UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII „REGELE MIHAI I” DIN

TIMIȘOARA
FACULTATEA DE BIOINGINERIA RESURSELOR ANIMALIERE

MODIFICĂRI GENETICE LA MICROORGANISME

MUTAȚII

Materia: Inginerie genetică Proiect realizat de:

Specializarea: Biotehnologii Agricole Bîzdîră Angela

Grupa: 344 0|Page

 CUPRINS

• INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1

• MUTAȚIILE ȘI MUTANTELE . . . . . . . . . . . . . .2

• BAZELE MOLECULARE ALE MUTAȚIEI . . . . . 6

• MUTAȚII PUNCTIFORME . . . . . . . . . . . . . . . .6

• CONCLUZII. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

• BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1|Page
 Introducere
https://www.google.com/search?q=m
utatii&source=lnms&tbm=isch&sa=X&
ved=2ahUKEwjFmuvHiob9AhVJgosKHU
LlBGYQ_AUoAXoECAEQAw&biw=1536
&bih=792&dpr=1.25#imgrc=O9qsy1pty
T0FQM
Mutaţia reprezintă o modificare ereditară a secvenţei acizilor nucleici din genomul

organismelor.[1]
Recombinarea genetică este procesul de reunire a unor elemente genetice conţinute în
două genoame diferite.[1]
Prin acest mecanism ia naştere o combinaţie nouă de gene în absenţa mutaţiei. În timp ce prin
mutaţie se obţin în celulă modificări genetice minore, prin recombinare au loc modificări
esenţiale, majore, deoarece pot fi transferate de la o celulă la alta gene, grupuri de gene sau
chiar cromozomul în totalitatea lui. Ca urmare, organismul care rezultă din procesul de
recombinare (denumit și recombinat) nu este similar cu niciunul din organismele parentale,
rezultând un hibrid care conţine o combinaţie a trăsăturilor acestora.[1]

La eucariote recombinarea genetică este un proces realizat prin reproducere sexuată.[1]

Rolul şi importanţa geneticii microorganismelor poate fi rezumată în următoarele:

Pentru înţelegerea funcţiilor microorganismelor este necesar studiul genelor care stau
la baza funcţionării celulei în totalitate.
Microorganismele reprezintă un sistem relativ simplu pentru studiul fenomenelor
genetice în încercarea de a descifra mecanismele care stau la baza modificărilor celulei.
Microorganismele sunt folosite pentru izolarea şi amplificarea unor gene specifice,
tehnică denumită clonare moleculară. Prin această tehnică, genele sunt manipulate şi
plasate în microorganisme, unde pot fi multiplicate.
Microorganismele produc o serie de substanţe cu valoare industrială, ca antibiotice,
enzime, vitamine şi aminoacizi, etc. [1]

2|Page
 MUTAŢIILE ŞI MUTANTELE

Mutaţia este o modificare ereditară a secvenţei bazelor azotate din molecula de ADN.
Tulpina purtătoare de mutaţie poartă denumirea de mutantă. [1]
Mutanta va fi deosebită de tulpina parentală prin genotip, adică printr-o anumită secvenţă de
nucleotide din ADN genomic. În unele cazuri, prin proprietăţile ei vizibile, adică prin fenotip
mutanta se va deosebi de tulpina parentală, în mod obişnuit izolată din natură şi denumită
tulpină de tip sălbatic. Mutantele pot fi obţinute fie din tulpinile de tip sălbatic sau dintr-o
tulpină derivată din cea de tip sălbatic, adică dintr-o altă mutantă. În funcţie de mutaţie,
mutanta poate, dar nu întotdeauna să prezinte un fenotip modificat faţă de tulpina parentală.
Convenţional, în genetica microbiană genotipul unui organism va fi notat prin trei litere mici
urmate de o literă mare (în caractere italice), care vor indica gena implicată. [1]

Fenotipul organismului se notează cu litere mari urmate de două litere mici, cu indice + sau -
, arătând prezenţa sau absenţa proprietăţii. [1]

Izolarea mutantelor. Există mutaţii selectabile şi neselectabile

Mutaţia selectabilă conferă mutantei un avantaj în anumite condiţii de mediu

permiţându-le multiplicarea şi prin aceasta înlocuirea tulpinii parentale. Ca exemplu
de mutaţie selectabilă este rezistenţa la antibiotice
Mutantele nutriţionale (sau mutantele auxotrofe) sunt microorgaisme care, în urma
unei mutații, și-au pierdut capacitatea de a sintetiza o anumită moleculă vitală pentru
creștere și dezvoltare. De obicei aceste mutații au loc prin inactivarea unei gene care
codifică sinteza unei protein-enzime implicate într-o cale metabolică. Lipsa acestei
enzime face ca o cale metabolică să fie întreruptă, astfel că produșii de metabolism din
aval nu se mai sintetizează, iar cei din amonte se acumulează. [1]

Fhttps://www.google.com/search?q=mutatii&source=
lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjFmuvHiob9AhV
3|Page
JgosKHULlBGYQ_AUoAXoECAEQAw&biw=1536&bih=7
92&dpr=1.25#imgrc=GIiKvvpBvczUuM
Mutantele auxotrofe pot fi
izolate prin "replica plating" .
Folosind dreptunghiurile de pluş
sterile se pot transfera
amprentele coloniilor de pe
plăcile Petri master, pe plăcile cu
medii agarizate în care lipseşte
nutrientul față de care se caută
auxotrofia. Pe aceste medii se
Penicilina omoară numai
vor multiplica numai tulpinile de
celulele în multiplicare, astfel că
tip parental şi nu cele
dacă se adaugă penicilină într-o
mutante.[1]
populaţie de celule în creştere,
Mutantele care prezintă pe un mediu în care lipseşte
necesităţi nutriţionale faţă de un factorul de creştere necesar
factor de creştere poartă pentru mutanta pe care vrem să
denumirea de auxotrofe, iar tipul o izolăm, celulele parentale vor
sălbatic din care a fost obţinută fi omorâte, iar cele
tulpina auxotrofă va fi denumit nedezvoltate (de tip mutant)
prototof. [1] vor rămâne viabile. [1]

Deşi "replica plating" este o

tehnică de mare utilitate, Selecţia cu ajutorul penicilinei

izolarea mutantelor prin acest este o selecţie de tip negativ,

screening este foarte laborioasă. deoarece selecţia se face nu

De aceea a fost elaborată şi faţă de celula mutant ci faţă de

aplicată o metodă ingenioasă de celula parentală. [1]

izolarea mutantelor dependente

de aminoacizi şi alţi factori de
creştere, metoda de selecţie cu
penicilină. [1]

4|Page
 [1]

[1]

5|Page
 BAZELE MOLECULARE ALE MUTAŢIEI

Mutaţiile pot fi spontane sau induse. Mutaţiile spontane apar sub acţiunea radiaţiilor
naturale care modifică structura ADN. Ele pot să apară în timpul replicării ca urmare a erorilor
în împerecherea bazelor. [1]

Modificarile spontane ale AND ce determina aparitia unei mutatii pot implica un numar variat
de perechi de nucleotide : de la o singura pereche (mutatii punctiforme) la sute de perechi de
nucleotide (mutatii genice sau cromosomale). [3]

Mutaţii punctiforme

MUTATIILE PUNCTIFORME - pot fi datorate : substituirii unei perechi de nucleotide de catre o

alta (mutatii prin substitutie), eliminarii (deletiei), inserarii unei noi perechi de nucleotide
(aditie), inversarii unei anumite secvente de nucleotide (inversii) sau duplicatiilor. [2]

a) Mutatiile prin substitutie pot fi clasificate la randul lor, in functie de nucleotida inlocuita in:

- mutatii de tip tranzitie - constau in inlocuirea unei purine cu o alta purina sau a unei
pirimidine cu o alta pirimidina (AT -> GC ; TA -> CG ; GC -> AT ; CG -> TA)

- mutatii de tip transversie - constau in inlocuirea unei purine cu o pirimidina si invers (AT <->
TA ; AT <-> CG ; GC <-> CG ; GC <-> TA). [3]

6|Page
SCHIMBAREA SUCESIUNII NORMALE A NUCLEOTIDELOR, CONDUCE LA GRESELI DE IMPERECHERE IN CURSUL PROCESELOR
DE REPLICARE, RECOMBINARE SAU REPARARE.
DESEORI, GRESELILE DE IMPERECHERE POT AVEA LOC DATORITA FAPTULUI CA BAZELE AZOTATE SE POT GASI INTR-O
FORMA TAUTOMERA, DIFERITA DE CEA NORMALA (CETO ->ENOL SAU AMINO ->IMINO).
B) MUTATIILE PRIN DELETIE - PRESUPUN ELIMINAREA UNEIA SAU MAI MULTOR NUCLEOTIDE DIN
MOLECULA DE ADN. S-A DOVEDIT CA LA BACTERII, PRIN DELETIE POT FI ELIMINATE CHIAR SI GENE INTREGI. CU TOATE
ACESTEA PENTRU CA BACTERIILE MUTANTE SA SUPRAVIETUIASCA ESTE NECESAR CA GENA ELIMINATA SA NU FIE ESENTIALA
SUPRAVIETUIRII.
MUTATIILE PRIN DELETIE OCUPA, CA FRECVENTA, UN LOC IMPORTANT INTRE MUTATIILE SPONTANE. ASTFEL, LA E. COLI,
ELE REPREZINTA APROXIMATIV 5% DIN TOTALUL MUTATIILOR SPONTANE.
CONSECINTELE MUTATIILOR PRIN DELETIE SUNT :
- INACTIVAREA COMPLETA A PRODUSULUI CODIFICAT DE O GENA- PRIN ELIMINAREA UNEI PARTI DIN ACEASTA SAU A GENEI
IN INTREGIME ;
- DETRMINA UNEORI FUZIUNEA UNEI GENE CU O ALTA, ASTFEL CA AMANDOUA AJUNG SA FIE CONTROLATE SIMULTAN ;
C) MUTATIILE PRIN INSERȚIE - SUNT DETERMINATE DE SITUATIA IN CARE ANUMITE SECVENTE DE ADN
NU SUNT ELIMINATE CI SUNT INTEGRATE IN ADN-UL DE ORIGINE, IN ORIENTARE INVERSA DECAT CEA NORMALA. [2]

[1]

7|Page
 [1]

[1]

8|Page
Mutaţiile înapoi sau reversibile.
Mutaţiile punctiforme sunt
reversibile. Revertanta este definită
ca o tulpină la care s-a restabilit
fenotipul sălbatic pierdut în timpul
mutaţiei. Reversiile pot fi pe situsul
pe care a avut loc mutaţia iniţială.
Dacă mutaţia înapoi este pe acelaşi
situs şi conduce la secvenţe de tip
sălbatic, revertanta este adevărată.
În cazul revertantelor cu locus
secundar, mutaţia are loc pe un
locus diferit de pe ADN. [1]

Mutaţiile cu locus secundar pot

reface fenotipul sălbatic printr-o
serie de mutaţii supresoare. Ele sunt
mutaţii care compensează efectul
mutaţiei originale. Sunt cunoscute
următoarele mutante supresoare:

➢ . O mutaţie pe aceeaşi genă,

poate restabili funcţia
enzimei asemănător cu cea
din mutaţia "reading frame
shift".
➢ Mutaţia în altă genă poate
restabili fenotipul sălbatic.
➢ Mutaţia poate conduce la
biosinteza altei enzime,
înlocuind-o pe cea a
mutantei prin introducerea
unei căi metabolice noi. În
acest caz nu are loc sinteza
enzimei originale, deşi
uneori poate fi sintetizată.
[1]

9|Page
Mutațiile sunt utilizate în ameliorarea plantelor, animalelor și
microorganismelor. Observându-se evoluția în timp a diferitelor
organisme vii, sesizându-se orice mutantă apărută, s-a încercat
și se încearcă folosirea acesteia în crearea unor specii noi, cu
proprietăți superioare, astfel, luând naștere mutageneza indusă
sau “de laborator”, care a fost folosită cu mult succes mai ales în
Occident, unde au fost obținute rezultate spectaculoase,
îndeosebi la plante.

Rezultatele pozitive prin folosirea metodelor combinate de

tratament cu agenți mutageni și selecție s-au obținut la plante în
ceea ce privește rezistența la boli și dăunători.
Urmașii plantelor tratate în număr suficient de mare sunt
cultivați într-un mediu în care este prezent agentul patogen,
astfel că mutantele rezistente supraviețuiesc și pot fi
selecționate.

10 | P a g e
 BIBLIOGRAFIE & SITOGRAFIE

❖ Teodor Vintilă- INGINERIE GENETICĂ CURS

Pentru anul IV Biotehnologii [1]

❖ https://graduo.ro/cursuri/biologie/bazele-
moleculare-ale-producerii-mutatiilor-398958) –
Prof.univ. Gabriela Popa- Facultatea de
Biotehnologii, Bucuresti-curs Biologie [2]

❖ https://www.cursuri/Bazele_moleculare_ale_pr
oducerii_mutatiilor_63285.html)- Lector
universitar Laura Daniel – Facultatea de
Biologie, Bucuresti- curs Anatomie[3]

11 | P a g e