COLEGIUL ECONOMIC RÂMNICU VÂLCEA

Calea lui Traian nr.91, Rm.Vâlcea

Tel: (+40)250/733063, Fax: (+40)250/736267

E-mail: colegiuleconomicvl@rdslink.ro

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENŢELOR PROFESIONALE
NIVEL 3

CALIFICAREA:TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Profesor îndrumător ,
GEORGESCU LIVIA
Elev,
POPA ELENA DIANA
CLASA a XII-a D

2011-2012
CONTABILITATEA MĂRFURILOR LA
S.C.COMAT S.A.
VÂLCEA

2
 Cuprins

ARGUMENT...............................................................................2
CAPITOLUL I – Contabilitatea marfurilor...............................5-19
1.1 Delimitari si structuri contabile privind marfurile…….........
1.2 Metode de organizare a contabilitatii marfurilor …
1.3 Contabilitatea analitica si sintetica a marfurilor…...........................
CAPITOLUL II Prezentarea Societatii Comerciale "COMAT SA VALCEA"....19-20
2.1 Coordonate ale obiectului de activitate al societatii comerciale..........
2.2 Aspecte specifice privind organizarea societatii comerciale............
CAPITOLUL III Monografie contabila - studiu de caz
privind marfurile evaluate – prin metoda inventarului intermitent...20-30
BIBLIOGRAFIE................................................................30-31
ANEXE.............................................................................32-33

3
 ARGUMENT

De-a lungul timpului,stiinta studierii marfurilor a purtat diferite denumiri,dintre care

cea mai cunoscuta este aceea de "Merceologie".Cuvantul de "Merceologie" deriva din
latinescul"merx","mercis" si grecescul logos(stiinta,cunoastere)."MARFA"este un cuvant de
origine maghiara si provine din "marha"-vita.In trecut,semnificatia cuvantului marfa a fost
diferita fata de cea actuala .Se folosea cu semnificatia de avere,avutie,animale.De asemenea
cuvantul "negot",la plural,"negoate" era folosit cu sensul de comert,dar si de marfa.
Dictionarul de merceologie defineste marfa astfel:
"Produs al muncii omenesti care satisface o nevoie sociala si care este destinat
schimbului prin procesul de vanzare-cumparare,fiind rezultatul unei activitati
economice,destinata satisfacerii trebuintelor altor persoane decat producatorii."Nevoia
cunoasterii marfurilor a aparut inca din faza schimbului in natura care crea o apreciere corecta a
bunurilor care se schimbau.Activitatea omului este indreptata in primul rand,spre satisfacerea
nevoilor existentiale.Ea nu poate fi intamplatoare,spontana ci are un caracter rational.Numai in
acest fel,omul reuseste sa-si satisfaca necesitati nelimitate cu resurse limitate.
O data cu aparitia banilor s-au realizat schimburi pe scara larga,punandu-se bazele
comertului. insotesc orice activitate economica avand importanta deosebita in economia de
pata,fiind,potrivit expresiei lui Paul Samuelson:"Sangele care iriga sistemul economid.
Banii cu mult timp in urma,din necesitatea facilitarii schimbului,realizat initial sub forma de
troc-schimbuul direct dintre doua bunuri sunt un simbol al avutiei si confera putere economica
detinatorului lor.
In cadrul contabilitatii,un loc important il ocupa si inregistrarea principalelor operatiuni
economice ce au loc la nivelul unei societati comerciale de desfacere cu amanuntul.In cazul in

4
care nu s-ar efectua inregistrarea sistematica si cronologica a tuturor operatiunilor
economice,care constituie o sursa reala de informatii,comertul cu amanuntul s-ar desfasura in
mod haotic,la nivelul societatii comerciale inregistrandu-se minusuri sau plusuri nejustificative.O
gestionare eficienta a stocurilor,o desfacere ritmica si constanta a productiei asigura o corecta
utilizare in continuare pentru a reamprospata stocurile materiale cu produse noi,de o calitate
superioara ce va satisface necesarul de cerere a produselor pe piata,toate acestea reprezentand
perpetuarea activitatii societatii comerciale si realizarea de noi obiective ale acesteia.
Pe baza consultarii materialului bibliografic in domeniu am incercat sa cuprind intr-o
forma accesibila,notiunile ce fac obiectul societatii comerciale cu amanuntul si inregistrarea
acestora in contabilitate.Ca urmare a modului in care este structurata lucrarea si a informatiei pe
care le cuprinde referitoare la tema in discutie materialul poate fi un real folos pentru intelegerea
si desfasurarea corecta a comertului cu amanuntul si stabilirea cotei de ados comercial in functie
de produse si cererea acestuia pe piata.Practicarea unei cote mari de adaos la produse greu
vandabile va determina blocarea unor mijloace banesti,ceea ce nu este deloc indicat in comertul
cu amanuntul.Pentru a-si realiza obiectul de activitate in vederea obtinerii de profit, orice
intreprindere cu activitate industriala, comerciala, de servicii sau de alta natura, efectueaza in
mod curent tranzactii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii.
Operatiile curente de cumparari si vanzari de bunuri si servicii dau continut functiei
comerciale a unei firme si se efectueaza pe baza politicilor de cumparari si vanzari stabilite de
managerii firmei.
In cadrul societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor la pret
cu amanuntul numarul tranzactiilor de cumparari si vanzari este nelimitat in cursul unei perioade
de gestiune luata in considerare, deoarece marfurile sunt acele elemente de stocuri care se
achizitioneaza in vederea revanzarii fara a suferi modificari sau cu modificari
neesentiale .Derularea operatiunilor de cumparari si vanzari de marfuri se face de regula plecand
de la pretul de vanzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adica pretul definitiv
negociat intre vanzator si cumparator. Marfurile la pret de vanzare cu amanuntul presupun o
evaluare initiala la pret de vanzare , ajungandu-se la valoarea pretului cu amanuntul prin
aplicarea marjei brute.
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor il
reprezinta forma circulatiei : cu ridicata (en gross) sau cu amanuntul (en detail). In cazul

5
circulatiei marfurilor en-gros, vanzarea se face pe baza de documente, incasarea urmand a se
realiza ulterior, prin virament, si, de aici, necesitatea interventiei unui cont anume, 411 "Clienti",
care sa evidentieze creantele din momentul vanzarii marfurilor pana in momentul incasarii lor, in
cazul circulatiei en detail, vanzarea se face, de regula, cu plata imediata, in numerar. Un alt factor
de influenta il constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosita :
" inventarul permanent " sau " inventarul intermitent". In primul caz, contul de marfuri este
folosit pe masura ce au loc operatiuni cu marfuri, evidentiind toate intrarile si toate iesirile, astfel
incat, in orice moment, prin soldul sau, acest cont indica valoarea marfurilor in stoc, permitand
controlul gestionar, daca in acest scop se efectueaza si inventarierea faptica a stocurilor.
In cazul inventarului intermitent, contul de marfuri intervine numai la sfarsitul lunii, cand,
pe baza inventarului faptic se determina valoarea marfurilor in stoc, care se "blocheaza" in acest
cont, diminuandu-se cheltuielile cu marfuri, inregistrate la un cont anume, destinat acestui scop,
cu ocazia intrarilor de marfuri. La inceputul exercitiului urmator intervine din nou contul de
marfuri care se crediteaza, valoarea stocului initial fiind preluata din nou de contul de cheltuieli
privind marfurile.
Tema proiectului pe care am ales-o este "Contabilitatea marfurilor " .In cadrul acestui
proiect am combinat teoria acumulata pe parcursul a IV ani de liceu si
practica . In CAPITOLUL II am prezentat Societatea Comerciala COMAT SA Valcea .Acest
capitol evoca scurtul istoric, organizarea si functionarea societatii, relatiile cu furnizorii si
clientii, modul de organizare al contabilitatii .CAPITOLUL II "CONTABILITATEA
MARFURILOR " .

CAPITOLUL I CONTABILITATEA MARFURILOR

1.1.Delimitari si structuri contabile privind marfurile

Marfurile reprezinta o categorie importantä de stocuri, care, in circuitul lor de la

producätori pana la consumatori, genereaza un volum foarte mare de operatii economico-
financiare ce se efectueaza prin intermediul unui numar deosebit de mare agenti economici, cu
diferite profiluri de activitate comerciala. Astfel, se poate considera ca exista 3 categorii
importante de unitati patrimoniale cu profil comercial si anume: en gros sau cu ridicata, en detail

6
sau cu amanuntul si mixte.Unitatile comerciale en gros sunt cele care asigura desfasurarea
acestei forme de circulatie a märfurilor, efectuand operatiuni de cumparare a bunuribor de
consum, in cantiati mari si foarte mari, de la producätorii si furnizorii interni si externi, precum si
de vanzare a lor in partizi (loturi) mari catre alti agenti economici, de regula cu profil comercial
en detail inclusiv de alimentatie publica. Vanzarile se pot efectua si catre alte unitati
patnimoniale, de asemenea, cu profil comercial en gros.
Unitatile comerciale cu profil en detail realizeaza aceasta forma de circulatie a marfurilor
efectuand cumpararea acestor bunuri, de regula, de la unitatile en gros, dar si de la producatorii si
furnizorii interni, in partizi (loturi) mici sau relativ mici, precum si vanzarea lor catre populatie,
inclusiv prin unitati de alimentatie publica. Märfurile se vand in starea in care au fost cumparate
sau dupa o prelucrare prealabila in vedere consumului in unitati operative special amenajate
(restaurante, bufete s.a.).
Unitätile comerciale mixte efectueaza atat operalii comert en gros, cat si en detail.
Pentru unitatile comerciale amintite anterior este caracteristic faptul cä au ca obiect de activitate
principal sau complementar atat cumpararea, cat si revanzarea marfurilor in scopul obtinerii unui
profit. Aceste unitati desfäsoara, de regula activitati ce se incadreaza in diverse domenii de
activitate.
In categoria marfurilor, care au o structurä eterogenä se includ atat bunurile pe care agentul
economic le cumpara vederea vänzarii in starea in care au fost achizitionate, cät si produsele
finite transferate de unitatile producatoare in magazinele proprii de prezentare si desfacere,
precum si acele active circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor consumabile,
obiectelor de inventar, ambalajelor s.a. devenite disponibile in cadrul patrimoniului unitätii
economice si care vand tertilor asa cum au fost cumparate.
In ceea ce priveste vanzarea ultimelor elemente de stocuri amintite mai sus se mentioneaza ca,
dupa realizarea acestei operatii, se inregistreaza numai scriptic in debitul contului de marfuri
(371), prin corespondenta cu creditul conturilor corespunzätoare naturii lor (301, 302, 303, 381
etc.) si nu ocazioneaza aspecte specifice privind evaluarea si preturile de inregistrare in
contabilitate.
Totodata este justificat sa se aibä in vedere, atunci cand este cazul, translocarea diferentelor
de pret aferente in creditul sau debitul contubui 378 "Diferente de pret la marfuri" dupa cum sunt
favorabibe si respectiv nefavorabile, prin corespondenta cu debitul sau creditul conturilor de

7
diferente corespunzätoare activelor circulante materiale in cauza (308, 388).
Aceasta modalitate de solutionare contabila asigura majorarea, pe de o parte, a cheltuielior si
implicit a costului de productie numai cu ceea ce se consumä efectiv pentru obtinerea produselor
finite, iar pe de alta parte a cheltuielilor privind marfurile cu sumele ce privesc vanzarea
celorlalte elemente de active circulante materiale.
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata intr-o anumita masura de pretul de
inregistrare ce se utilizeaza si care, in functie de categoria in care se incadreaza unitatea
patrimonialä si implicit de optiunea sa, poate fi costul efectiv de achizitie, pretul prestabilit
(standard), pretul cu ridicata sau pretul cu amanuntul.Costul efectiv de achizitie este
recomandat in cazul unitatilor care comercializeaza un numar relativ redus de sortimente de
marfuri, cu o frecventa redusa a intrarilor si iesirilor, dar in cantitati mari. Caracteristica de baza
a acestei metode consta in evaluarea marfurilor si implicit a operatiilor de intrari si iesiri la pretul
efectiv de aprovizionare, care in conditiile actuale este fluctuant, fapt ce creaza anumite
dificultati in legatura cu evaluarea iesirilor din gestiune.
In situatia utilizarii costului de achizitie ca pret de inregistrare este justificata crearea in
cadrul contului 371 ,,Marfuri" a doua conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau de
cumparare (371.01) si celalalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare si alte consumuri
similare (371.02), ambele cu functia contabila de activ, insa ultimul cu repartizare lunara
proportionala cu marfurile vandute, pe baza de coeficient mediu. Pentru operatiile de iesire din
patrimoniu, in functie de specificul si interesele agentului economic, se poate adopta una dintre
cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.)

1. Metoda costului mediu ponderat (CMP)

Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala a stocului initial
(Si) plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus
cantitatile intrate(qi):
CMP = Si + Vi
qs + qi
Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante:
a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare, unde CMP este obtinut prin

8
 urmatoarea formula:
CMP = Si + Vi
qs + qi
b. Varianta actualizarii CMP in functie de durata medie de stocare
Numar de = Cantitati intrate (qi) = 3000 = 3
Rotatii Stocul mediu (qs) 1000 rotatii

In aceasta situatie durata medie de stocare este de:

12 luni / 3 rotatii = 4 luni.Astfel, costul mediu ponderat al aprovizionarilor din ultimele patru
luni este:

CMP = 15.000 + 40.000 = 55.000 = 18.333,33 lei

1.000 + 2.000 3.000
Stocul final este evaluat la 18.333.333 lei . Aceasta valoare este mai mica decat cea rezultata
din prima varianta.Prin varianta actualizarii periodice a CMP, in conditiile cresterii preturilor prin
inflatie, pretul de evaluare al stocului final este mai mic decat ultimul pret de aprovizionare,
astfel ca valoarea iesirilor va fi mai mare decat in prima varianta, influentand cheltuielile de
exploatare si rezultatele finale.

2. Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO)

Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al
primului lot intrat, iar pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la
costul de achizitie al lotului urmator in ordine cronologica.Din aplicarea metodei FIFO la datele
luate spre exemplificare, rezulta urmatoarea evaluare a iesirilor si stocurilor. Prin aceasta metoda
iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea intrarii loturilor in gestiune.
3. Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO)

Potrivit acestei metode, iesirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat, iar dupa epuizarea
lotului, cantitatile iesite vor fi evaluate la costul lotului anterior.Prin aceasta metoda iesirile se
estimeaza la valoarea de intrare in ordinea inversa intrarii loturilor in gestiune.

9
4. Metoda costului standard

Potrivit acestei metode, intreprinderile in cadrul contabilitatii interne de gestiune, pot sa

determine costurile si preturile prestabilite pentru a evalua stocurile folosind costurile standard.
In cazul folosirii acestei metode de evaluare, bunurilor li se stabilesc, anticipat, costurile fixe de
inregistrare, cu ajutorul carora se evalueaza si inregistreaza intrarile si iesirile. Diferentele dintre
costul de inregistrare si costurile efective de achizitie sau de productie se evidentiaza in conturi
distincte.
Intre costurile de achizitie si costul standard sunt inregistrate diferente care au fost
evidentiate distinct. Aceste diferente se repartizeaza la sfarsitul lunii asupra valorii bunurilor
iesite si asupra stocului existent cu ajutorul coeficientului de repartizare al diferentelor de pret,
aceasta calculandu-se prin inmultirea valorii bunurilor iesite cu coeficientul calculat.
Indiferent de metoda de contabilitate adoptata pentru evidenta stocurilor, evaluarea lor
reprezinta o problema a carei rezolvare depinde de complexitatea structurii stocurilor.Pretul cu
amanuntul sau cel de vanzare en gros se utilizeaza numai in cazul marfurilor, putand fi adoptat
de oricare agent economic cu profil comercial, en detail, en gros sau mixt. De altfel, acest pret se
justifica in conditiile unui comert cu articole si sortimente numeroase si o frecventa mare a
intrarilor si iesinilor, precum si in situatia organizarii evidentei analitice dupa metoda global-
valorica, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizarii lui si in cazul evidentei cantitativ-valorice pe
sortimente de märfuri.Pretul analizat, datorita modificarilor cu caracter oarecum frecvent ale
pretunilor de cumparare, adaosurilor comerciale si altor cauze, se poate reduce sau majora, dupa
caz, pe baza de inventar, atunci cand este necesar. Aceasta operatie nu contra-vine prevederilor
contabile in vigoare intrucat nu se afecteaza vaboarea de intrare in patnimoniu la costul efectiv
de achizitie.Pretul cu amänuntul sau de vanzare en gros se stabileste de cätre agentul economic
pnin luarea in calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, insa atunci cand situatia
de pe piata se schimba este normal sa se majoreze sau diminueze adaosul comercial si implicit
pretul de vanzare, pe baza de inventar de schimbare de preturi, cu inregistrarea corespunzatoare
in contabilitate.
Altfel spus, majorarea sau reducerea pretului cu amanuntul sau a celui de vanzare en gros
pana la nivelul costului de achizitie respecta regulile si principiile contabile, find un drept

10
exclusiv al agentului economic care poate lua asemenea decizie atunci cand apreciaza ca este
necesar pentru valorificarea in conditii avantajoase a marfurilor si pentru evitarea unor riscuri.
In legatura cu pretul de vanzare cu amanuntul se impune precizarea ca in cazul agentilor
economici neplatitori de TVA (cu cifra anuala de afaceri sub 1,5 miliarde lei sau care beneficiaza
de prevederi legale exprese) el contine, pe langa elementele cunoscute, si TVA facturata de
furnizori si reprezinta atat pretul de vanzare catre populatie, cat si pretul de evidenta sau de
inregistrare in contul de märfuri.Totodata, se retine ca pentru märfurile lent si greu vanda bile la
care se impune practicarea unor preturi de vanzare sub nivelul costului efectiv de achizitie este
necesar ca la inventarierea anuala, sa se constituie provizioane pentru depreciere.
In legatura cu acest ultim aspect, precum si in ceea ce priveste marfurile cu perioada de
valabilitate expirata, degradate sau depasite calitativ si totodata neimputabile, se mentioneza ca,
potrivit reglementarilor in vigoare, consiliul de administratie al agentului economic, fära vreo
alta aprobare, are competente sa decidä efectuarea operatiei de declasare si casare.Pretul de
vanzare cu amanuntul, exclusiv TVA, sau en gros se reflecta in contul de marfuri (371) si este
format din costul efectiv de achizitie (pretul facturat de furnizor si cheltuielile de transport-
aprovizionare) si adaosul comercial.
In ceea ce priveste utilizarea pretului cu amanuntul sau de vanzare en gros se mentioneaza
ca, in activiatea practica, in vederea respectarii regulilor generale de evaluare privind intrarea in
patrimoniu la costul efectiv de achizitie si totodata pentru evitarea interpretarilor de natura
fiscala se considera ca este necesar si totodata nu contravine reglementarilor in vigoare sa se
deschida doua conturi analitice distincte la contul sintetic 378 ,,Diferente de pret la marfuri" si
anume:
- 378.01 ,,Diferente de pret la marfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare", cu
functia contabila de activ si;
- 378.02 ,,Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial", cu functia contabila de
pasiv, conturi asupra carora se va reveni ulterior.Pretul cu amanuntul sau de vanzare catre
populatie, exclusiv TVA, se determina prin adäugarea la pretul de cumparare (facturare) negociat
cu furnizorul a adaosului comercial considerat de agentul economic ca fiind posibil de realizat.La
randul sau, pretul cu amanuntul total sau de vanzare catre populatie, inclusiv TVA, se calculeaza
prin adaugarea la pretul cu amanuntul amintit anterior a cotei legale de TVA. Acest pret
reprezinta pretul de inregistrare in contabilitate a marfurilor de catre agentii economici care

11
adopta aceasta varianta de evaluare.
Exemplu privind formarea pretului cu amanuntul
* valoarea la pret de cumparare fara tva : 1.000 lei
* Tva : 1.000 x 24 % = 240 lei
* total factura = 1.240 lei
Varianta 1 : Entitatea nu este platitoare de TVA
Calcularea pretului cu amanuntul : Pa = Cost de achizitie ( Ca) + Adaos comercial ( Ac)
* costul de achizitie = totalul facturii = 1.448lei
* adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 1.240 x 20 % = 248 lei
* pretul cu amanuntul = 1.240 + 248 = 1.428 lei
Varianta 2 : Entitatea este platitoare de TVA
Calcularea pretului cu amanuntul cu TVA : Pa = Ca + Ac + TVA neexigibila
* costul de achizitie = valoarea la pretul de cumparare fara TVA = 1.000 lei
* Adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 1.000 xb 20 % = 200 lei
* TVA neexigibila = ( costul de achizitie + adaosul comercial ) x 24 % = 248 lei
* pretul cu amanuntul cu TVA = 1.000 + 200 + 248 = 1.448 LEI

Pret de vanzare cu ridicata sau en detail este format din costul de achizitie plus un adaos
comercial care se stabileste in functie de nivelul preturilor de pe piata la sortimentul respectiv de
marfuri.
Exemplu privind formarea pretului cu amanuntul
* valoarea la pret de cumparare fara tva : 1.000 lei
* Tva : 1.000 x 24 % = 240 lei
* total factura = 1.240 lei
Varianta 1 : Entitatea este platitoare de TVA
Calcularea pretului cu ridicata : Pr = Cost de achizitie ( Ca) + Adaos comercial ( Ac)
* costul de achizitie = totalul facturii = 1.000 lei
* adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 1.000 x 20 % = 200lei
* pretul cu ridicata = 1.000 + 200 = 1.200 lei

1.2 Metode de organizare a contabilitatii marfurilor

12
 Metodele de organizare a contabilitatii marfurilor sunt :
1. Metoda inventarului permanent:
· Metoda inventarului permanenta cost de achizitie
· Metoda inventarului permanent la cost standard
· Metoda inventarului permanent la pret de vanzare
2. Metoda inventarului intermitent
Metoda inventarului permanent asigura cunoasterea in orice moment a nivelului stocurilor ,
cu ajutorul conturilor de marfuri, realizandu-se in acest fel un inventar scriptic continuu. In acest
sens in contul "Marfuri" se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire , ceea ce permite
stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.
Determinarea nivelului stocurilor impune ca toate operatiunile de intrare-iesire sa fie evaluate la
acelasi tip de pret indiferent care ar fi acesta.
Plecand de la posibilele preturi de evaluare, metoda inventarului permanent se poate prezenta
in mai multe variante:
a) Inventar permanent la cost de achizitie
b) Inventar permanent la cost standard
c) Inventar permanent la pret de vanzare
1.a .Metoda inventarului permanent la cost de achizitie
Se caracterizeaza prin evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor la cost de achizitie care de
regula este fluctuant pentru acelasi sortiment de marfa. Aceasta fluctuatie presupunecalculul
costului de achizitie aferent marfurilor vandute dupa anumite procedee si nume:
- procedeul costului mediu ponderat
- procedeul epuizarii succesive a stocurilor
Pentru reducerile de pret cu caracter comercial (bonificatii, remize, risturne):
Daca reducerile se acorda la facturarea marfii, determina reducerea pretului de vanzare la
furnizor, respectiv a costului de achizitie la client. In consecinta, furnizorul va reflecta in creditul
contului 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" pretul de vanzare redus, iar clientul in debitul
contului 371 "Marfuri" costul de achizitie redus.
Daca reducerile se acorda ulterior facturarii, se considera o cheltuiala de exploatare la
furnizorii care le acorda, reflectandu-se cu ajutorul contului 658 "Alte cheltuieli de exploatare" si

13
un venit din exploatare la clientul care le primeste, reflectandu-le cu ajutorul contului 758 "Alte
venituri din exploatare."
1.b Metoda inventarului permanent la cost standard
Metoda se poate aplica in conditiile unei relative stabilitati a preturilor, astfel incat, inainte de
corectarea cu diferentele, costul standard al marfii iesite sa aiba o valoare informationala ( fiind
foarte apropiat de costul efectiv de achizitie).
Principiile metodei
Ø evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri la cost standard ( prestabilit pe baza
preturilor perioadei precedente).
Ø periodic costul standard se actualizeaza in functie de evolutia reala a preturilor.
Ø calculul si inregistrarea diferentei intre costul standard si costul de achizitie efectiv atat
pentru stocuri cat si pentru intrari si iesiri.

1.c.Metoda inventarului permanent la pret de vanzare

Evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri se face la pret de vanzare; pretul de
vanzare include costul de achizitie si marja bruta.Consecinta: deoarece evaluarea marfurilor se
face la pret de vanzare, unitatea are datoria sa calculeze si sa inregistreze diferenta dintre pretul
de vanzare si costul de achizitie, adica marja bruta aferenta marfurilor intrate, iesite si ramase in
stoc. Aceasta metoda este agreata de 80% din intreprinderile cu amanuntul si de alimentatie
publica din Romania deoarece a fost practicata in perioada existentei economiei planificate si
centralizate, cand pretul de vanzare se caracteriza prin unicitate si caracter fix pentru acelasi
sortiment de marfa. De aceea era posibila aplicarea ei in conditiile organizarii unei contabilitati
analitice global valorice pe gestiune.
In prezent, opiniem ca metoda prezinta nenumarate dezavantaje si in plus permite fie
incalcarea unor principii contabile, fie denaturarea situatiei patrimoniale si a rezultatului aferent
vanzarii.
a) Astfel, pretul de vanzare la care se evalueaza marfa la intrarea in patrimoniu nu mai este de
actualitate la vanzare ei. Evident, intreprinderea poate vinde marfa la pretul de vanzare al
pietii. Dar, atunci pretul de vanzare la care s-a evaluat marfa devine un simplu pret de
inregistrare fara valoare informationala. Si in plus se naste intrebarea: "De ce mai calculez un
pret daca la vanzare practic altul?"

14
 b) Nu este posibila aplicarea metodei in conditiile unei contabilitati analitice global-valorice,
pe gestiune. Aceasta deoarece pretul de cumparare al aceleiasi marfi se diferentiaza in functie de
calea de intrare a ei si perioada intrarii. Desi procentul de marja se mentine plecand de la preturi
de cumparare diferite, pretul de vanzare va fi diferit pentru acelasi sortiment de marfa. In acest
caz, in lipsa unei contabilitati analitice cantitativ-valorice, cine va hotari ce cantitate se vinde la
un pret si ce cantitate la alt pret?
Multe intreprinderi reevalueaza marfa ramasa in stoc la pretul de vanzare al ultimului lor
intrat. Astfel se incalca principiul "costului istoric", conform caruia marfa iese din patrimoniu la
valoarea la care a intrat. Si, in plus, marfa nu a fost supusa unei prelucrari suplimentare pentru a-i
adauga sau scadea din valoare. Se incalca si principiul prudentei conform caruia plusvaloarea nu
se inregistreaza in contabilitate.
c) In situatia in care se descarca gestiunea pentru marfurile vandute global-valoric pe baza de
monetar din vanzari, este posibila denaturarea rezultatului si a situatiei patrimoniale. Astfel, daca
marfa s-a vandut la ultimul pret de vanzare calculat si acesta este si cel mai mare, in situatia
vanzarii intregii cantitati existente in intreprindere, soldul contului "Marfuri" n-ar fi zero ci
creditor. Calculand marja aferenta vanzarii pe baza unui coeficient aplicat la suma incasata pe
baza de monetar se denatureaza si costul de achizitie al marfii vandute si implicit rezultatul din
exploatare.
In consecinta, exista nenumarate argumente pentru renuntarea la aceasta metoda. Evident,
orice alta varianta a metodei inventarului permanent reclama o contabilitate analitica cantitativ-
valorica pe sortiment de marfa, lucru imposibil in conditiile inexistentei unei retele de
calculatoare in punctele de vanzare.

1.3. Contabilitatea sintetica si analitica a marfurilor la pret cu amanuntul

Contabilitatea circulatiei marfurilor atat en gros, cat si en detail se organizeaza cu ajutorul
a doua conturi sintetice de gradul I, 371 ,,Marfuri" si 378 ,,Diferente de pret la marfuri, care
constituie grupa 37 ,,Marfuri" din cadrul clasei a 3-a ,,Conturi de stocuri si productie in curs de
executie".Contul 371 ,,Märfuri" este de activ si reflecta in debit si, de asemenea, in credit, pretul
de inregistrare aferent atat marfurilor intrate si respectiv iesite in si din gestiune, cat si al celor re-
flectate numai scriptic la intrari si iesiri.Contul analizat se debiteazä prin creditul conturilor care
corespund modalitatilor de intrare a marfurilor in patrimoniu si anume:

15
Ø 401 "Furnizori", 408 "Furnizori - facturi nesosite" si 542 "Avansuri de trezorerie", pentru
achizitionari de la terti cu decontare ulterioara si respectiv din avansuri spre decontare;
Ø 357 ,,Marfuri aflate la terti" si 401 ,,Furnizori", cu valoarea marfurilor aduse din pastrare sau
custodie de la terti si respectiv cu cheltuielile de transport-aprovizionare si de prelucrare pentru
acestea in cazul utilizärii costului efectiv de achizitie ca pret de inregistrare;
Ø 301 "Materii prime, 302 ''Materiale consumabile", 381 ,,Ambalaje" , pentru vänzarea unor
asemenea active circulante materiale in starea in care au fost achizitionate (ca atare);
Ø 345 ,,Produse finite", in cazul transferarii produselor finite obtinute, din activitatea de
exploatare, in magazinele proprii de prezentare si desfacere;
Ø 607 ,,Cheltuieli privind marfurile" si 7582 ,,Venituri din donatii si subventii primite", pentru
marfurile constatate in plus la inventariere si respectiv primite cu titlu gratuit;
Ø 446 ,,Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate", pentru taxele vamale aferente marfurilor
importate;
Ø 378 « Diferente de pret la marfuri « si 4428 ,,TVA neexigibila", cu adaosul comercial si
TVA aferentä pretului cu amànuntul corespunzatoare intrarilor in gestiune, in cazul in care acest
pret este cel de inregistrare s.a.
Contul 371 ,,Marfuri" se crediteazà ca urmare a iesirilor din gestiune, prin debitul
conturilor ce corespund cailor sau modalitatilor de iesire din patrimoniu, dupa cum urmeaza:
Ø 607 ,,Cheltuieli privind marfurile", pentru vanzari;
Ø 671 ,,Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare", cu lipsurile din
calamitati;
Ø 357 ,,Marfuri aflate la terti", in situatia trimiterii sau lasarii de marfuri in pastrare sau in
consignatie la terti;
Ø 4511 ,,Decontari in cadrul grupului" si 4521 ,,Decontari privind interesele de participare",
cu pretul de inregistrare aferent marfurilor livrate societatilor din cadrul grupului si respectiv
altor societati legate de participatii;
Ø 378 ,,Diferente de pret la marfuri" si 4428 "TVA neexigibila", cu adaosul comercial si TVA
aferenta pretului cu amanuntul, ambele corespunzatoare marfurilor iesite din gestiune, atunci
cand evidenta este organizata la acest pret s.a.
Soldul contului 371 ,,Marfuri « este debitor si reprezinta pretul de inregistrare (costul
efectiv de achizitie sau pretul prestabilit sau pretul de vanzare cu amanuntul sau en gros) aferent

16
marfurilor existente in patrimoniu la sfarsitul perioadei de gestiune.Soldul contului in cauzä, in
functie de pretul de inregistrare utilizat, necesita anumite corectäri in vederea stabilirii valorii
nete ce se inscrie in activul bilantului contabil, intr-un post distinct existent in grupa activelor
circulante, asa cum se prezinta in continuare.
a. In cazul utilizarii costului efectiv de achizitie:
Pretul de inregistrare +Valoarea neta = Cheltuielile de transport-
aprovizionare + Ajustarile pentru depreciere
unde:
* cheltuielile de transport-aprovizionare reprezinta soldul debitor al contului analitic deschis
in acest scop la contul 371 ,,Marfuri";
* ajustarile pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului
397 "Ajustari pentru deprecierea marfurilor'
b. In situatia folosirii pretului prestabilit (standard):
Pretul de inregistrare + Valoarea neta = Diferentele de pret la marfuri - Provizioanele
pentru depreciere
unde:
* diferentele de pret in plus sau in minus la marfuri sunt stabilite sub forma soldului debitor
si respectiv creditor la contul cu aceeasi denumire si simbolul 378.
c. Atunci cand se utilizeaza pretul cu amanuntul, sau en gros, inclusiv TVA:
In situatia utilizarii in activitatea practica a celor doua conturi analitice amintite anterior,
contul 378 "Diferente de pret la marfuri" are continut si corespondente specifice, ceea ce se poate
observa prin prezentarea continutului fiecaruia din cele doua conturi analitice amintite anterior.
Contul 397 ,,Provizioane pentru deprecierea marfurilor se debiteazä in exercitiile care urmeaza
celui in care s-a creditat,in masura iesirii din patrimoniu a marfurilor pentru care s-au constituit
provizioanele sau in cazul in care deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mica decat cea
preconizatä, creditandu-se contul 7814 ~Venituri din provizioane pentru deprecierea actvitatilor
circulante.
Soldul contului analizat poate fi creditor atunci cand unitatea are in stoc marfuri depreciate
pentru care a constituit provizioane sau ajustari
Documente specifice contabilitatii marfurilor la pret cu amanuntul
CHITANTA

17
Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Tiparit in carnete cu cate 100 de file.
1. Serveste ca:
- document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casierie;
- document justificativ de inregistrare in Registrul-jurnal de incasari si plati si in
contabilitate.
2. Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasat, de catre contribuabilul sau
casierul numit si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.
3. Circula la depunator (exemplarul 1). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca
document de verificare a operatiunilor efectuate in Registrul-jurnal de incasari si plati.
4. Se arhiveaza, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2.)
FACTURA SI FACTURA FISCALA
Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite:
albastru - exemplarul 1, rosu - exemplarul 2, verde - exemplarul 3.
1. Serveste ca:
- document de baza caruia se intocmeste documentul de decontare a produselor si
marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;
- document de insotire a marfii pe timpul transportului;
- document de incarcare in gestiunea primitorului;
- document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
2. Se intocmeste, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in 3 exemplare, la livrarea
produselor si a marfurilor la executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor, pe baza dispozitiei de
livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarilor si
prestarea serviciilor si se semneaza de emitent.
Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii din cauza unor conditii obiective si
cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite pe timpul transportului de avizul
de insotire a marfii. In vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de
insotire a marfii se inscriu in formularul de factura.
MONETAR
Formular cu regim special de tiparire si numerotare.

18
Formularul este tiparit in carnete cu cate 100 file.
1. Serveste ca:
- document justificativ pentru evidentierea la sfarsitul zilei a numerarului existent in casieri,
corespunzator marfurilor comercializate;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate;
- document justificativ pe baza caruia se preda contribuabilului numerarul incasat prin casa
de catre casier, respectiv de catre vanzator.
Monetarul se utilizeaza numai in cazul vanzarii marfurilor cu amanuntul.
Potrivit reglementarilor in vigoare, in conditiile utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale,
suma inscrisa in monetar trebuie sa corespunda cu suma din registrul de casa emis de aceste
aparate, inclusiv cu suma inregistrata de mana in registrul de casa, in cazul defectarii aparatelor
de marcat electronice fiscale.
Valoarea inscrisa in monetar trebuie sa corespunda cu valoarea inscrisa in raportul de gestiune.
2. Se intocmeste in doua exemplare de catre casier sau de catre
persoana imputernicita, la sfarsitul zile, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote
si de monede.
NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE
Format A4, X4 tiparite pe ambele fete, in blocuri de 150 file
1. Serveste ca:
- document pentru receptia bunurilor aprovizionate;
- document justificativ pentru incarcarea in gestiune
- act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate;
Se foloseste ca document distinct de receptie in cazul;
a) bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii, care fac parte din
gestiuni diferite;
b) bunurile materiale primite spre prelucrare in custodie sau in pastrare;
c) bunuri materiale procurate de la persoane fizice ;
d) bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare;
e) bunuri materiale care prezinta diferente la receptie;
f) marfurilor intrate in gestiune la care evidenta se tine la pret de vanzare cu amanuntul sau en

19
gros;
In cazurile mentionate mai sus, precum si pentru materialele nestocate a caror valoare se
inregistreaza direct pe cheltuieli, receptia si incarcarea in gestiune se fac pe baza documentului
de livrare care insoteste transportul (factura, avizul de insotire a marfii etc.).
2. Se intocmeste in 2 exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau in
unitatea cu amanuntul, dupa caz, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se
constata diferente. Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in 3 exemplare de
catre comisia de receptie legal constituita.
In cazul cand bunurile materiale sosesc in transa se intocmeste cate un formular pentru fiecare
transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii.
Datele de pe verso formularului nu se completeaza decat Atunci cand se constata diferente la
receptie
JURNAL PENTRU CUMPARARI
Format X4, tiparit pe ambele fete in carnete a 50 si 100 file.
Serveste ca:
- jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de
servicii;
- document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila;
- document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.
Se intocmeste intr-un singur exemplar, avand paginile numerotate, in care se inregistreaza zilnic,
fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a taxei pe valoarea
adaugata deductibila.Se intocmeste un jurnal separat pentru cumparari de bunuri si servicii
pentru nevoile firmei si, separat, pentru cumparari de bunuri (marfuri) care se vand ca atare.
Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate
privind cumpararile de valori materiale sau de prestari servicii.
JURNAL PENTRU VANZARI
Format X4, tiparit pe ambele fete, in carnete a 100 file.
l. Serveste ca:
- jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii:
- document de stabilire lunara a taxei pe valoare adaugata colectata;
- document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.

20
2. Se intocmeste intr-un singur exemplar avand paginile numerotate, in care se inregistreaza
zilnic sau lunar, dupa caz fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea
corecta a TVA colectata datorata.
Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor
tipizate comune si specifice (facturi sau documente inlocuitoare) privind vanzarile de valori,
materiale sau prestari de servicii, precum si pe baza Borderoului de vanzare (incasare) din ziua
de..
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE "COMAT VALCEA"
2.1. Coordonate ale obiectului de activitate al societatii comerciale.
Societatea Comerciala " COMAT VALCEA " , pana in anul 1990 a functionat ca
intreprindere judeteana de stat pentru comertul cu ridicata pe raza judetului Valcea (B.J.A.T.M. -
Baza Judeteana de Aprovizionare Tehnico - Materiala Valcea) si are sediul in municipiul Valcea,
str. Raureni nr. 1 .
Prin H.G. nr.1176/2012 s-a reorganizat in Societate Comerciala COMAT VALCEA S.A., ca
persoana juridica romana, sub forma de societate pe actiuni, in subordinea Ministerului
Industriilor, Comisia Nationala de Reciclare a Materilelor, cu capital integral de stat. Societatea
a fost inmatriculata la Oficiul Judetean Valcea al Registrului Comertului sub nr.
J29/40/12.02.2012, potrivit caruia functioneaza si in prezent, avand Cod fiscal (CUI) 1358024 si
atribut fiscal R .
In temeiul schimbarilor economico-politice survenite dupa decembrie 1989, de trecere de la
o economie centralizata, de comanda, la o economie de piata, S.C. COMAT VALCEA a actionat
intr-un comportament strategic de adaptare la cerintele trecerii efective la economia de piata.
Astfel, in luna iunie 2011 societatea s-a privatizat in conformitate cu prevederile Legi nr.77/2012
.
2.2. Aspecte specifice privind organizarea societatii comerciale.
Potrivit statutului autentificat notarial si aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor,
conducerea generala a S.C. "COMAT VALCEA" S.A. este asigurata de:
a) Adunarea Generala a Actionarilor;
b) Consiliul de Administratie (C.A.);
c) Directorul General;

21
d) Comisia de Cenzori.
Conform prevederilor statutare, Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de
conducere al societatii comerciale, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei
economica si comerciala. Hotararile Adunarii Generale se iau prin vot deschis sau secret (in
cazul alegerii Consiliului de Administratie, a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea
hotararilor referitoare la raspunderea administratorilor) .
Societatea Comerciala "COMAT VALCEA" S.A. este administrata de catre Consiliul de
Administratie, care este compus din 7 administratori alesi de AGA prin vot secret, pe o perioada
de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi. Presedintele Consiliului de Administratie este totodata si
Directorul General al societatii, in care calitate conduce si Comitetul de Directie. Consiliul de
Administratie se intruneste ori de cate ori este nevoie, cel putin o data pe luna, iar Comitetul de
Directie de 2 ori pe saptamana.

CAPITOLUL III
MONOGRAFIE CONTABILA
Societatea comerciala COMAT SA VALCEA , prezinta la inceputul lunii martie sitoatia
bilantiera specificata in anexa nr 1.
Operatia 1 din 01.03.2012
Se preia la inceput lunii stocul de marfuri de la sfarsitul luni martie 2012 in valoare de 130.280
lei conform listei de inventariere nr.18.
Analiza contabila
607 A + D 130.280 lei
371 A - C 130.280 lei
607 = 371 130.280
"Cheltuieli privind marfurile" "Marfuri"
Operatia 2 din 03.03.2012
Se cumpara marfuri de la furnizori, pe baza facturii 12784/02.03.2012, la pret de cumparare de
12.000 lei, TVA 24%.
Analiza contabila
401 P + C 14.880 lei
371 A + D 12.000 lei

22
4426 A + D 2.880 lei
% = 401 14.880
607 "Furnizori " 12.000
"Cheltuieli privind marfurile"
4426 2.880
"TVA deductibila"
Operatia 3 din 06.03.2012
Se vand marfuri unor clienti la pret de vanzare de 10.000 lei TVA 24% conform facturii
13.745/04.02.2012
Analiza contabila
4111 A + D 12.400 lei
707 P + C 10.000 lei

4111 = % 12400
"Clienti" 707 10.000
"Venituri din vanzarea marfurilor"
4427 2400
TVA colectata
Operatia 4 din 09.03.2007
Se cumpara marfuri de la furnizori fara sa se primeasca si factura fiscala, pe baza avizului de
expeditienr. 7583 , in valoare de 10.000 lei.
Analiza contabila
408 P + C 12.400 lei
607 A + D 10.000 lei
4428 B + D 2400 lei
% = 408 12.400
607 "Furnizori facturi nesosite" 10.000
"Cheltuieli privind marfurile"
4428 2.400
"TVA neexigibila"
Operatia 5 din 11.03.2012

23
 Ulterior se primeste factura fiscala nr.17.853, in valoare de 10.500
Analiza contabila
401 P + C 12.495 lei
408 P - D 11.900 lei
607 A + D 500 lei
4426 A + D 120 lei

% = 401 13.020
408 "Furnizori" 12.400
"Furnizori facturi nesosite"
607 500
"Cheltuieli privind marfurile
4426 120
" TVA deductibila"
Analiza contabila
4426 A + D 2.400
4428 B - C 2.400
4426 = 4428 2400
"TVA deductibila" "TVA neexigibila"
Operatia 6 din 16.03.2012
Se majoreaza capitalul social prin noi aporturi in natura .Conform facturii nr .1985 din
16.03 2012, actionarii aduc aport marfuri in valoare de 2000 lei.
Analiza contabila
607 A + D 2.000
456 B - C 2.000
607 = 456 2000
"Cheltuieli privind marfurile" "Decontari cu actionari
Analiza contabila
456 B + D 2.000
1012 P + C 2.000
456 = 1012 2000

24
 "Decontari cu actionarii" "Capital subscris varsat"
Operatia 7 din 18.03.2012
Se inregistreaza marfuri primite cu titlu gratuit in valoare de 1.600 lei conform procesului
verbal de donatie nr 19.
Analiza contabila
607 A + D 1.600
7582 P + C 1.600
607 = 7582 1.600
"Cheltuieli privind marfurile" "Venituri din donatii si subventii primite"

Operatia 8 din 20.03.2012

Se vand marfuri unor clienti in val de 80.000 lei, TVA 24% conform facturii fiscale
nr.75.892 din 20.03.2012.
Analiza contabila
411 A + D 95.200
707 P + C 80.000
4427 P + C 15.200

411 = % 99.200
"Clienti" 707 80.000
"Venituri din vanzarea marfurilor"
4427 19.200

"TVA colectata"
Operatia 9 din 22.03.2012
Se incaseaza creanta de la SC DUO STYL SRL Valcea , conform extrasului de cont
si a OP nr.18.
Analiza contabila
512.1 A + D 9520 lei
411 A - C 9520 lei

25
 512.1 = 411 9520
"Conturi la banci in lei" "Clienti"
Operatia 10 din 24.03.2012
Pentru marfurile cumparate pe 04.04.2012 societatea emite biletul la ordin nr 89 in
valoare de 12.495 lei.
Analiza contabila
401 P - D 13020
403 P + C 13020

401 = 403 13.020

"Furnizori" "Efecte de platit"

Analiza contabila
403 P - D 12.495
512.1 A - C 12.495

403 = 512.1 13.020

"Efecte de platit" "Conturi la banci"
Operatia 12 din 24.03.2012
Se ridica de la banca suma de 1.200 lei in valoarea achitarii avansului chenzinal salariatilor
confom filei CEC nr 78.341 si a listei de avans .

Analiza contabila
581 A + D 1.200
5121 A - C 1.200

581 = 5121 1.200

"Viramente interne" "Conturi la banci"
Analiza contabila
5311 A + D 1.200
581 A - C 1.200

26
 5311 = 581 1.200
"Casa in lei" "Viramente interne"
Operatia 12 din 24.03.2012
Se platesc avansurile salariatilor conform listei de avans chenzinal pe luna martie 2012.
Analiza contabila
425 A + D 1.200
5311 A - C 1.200

425 = 5311 1.200

"Avansuri acordate personalului" "Casa in lei"
Operatia 13 din 25.03.2012
Se cumpara de la furnizori din import marfuri in valoare de 15.000Euro. Pe parcursul
extern societatea efectueaza cheltuieli de transport de 1000Euro.
Calculul pentru declaratia vamala de import este , iar cursul de schimb valutar 4,0 lei.
- pret extern 10.000Euro x 4 lei/Euro = 40.000 lei
- cost transport 1000Euro x 4 lei/Euro = 4.000 lei
TOTAL 1 franco frontiera romana FFR= 44.000 lei
- taxa vamala 10% x 44.000 lei = 4.400 lei
- comision vamal 0,5% x 44.000 lei = 220 lei
TOTAL 2 cost de acizitie = 48.620 lei
- TVA 24% x 48.620 lei.
Taxa vamala, comisionul vamal si TVA-ul se achita la vama.
a) Primirea marfurilor in gestiunea firmei, pe baza facturii nr.17.850. Pentru cheltuielile de
transport societatea nu primeste factura de la firma de expeditii.
Analiza contabila
607 A + D 48.620
401 P + C 40.000
408 P + C 4.000
446 P + C 4.400
447 P + C 220

27
 607 = % 48.620
"Cheltuieli privind marfurile" 401 40.000
"Clientii"
408 4.000
"Furnizori-facturi nesosite"
446 4.400
"Alte impozite, taxe"
447 220
"Fonduri speciale-taxe "

b) Se achita datoriile in vama conform cecului de plata nr.18, 25, 27

Analiza contabila
5121 A - C 13.858
446 P - D 4.400
447 P - D 220
4426 A + D 9238

% = 5121 16.288
446 "Conturi la banci" 4.400
"Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"
447 220
"Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate"
4426 11.668
Operatia 14 din 25.03.2012
Societatea nu dispune de valuta pentru achitarea importului si face schimbul valutar la
banca sa la cursul de 4,1 lei/Euro pentru care plateste si comision bancar de 1 %.
10.000Euro x 4,1 lei/Euro = 41.000 lei
Comision bancar 41.000 x 1 % = 410 lei
Analiza contabila

28
 5121 A - C 41.000 lei
5125 A + D 41.000 lei

5125 = 5121 41.000

"Sume in curs de decontare" "Conturi la banci in lei"
Analiza contabila
5124 A + D 41.000
5125 A - C 41.000
5124 = 5125 41.000
"Conturi la banci in valuta" "Sume in curs de decontare"
Analiza contabila
627 A + D 410 lei
512 A - C 410 lei
627 = 512 1 410
"Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate" "Conturi curente la banci"
Operatia 15 din 25.03.2012
Se achita partenerul extern cu ordin de plata, nr.181, stabilind si diferentele de curs valutar.
-datoria catre furnizor 10.000Euro x 4,0 = 40.000 lei
-schimb valutar 10.000Euro x 4,1 = 41.000 lei
10.000 x 0,1 = 1000 lei
Analiza contabila
5124 A - C 41.000
401 P - D 40.000
665 A + D 1.000
% = 5124 41.000
401 "Conturi la banci in valuta"
40.000
"Furnizori"
665 1.000
"Cheltuieli din diferente de curs valutar"
Operatia 16 din 26 .03.2012

29
 Se primeste factura firmei de expeditie pentru cheltuielile de transport de 1.000Euro.
Schimbul valutar se realizeaza la 4,0 lei/Euro.
Analiza contabila
408 P - D 4.000
401 P + C 4.000
408 = 401 4.000
"Furnizori-facuri nesosite" "Furnizori"
Operatia 17 din data 26 .03.2012
Societatea schimba lei pe valuta pentru aceasta datorie la cursul de 4,0 lei/Euro. Comision
bancar 1 %.
Analiza contabila
5125 A + D 4.000 lei
5121 A - C 4.000 lei

5125 = 5121 4.000

"Sume in curs de decontare" "Conturi la banci in lei"
Analiza contabila
5124 A + D 4.000
5125 A - C 4.000
5124 = 5125 4.000
"Conturi la banci in valuta" "Sume in curs de decontare"
Se achita comisionul vamal in valoare de 400 lei
Analiza contabila
627 A + D 400 lei
5121 A - C 400 lei
627 = 5121 400
"Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate" "Conturi la banci in lei"
Operatia 18 din 26.03.2012
Se achita datoria fata de firma de expeditie cu ordin de plata nr.188 in valoare de 4.000 lei.
Analiza contabila
401 P - D 4.000

30
 5124 A - C 4.000
401 = 5124 4.000
"Furnizori "Conturi la banci in valuta"
Operatia 19 din 30.03.2012
Se efectueaza regularizarea conturilor de TVA
TVA 4426 = 18.783 lei
TVA 4427 = 21.600 lei
Analiza contabila
4427 P - D 17.100
4426 A - C 13.513
4423 P + C 3.587
4427 = % 21.600
" TVA colectata" 4426 18.783
"TVA deductibila"
4423 2.817
"TVA de plata"
Operatia 20 din 30.03.2012
La sfarsitul lunii se stabileste stocul de marfuri prin inventarierea de 105.000 lei, conform
procesului verbal de inventariere nr 201 si a listelor de inventar .
Analiza contabila
371 A + D 105.000
607 A - C 105.000
371 = 607 105.000
"Marfuri" "Cheltuieli privind marfurile"
Operatia 21 din 29.03.2007
Se inchid conturile de venituri si cheltuieli.
121 = % 71.810
607 70.000
627 810
665 1.000
707 = 121 90.000

31
BIBLIOGRAFIE

Ø Octavian Bojan - Contabilitatea financiara a intreprinderilor, Editura Lueman Serv, Bucuresti,

2001;
Ø Graziella Dumitru - Contabilitate, Editura Universitara Bucuresti, 2003;
Ø Feleaga N.,Ionascu I.-Tratat de Contabilitate financiara ,vol. I si 2 Editura Economica
Bucuresti , 2003;
Ø Violeta Isai - Contabilitate, manual clasa a X a, clasa a XI a , Editura BIC ALL Bucuresti,
2005 ;
Ø Ioan Morosan Contabilitatea practica vol.l.si 2,Editura Eveont, Suceava, 2002;
Ø Calin Oprea,Mihai Ristea - Bazele contabilitatii , Editura ASE Bucuresti, 2004;
Ø Iacob Petru Pantea-Contabilitatea Financiara Romaneasca, Editura Intelcredo, Deva, 2006.
Ø Ristea M., Oprea C.,Raileanu. V., - Contabilitatea societatilor comerciale, Editura CECCAR,
Bucuresti, 1996;
Ø Constantin Staicu - Contabilitate financiara, Editura CECCAR, Bucuresti, 2004;
Ø Legea contabilitatii nr 82/ 1991,republicata; O.G.61/2001 privind modificarea Legii
contabilitatii
Ø Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.94/2001 privind aprobarea reglementarilor
contabile ale agentilor economici;
Ø Legea nr.31/90 privind societatile comerciale;
Ø Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.306/2002, privind aprobarea reglementarilor
contabile simplificate;

32
37

33