor care ar putea sa afecteze
securitatea și sănătatea lucrătorilor;
- se vor delimita și amenaja zonele de depozitare a diverselor materiale, în special a
materialelor sau a substanțelor periculoase;
- vor fi asigurate condițiile de deplasare a materiilor și materialelor periculoase utilizate;
- se va asigura stocarea, eliminarea sau evacuarea deșeurilor și a materialelor rezultate
din dărâmări, demolări și demontări;
- durata de execuție efectivă, stabilită pentru diferite tipuri de lucrări sau faze de lucru, va
fi adaptată în funcție de evoluția șantierului;
- se va asigura cooperarea dintre angajatori și lucrătorii independenți.
Sistemul legislativ național cuprinde:

- Legea 319/ 2006 - Legea securității si sănătății în muncă;
- Normele metodologice de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006,
aprobate prin HG nr. 1425/ 2006 cu modificările ulterioare;
Pagina 19 din 47
- Hotărâri de Guvern referitoare la cerințele minime de securitate și sănătate în muncă

pentru riscuri specifice:
- H.G. nr. 300/ 2006 - privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
șantierele temporare sau mobile;
- H.G. nr. 1146/ 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;
- H.G. nr. 1091/ 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de
muncă;
- H.G. nr.1048/ 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
- H.G. nr.493/ 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;
- H.G. nr. 1876/ 2005 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii;
- H.G. nr.1028/ 2006 - privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi
protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot să fie expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor
explozive;
expunerea lucrătorilor la riscuri generate de expunerea la câmpuri electromagnetice;
expunerea lucrătorilor la riscuri generate de expunerea la câmpuri electromagnetice;
- H.G. nr. 1051/ 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni
dorsolombare;
- H.G. nr.971/ 2006 - privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau
de sănătate la locul de muncă;
- H.G. nr.1218/ 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi chimici în
muncă;
- H.G. nr.1092/ 2006 - privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
expunerea lor la agenţi biologici în muncă;
- H.G. nr.1875/ 2005 - privind protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile
datorate expunerii la azbest;
- H.G. nr.1028/ 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;
- H.G. nr.1093/ 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru protecţia
lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni în
muncă.
Pagina 20 din 47
5.2. Cerințe minime privind apărarea împotriva incendiilor

Pe tot parcursul efectuării lucrărilor se vor aplica, cu strictețe, toate normele în vigoare,
referitoare la apărarea împotriva incendiilor cuprinse în actele următoare:
- Legea nr. 307/ 2006 - privind apărarea împotriva incendiilor;
- Ordinul nr. 163/ 2007 - pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva
incendiilor;
- Ordinul nr. 715/ 2005 - dispoziţie generală privind instruirea salariaţilor în domeniul
situaţiilor de urgenţă;
- Ordinul nr. 786/ 2005 - privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului
administraţiei şi internelor nr. 712/2005 privind aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea
salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă;
- P 118 /1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;
- P 118/ 2 - 2013 - Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea
a-II-a - Instalații stingere;
- P 118 / 3 - 2015 - Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor. Partea
a-III-a – Instalații de detectare, semnalizare și avertizare incendiu;
- Ordin nr. 381/1219/MI - Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor;
- C 300 /1994 - Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata
executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.
Prevederile din normele menţionate mai sus vor fi completate prin adoptarea tuturor
măsurilor pe care beneficiarul sau executantul le consideră necesare în vederea desfăşurării
lucrărilor în deplină siguranţă.
Pagina 21 din 47
6) CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În vederea atingerii de către clădire a parametrilor necesari unei bune funcționări, se
dorește executarea lucrărilor de extindere cu un corp de clădire adosat (separat prin rost de
tasare dilatare).
Din punct de vedere structural, prin lucrările de consolidare propuse pentru corpul de
clădire existent valoarea gradului de asigurare R3 la acţiuni seismice se va situa peste valoarea
corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la
construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare.
Intervenţile recomandate au un caracter de lucrări de consolidare de ansamblu și se
constituie din următoarele:
- consolidarea fundaţiilor de sub pereții structurali exteriori prin cămăşuiri cu beton armat
(pe fața exterioară a acestora) (Fig.8);
- desfacerea șarpantei existente și realizarea unei șarpante pe scaune, din lemn ecarisat,
ce va respecta normele în vigoare;
- refacerea umpluturilor în zonele afectate de intervențiile la fundații;
- prevederea de rigole pentru evitarea acumulării şi stagnării apei în jurul clădirii, atât pe
perioada efectuării lucrărilor de intervenție cât şi pe durata exploatării ulterioare.
Toate lucrările de extindere pe orizontală, vor fi proiectate în conformitate cu
reglementările tehnice aflate în vigoare la data realizării proiectului tehnic.
Cu ocazia realizării lucrărilor de intervenție, clădirea va avea un caracter unitar.
Prin măsurile de inervenţie propuse construcţia se va încadra în clasa de risc Rs III
(R3, post intervenție = 0,86<1,00), corespunzând construcţiilor la care răspunsul seismic
aşteptat este similar celui obţinut la construcţiile proiectate pe baza prescripţiilor în
vigoare, conform Normativului P100-3/2019.
Intervențiile descrise mai sus nu sunt de natură a afecta integritatea elementelor

structurale ale clădirii și aduc o sarcina nesemnificativă pentru calculul gravitațional și pentru
masa inerțială a clădirii. În consecință, se apreciază că aceste intervenții nu vor afecta siguranța
clădirii la sarcini gravitaționale și orizontale.
Pe baza rezultatelor evaluării efectuate se apreciază că obiectivul analizat poate suferi
lucrări de extindere pe orizontală condiționat de executarea unui rost de dilatare astfel
încât noul corp de clădire să nu afecteze negativ construcția existentă.
Adâncimea de fundare pentru corpul de clădire nou nu va depășii adâncimea de
fundare a fundațiilor existente.
Toate lucrările de extindere pe orizontală, vor fi proiectate de către o instituție specializată
în astfel de lucrări, în conformitate cu reglementările tehnice aflate în vigoare la data realizării
proiectului tehnic. Cu ocazia realizării lucrărilor de intervenție, clădirea va avea un caracter
unitar. Prin lucrările propuse regimul de înălţime al clădirii nu se modifică.
Expert tehnic atestat,

Data:
certificat atestare E336/08.06.1993
2021
(valabil până la 16.06.2023)
Pagina 22 din 47
ANEXA 1
RELEVEU FOTOGRAFIC
Foto 1 – Fațadă principală (parțial)
Foto 2 – Fațadă principală (parțial)
Pagina 23 din 47
Foto 3 – Fațadă lateral dreapta (parțial)
Foto 4 – Fațadă lateral dreapta (parțial)
Pagina 24 din 47
Foto 5 – Fațadă secundară (parțial)
Foto 6 – Aspecte interior – Hol
Pagina 25 din 47
Foto 7 – Aspecte interior - Sală de așteptare
Foto 8 - Aspecte structurale - șarpantă
Pagina 26 din 47
Foto 9 - Aspecte structurale - șarpantă
Foto 10 - Aspecte structurale – șarpantă
Pagina 27 din 47
Foto 11 - Aspecte structurale – fundații
Foto 12 - Aspecte structurale – fundații
Pagina 28 din 47
Foto 13 - Degradări – infiltrații de apă
Foto 14 – Degradări
Pagina 29 din 47
Foto 15 - Degradări – fisuri la nivelul tencuielilor
Foto 16 - Degradări – fisuri la nivelul tencuielilor
Pagina 30 din 47
Foto 17 – Degradări - fisuri la nivelul stratului de tencuială
Foto 18 - Degradări – finisaje
Pagina 31 din 47
Pagina 32 din 47
ANEXA 2
BREVIAR DE CALCUL
Evaluare risc seismic conform P100-3/2019
I. Caracteristicile seismice ale amplasamentului (IMR 100 ani)

În conformitate cu prevederile P100-1/2013 Cod de proiectare seismică – Partea I –
Prevederi de proiectare pentru clădiri, respectiv P 100‐3/2019 Cod de proiectare seismică –
Partea a III‐a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, amplasamentul se
caracterizează prin următoarele:
- acceleraţia terenului pentru proiectare: ag = 0,25g (P 100-1/2013);
- valori ale perioadelor de colţ: Tc=1,00 sec TB=0,20 sec TD=3,00 sec (P 100-1/2013);
- factorul de amplificare dinamică: β0=2,50;
- clasa de importanţă şi expunere la cutremur: III, γI=1,00 (P 100-1/2013);
II. Starea construcţiei la data evaluării

Cu ocazia vizualizării corpurilor de clădire pe amplasament, din punct de vedere structural,
au putut fi înregistrate următoarele aspecte privind starea tehnică a acestora:
- nu s-au identificat degradări datorită tasării terenului de fundare;
- nu s-au identificat degradări vizibile datorate acțiunilor seismice;
- structura de rezistență a șarpantei este neconformă cu normativele în vigoare actuale;
- s-au identificat fisuri în tencuiala pereților exteriori (cauze independente de acțiuni
seismice).
III. Stabilirea nivelului de cunoaştere
Conform tabelului 4.1. din codul P 100-3/2019 corespunzător nivelului de cunoaştere KL1,
valoarea factorului de încredere CF este 1,35.
Evaluarea structurii bazate pe KL1 poate fi realizată pe baza unui calcul bazat pe spectrul
de răspuns (MRS).
metodă de referință pentru determinarea efectelor seismice.
Verificările elementelor structurale constau în verificarea condiției ca cerința seismică să
fie mai mică, la limita egală, cu capacitatea elementului.
Verificarea se face în termeni de rezistență sau deformații în funcție de natura cedării
elementului.
IV. Obiectivul de performanţă pentru evaluarea construcţiei
Evaluarea seismică a clădirii existente urmăreşte să stabilească dacă aceasta satisface cu
un grad adecvat de siguranţă cerinţele fundamentale (nivelurile de performanţă) avute în vedere
la proiectarea construcţiilor noi, conform P100-1/ 2013. În conformitate cu prevederile
P 100‐3/2019 Cod de proiectare seismică – Partea a III‐a – Prevederi pentru evaluarea
seismică a clădirilor existente (A.3.), OPB – Obiectivul de performanţă de bază este constituit
din satisfacerea exigenţelor nivelului de performanţă de Siguranţă a vieţii pentru acţiunea
seismică având IMR=40 ani, asociat Stării Limită Ultime (ULS).
Pagina 33 din 47
V. Procesul de evaluare
Analiza corpului de clădire pentru stabilirea obiectivului de performanță se va face pe
elemente structurale capabile să satisfacă condițiile normativelor impuse. Elementele
structurale care nu îndeplinesc condiția de rigiditate necesară, respectiv cele nestructurale se
vor considera ca și încărcări uniform distribuite la nivelul imediat inferior.
1) Stabilirea indicatorului R1 – Evaluarea satisfacerii condiţiilor referitoare

la principiile de alcătuire constructivă favorabilă
Pentru corpurile de clădire, cu structură de rezistență din zidărie portantă, se aplică
evaluarea calitativă detaliată, pentru stabilirea indicatorilor R1 și R2, conform D.3.2 - P100
3/2019.
Evaluarea calitativă detaliată (pentru metodologia de nive 2 și 3) (conform D.3.3.2 -
P100 3/ 2019):
(1) Evaluarea calitativă detaliată se face ţinând seama de:
- principiile de alcătuire constructivă favorabilă care, conform experienţei cutremurelor
trecute, au influenţat favorabil comportarea seismică a clădirilor din zidărie;
- amploarea fenomenului de deteriorare din cauza cutremurului şi/sau a altor acţiuni.
(2) Aprecierea calitativă detaliată se face prin notare în raport cu următoarele criterii:
a) Calitatea sistemului structural:
- criterii de apreciere: eficienţa conlucrării spaţiale a elementelor structurii care depinde
de natura şi calitatea legăturilor între pereţii de pe direcţiile ortogonale şi a legăturilor între pereţi
şi planşee; existenţa ariilor de zidărie suficiente şi aproximativ egale pe cele două direcţii;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: prevederile CR 6-2013.
b) Calitatea zidăriei:
- criterii de apreciere: calitatea elementelor, omogenitatea ţeserii, regularitatea rosturilor,
gradul de umplere cu mortar, existenţa unor zone slăbite de şliţuri şi/sau nişe. etc;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: calitatea materialelor şi a execuţiei conform
reglementărilor în vigoare.
c) Tipul planşeelor:
- criterii de apreciere: rigiditatea planşeelor în plan orizontal şi eficienţa legăturilor cu
pereţii (capacitatea de a asigura compatibilitatea deformaţiilor pereţilor structurali şi de a
împiedica răsturnarea pereţilor pentru foiţe seismice perpendiculare pe plan);
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: planşee complete din beton armat monolit la
toate nivelurile, fără goluri care le slăbesc semnificativ rezistenţa şi rigiditatea în plan orizontal.
d) Configuraţia în plan:
- criterii de apreciere: compactitatea şi simetria geometrică şi structurală în plan,
exprimate prin raportul între lungimile laturilor şi prin dimensiunile retragerilor în plan, existenţa
sau absenţa bowindow-urilor.
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: prevederile P 100-1/2013.
Pagina 34 din 47
e) Configuraţia în elevaţie:
- criterii de apreciere: uniformitatea geometrică şi structurală în elevaţie exprimate prin
absenţa / existenţa retragerilor etajelor succesive, existenţa unor proeminenţe la ultimul nivel,
discontinutăţi create de sporirea ariei golurilor din pereţi la parter /la un nivel intermediar;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: prevederile P 100-1/2013.
f) Distanţe între pereţi:
- criterii de apreciere: distanţele între pereţii structurali, pe fiecare dintre direcţiile
principale ale clădirii;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: sistem structural cu pereţi deşi (fagure) definit
conform CR 6-2013.
g) Elemente care dau împingeri laterale:
- criterii de apreciere: existenţa arcelor, bolţilor, cupolelor, şarpantelor, cu/fară elemente
care preiau/limitează efectele împingerilor;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: lipsa elementelor structurale care dau
împingeri (bolţi, şarpante, etc.).
h) Tipul terenului de fundare şi al fundaţiilor:
- criterii de apreciere: natura terenului de fundare (normal/dificil). capacitatea fundaţiilor
de a prelua şi transmite la teren încărcările verticale, eforturile provenite din tasări diferenţiale şi
din acţiunea cutremurului;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: teren normal de fundare, fundaţii continue din
beton armat.
i) Interacţiuni posibile cu clădirile adiacente:
- criterii de apreciere: existenţa/absenţa riscului de ciocnire cu clădirile alăturate (clădire
izolată, clădire cu vecinătăţi pe 1. 2. 3 laturi), înălţimile clădirilor vecine, existenţa riscului de
cădere a unor componente ale clădirilor vecine;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: clădire izolată.
j) Elemente nestructurale:
- criterii de apreciere: existenţa unor elemente de zidărie majore (calcane, frontoane,
timpane), placaje grele, alte elemente decorative importante care prezintă risc de prăbuşire;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: lipsa acestor elemente sau asigurarea
stabilităţii lor conform prevederilor din P 100-1/2013.
Notarea se va face prin apreciere, cu următorul punctaj ( pi ):
- criteriu îndeplinit – 10 pct.
- neîndeplinire minoră – 8÷9 pct.
- neîndeplinire moderată – 5÷7 pct.
- neîndeplinire majoră – 0÷4 pct.
(3) Rezultatul analizei calitative detaliate în raport cu criteriile de alcătuire se cuantifică prin
indicatorul R1:
R1 =  pi
unde: pi - sunt punctele acordate fiecărui criteriu.
Pagina 35 din 47
Nr.
Criteriu Punctaj (pi)
Crt.
1. Calitatea sistemului structural 8
2. Calitatea zidăriei 7
3. Tipul planșeelor 8
4. Configurația în plan 6
5. Configurația în elevație 9
6. Distanțe între pereți 6
7. Elemente care dau împingeri laterale 7
8. Tipul terenului de fundare și al fundațiilor 8
9. Interacțiuni posibile cu clădirile adiacente 8
10. Elemente nestructurale 8
75
2) Stabilirea indicatorului R2
(4) În funcţie de amploarea şi distribuţia nivelului de avariere pe întrega construcţie,
punctajul detaliat pentru diferitele categorii de avarii se va lua din tabelul D.3 (P100 3/ 2019):
Elemente verticale (Av) Elemente orizontale (Ah)
Categoria
Suprafaţa afectată Suprafaţa afectată
avariilor
< 1/3 1/3÷2/3 >2/3 < 1/3 1/3÷2/3 >2/3
Nesemnificative 70 70 70 30 30 30
Moderate 65 60 50 25 20 15
Grave 50 45 35 20 15 10
Foarte grave 30 25 15 15 10 5
(5) Indicatorul R2 pentru evaluarea calitativă detaliată se calculează cu relaţia:
R2 = Ah + Av = 60 + 20 = 80
3) Stabilirea indicatorului R3 - Gradul de asigurare structurală seismică

Indicatorul R3 - Gradul de asigurare structurală seismică – a fost stabilit în urma evaluării
cantitative efectuate conform Metodologiei de nivel 2 (P100-3/2019).
a) Caracteristici materiale
Rezistențele de proiectare ale zidăriei pentru evaluarea capacității de rezistență au fost
stabilite conform P100-3/2019 (D.3.3.1.3.).
Factor de încredere: CF = 1,35.
Rezistența la compresiune (valoare de proiectare)
- rezistența medie la compresiune a zidăriei fm
fm = 1,3  fk
unde:
fk - rezistența caracteristică la compresiune a zidăriei;
Pagina 36 din 47
Rezistența la forță tăietoare (valoarea de proiectare)

Valoarea rezistenței unitare de proiectare pentru pereții solicitați la forță tăietoare se
stabilește în funcție de mecanismul de rupere, după cum urmează:
Rupere prin lunecare în rost orizontal:
fvm 1,33  fvk 1,33  ( fvk 0 + 0,4 d )
fvd = = =
 M  CF  M  CF  M  CF
unde:
- fvd - rezistența de proiectare la forfecare, rupere prin lunecare în rost orizontal;
- fvm - rezistența medie de rupere la forfecare în rost orizontal;
- fvk - rezistența caracteristică la forfecare;
-  M - coeficient de siguranță pentru material;
- fvk0 - rezistența caracteristică inițială la forfecare fără efort unitar de compresiune:
-  d - valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe direcția forței
tăietoare în element, la nivelul considerat, determinat din gruparea de încărcări de proiectare
(valoare de proiectare), care se exercită pe zona comprimată a peretelui care asigură rezistența
la forță tăietoare;
Rupere în scară sub efectul eforturilor de întindere:

0,04  fm
ftd =
 M  CF
- ftd - rezistența de proiectare la forfecare, rupere în scară sub efectul eforturilor de
întindere, (relația D.7, codul P100/3 – 2019).
b) Forţa seismică:
Forţa tăietoare de bază pentru clădire, Fb, se determină conform P100-3/ 2019, D.3, cu
trimitere la codul P100-1/2013.
Forţa tăietoare de bază într-o direcţie orizontală a clădirii se calculează cu expresia 4.4 din
P100-1/2013:
Fb =  1  S d (T1 )  m  
unde:
- Fb − forța tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental, pentru
fiecare direcție orizontală principală considerată;
-  1 − factor de importanță-expunere a construcției conf. tab. 4.2 – P100-1/2013
- T1 − perioada proprie fundamentală de vibrație a clădirii;
- m − masa totală a clădirii;
-  − factor de corecție care ține seama de contribuția modului propriu fundametal prin
masa modală efectivă asociată acestuia;
- S d (T1 ) − ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzător perioadei
fundamentale T1 .
c) Calculul forței seismice și eforturilor la baza grupurilor de pereți:

Conform tabele centralizatoare atașate în prezenta documentație.
Pagina 37 din 47
d) Calculul rezistenței la forță tăietoare:

Forța tăietoare asociată cedării prin compresiune excentrică, Vf1:
Forța tăietoare asociată cedării prin compresiune excentrică, Vf1, a fost evaluată la nivelul
corespunzător atingerii valorii MRd – momentul încovoietor capabil la baza pereților – pentru toți
pereții de pe ambele direcții (L și T), (relația D.10, codul P100/3 – 2019):
Nd N l    N
Vf 1 = (1 − 1,15d ) = d w 1 − 1,15 0  ;  0 = d
c p  p 2H  fd  t  lw
unde:
- Nd - forța axială de proiectare;
- cp - coeficient care depinde de condițiile de fixare la extremități;  p - factor de formă al
peretelui;
- H - înălțimea peretelui; lw - lungimea peretelui; t - grosimea peretelui
-  0 -valoarea efortului unitar mediu de compresiune corespunzător forței axiale de
proiectare;
Capacitatea de rezistență la forță tăietoare a peretelui de zidărie, Vf2:

Capacitatea de rezistență la forță tăietoare a peretelui de zidărie, Vf2 este dată de relația
D.14 din codul P100/3 – 2019:
Vf 2 = min (Vf 21;Vf 22 )
unde valorile Vf21, Vf22 au fost determinate după cum urmează:
- Valoarea de proiectare a forței tăietoare de rupere prin lunecare în rostul orizontal, Vf21:
Valoarea de proiectare a forței tăietoare de rupere prin lunecare în rostul orizontal, Vf21, a
fost calculată conform relației D.11 din codul P100/3 – 2019:
1,33  l ad 
Vf 21 =  fvk 0 + 0,4 d   t  l c
 M  CF  lc 
unde:
lc – lungimea zonei comprimate a secțiunii care tine seama de efectul alternant al forței
seismice;
lad – lungimea pe care aderența este activă.
lc = 1,5  lw − 3 MRd Nd ; lad = 2lc − lw
Dacă lad ≤0 valoarea de proiectare a forței tăietoare de rupere se calculează cu relația:

Nd
Vf 21 = 0,53
 M  CF
- Valoarea de proiectare a forței tăietoare de rupere prin fisurare diagonală, Vf22:

Valoarea de proiectare a forței tăietoare de rupere prin fisurare diagonală (în scară), Vf22, a
fost calculată conform relației D.13 din codul P100/3 – 2019:
Vf 22 = ( t  lw  ftd b ) 1+  0 ftd ; 1,0  b = p  1,5
Pagina 38 din 47
e) Determinarea modului de rupere și a indicatorului R3:

Capacitatea de rezistență se calculează separat, pe ambele direcții principale, pentru
fiecare dintre pereții orientați cu axa majoră în direcția de acțiune a forței seismice. Pentru
ansamblul clădirii capacitatea de rezistență (indicatorul R3) se calculează aproximativ conform
relației (P100/3 – 2019):
 
 Vfd + Vff 
R3 =  
jd kf
Fb
unde:
- Vfd ; Vff - suma capacităților de rezistență ale pereților cu rupere ductilă (Vf1 < Vf2);
jd kf
fragilă (Vf2 < Vf1)

În sumele respective, capacităţile de rezistență ale pereţilor se introduc cu valorile:
Vfd ,i (Vfd ,i ) = 0 dacă R3 i  0,30 Vfd ,i (Vfd ,i )  1,5  Fb,i
Coeficientul R3i se calculează, pentru fiecare perete, și pentru fiecare direcție, cu relația
(P100/3 – 2019):
Vcap,i
R3 i =
Fb,i
unde:
- Vcap,i - forța tăietoare capabilă a peretelui "i" (exprimată, după caz, prin Vfd sau Vff);
- Fb,i - forța tăietoare de bază pentru peretelui "i"
Calculul indicatorului R3i pentru fiecare perete structural în parte pe cele două direcții
considerate este sintetizat în tabelul următoare (preluare informații din Anexa 2-A). Forța
tăietoare de bază (Fb,i) pentru fiecare perete se determină prin distribuirea forței Fb proporțional
cu greutatea G0i corespunzătoare peretelui respectiv, calculată cu:
G0 i
Fb,i = F
 G0i b
3.2. Detalii calcule – stabilirea indicatorului R3 - existent
a) Rezistențele de calcul zidărie
Factor de încredere 1,35
Coeficient parțial de siguranță γM = 2,30
Tipul elementului pentru zidărie fδ= 1,00
Rezistență caracteristică la compresiune fk= 2300,00 kN/m2
Rezistență medie la compresiune fm= 2990,00 kN/m2
Rezistență de proiectare compresiune fd= 2214,81 kN/m2
Rezistență la întindere ftd= 38,52 kN/m2
Rezistență unitară inițială la forfecare fvk0= 45,00 kN/m2
Efort unitar de compresiune σd= 119,86 kN/m2
Rezistența caracteristică la forfecare orizontală fvk= 92,95 kN/m2
Rezistența medie caracteristică la forfecare orizontală fvm= 123,62 kN/m2
Rezistența la rupere prin lunecare orizontala fvd= 52,95 kN/m2
Pagina 39 din 47
b) Încărcări de calcul
Încărcări la nivelul acoperișului (Etajul 1)
Greutatea estimată șarpantă (învelitoare, astereală și șarpantă): 0,40 [kN/m2]
Greutatea estimată planșeu: 4,00 [kN/m2]
Greutatea utilă: 1,00 [kN/m2]
Greutatea zăpadă: s0,k= 2,00 [kN/m2]
Încărcări de calcul:
Suprafață planșeu (calcul încărcări): 232,06 mp
Greutatea zidărie + tencuială 2077,50 1 2077,50
Greutatea șarpantă 92,82 1 92,82
Greutatea planșeu 928,23 1 928,23
Greutatea utilă 232,06 0,4 92,82
Greutatea zăpadă 371,29 0,4 148,52
Încărcări la nivelul etajului (Parter)

Greutatea estimată planșeu din beton: 4,00 [kN/m2]
Greutatea zidărie etaj: 4,35 [kN/m2]
Greutatea totala preluata de planseu peste parter: 13,97 [kN/m2]
Greutatea utilă etaj curent 3,00 [kN/m2]
Încărcări de calcul:
Suprafață planșeu (peste etajul I): 239,04 mp
Greutatea zidărie + tencuială 2106,98 1 2106,98
Greutatea planșeu 956,17 1 956,17
Greutatea utilă 717,13 0,4 286,85
c) Greutăți totale de calcul
Greutatea totală clădire Gtotal = 6689,901 [kN]
Greutatea de calcul etaj Getaj = 2301,15 [kN]
Greutatea de calcul parter Gparter = 3335,26 [kN]
Greutatea totală de calcul Gtot.cal. = 5636,41 [kN]
d) Calculul forței seismice și eforturile la baza grupurilor de pereți

Azid Aplanseu Gzid Gplanseu NEd sd Fb,i
Zona Nivel
m2 m2 kN kN kN kN/m2 kN
E1 Etaj 4,00 23,68 146,95 128,80 422,69 105,70 156,99
E2 Etaj 0,33 2,56 12,54 13,92 39,00 117,96 15,06
E3 Etaj 0,55 3,06 20,75 16,64 58,13 106,35 21,28
E4 Etaj 1,38 7,49 50,20 40,77 141,16 102,27 51,79
E5 Etaj 3,16 20,17 116,49 109,72 342,70 108,43 128,79
E6 Etaj 0,87 3,04 31,65 16,52 79,83 91,51 27,43
E7 Etaj 0,14 1,06 5,81 5,78 17,41 122,29 6,60
E8 Etaj 0,64 7,28 24,32 39,59 88,23 138,46 36,39
E9 Etaj 0,13 2,77 5,47 15,04 25,99 200,51 11,68
E10 Etaj 0,35 5,43 13,68 29,54 56,90 164,64 24,61
E11 Etaj 0,18 3,37 7,30 18,34 32,94 185,45 14,60
E12 Etaj 0,18 4,23 7,30 23,03 37,62 211,82 17,26
Pagina 40 din 47

Zona Nivel
E13 Etaj 0,43 8,53 16,87 46,40 80,15 186,56 36,02
E14 Etaj 0,18 3,36 7,30 18,25 32,84 184,93 14,55
E15 Etaj 0,83 12,36 31,92 67,24 131,08 158,77 56,46
E16 Etaj 1,14 5,85 41,69 31,81 115,18 100,70 41,85
E17 Etaj 0,11 2,66 4,79 14,48 24,06 215,59 10,97
E18 Etaj 0,11 3,58 4,79 19,46 29,03 260,63 13,80
E19 Etaj 0,11 2,47 4,79 13,42 23,00 206,09 10,37
E20 Etaj 2,50 12,17 89,24 66,19 244,67 98,00 88,49
E21 Etaj 0,39 9,53 17,12 51,86 86,09 218,73 39,27
E22 Etaj 0,15 3,48 6,38 18,91 31,68 206,25 14,40
E23 Etaj 0,99 4,90 36,39 26,65 99,42 99,92 35,89
E24 Etaj 0,15 1,75 6,38 9,52 22,29 145,10 9,05
E25 Etaj 0,81 2,84 29,72 15,43 74,86 92,41 25,70
E26 Etaj 1,27 13,59 48,79 73,92 171,51 135,09 69,87
E27 Etaj 2,10 21,02 79,60 114,34 273,54 130,26 110,42
E28 Etaj 0,08 1,89 3,55 10,28 17,39 221,57 7,88
E29 Etaj 1,52 13,10 56,81 71,29 184,91 121,90 72,93
E30 Etaj 0,07 1,89 3,55 10,28 17,39 232,61 7,88
E31 Etaj 2,36 19,24 89,22 104,66 283,10 119,90 110,38
E32 Etaj 0,45 3,73 17,40 20,31 55,12 123,70 21,47
P1 Parter 2,21 12,55 79,14 119,75 398,79 180,14 134,74
P2 Parter 0,33 2,86 12,54 27,29 79,89 241,64 26,98
P3 Parter 0,40 1,70 15,28 16,20 63,08 156,69 21,32
P4 Parter 1,27 6,62 46,02 63,16 218,88 171,96 73,96
P5 Parter 0,38 8,85 16,66 84,49 203,02 532,01 68,53
P6 Parter 1,70 8,61 61,05 82,15 287,10 168,61 97,02
P7 Parter 0,87 3,58 31,65 34,13 131,85 151,15 44,57
P8 Parter 0,14 1,08 5,81 10,34 32,41 227,65 10,95
P9 Parter 0,42 4,01 16,11 38,27 109,08 258,96 36,84
P10 Parter 0,65 8,89 25,08 84,85 220,59 341,68 74,48
P11 Parter 0,13 3,23 5,47 30,85 72,91 562,55 24,61
P12 Parter 0,43 8,42 16,87 80,34 195,11 454,18 65,86
P13 Parter 0,18 4,23 7,30 40,40 95,74 539,10 32,32
P14 Parter 0,18 3,36 7,30 32,03 78,91 444,34 26,64
P15 Parter 0,83 11,81 31,92 112,69 290,17 351,46 97,97
P16 Parter 1,14 5,70 41,69 54,44 192,72 168,48 65,13
P17 Parter 0,11 2,66 4,79 25,41 60,62 543,20 20,46
P18 Parter 0,11 3,58 4,79 34,14 78,15 700,28 26,38
P19 Parter 0,11 2,47 4,79 23,55 56,88 509,70 19,20
P20 Parter 3,99 25,19 144,96 240,41 772,77 193,90 261,08
P21 Parter 1,86 8,40 67,37 80,18 295,78 159,03 99,96
P22 Parter 0,15 3,48 6,38 33,19 79,42 517,06 26,81
P23 Parter 0,15 1,75 6,38 16,70 46,32 301,56 15,64
P24 Parter 0,81 2,84 29,72 27,07 113,80 140,47 38,47
P25 Parter 1,27 13,59 48,79 129,71 358,10 282,06 120,93
P26 Parter 2,27 21,72 85,98 207,31 588,36 259,41 198,70
P27 Parter 0,08 1,89 3,55 18,04 43,34 552,29 14,63
Pagina 41 din 47

Zona Nivel
P28 Parter 1,52 13,22 56,81 126,16 367,02 241,96 123,96
P29 Parter 0,08 1,89 3,55 18,04 43,34 552,29 14,63
P30 Parter 4,38 40,91 165,74 390,48 1115,75 255,01 376,83
Etaj 3339,90 1310,14
Nivel Ʃ= Ʃ=
Parter 6689,90 2259,59
Situația existentă: Împărțirea construcției pe grupuri de pereți. Arii aferente - Parter
Situația existentă: Împărțirea construcției pe grupuri de pereți. Arii aferente - Etaj
Pagina 42 din 47
e) Determinarea modului de rupere și a indicatorului R3 - aportul zidăriei în preluarea

încărcărilor
- în direcție longitudinală
lzid bzid Vf1L Vf21L Vf22L VcapL FbiL R3i VcapL (Fb)
Element Nivel Rupere
m m kN kN kN kN kN - kN
L1-E1 Etaj 3,94 0,365 418,34 67,94 105,48 67,94 F 56,46 1,20 67,94
L2-E1 Etaj 2,69 0,24 128,22 30,50 47,35 30,50 F 25,35 1,20 30,50
L3-E3 Etaj 0,90 0,24 2,23 1,38 7,79 1,38 F 8,41 0,16
L4-E4 Etaj 0,90 0,24 5,27 3,37 10,17 3,37 F 8,10 0,42 3,37
L5-E5 Etaj 1,44 0,24 31,05 13,39 23,27 13,39 F 14,08 0,95 13,39
L6-E5 Etaj 3,30 0,365 247,98 46,68 81,09 46,68 F 49,08 0,95 46,68
L7-E6 Etaj 1,80 0,365 17,36 5,42 25,31 5,42 F 20,66 0,26
L8-E8 Etaj 0,65 0,24 1,96 1,71 6,53 1,71 F 8,91 0,19
L9-E9 Etaj 0,54 0,24 0,44 0,46 4,12 0,44 D 11,68 0,04
L10-E10 Etaj 0,60 0,24 1,14 1,07 5,39 1,07 F 10,25 0,10
L11-E11 Etaj 0,74 0,24 1,04 0,78 5,89 0,78 F 14,60 0,05
L12-E12 Etaj 0,74 0,24 1,23 0,92 6,10 0,92 F 17,26 0,05
L13-E13 Etaj 1,59 0,24 11,60 4,14 15,93 4,14 F 32,00 0,13
L14-E14 Etaj 0,74 0,24 1,04 0,78 5,88 0,78 F 14,55 0,05
L15-E15 Etaj 1,25 0,24 11,02 5,10 14,56 5,10 F 20,51 0,25
L16-E16 Etaj 0,55 0,24 1,60 1,66 5,78 1,60 D 4,83 0,33 1,60
L17-E16 Etaj 0,82 0,365 5,42 3,77 13,11 3,77 F 10,95 0,34 3,77
L18-E17 Etaj 0,24 0,365 0,13 0,29 2,76 0,13 D 8,61 0,01
L19-E18 Etaj 0,24 0,365 0,16 0,36 2,87 0,16 D 10,86 0,01
L20-E19 Etaj 0,24 0,365 0,12 0,27 2,73 0,12 D 8,14 0,01
L21-E20 Etaj 0,66 0,365 7,10 6,42 13,88 6,42 F 8,54 0,75 6,42
L22-E20 Etaj 0,95 0,24 9,67 6,07 13,14 6,07 F 8,08 0,75 6,07
L23-E21 Etaj 1,64 0,24 13,42 4,65 16,88 4,65 F 39,27 0,12
L24-E22 Etaj 0,64 0,24 0,77 0,67 5,08 0,67 F 14,40 0,05
L25-E23 Etaj 0,50 0,24 1,14 1,30 5,00 1,14 D 4,33 0,26
L26-E25 Etaj 1,70 0,365 14,53 4,80 23,48 4,80 F 19,69 0,24
L27-E26 Etaj 1,24 0,24 13,25 6,26 15,64 6,26 F 16,38 0,38 6,26
L28-E27 Etaj 1,60 0,24 33,49 12,76 24,22 12,76 F 20,19 0,63 12,76
L29-E27 Etaj 1,56 0,365 48,41 18,92 35,92 18,92 F 29,94 0,63 18,92
L30-E28 Etaj 0,22 0,365 0,08 0,19 2,40 0,08 D 8,06 0,01
L31-E29 Etaj 1,69 0,365 38,96 13,54 32,94 13,54 F 29,66 0,46 13,54
L32-E30 Etaj 0,22 0,365 0,08 0,19 2,40 0,08 D 8,46 0,01
L33-E31 Etaj 2,59 0,24 87,72 20,65 39,21 20,65 F 29,06 0,71 20,65
L34-E31 Etaj 1,34 0,365 35,71 16,25 30,85 16,25 F 22,87 0,71 16,25
L1-P1 Parter 3,92 0,365 312,59 48,76 91,22 48,76 F 87,09 0,56 48,76
L2-P3 Parter 0,30 0,24 0,21 0,39 2,49 0,21 D 3,81 0,05
L3-P4 Parter 0,30 0,24 0,70 1,35 3,62 0,70 D 4,18 0,17
L4-P5 Parter 1,59 0,24 18,17 6,61 18,66 6,61 F 68,53 0,10
L5-P6 Parter 3,30 0,365 164,65 29,55 67,18 29,55 F 68,63 0,43 29,55
L6-P7 Parter 1,80 0,365 23,48 7,40 27,76 7,40 F 33,56 0,22
Pagina 43 din 47
lzid bzid Vf1L Vf21L Vf22L VcapL FbiL R3i VcapL (Fb)
L7-P9 Parter 0,65 0,24 1,67 1,45 6,22 1,45 F 13,64 0,11
L8-P10 Parter 1,85 0,24 26,61 8,36 22,38 8,36 F 51,22 0,16
L9-P11 Parter 0,54 0,24 0,78 0,81 4,64 0,78 D 24,61 0,03
L10-P12 Parter 1,59 0,24 17,50 6,36 18,39 6,36 F 58,50 0,11
L11-P13 Parter 0,74 0,24 1,91 1,45 6,82 1,45 F 32,32 0,04
L12-P14 Parter 0,74 0,24 1,58 1,20 6,48 1,20 F 26,64 0,04
L13-P15 Parter 1,24 0,24 15,42 7,37 16,66 7,37 F 35,31 0,21
L14-P16 Parter 0,92 0,24 5,80 3,64 10,60 3,64 F 12,57 0,29
L15-P16 Parter 0,82 0,365 7,00 4,93 14,37 4,93 F 17,04 0,29
L16-P17 Parter 0,24 0,365 0,20 0,45 3,00 0,20 D 16,06 0,01
L17-P18 Parter 0,24 0,365 0,25 0,58 3,19 0,25 D 20,70 0,01
L18-P19 Parter 0,24 0,365 0,18 0,43 2,96 0,18 D 15,07 0,01
L19-P20 Parter 0,66 0,365 15,32 15,91 20,52 15,32 D 15,78 0,97 15,32
L20-P20 Parter 3,55 0,24 291,36 56,25 72,58 56,25 F 55,81 1,01 56,25
L21-P20 Parter 2,00 0,365 140,64 48,20 62,19 48,20 F 47,82 1,01 48,20
L22-P21 Parter 2,00 0,365 62,16 18,45 41,20 18,45 F 39,24 0,47 18,45
L23-P21 Parter 0,50 0,24 2,55 3,03 6,77 2,55 D 6,45 0,40 2,55
L24-P22 Parter 0,64 0,24 1,19 1,04 5,62 1,04 F 26,81 0,04
L25-P24 Parter 2,06 0,365 26,67 7,32 30,37 7,32 F 35,71 0,20
L26-P25 Parter 1,24 0,24 18,68 9,10 18,14 9,10 F 28,35 0,32 9,10
L27-P25 Parter 0,29 0,24 1,02 2,13 4,24 1,02 D 6,63 0,15
L28-P26 Parter 1,56 0,365 69,02 28,61 42,92 28,61 F 49,89 0,57 28,61
L29-P26 Parter 1,60 0,24 47,74 19,30 28,94 19,30 F 33,64 0,57 19,30
L30-P27 Parter 0,22 0,365 0,12 0,30 2,58 0,12 D 14,97 0,01
L31-P28 Parter 1,69 0,365 53,94 19,34 37,98 19,34 F 50,41 0,38 19,34
L32-P29 Parter 0,22 0,365 0,12 0,30 2,58 0,12 D 14,97 0,01
L33-P30 Parter 1,32 0,365 78,62 45,92 48,62 45,92 F 41,50 1,11 45,92
L34-P30 Parter 1,50 0,24 66,75 34,31 36,33 34,31 F 31,01 1,11 34,31
L35-P30 Parter 6,84 0,24 1388,06 156,45 248,46 156,45 F 141,38 1,11 156,45
Nivel Etaj 614,21 268,12
Ʃ= Ʃ=
Parter 1229,86 532,11
Total 1844,07 800,23
- în direcție transversală
lzid bzid Vf1T Vf21T Vf22T VcapT FbiT R3i VcapT (Fb)
T1-E1 Etaj 2,15 0,365 124,57 37,08 57,56 37,08 F 30,81 1,20 37,08
T2-E1 Etaj 4,71 0,24 393,10 53,41 91,53 53,41 F 44,38 1,20 53,41
T3-E2 Etaj 0,84 0,365 2,10 1,39 10,23 1,39 F 13,97 0,10
T4-E3 Etaj 0,84 0,365 2,95 1,96 11,05 1,96 F 11,94 0,16
T5-E4 Etaj 3,19 0,365 100,60 18,15 54,82 18,15 F 43,69 0,42 18,15
T6-E5 Etaj 1,32 0,365 39,68 18,67 32,43 18,67 F 19,63 0,95 18,67
T7-E5 Etaj 4,68 0,24 327,95 43,53 82,94 43,53 F 45,77 0,95 43,53
T8-E6 Etaj 0,59 0,364 1,86 1,77 8,27 1,77 F 6,75 0,26
Pagina 44 din 47
lzid bzid Vf1T Vf21T Vf22T VcapT FbiT R3i VcapT (Fb)
T9-E7 Etaj 0,39 0,365 0,20 0,28 4,17 0,20 D 6,60 0,03
T10-E8 Etaj 1,94 0,24 17,44 5,10 19,50 5,10 F 26,59 0,19
T11-E10 Etaj 0,84 0,24 2,24 1,49 7,54 1,49 F 14,35 0,10
T12-E13 Etaj 0,20 0,24 0,18 0,52 2,00 0,18 D 4,03 0,05
T13-E15 Etaj 2,19 0,24 33,83 8,93 25,52 8,93 F 35,94 0,25
T14-E16 Etaj 1,88 0,365 28,50 8,64 30,05 8,64 F 25,10 0,34 8,64
T15-E20 Etaj 5,55 0,365 502,02 53,95 151,84 53,95 F 71,81 0,75 53,95
T16-E23 Etaj 2,32 0,365 37,43 9,15 35,31 9,15 F 30,55 0,30
T17-E24 Etaj 0,64 0,24 0,48 0,42 4,69 0,42 F 9,05 0,05
T18-E25 Etaj 0,66 0,365 2,19 1,86 9,12 1,86 F 7,64 0,24
T19-E26 Etaj 4,00 0,24 137,87 20,18 50,44 20,18 F 52,83 0,38 20,18
T20-E27 Etaj 5,05 0,24 333,60 40,27 90,49 40,27 F 63,73 0,63 40,27
T21-E29 Etaj 3,75 0,24 126,12 19,75 48,07 19,75 F 43,27 0,46 19,75
T22-E31 Etaj 5,45 0,24 388,42 43,45 105,38 43,45 F 61,15 0,71 43,45
T23-E32 Etaj 1,38 0,24 5,28 2,14 11,96 2,14 F 15,96 0,13
T1-P1 Parter 2,15 0,365 94,03 26,74 50,03 26,74 F 47,77 0,56 26,74
T2-P2 Parter 0,84 0,365 3,14 2,09 11,23 2,09 F 25,02 0,08
T3-P3 Parter 0,84 0,365 2,49 1,65 10,61 1,65 F 16,24 0,10
T4-P4 Parter 3,29 0,365 127,15 22,46 60,38 22,46 F 69,78 0,32 22,46
T5-P6 Parter 1,36 0,365 27,96 12,18 27,69 12,18 F 28,28 0,43 12,18
T6-P7 Parter 0,59 0,365 2,52 2,43 9,10 2,43 F 11,00 0,22
T7-P8 Parter 0,39 0,365 0,28 0,39 4,36 0,28 D 10,95 0,03
T8-P9 Parter 1,04 0,24 4,29 2,33 9,95 2,33 F 21,83 0,11
T9-P10 Parter 0,84 0,24 5,49 3,80 10,16 3,80 F 23,26 0,16
T10-P12 Parter 0,20 0,24 0,28 0,80 2,31 0,28 D 7,36 0,04
T11-P15 Parter 2,19 0,24 48,11 13,02 29,43 13,02 F 62,37 0,21
T12-P16 Parter 1,64 0,365 28,02 9,86 28,74 9,86 F 34,08 0,29
T13-P20 Parter 4,95 0,365 861,52 119,29 178,56 119,29 F 118,36 1,01 119,29
T14-P20 Parter 0,60 0,24 8,32 9,51 12,27 8,32 D 9,43 0,88 8,32
T15-P20 Parter 0,58 0,365 11,83 13,98 18,03 11,83 D 13,87 0,85 11,83
T16-P21 Parter 0,94 0,365 13,73 8,67 19,36 8,67 F 18,44 0,47 8,67
T17-P21 Parter 2,44 0,365 92,52 22,51 50,26 22,51 F 47,87 0,47 22,51
T18-P23 Parter 0,64 0,24 0,70 0,61 4,99 0,61 F 15,64 0,04
T19-P24 Parter 0,30 0,24 0,37 0,70 2,91 0,37 D 3,42 0,11
T20-P25 Parter 3,76 0,24 171,73 27,60 55,00 27,60 F 85,95 0,32 27,60
T21-P26 Parter 5,75 0,24 616,53 69,35 140,17 69,35 F 120,90 0,57 69,35
T22-P28 Parter 3,75 0,24 174,64 28,21 55,42 28,21 F 73,55 0,38 28,21
T23-P30 Parter 6,65 0,24 1312,01 152,10 241,56 152,10 F 137,46 1,11 152,10
T24-P30 Parter 1,48 0,24 64,99 33,85 35,84 33,85 F 30,59 1,11 33,85
Etaj 685,54 357,09
Ʃ= Ʃ=
Nivel Parter 1033,42 543,13
Total 2527,72 900,22
Pagina 45 din 47
- în directie longitudinală: - în directie transversală:
800,23 900,22
R3,L= = 0,43 R3,T= = 0,52
1844,07 1718,96
R3,L= 0,43 + 0,42 = 0,47

2
f) Determinarea modului de rupere și a indicatorului R3 - aportul stâlpișorilor în
preluarea încărcărilor
Conform P100-3/2019, în cazul pereților din zidărie confinată, pentru calculul forțelor
tăietoare se va ține seama de aportul elementelor de confinare, în conformitate cu prevederile
specificate în CR6.
Rezistența de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpișorul comprimat, prin
efectul de dorn, (VRd2) se va calcula cu relația:
VRd2 = λc  Aasc  fyd = 0,20  147,84  3000 = 88704 daN  - 887,04 kN 
unde:
Aasc - aria armăturii din stâlpișorul de la extremitatea comprimată - 147,84 cm2
(considerând un procent minim de armare pe secțiunea stâlpișorului, a rezultat o arie de
armătură de 147,84 cm2 - 8 bareØ14/stâlpișor) ;
fyd - rezistența de proiectare a armăturii din stâlpișorul comprimat - 3000 daN/cm2;
λc - factorul de participare al armăturii prin efectul de dorn - 0,20.
887,04
R3,beton= = 0,39
2259,59
g) Determinarea indicatorului R3 final
R3,L= 0,47 + 0,39 = 0,86
Pagina 46 din 47
4) Estimare presiune la baza fundației

Pentru estimarea presiuni la baza fundației se va adopta ipoteza în care presiunea
transmisă terenului de fundare este uniform distribuită.
În gruparea seismică se vor ține cont de următoarele date:
- greutate totală clădire - 6689,90 kN
- suprafață brută de fundație (talpă din beton în urma consolidării) - 85,57 m2
→ presiune estimată în gruparea fundamentală - 78,18 kPa
În gruparea fundamentală se vor ține cont de următoarele date:

- greutate totală clădire - 10131,94 kN
- suprafață brută de fundație (talpă din beton în urma consolidării) - 85,57 m2
→ presiune estimată în gruparea fundamentală - 118,40 kPa
În urma estimării presiunii efective la baza fundației se poate constata că pentru o

suprafață brută de fundație cu considerarea încărcărilor de serviciu fără considerarea
coeficienților de siguranță se atinge valoarea de aproximativ 78,18 kPa, mai mică decât
presiunea convențională de calcul prevazută în Studiul Geotehnic (130,00 kPa).
În cazul în care se iau în considerare coeficienții parțiali de siguranță, presiunea
convențională atinge valoarea de 118,40 kPa.
În final se poate trage concluzia că la încărcări accidentale (încărcări utile peste cele
proiectate) presiunea convențională de calcul nu va depăși valoarea presiunii prevăzută în
Studiul Geotehnic.
Pagina 47 din 47
1 2 3 4 5 6 7
1975
225 315 300 3575 3575 305 295 225
3975 80 30 80 1375 775 275 775 175 775 275 775 162 150 130 55 2125
210 210 145 145 145 145 170 85
-0
Trotuar de protectie Trotuar de protectie
,4
,4
-0
5
2% ACCES 2%
225
225
425
425
425
425
425
C C
30
725
p=1,05m p=1,05m p=1,05m p=1,05m p=1,75m p=1,65m
30
20 +1,70
125 290 30 115 30 3275 30 3275 30 270 30 125 15 125
p=1,65m
Trotuar de protectie
100
105
115
55
85
P-16
205
podest
70
P-5 P-4
135x270x16 cm
5
257
2%
15
10
35
30
70
20
11 75 70 475 15 475 70 75
400
175 70 335 9 205 205
p=1,65m
205 12
85
55
375
160
8
400
13
30x17 cm
9 trepte
14
p=1,05m
465
465
P-13 P-14
145
65
35x17 cm
15
9 trepte
6
2%
16
15
5 -0 -0
,4 ,4
330
330
P-3 P-9 P-10 17 C-1 125 60 525 15 525 60 125 5 5
205 205
90
2475
80
18
425 580 30
3
425
p=1,05m
30
2
145
65
205
70
SOBA SOBA 1
60
20
270 35 70 70 70 50
10075
5
1007
205 205
90
30
30
30
30
565 30 170 425
30 70 480
ACCES
P-12 P-11 T-2 3 trepte
265
265
250
265
210
350
150
145
205 SOBA
80
p=1,05m
30x15 cm
145
65
P-2
1245
1245
170
170
180 90 165 90 160
205
205 205
80
425 580 30 685 30 125 85 355
60
Ghiseu farmacie 205
295
295
30
30
425
205
205
80
80
P-8
4775
SOBA
335
30 140 165 60 185
225
45
5
,4
,4
205 205
-0
-0
90
30
30
265
15
70
P-7
205
205
70
70
140
P-15
595
45 65 40
205
80
465
205
675
425
5
195 20 195 20 150 30
12
495
10
p=1,05m p=1,05m p=1,05m
20
T-1 P-1 P-6

ACCES
340
3 trepte
30
210
256
B B
135
2%
30x15 cm
p=1,65m
40 10
P-15'
80
255
55
LEGENDA:
190
T-3
20
45
5 5
3 365 3
1925
5
42 165 10 390 42
192
105 160
425
-0,30 - Perete exterior din caramida 240x115x68 mm;
p=1,65m
200
200
40
55
80
5
142
3 24 3
30
p=1,05m p=1,05m p=1,05m p=1,05m - Perete interior / exterior din caramida 240x115x68 mm;
70
65
p=1,05m
425
425
A A
42
20
- Perete interior despartitor;
225
5
22
- Perete demolat din functionalul proiectat initial;
-0 Trotuar de protectie ACCES Trotuar de protectie
,4
5
- Gol zidit / plombat in perete existent;
,4
5 2% 2%
3725 70 2225 525 100 60 775 80 775 80 775 55 875 100 30 100 30 100 30 100 725
-0
145 210 145 145 145 145 145 145 145
225 315 300 3575 3575 305 295 225 - Perete / Placare din gips carton;
665 660 650 200
2175
1 2 3 4 5 6 7
Scara
1:50
PLAN PARTER
FIGURA 1
SITUATIE EXISTENTA
1 2 3 4 5 6 7
1975
225 315 300 3575 3575 305 295 225
5 5 5 5
400 77 30 77 140 77 275 77 5
175 775
275 77 5
162 150 130 55 212 5
145 145 145 145 145 145 170 85

225
225
425
425
425
425
425
C C
30
725
p=1,05m p=1,05m p=1,05m p=1,05m p=1,05m p=1,05m p=1,65m p=1,65m
+1,70
425 280 30 125 30 115 30 3275 30 3275 30 270 30 125 15 125
p=1,65m
C-1
100
55
85
podest
135
135x270x16 cm
5
257
15
10
70
11 75 70 475 15 475 70 75
p=1,65m
9 205 205
12
85
55
375
160
8
400
13
30x17 cm
9 trepte
14
p=1,05m
465
465
465
E-4 E-5
145
65
35x17 cm
15
9 trepte
6 +3,20 +3,20
16
15
5
330
E-11 E-10 E-8 E-7 17 125 60 525 15 525 60 125
205 205
90
+3,20 +3,20 +3,20 +3,20 4
80
250
18
425 280 30 270 30
19 3
p=1,05m
30
145
65
205
70
SOBA SOBA
60
20
270 35 70 70 70 50
10075
10075
205 205
90
30
30
30
90 80 275 80 55
p=1,05m
50
E-1
+4,25
+3,40
10
205 205
265
265
145
145
145
145
p=1,05m
E-9 +3,20
145
65
+3,20
1245
1245
425
205
170
150
580 30 685 30 565
205
80
90 80 150 70 60 70 60 180 90 165 90 160 125 85 170 90 95
205 205 205 205 205 205 205
60
90
30
30
30
30
E-6
SOBA
4775
+3,20
p=1,05m
325
SOBA
SOBA
SOBA
100
225
60
265
290
E-12 E-13 E-14 30 280 20 265 425

+3,20 +3,20 +3,20
1575
5975
E-3 E-2
205
280 30 100 20 150 30
80
465
465
465
+3,20 +3,20
70 30
5
12
205
p=1,05m p=1,05m p=1,05m
20
p=1,05m
+2,80
150
145
30
B B
p=1,65m
40 10
205
70
80
55
LEGENDA:
B-1
30
20
45
3 365 3
1925
1925
he
425
- Perete exterior din caramida 240x115x68 mm;
pe
+3,20
p=1,65m
200
ng
205
40
55
80
70
5
137
3 24 3
30
p=1,05m p=1,05m p=1,05m p=1,05m - Perete interior / exterior din caramida 240x115x68 mm;
5
65
p=1,05m
425
425
A A
20
- Perete interior despartitor;
225
225
3725 70 2225 525 80 80 775 80 775 80 775 55 875 100 30 100 30 100 30 100 725 - Perete demolat din functionalul proiectat initial;
145 210 145 145 145 145 145 145 145
5 5 5 5
22 315 300 357 357 305 295 22
- Gol zidit / plombat in perete existent;
665 660 650
1975
- Perete / Placare din gips carton;
1 2 3 4 5 6 7
Scara
1:50
PLAN ETAJ
FIGURA 2
SITUATIE EXISTENTA
1 2 3 4 5 6 7
2120
95 315 300 3575 3575 305 295 95
725 1975 725
+7,00
725
725
95
95
C C
36,88% 36,88%
10075
10075
+3,40
36,88%
36,88%
+7,00
+7,00
1390
1390
1245
1245
+9,55
+9,55
+2,80
B B
1925
1925
36,88% 36,88%
A A
95
95
5
725
72
+7,00
5
72 1975 725
95 315 300 3575 3575 305 295 95
2120
1 2 3 4 5 6 7
Scara
1:100
PLAN INVELITOARE
FIGURA 3
SITUATIE EXISTENTA
Corp
DISPENSAR
P+1E
F1 F1
+9,95 FATADA PRINCIPALA +9,95
+9,55 +9,55
6 6
36,88% 36,88%
4
4
+7,00 +7,00
Pod Pod
+6,15 5 5 +6,15
+5,70 2 2 +5,70
+4,25 +4,25
1 4 +3,40
+3,20 1 +3,20
Etaj I Etaj I
4
F +3,00
+2,80 a
+2,50 r 2 2 +2,50
m
a
2
c
+1,05 i
+1,05
e
1
3
7 7
Parter Parter
-0,45 -0,45
225 315 300 3575 3575 305 295 225

225 665 660 650 200
2400
1 2 3 4 5 6 7
LEGENDA
1. Tencuiala decorativa pe baza de ciment - culoare portocaliu / corai;
2. Tamplarie cu rama din lemn si ochi de sticla - culoare corai (cu / fara gratii metalice);
3. Tamplarie cu rama din PVC si ochi de sticla - culoare alb (cu / fara gratii metalice);
4. Invelitoare din tabla zincata, cu placi plane faltuite;
5. Sistem pluviale (jgheab si burlan) din tabla zincata;
6. Cos de fum din caramida;
7. Soclu, tencuiala decorativa pe baza de ciment - culoare corai;
Scara
1:100
FATADA PRINCIPALA
FIGURA 4
SITUATIE EXISTENTA
F2 F2
+9,95 FATADA SECUNDARA +9,95

+9,55 +9,55 Corp
DISPENSAR
6 6 P+1E
36,88% 36,88%
4
4
+7,00 +7,00
Pod Pod
+6,15 5 5 +6,15
+5,70 2 +5,70
2 +4,25
+4,85
+3,40
1
+3,20 4 4 +3,20
Etaj I Etaj I
+3,00
1 +2,80
+2,50 +2,50
1 2 2 +1,05
+1,65
7 7
Parter Parter
-0,45 -0,45
225 295 305 3575 3575 300 315 225

200 1975 225
2400
7 6 5 4 3 2 1
LEGENDA
3. Tamplarie cu rama din PVC si ochi de sticla - culoare alb (cu / fara gratii metalice);
5. Sistem pluviale (jgheab si burlan) din tabla zincata;
7. Soclu, tencuiala decorativa pe baza de ciment - culoare corai;
Scara
1:100
FATADA SECUNDARA
FIGURA 5
SITUATIE EXISTENTA
+9,95 FATADA LATERAL DREAPTA
+9,55 +9,55
6
36,88%
4
36,88%
+7,00 5 5 +7,00
Pod Pod
+6,15 +6,15
+5,70 2 +5,70
+4,25
+4,85
1
+3,20
+3,40 4 +3,40
+3,20
Etaj I Etaj I
+3,00 +2,10 1 +3,00

+2,50
+1,65
7 3 7
Parter Parter
-0,45 -0,45
225 1925 10075 225

495 350 400
1245
A B C
+9,95 FATADA LATERAL STANGA F4 F3

+9,55 +9,55
6 Corp
36,88% DISPENSAR
4 P+1E
36,88%
+7,00 5 5 +7,00
Pod Pod F4 F3
+6,15 +6,15 LEGENDA
+5,70 2 2 +5,70 3. Tamplarie cu rama din PVC si ochi de sticla - culoare alb (cu / fara gratii metalice);
+4,25 +4,25 5. Sistem pluviale (jgheab si burlan) din tabla zincata;
+3,40 +3,40 7. Soclu, tencuiala decorativa pe baza de ciment - culoare corai;
+3,20 1 +3,20
Etaj I Etaj I
4
+3,00 +3,00
+2,50
3
+2,10
+1,05
3
7 7
Parter Parter
-0,45 -0,45
225 1925 10075 225

Scara
1245
1:100
FATADA LATERAL DREAPTA / FATADA LATERAL STANGA
C B A FIGURA 6
SITUATIE EXISTENTA
1 2 3 4 5 6 7
2035
525 315 300 3575 3575 305 295 525
525
525
875
875
875
C C
Termosistem
435
435
zidarie
interior exterior
635
Hidroizolatie Sort din
875 550 60 2975 60 2975 60 535 875 (cart. bit.) tabla
4
10075
10075
60
60
3
2 -0,35
40
1
1305
1305
15 10
265
min. 10 cm
60
-0,825
4475
-1,05
60
220
435
120
310
B B
75
1925
1925
A A
875
875
525
525
30
525 315 300 3575 3575 305 295 525 -2,20
725 600 710
5
1 2 3 4 5 6 7 -2,25 -2,25
min. 15 cm
LEGENDA:
1 - Pamant compactat in straturi de 10 cm;
2 - Balast compactat (15 cm);
3 - Folie polietilena;
4 - Placa trotuar (10 cm) din beton (C12/15) armata cu plase sudate
a) - Termosistem zidarie:
- vata minerala 10cm;
- tencuiala decorativa.
b) - Termosistem fundatie:
- polistiren extrudat 5 cm;
- hidoizolatie;
- tencuiala soclu.
Scara
1:100
PLAN CONSOLIDARE FUNDATII
FIGURA 7
SECTIUNE CARACTERISTICA

Expertiza Tehnica

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Expertiza Tehnica

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

REABILITAREA, EXTINDEREA, MODERNIZAREA ȘI DOTAREA

- imobil situat în sat Oinacu, comuna Oinacu, județul Giurgiu

Beneficiar Expert tehnic atestat

REABILITAREA, EXTINDEREA, MODERNIZAREA ȘI DOTAREA DISPENSARULUI UMAN

1) DATE PRIVIND EXPERTIZA TEHNICĂ

3) EVALUARE CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ

5) NORME TEHNICE PRIVIND MĂSURI DE SECURITATE ȘI SĂNĂTĂTE ÎN

REABILITAREA, EXTINDEREA, MODERNIZAREA ȘI DOTAREA

Expert tehnic atestat MDRAPFE

1) DATE PRIVID EXPERTIZA TEHNICĂ

Obiect: REABILITAREA, EXTINDEREA, MODERNIZAREA ȘI DOTAREA

Expert tehnic atestat: dr. ing. Daniel C. DIACONU

Certificat de atestare: 336/ 08.06.1993 (valabil până la 08.06.2023)

Cerințele: A.1/ A.2/ A.3/ A.8/ A.10/ A.11

Data expertizei: IUNIE 2021

Elaboratori: ing. Claudiu Aolăriței

ing. Mădălina Movilă

1.2. Copie după actul de atestare al expertului tehnic

1.3. Raportul sintetic

REABILITAREA, EXTINDEREA, MODERNIZAREA ȘI DOTAREA

„ REABILITAREA, EXTINDEREA, MODERNIZAREA ȘI DOTAREA DISPENSARULUI UMAN,

Principalul scop al acestei Expertize Tehnice, constă în:

2.2. Reglementări tehnice

2.3. Activități desfășurate pentru întocmirea expertizei

2.4. Date care au stat la baza expertizei tehnice

2.5. Caracterizarea amplasamentului

2.6. Descrierea amplasamentului

Fig. 1 – Amplasare teren în comuna Oinacu

Conform Extrasului de Carte Funciară pe amplasament se află un singur corp de clădire,

Orientarea Vecinătate Latură

* Studiu topografic întocmit de S.C. Adonica Consulting S.R.L.

3) EVALUARE CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ

3.2. Evaluarea cantitativă a construcției – INDICATOR R3

- calculul la forță laterală static echivalentă (LF);

3.3. Calculul structural

3.4. Stabilirea clasei de risc seismic

3.5. Sinteza evaluării

Pe baza valorilor indicatorilor „R”, ca măsură a performanţei seismice aşteptate, în urma

Lucrările de intervenţie vor fi efectuate în contextul general de lucrări de reabilitare,

Grosimea totală a placării va fi de maximum 50 mm.

În urma lucrărilor de intervenție, corpul de clădire se va încadra în clasa de risc seismic Rs

- pentru ansamblul constructiei:

- aportul stâlpișorilor în preluarea încărcărilor:

R3= 0,61 + 0,37 = 0,98 - corespunzător RsIV

Scenariul 2 – Remedierea fisurilor existente și înlocuire

Lucrările de intervenţie vor fi efectuate în contextul general de lucrări de modernizare și

Materialele utilizate pentru repararea fisurilor trebuie să aibă următoarele proprietăţi:

- sporirea rezistenţei şi rigidităţii prin placare cu beton armat;

Măsurile enumerate mai sus nu au caracter limitativ, ele urmând a fi detaliate şi

5) NORME TEHNICE PRIVIND MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNATATE ÎN

Sistemul legislativ național cuprinde:

- Hotărâri de Guvern referitoare la cerințele minime de securitate și sănătate în muncă

5.2. Cerințe minime privind apărarea împotriva incendiilor

Intervențiile descrise mai sus nu sunt de natură a afecta integritatea elementelor

Expert tehnic atestat,

Foto 1 – Fațadă principală (parțial)

Foto 2 – Fațadă principală (parțial)

Foto 3 – Fațadă lateral dreapta (parțial)

Foto 4 – Fațadă lateral dreapta (parțial)

Foto 5 – Fațadă secundară (parțial)

Foto 6 – Aspecte interior – Hol

Foto 7 – Aspecte interior - Sală de așteptare

Foto 8 - Aspecte structurale - șarpantă