REZOLVAREA SUBIECTELOR DE EXAMEN

la disciplina Drept civil III. Drepturi reale

1. Patrimoniul:
 a) este o universalitate juridică (163);
 b) este o universalitate de fapt (87);
 c) corespunde unei singure persoane, neputând avea o pluralitate de titulari (99).
[69 din 208 au răspuns corect – 33%]

ART. 31 ALIN. (1): „Orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu
care include toate drepturile și datoriile ce pot fi evaluate în bani și aparțin acesteia”.
ART. 541 ALIN. (1): „Constituie o universalitate de fapt ansamblul bunurilor care aparțin
aceleiași persoane și au o destinație comună stabilită prin voința acesteia sau prin lege” –
e.g.: biblioteca, turma, cireada.
Numai masele patrimoniale pot fi stăpânite în comun de titularii unor patrimonii distincte
(e.g., masa bunurilor și datoriilor comune din patrimoniile soților în cadrul regimului
matrimonial al comunității de bunuri). [Doctrină: Valeriu STOICA, 2013, p. 20, nr. 9]
2. În materia produselor bunurilor:
 a) fructele, indiferent de tipul lor, se dobândesc de la data perceperii lor (53);
 b) productele sunt produse derivate din bunuri prin diminuarea sau consumarea
substanței lor (113);
 c) produsele unui bun se dobândesc, dacă legea nu prevede altfel, de către
proprietarul bunului în discuție (126).
[58 din 208 au răspuns corect – 28%]

ART. 550 ALIN. (2): „Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale și industriale se
dobândește la data separării de bunul care le-a produs”; ALIN. (3): „Dreptul de proprietate
asupra fructelor civile se dobândește zi cu zi”.
ART. 549: „Productele sunt produsele obținute dintr-un bun cu consumarea sau
diminuarea substanței acestuia, precum copacul unei păduri, piatra dintr-o carieră și altele
asemenea”.
ART. 550 ALIN. (1): „Fructele și productele se cuvin proprietarului, dacă prin lege nu se
dispune altfel”; ART. 547: „Produsele bunurilor sunt fructele și productele”.
3. Dreptul de trecere poate fi modificat:
 a) prin convenție, hotărâre judecătorească sau uzucapiune (96);
 b) numai prin convenție, dacă a fost dobândit pe calea uzucapiunii (41);
 c) numai prin convenție sau hotărâre judecătorească (78).
[doar 1 student din 208 a răspuns corect – 0%]
„Dreptul de a cere extinderea servituții legale de trecere sau schimbarea conținutului acesteia (...) poate
fi realizat prin convenția părților sau în justiție dar, în acest ultim caz, numai dacă servitutea de trecere
nu a fost dobândită prin uzucapiune. Criteriul necesității poate să opereze și în sensul diminuării
servituții, caz în care (...) restrângerea poate fi consimțită de titularul servituții sau poate fi dispusă de
judecător. Dacă însă servitutea de trecere a fost dobândită prin uzucapiune, restrângerea ei poate fi
obținută numai prin convenția părților, iar nu prin acțiune în justiție” (Valeriu STOICA, p. 146)
→ „folosința continuă pe timp de 10 ani” (art. 619 C.civ.) evocă mecanismul uzucapiunii în stabilirea
întinderii și modului de exercitare pentru situația în care înțelegerea părților acoperă doar stabilirea
dreptului de trecere: pasivitatea proprietarului se traduce într-o acceptare tacită a modului de folosință
ales de beneficiar (Eugen CHELARU, în Baias et al., NCC. Comentariu pe articole, p. 738 – vo art. 619).
4. În materia coproprietății obișnuite, un coproprietar poate acționa în numele celorlalți prin:
 a) acte materiale (23);
 b) acte juridice de conservare (124);
 c) acte juridice de dispoziție materială (79).
[7 din 208 au răspuns corect – 3%]

ART. 636 ALIN. (1): „Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în
care nu schimbă destinația și nu aduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari”. [în lipsa
PARTAJULUI DE FOLOSINȚĂ, actele materiale se exercită cu îngăduința celorlalți coproprietari]

ART. 640: „Fiecare coproprietar poate să facă acte de conservare cu privire la bunul comun
fără acordul celorlalți coproprietari”.
ART. 641 ALIN. (4): „Orice acte juridice de dispoziție (...) nu se pot încheia decât cu acordul
tuturor coproprietarilor”.
5. Regula unanimității:
 a) se aplică actelor de conservare care privesc întregul bun (61);
 b) trebuie respectată sub sancțiunea inopozabilității actului juridic respectiv (87);
 c) se aplică actelor prin care se constituie un dezmembrământ asupra unei cote-părți din
bun (102).
[54 din 208 au răspuns corect – 26%]

ART. 640: „Fiecare coproprietar poate să facă acte de conservare cu privire la bunul comun
fără acordul celorlalți coproprietari”. → nu se aplică REGULA UNANIMITĂȚII!
ART. 642 ALIN. (1): „Actele juridice făcute cu nerespectarea regulilor prevăzute la art. 641 sunt
inopozabile coproprietarului care nu a consimțit, expres ori tacit, la încheierea actului”.
ART. 641 ALIN. (4): „Orice acte juridice de dispoziție cu privire la bunul comun (...) nu se pot
încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor”. → cota-parte din bun ≠ întregul bun!
6. Zidul ridicat între două fonduri vecine care prezintă o coamă înclinată spre terenul
proprietarului A și o coamă dreaptă și perpendiculară spre terenul proprietarului B:
 a) aparține proprietarului A, chiar în lipsa unui titlu (123);
 b) aparține proprietarului B, chiar în lipsa unui titlu (22);
 c) aparține proprietarului uzucapant (76).
[2 din 208 au răspuns corect – 1%]

ART. 661 ALIN. (1): „Există semn de necomunitate a zidului atunci când culmea acestuia este
dreaptă și perpendiculară spre un fond și înclinată spre celălalt fond. Zidul este prezumat a fi
în proprietatea exclusivă a proprietarului fondului către care este înclinată coama zidului”.
Art. 660 alin. (1): „Zidul, șanțul, precum și orice altă despărțitură între două fonduri sunt
prezumate a fi în proprietatea comună a vecinilor dacă nu rezultă contrariul din titlul de
proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori dacă proprietatea comună nu a devenit
proprietate exclusivă prin uzucapiune în condițiile legii”.
7. Cu caracter supletiv, distanța minimă față de linia de hotar:
 a) este de cel puțin 2 metri pentru arborii mai mici de 2 metri (58);
 b) este de cel puțin 2 metri pentru arborii mai înalți de 2 metri (135);
 c) este de 60 cm în cazul gardurilor vii, derogarea prin convenție autentică fiind
considerată nescrisă (111).
[79 din 208 au răspuns corect – 38%]

ART. 613 ALIN. (1): „În lipsa unor dispoziții cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a
obiceiului locului, arborii trebuie sădiți la o distanță de cel puțin 2 metri de linia de hotar,
cu excepția acelora mai mici de 2 metri, a plantațiilor și a gardurilor vii”.
ART. 612: „Orice construcții, lucrări sau plantații [ipoteză care include GARDURILE VII] se pot
face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm
față de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism,
astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la
distanța minimă se poate face prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic”.
8. Partajul de folosință:
 a) poate avea izvor contractual sau judiciar (123);
 b) privește nu doar actele materiale de folosință, ci inclusiv pe cele juridice (22);
 c) poate lipsi, însă actele materiale îngăduite de ceilalți coproprietari nu pot schimba
destinația bunului (76).
[21 din 208 au răspuns corect – 10%]

ART. 639: „Modul de folosire a bunului comun se stabilește prin acordul coproprietarilor, iar
în caz de neînțelegere, prin hotărâre judecătorească”.
ART. 636 ALIN. (1): „Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în
care nu schimbă destinația și nu aduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari”.
Actele materiale de folosință nu se confundă cu actele juridice (art. 640-641 – cu denumiri
marginale corespunzătoare).
9. În materia coproprietății obișnuite, regula unanimității guvernează:
 a) dispoziția materială asupra întregului bun (80);
 b) dispoziția juridică asupra întregului bun (90);
 c) dispoziția juridică asupra unei cote-părți (82).
[34 din 208 au răspuns corect – 16%]
ART. 555 ALIN (1): „Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune
de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege”.
ART. 641 ALIN. (4): „Orice acte juridice de dispoziție cu privire la bunul comun (...) nu se pot
încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor”.
Doctrina distinge între:
- dispoziția materială, care se exercită numai asupra lucrului (importanță: la bunuri
corporale și creanțe se poate modifica forma/consuma substanța, însă nu și la alte
drepturi reale → conservarea substanței la bunuri incorporale altele decât creanțele);
- dispoziția juridică, care se exercită prin acte de dispoziție și privește numai dreptul.
10. Acordul unanim al coproprietarilor este necesar pentru:
 a) închirierea locuinței pe o durată mai mică de 3 ani (55);
 b) consumarea substanței bunului (103);
 c) constituirea de garanții reale (122).
[53 din 208 au răspuns corect – 25%]
ART. 555 ALIN (1): „Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune
de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege”.
ART. 641 ALIN. (4): „Orice acte juridice de dispoziție cu privire la bunul comun (...) și
locațiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani (...) nu se pot încheia decât cu acordul
tuturor coproprietarilor”.
Doctrina distinge între:
- dispoziția materială, care se exercită numai asupra lucrului (consumarea substanței);
- dispoziția juridică include grevarea cu dezmembrăminte și garanții reale.
11. Acordul majorității cotelor-părți:
 a) rămâne necesar, clauza derogatorie fiind considerată nescrisă (51);
 b) poate fi suplinit de instanță în cazul coproprietarului care se opune abuziv (146);
 c) nu poate fi suplinit de instanță dacă actul juridic impune o sarcină excesivă (72).
[36 din 208 au răspuns corect – 17%]

ART. 641: „(2) Actele de administrare care limitează în mod substanțial posibilitatea unui
coproprietar de a folosi bunul comun în raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o
sarcină excesivă prin raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de către ceilalți
coproprietari nu vor putea fi efectuate decât cu acordul acestuia.
(3) Coproprietarul sau coproprietarii interesați pot cere instanței să suplinească acordul
coproprietarului aflat în imposibilitate de a-şi exprima voința sau care se opune în mod
abuziv la efectuarea unui act de administrare indispensabil menținerii utilității sau valorii
bunului”.
12. În materia culegerii fructelor, coproprietarul care le-a cules singur:
 a) este ținut să le restituie celorlalți, proporțional cu cota-parte a fiecăruia (102);
 b) este îndreptățit la restituirea cheltuielilor cu producerea și culegerea lor (156);
 c) nu poate opune, la partaj, prescripția dreptului la restituirea fructelor civile (28).
[59 din 208 au răspuns corect – 28%]

ART. 638 (1) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii fructelor are
dreptul la restituirea acestor cheltuieli de către coproprietari, în proporție cu cotele lor părți.
(2) Fructele naturale sau fructele industriale ale bunului comun însușite de un coproprietar fac parte
din masa partajabilă cât timp ele nu au fost consumate ori înstrăinate sau nu au pierit şi pot fi
identificate distinct. În caz contrar, coproprietarul interesat are dreptul la despăgubiri, cu excepția
cazului în care fructele au pierit în mod fortuit. Dreptul la acțiunea în despăgubiri este supus
prescripției, potrivit dreptului comun.
→ prescripția privește numai echivalentul fructelor naturale și industriale, nu și restituirea în natură!
(3) Dreptul de a reclama fructele civile ale bunului comun însușite de un coproprietar este supus
prescripției, potrivit dreptului comun.
13. Coproprietatea forțată:
 a) nu are caracter accesoriu atunci când poartă asupra bunurilor de familie (97);
 b) nu încetează dacă toate spațiile locative dintr-un bloc sunt dobândite de același
proprietar (42);
 c) încetează prin partaj judiciar, care poate fi cerut oricând (91).
[78 din 208 au răspuns corect – 38%]
ART. 646 Se află în coproprietate forțată: 1. bunurile prevăzute la art. 649, 660, 687 și 1141.
Art. 646 (2) Când bunul comun are caracter accesoriu în raport cu un bun principal, fiecare coproprietar
poate să dispună cu privire la cota sa parte (...) numai odată cu exercitarea dreptului (...) asupra bunului
principal.
Art. 1141 (1) Constituie amintiri de familie bunurile ce au aparținut membrilor familiei și stau mărturie
istoriei acesteia.
Coproprietatea forțată încetează prin partaj voluntar (și numai excepțional prin partaj judiciar).
Dobândirea tuturor unităților locative de către aceeași persoană duce la încetarea coproprietății forțate
fiindcă nu subzistă vreo rațiune pentru care să fie menținută.
14. Coproprietatea forțată restrânge dispoziția juridică asupra locuinței în sensul că nu poate fi
înstrăinată în absența dovezii achitării la zi a cheltuielilor comune:
 a) sub sancțiunea nulității absolute a actului autentificat de notarul public (89);
 b) sub sancțiunea nulității relative a actului autentificat de notarul public (46);
 c) cu excepția cazului în care dobânditorul a consimțit prin clauză expresă să preia datoriile (129).
[36 din 208 au răspuns corect – 17%]
LEGEA NR. 230/2007 - ART. 20 (1) Proprietarii care își înstrăinează apartamentele sau spațiile cu altă
destinație decât aceea de locuință sunt obligați ca la întocmirea formelor de înstrăinare să facă
dovada achitării la zi a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari.
(2) Notarii publici nu vor autentifica actele de înstrăinare fără o adeverință din partea asociației de
proprietari, care să reprezinte dovada achitării la zi a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de
proprietari, eliberată în original sub semnătura președintelui și a administratorului asociației de
proprietari, cu precizarea numelui și prenumelui acestora, și cu ștampila asociației de proprietari.
Actele de înstrăinare încheiate cu nerespectarea acestei obligații sunt nule de drept.
(3) În cazul existenței unor datorii către asociația de proprietari, înstrăinarea proprietății se poate face
numai dacă se introduce în contract o clauză privitoare la preluarea datoriilor de către cumpărător.
15. Dacă numai reclamantul a făcut proba unui titlu, pârâtul mai poate obține respingerea
acțiunii în revendicare dacă dovedește că:
 a) actul juridic în discuție nu îi este opozabil (101);
 b) provine de la un terț (48);
 c) provine de la un terț non dominus (95).
[23 din 208 au răspuns corect – 11%]

Dacă reclamantul este singurul care a făcut dovada unui titlu, pârâtul poate obține
respingerea numai dacă:
- actul îi este inopozabil;
- provine de la un terț non dominus (care nu stăpânea bunul).
16. Dacă ambele părți fac dovada unui titlu, iar acesta provine de la un autor comun, va avea
câștig de cauză:
 a) partea care a îndeplinit cea dintâi formalitățile de publicitate imobiliară (159);
 b) titlul mai vechi, când niciuna nu a îndeplinit formalitățile de publicitate imobiliară
(74);
 c) titlul mai vechi, atunci când ambele au primit bunul imobil prin legat cuprins în
testament (91).
[49 din 208 au răspuns corect – 24%]

Art. 565 În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se
face cu extrasul de carte funciară.
În absența formalităților de publicitate, regula este că titlul mai vechi are câștig de cauză.
Dacă titlul comun este un legat, are câștig de cauză titlul mai recent, fiindcă cel mai vechi a
fost revocat (legatul este un act juridic esențialmente revocabil).
17. Dacă ambele părți fac dovada unui titlu, iar acesta provine de la autori diferiți, va avea
câștig de cauză:
 a) partea care poate proba cel mai recent mod originar de dobândire (90);
 b) partea care poate proba cel mai vechi mod originar de dobândire (106);
 c) partea care poate proba cel mai vechi mod derivat de dobândire (17).
[87 din 208 au răspuns corect – 42%]

Modurile originare de dobândire scutesc proba dificilă a lanțului succesiv de transmisiuni

(probatio diabolica). Are câștig de cauză cel mai recent mod originar, fiindcă aneantizează nu
doar dobândirea prin moduri derivate, ci și un mod originar mai vechi.
Dacă titlul provine de la autori diferiți, se coboară în timp fie până la cel mai recent mod
originar de dobândire, fie la autorul comun. Dacă se identifică un autor comun, se ridică din
nou problema îndeplinirii formalităților de publicitate. Caracterul vechi sau recent prezintă
importanță doar la modul originar de dobândire!
18. Acțiunea în revendicare va fi respinsă dacă:
 a) înscrierea în cartea funciară produce efect constitutiv și reclamantul nu a îndeplinit
formalitățile de publicitate imobiliară (100);
 b) pârâtul îndeplinește condițiile posesiei de bună-credință pentru dobândirea bunului
mobil (81);
 c) compararea posesiilor, în lipsa titlurilor, a relevat că pârâtul exercită o stăpânire mai
puțin caracterizată (puternică) decât posesia anterioară a reclamantului (86).
[39 din 208 au răspuns corect – 19%]

Din momentul în care înscrierea în C.F. dobândește efect constitutiv, neîndeplinirea

formalităților corespunzătoare face imposibilă revendicarea bunului în discuție.
Posesia de bună-credință asupra bunului mobil e un mod originar de dobândire care
paralizează acțiunea în revendicare.
Acțiunea ar fi admisă dacă, în cazul dat, pârâtul ar avea posesia mai puțin caracterizată.
19. Dreptul de uzufruct încetează:
 a) la expirarea termenului pentru care a fost constituit (169);
 b) prin renunțarea uzufructuarului (176);
 c) prin pieirea parțială a bunului (9).
[142 din 208 au răspuns corect – 68%]

ART. 746 (1) Uzufructul se stinge pe cale principală prin: (...)

b) ajungerea la termen; (...)
d) renunțarea la uzufruct; (...).
ART. 748 (1) Uzufructul se stinge în cazul în care bunul a fost distrus în întregime
dintr-un caz fortuit. Când bunul a fost distrus în parte, uzufructul continuă
asupra părții rămase.
20. Dreptul de uzufruct poate fi dobândit prin:
 a) moștenire legală, în pofida caracterului viager (143);
 b) contract cu titlu oneros, în schimbul unei cauțiuni (61);
 c) contract cu titlu gratuit, fără plata vreunei cauțiuni (68).
[17 din 208 au răspuns corect – 8%]

ART. 708 (1) Uzufructul în favoarea unei persoane fizice este cel mult viager.
ART. 746 (1) Uzufructul se stinge pe cale principală prin: a) moartea
uzufructuarului (...).
ART. 704 (1) Uzufructul se poate constitui prin act juridic (...) → fără a distinge
după criteriul scopului acestuia (cu titlu oneros/gratuit), or ubi lex non
distinguit, nec nos distinguere debemus.
21. Dreptul de uz și dreptul de abitație:
 a) sunt incesibile, spre deosebire de uzufruct (121);
 b) sunt imprescriptibile extinctiv (83);
 c) nu se pot stinge prin uzucapiune (69).
[69 din 208 au răspuns corect – 33%]

Art. 752 Dreptul de uz ori de abitație nu poate fi cedat, iar bunul ce face obiectul acestor
drepturi nu poate fi închiriat sau, după caz, arendat.
Art. 754 Dispozițiile prezentului capitol (Uzul și abitația) se completează, în mod
corespunzător, cu cele privitoare la uzufruct.
Art. 746 (1) Uzufructul se stinge pe cale principală prin: (...) e) neuzul timp de 10 ani sau,
după caz, timp de 2 ani în cazul uzufructului unei creanțe.
Art. 930 (1) + 931 (1) → uzucapiunea ca mod de dobândire a dreptului de proprietate sau
dezmembrămintelor sale (fără distincție)
22. În materia dovedirii posesiei:
 a) proba directă este posibilă numai pentru elementul material (corpus) (114);
 b) posesorul unui bun mobil este prezumat proprietar (98);
 c) proba precarității incumbă pârâtului (42).
[32 din 208 au răspuns corect – 15%]

Numai elementul material poate fi probat direct. Elementul subiectiv (animus)

nu este susceptibil de probă directă, astfel încât legiuitorul a instituit 3
prezumții relative în cuprinsul art. 919 C.civ.
Art. 919 alin. (3) Până la proba contrară, posesorul este considerat proprietar,
cu excepția imobilelor înscrise în cartea funciară.
Art. 919 alin. (1) Până la proba contrară, acela care stăpânește bunul este
prezumat posesor. → reclamantul e cel care face proba detenției precare!
23. Actul translativ de proprietate, cu titlu particular, dintre detentor și terț:
 a) intervertește precaritatea în posesie numai dacă terțul era proprietar aparent (101);
 b) intervertește precaritatea în posesie numai dacă detentorul cunoștea lipsa titlului
terțului (71);
 c) nu intervertește precaritatea în posesie dacă detentorul cunoștea lipsa titlului terțului
(82).
[46 din 208 au răspuns corect – 22%]

ART. 920 (1) Intervertirea detenției precare în posesie nu se poate face decât în
următoarele cazuri: a) Dacă detentorul precar încheie cu bună-credință un act
translativ de proprietate cu titlu particular cu altă persoană decât proprietarul
bunului.
Detentorul care cunoștea lipsa titlului NU ar fi de bună-credință. Terțul poate
fi proprietar aparent, însă textul de lege nu evocă eroarea comună [condiție în
TEORIA APARENȚEI – ART. 17(2)], ci doar pe cea în care s-ar afla detentorul precar.
24. Precaritatea se intervertește în posesie prin acte de rezistență neechivoce:
 a) dacă detentorul nu plătește chiria, chiar dacă aceasta nu a fost solicitată (40);
 b) numai după împlinirea termenului pentru restituirea bunului (135);
 c) numai dacă detentorul este de bună-credință (55).
[117 din 208 au răspuns corect – 56%]

Art. 920 (1) Intervertirea detenției precare în posesie nu se poate face decât în următoarele
cazuri:
b) dacă detentorul precar săvârșește împotriva posesorului acte de rezistență neechivoce în
privința intenției sale de a începe să se comporte ca un proprietar; în acest caz, intervertirea
nu se va produce însă mai înainte de împlinirea termenului prevăzut pentru restituirea
bunului;
→ detentorul este, prin ipoteză, de rea-credință; iar simpla neplată a chiriei nu semnifică un
act de rezistență, ci poate fi doar o îngăduință din partea posesorului (doctrină: V. STOICA).
25. Prin accesiune, o construcție edificată asupra unui teren revine:
 a) în principiu, proprietarului respectivului teren (104);
 b) persoanei care a dobândit dreptul de accesiune, care devine astfel superficiar (104);
 c) autorului lucrării, chiar dacă nu era titularul unui drept real asupra terenului (27).
[17 din 208 au răspuns corect – 8%]

ART. 577 ALIN. (1) Construcțiile, plantațiile și orice lucrări efectuate asupra unui
imobil, denumite în continuare lucrări, revin proprietarului acelui imobil dacă
prin lege sau act juridic nu se prevede altfel.
ART. 693 ALIN. (4) În situația în care s-a construit pe terenul altuia, superficia se
poate înscrie pe baza renunțării proprietarului terenului la dreptul de a invoca
accesiunea, în favoarea constructorului. De asemenea, ea se poate înscrie în
favoarea unui terț pe baza cesiunii dreptului de a invoca accesiunea.
26. Proprietarul imobilului asupra căruia o altă persoană, cu materiale proprii, a edificat o
lucrare autonomă cu caracter durabil, poate pretinde, indiferent de buna- sau reaua-credință
a autorului lucrării:
 a) desființarea lucrării pe cheltuiala autorului și repararea prejudiciilor (100);
 b) înscrierea în cartea funciară ca proprietar al lucrării (110);
 c) obligarea autorului lucrării la cumpărarea imobilului (76).
[47 din 208 au răspuns corect – 23%]

ART. 581 În cazul în care autorul lucrării (...) este de bună-credință, proprietarul imobilului are
dreptul: a) să ceară (...) înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al lucrării (...); b) să
ceară obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul (...).
ART. 582 (1) În cazul în care autorul lucrării (...) este de rea-credință, proprietarul imobilului
are dreptul: a) să ceară (...) înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al lucrării (...); b) să
ceară obligarea autorului lucrării la desființarea acesteia; sau c) să ceară obligarea autorului
lucrării să cumpere imobilul (...). (2) Desființarea (...) se face (...) pe cheltuiala autorului
acesteia, care este ținut totodată să repare orice prejudicii (...).
27. În materia lucrărilor autonome cu caracter durabil efectuate asupra imobilului altuia, cu
materiale proprii:
 a) autorul lucrării poate ridica materialele oricând până la exercitarea dreptului de
accesiune (32);
 b) reaua-credință a autorului lucrării conferă proprietarului imobilului dreptul la
despăgubiri (63);
 c) reaua-credință a autorului lucrării nu îl scutește pe proprietarul imobilului de plata
integrală a valorii materialelor și manoperei sau, la alegere, a sporului de valoare adus de
lucrare, dacă optează pentru înscrierea în cartea funciară (149).
[12 din 208 au răspuns corect – 6%]

ART. 590 → variantele a) și b) sunt corecte.

ART. 582 (1) a) să ceară instanței să dispună înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al
lucrării, cu plata, la alegerea sa, către autorul lucrării, a jumătate din valoarea materialelor și
a manoperei ori din sporul de valoare adus imobilului;
28. În materia lucrărilor adăugate cu caracter durabil:
 a) lucrările necesare efectuate de un autor de rea-credință pot fi dobândite de proprietar
cu plata a jumătate din valoarea materialelor și manoperei (117);
 b) proprietarul poate cere obligarea autorului de rea-credință la desființarea lucrărilor
utile, precum și daune-interese (99);
 c) lucrările voluptuare se dobândesc prin plata valorii materialelor și manoperei ori, la
alegere, a sporului de valoare (88).
[58 din 208 au răspuns corect – 28%]
ART. 583 ALIN. (2) – infirmă varianta a) („din suma datorată de proprietarul imobilului se va
putea deduce valoarea fructelor imobilului diminuată cu costurile necesare obținerii
acestora”)
ART. 584 ALIN. (2) LIT. b) – confirmă varianta b) („obligarea autorului lucrării la desființarea
acesteia, cu repunerea imobilului în situația anterioară și plata de daune-interese”)
ART. 585 ALIN. (1) LIT. a) – infirmă varianta c) („fără nicio obligație către autorul lucrării”)
29. În materia accesiunii imobiliare artificiale:
 a) autorul unei lucrări provizorii este ținut să o desființeze (58);
 b) proprietarul imobilului asupra căruia o altă persoană a efectuat o lucrare cu materialele
unui terț este ținut să restituie contravaloarea acestora (116);
 c) autorul de bună-credință beneficiază de un drept de ipotecă legală asupra imobilului,
afectat plății indemnizației cuvenite de la proprietarul imobilului (101).
[20 din 208 au răspuns corect – 10%]

ART. 588 consacră obligația autorului unei lucrări provizorii să o desființeze;

ART. 594 – numai dacă nu sunt îndeplinite condițiile dobândirii bunurilor mobile prin posesie
de bună-credință;
ART. 591 ALIN. (2) Autorul lucrării de bună-credință are un drept de ipotecă legală asupra
imobilului pentru plata indemnizației (...).
30. În materia accesiunii imobiliare naturale:
 a) adăugirile de teren la malurile apelor stătătoare revin proprietarului fondului riveran,
numai dacă ele se formează treptat (61);
 b) proprietarul fondului riveran dobândește terenul lăsat de apele curgătoare care s-au
retras, brusc sau treptat, de la țărmul respectiv (94);
 c) porțiunea de mal smulsă de o apă curgătoare și alipită terenului altui proprietar
riveran poate fi revendicată în termen de 1 an de la data faptului (139).
[71 din 208 au răspuns corect – 34%]
ART. 569 Adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului (...).
ART. 570 Proprietarul fondului riveran dobândește, de asemenea, terenul lăsat de apele
curgătoare care s-au retras treptat de la țărmul respectiv.
ART. 572 Proprietarul terenului de la care o apă curgătoare a smuls brusc o porțiune de mal
din teren, alipind-o la terenul altui proprietar, nu pierde dreptul de proprietate asupra părții
desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data faptului.