Culopt 2

Varianta 1
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citește următorul text:

M-am născut în nordul ţării, în Maramureş, în comuna Satulung, aşezată în lunca râului
Someş, la poalele Munţilor Gutâi. Locuiam împreună cu tata şi mama
în două camere din Primăria comunei. Tata era funcţionar acolo, iar
mama, bibliotecară. Biblioteca satului era într-o cameră lipită de
sufrageria noastră, de care o despărţea o uşă niciodată încuiată. Aşa
că mare parte din copilărie mi-am petrecut-o printre cărţi. Biblioteca,
parcul mare cu copaci imenşi, cu trunchiuri albe, despre care mai
târziu am învăţat că se numesc platani, şi castelul aflat vizavi de
Primărie, castel care aparţinuse unui nobil maghiar, au fost spaţiile
mele preferate de joacă.
Învăţasem să citesc înainte de merge la şcoală. Intram în
camera înţesată cu cărţi până-n tavan şi citeam la întâmplare tot ce-mi
cădea în mână. După un timp, am observat că volumele care-mi plac
cel mai mult fac parte dintr-o colecţie numită „Cutezătorii“. Erau
cărţi de aventuri şi, citindu-le, visam ore întregi la nemaipomenite întâmplări, urmăriri, lupte,
răzbunări pe care le trăiau eroii din acele pagini. Noi, copiii, n-aveam parte de multe aventuri în sat.
Ne aventuram în camerele acum pustii ale castelului, ne jucam „de-a hoţii şi bandiţii“ şi ne imaginam
ce frumoase domnişoare trăiseră cândva acolo, închise şi abia aşteptând să fie salvate de neînfricaţi
cavaleri din ghearele nobilului ungur. Sau primăvara, înarmaţi cu bâte şi pietre, mergeam la un mic
afluent al Someşului, Bârsăul, pe care urcau în număr mare, să-şi depună icrele, nişte peşti numiţi
scobari sau „poduţi“, cum le spuneam noi, copiii. [...] Când apăreau înnegrind apa limpede, îi loveam
cu bolovani şi bâte, îi culegeam pe cei răniţi şi alergam acasă, să-i frigem.
Nu văzusem niciodată marea decât în poze. Şi într-o iarnă, în biblioteca friguroasă din
Primărie, am dat peste o carte intitulată „Toate pânzele sus!”, de Radu Tudoran. Am deschis-o şi n-am
mai lăsat-o din mână. Ce aventuri! Ce locuri minunate! Ce eroi adevăraţi! Neobositul aventurier
Anton Lupan, misteriosul Pierre Vaillant, simpaticul bucătar Ismail, Ieremia, omul care nimerea cu
puşca orice, cârmaciul Gherasim, piraţi, corabia „Speranţa“, îndepărtata Ţară de Foc etc. – toţi şi
toate intrau în forţă în mintea şi-n inima mea (…).
(Ioan Groşan, Cartea copilăriei mele)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Transcrie două cuvinte care conțin diftong și două cuvinte care conțin hiat din enunțul: Locuiam
împreună cu tata şi mama în două camere din Primăria comunei. 4 p.
2. Explică rolul virgulelor în enunțul: ... visam ore întregi la nemaipomenite întâmplări, urmăriri,
lupte, răzbunări pe care le trăiau eroii din acele pagini. 4 p.
1
3. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: înţesată, ne
imaginam. 4 p.
4. Ilustrează, cu câte un exemplu din text, două trăsături ale genului epic. 4 p.
5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4 p.
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care autorul a petrecut o mare parte din copilărie printre
cărţi. 4 p.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi personajul din

fragmentul de mai sus. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să prezinţi două trăsături ale personajului prin valorificarea fragmentului dat;
‒ să evidențiezi două modalități de caracterizare a personajului, prin câte o secv ență comentată;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte .
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Fie că fugim de lumea reală, fie că vrem să îmbunătățim realitatea, imaginația e instrumentul
cu care putem schimba lumea într-o clipă, cu ochii închiși sau cu ochii larg deschiși. Acum, sigur,
depinde și pe mâna cui intră. Adaptările cinematografice din ultimii zece ani ale unor romane sau
nuvele scrise de J.R.R. Tolkien, C.S. Lewis sau J.K. Rowling au acaparat mare parte din atenție [...]
Povestea lui L. Frank Baum, scrisă în
1900, nu va mai putea fi închipuită cu un
succes cel puțin egal cu cel al filmului din
1939, regizat de Victor Fleming. Pe lângă cele
trei personaje care se alătură lui Dorothy pe
drumul pavat cu cărămizi galbene către Oz,
există câteva momente magice de cinema,
precum atacul maimuțelor zburătoare, trimise
de vrăjitoarea cea rea pentru a-i răpi pe cei
patru, sau întâlnirea cu Oz, un gigantic cap fără corp, în fa ța căruia cei patru curajoși își spun
dorințele. Oz aparține unei lumi închipuite de mintea unei fetițe ce visează, o închipuire ce se
decuplează de realitate, dar care păstrează efectele onirice odată
ce visul a luat sfârșit.
Câți dintre noi nu au visat să străbată o lume paralelă,
chiar așa plină de obstacole înfricoșătoare? Suntem mulți, dar
cred că și mai mulți au visat cel puțin o dată la una dintre cele mai
năzdrăvane „zâne urbane” care să ne facă viața de copil și mai
ușoară (...). Cea mai adorată bonă din istoria bonelor, Mary
Poppins ne-a aruncat în reverii inocente, în care putem sări
2
nestingheriți din realitate în lumea splendidă a desenelor cu cretă de pe asfalt, în care oameni și
personaje animate conviețuiesc în ritm de dans și muzici alese.
(Ileana Bîrsan, Spiriduşi zâne şi alte creaturi de basm. Supercalifragilistic, Apărut în Dilema veche, nr.
515, 24-30 decembrie 2013)

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– numele persoanei care a regizat povestea lui L. Frank Baum;
– anul în care Victor Fleming a regizat filmul poveștii lui L. Frank Baum . 4p.
2. Precizează numele a două personaje din adaptările cinematografice. 4p.
3. Menționează modul și timpul verbelor subliniate în text. 4p.
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: care păstrează efectele onirice odată ce visul a luat sfârșit. 4p.
5. Transcrie propozițiile subordonate din fraza: Pe lângă cele trei personaje care se alătură lui Dorothy
pe drumul pavat cu cărămizi galbene către Oz, există câteva momente magice de cinema, precum
atacul maimuțelor zburătoare, trimise de vrăjitoarea cea rea pentru a-i răpi pe cei patru, sau
întâlnirea cu Oz, un gigantic cap fără corp, în fața căruia cei patru curajoși își spun dorințele ,
precizându-le felul. 4p.
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
atributivă, care să aibă ca element regent un pronume. 4 p.
6̕ Alcătuiește o propoziție în care substantivul vrăjitoare să aibă funcție sintactică de nume predicativ.
4p
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în timpul
unui atelier organizat în școală/ în timpul unei activități extrașcolare . 12 puncte
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 p.; coerența textului – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuația – 3 p.;
așezarea corectă a textului în pagină – 1 p.; lizibilitatea – 1 p.).
3
Varianta 2

În 15 septembrie începu, în
fine, şcoala. Frumos încolonaţi pe
două rânduri, elevii, majoritatea cu
flori, străbăteau curtea îndreptându-
se spre intrarea principală rezervată
de obicei profesorilor, dar care, cu
această ocazie era deschisă şi
elevilor, ca spre a marca o dată în plus
caracterul sărbătoresc al zilei. La
intrare, numai zâmbet, se afla directoarea primă, privind cu părintească afecţiune apropierea primelor
rânduri, clasele I, escortate de învățăttoare. Șirurile se formau undeva în dos, sub supravegherea lui
Puiu, îmbrăcat festiv cu treningul său galben, pe spatele căruia stătea scris cu litere mari, albastre,
ROMÂNIA.[...]
Șirul claselor I se termină. Urmară elevii claselor a II-a, a III-a. Zâmbetul larg al directoarei
se mai îngustă puțin, se preschimbă imperceptibil într-un surâs. Erau deja școlari cunoscuți, desigur
foarte buni majoritatea, dar printre care existau, ca oriunde, și unii problemă, ce ridicau probleme
adică, anumite probleme, nu tocmai ușor de rezolvat. Cu cât urca cifra claselor, cu atât aceștia erau
mai mulți, nu foarte mulți, bineînțeles , ci pur și simplu mulți , mulți în raport cu puținii din clasele mici.
Treptat, chipul directoarei se răci complet: urmau clasele a VI-a, a VII-a și mai ales a VIII-a în care se
ascundeau cei sau poate numai cel care, cu o precizie admirabilă într-un alt context, dar foarte
reprobabilă din punct de vedere educativ, spărgea săptămânal geamul cabinetului de istorie de la
etajul al treilea, singurul geam din școală căruia, din motive obiective, nu i se putuse atașa plasa
protectoare de sârmă agățată la celelalte ferestre.
(Ioan Groșan, Marea amărăciune)

1. Desparte în silabe cuvintele: septembrie, străbăteau, escortate, admirabilă. 4 p.
2. Precizează numărul de sunete din fiecare dintre cuvintele: principală, supravegherea, preschimbă,
geamul. 4 p.
3. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: șirurile, se
preschimbă, bineînțeles, admirabilă. 4 p.
4. Alcătuiește două enunțuri în care să ilustrezi sensul diferit al formelor de plural ale substantivului
raport. 4 p.
6. Precizează, într-un enunț, motivul dispariției zâmbetului și al răcirii complete a chipului directoarei.
4 p.
4
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul epic
a fragmentului selectat din opera literară Marea amărăciune. 16 puncte
– să precizezi patru trăsături ale genului epic;
– să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat;

Posibil primul oraș din lume,
circa 7400–6000 î.e.n., Catalhoyuk a fost
o așezare de fermieri. Cu aproape 8.000
de persoane, aceștia trăiau î n case pătrate
din cărămizi de lut lipite una de alta,
astfel încât nu existau drumuri sau alei în
jurul lor. Oamenii intrau în case printr-o
gaură în acoperiș. Viața se desfășura pe
acoperișuri, aleile se găseau la nivelurile
superioare, mult deasupra caselor.
Situat în partea centrală a Turciei
de astăzi, Catalhoyuk a fost descoperit în
1958 de un arheolog britanic. Dar orașul era aproape gata să dispară din istorie când oficialităț ile
turce l-au antrenat pe respectivul într-un scandal legat de artefacte dispărute. Nu a fost acuzat și, mai
târziu, alți arheologi l-au absolvit de orice vină. Dar au mai trecut încă 30 de ani până li s-a permis și
altora să reia săpăturile.
În prezent, doar 4% din site a fost excavat. Cu fiecare descoperire apar și mai multe întrebări.
Locuitorii din Catalhoyuk au construit case noi peste cele vechi în 16 nivele diferite, unul peste altul.
Dar de ce au renunțat la stilul de viață nomad pentru a se organiza într-un număr atât de mare? Erau
fermieri, dar nu trăiau lângă culturile lor. De ce nu? Unde creștea hrana lor?
Pe lângă sculpturi și figurine, picturile bogate în simbolism au fost pă strate pe zidurile
interioare ale caselor ce serveau și ca mormânt. Oamenii erau înmormântați sub case, iar lângă
platformele funerare existau multe astfel de reprezentări. Era oare arta o formă de comunicare cu
morții, proteja oare morții sau poate î i proteja pe cei vii?
Foarte interesant este că diferiți indivizi care trăiau ca o familie în Catalhoyuk au fost
înmormântați ca atare sub o casă, dar nu erau rude biologice. Copiii par a nu fi trăit cu părinții lor
biologici.
Arheologii cred că acest oraș, care ar putea reprezenta începutul civilizați ei, nu avea lideri sau
guvern și că barbații și femeile erau trataț i ca egali.
Civilizațiile dispărute ale planetei, Catalhoyuk, Turcia https://mythologica.ro/civilizatii-disparute-2/
5
– titlul articolului și numărul persoanelor care locuiau în orașul Catalhoyuk;
– când și de către cine a fost descoperit orașul Catalhoyuk. 4p.
2. Precizează motivul pentru care orașul Catalhoyuk era aproape gata să dispară din istorie. 4p.
3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4p.
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor din enunțul: Nu a fost acuzat și, mai târziu, alți arheologi l-
au absolvit de orice vină, menționând partea de vorbire prin care se exprimă. 4p.
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora:
Arheologii cred că acest oraș, care ar putea reprezenta începutul civilizației, nu avea lideri sau guvern
și că barbații și femeile erau tratați ca egali. 4 p.
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordo nată
predicativă, introdusă prin pronumele relativ care. 4p
6̕ Alcătuiește o propoziție în care substantivul casă să aibă funcție sintactică de atribut substantival
prepozițional.
unei excursii în Turcia. 12 puncte
– să precizezi două elemente ale contextului spațio -temporal;

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 p.; coerența textului
– 2 p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 p.; ortografia – 3 p.;
punctuația – 3 p.; așezarea corectă a textului în pagină – 1 p.; lizibilitatea – 1 p.).
6
Varianta 3


Acum era vară. Strada era pustie, curţile stăteau toropite în
umbra castanilor şi a nucilor. Se simţea miros de iarbă pălită şi de
smoală de traverse de cale ferată în aer, peste acoperişuri, printre
hornurile pe care le putea vedea din partea cealaltă, spre curtea
interioară unde avea Luminatorul, un geam pe care îl putea ridica fără
primejdia de a fi văzut. Dacă vecinii s-ar fi cocoţat pe scări ca să
ajungă la gemuleţele înguste care dădeau înspre curtea lor, l-ar fi
putut dibui. Podul în care stătea Neiss se afla în casa de la stradă,
gemuleţele de la casele vecine erau aşezate de o parte şi de cealaltă a
curţii interioare, de-a latul fâşiei cu grădină, trotuar şi veranda
îmbrăcată în vrejurile zorelelor şi în tulpinile cu spini ale trandafirilor
agăţători. Privea zilnic, de dimineaţa până seara prin crăpătura
ţiglelor colţul îngust al fundaţiei de la casa de peste drum, trotuarul
din dale de beton. Mai putea scruta şi o fâşie triunghiulară, de la ţigla
de sus până la nivelul leaţului deasupra căruia aşezase un capăt de scândură care asigura deschiderea
celor două ţigle producţie Jimbolia, cu binecunoscuta marcă în tot Banatul: leul întipărit în argila
ţiglei. S-a tot uitat ore, zile, la vreme de dimineaţă cu ploaie ceţoasă de toamnă, în lumina posacă şi
geroasă a iernii, în larma primăvăratecă pe care o făceau cele trei vrăbii şi cele două perechi de
turturele din castanul aflat în stânga vizorului său, între casa lor şi aceea a familiei Bercovici, pe care
îi vedea din când în când mergând spre sinagogă, vineri seara. După asta ştia că e vineri. Mai era şi
Luminatorul. Numai că el aparţinea unei alte lumi: aceea a curţii interioare. Luminatorul dădea spre
curtea interioră şi acolo era mult mai liber, se putea desfăşura mai în voie, putea privi cerul, noaptea
urmărea stelele, câteodată răsărea Luna între cornişa casei sârbului Borko şi Slauca, nevasta lui.
Vecinii din stânga, dacă stătea la strunga din acoperiş care dădea spre stradă, şi din dreapta dacă era
la Luminator – un geam cu cercevele şi rame pe care îl putea deschide. Se simţea în adierea vântului
cam ca pe o faleză, pe o plajă. Acolo hrănea vrăbiile şi turturele. Răsfira firimituri de pâine în fiecare
dimineaţă şi păsările veneau punctual. Nu lipseau niciodată. Le-a hrănit toată vara. Nu departe de
Luminator, chiar sub streşina de sub zidurile casei vecinilor Bercovici, era şi un cuib de rândunele.
Daniel Vighi, Trilogia Corso (Operaţiunea Aubade – Cartea a IV-a)

1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate în text. 4 p.
2. Transcrie fonetic și precizează numărul de sunete din următoarele cuvinte: cealaltă, geam, vecine,
deschiderea. 4 p.
7
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate în enunțul: Podul în care stătea Neiss se afla în
casa de la stradă, gemuleţele de la casele vecine erau aşezate de o parte şi de cealaltă a curţii
interioare, de-a latul fâşiei cu grădină, trotuar şi veranda îmbrăcată în vrejurile zorelelor şi în
tulpinile cu spini ale trandafirilor agăţători. 4 p.
4. Menționează rolul virgulei în secvența: ... câteodată răsărea Luna între cornişa casei sârbului Borko
şi Slauca, nevasta lui. 4 p.
6. Precizează, într-un enunț, indiciul că este vineri seara. 4 p.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să explici rolul descrierii în textul
propus. 16 puncte
– să formulezi clar şi logic două argumente care să justifice punctul de vedere exprimat;
– să valorifici secvenţele din text;

Dacă vă întrebați uneori ce legă tură ar putea fi între

iepurași și sărbătoarea Paștelui, ei bine sunteți îndreptățiți
pe deplin să vă simțiți ușor derutați, atâta vreme cât
specialiștii în folclor, tradiții și obiceiuri încă nu au reușit să
formuleze un răspuns pertinent.
Primii iepurași Pascali par să-și fi făcut simțită
prezența în Germania, în secolul al XV-lea, în urma unei
întâmplări care i-ar fi asociat în mod automat sărbătorii de
Paști – este vorba despre inițiativa câtorva gospodine dintr-
o așezare săracă, situată în imediata vecinătate a lizierei
unei păduri.
Mămici iubitoare, dar lipsite de mijloace bănești, s-
au gândit să pregătească micuților lor o surpiză de Paști,
dăruindu-le ouă fierte colorate în diferite nuanțe, pe post de
jucării comestibile, dar pentru a păstra secretul, au ascuns
ouăle cu o zi înainte, într-un tufiș de la marginea pă durii.
Copiii însă, jucându-se, s-au apropiat de lizieră ș i au
zărit un iepuraș țâșnind din tufișul cu pricina și pierzându-și
urmele pe cărările pădurii, descoperindu-le astfel
ascunzătoarea cu ouă colorate.
8
Copiii purtară ouăle acasă, convinși fiind că iepurașul le -a adus în dar în ajunul Paștelui, iar
mămicile lor au păstrat secretul, lăsându-i să se bucure în voie de o asemenea minunăție, ferm
hotarâte să repete însă isprava de la un an la altul.
Cu timpul, fluxul de emigranți ar fi transmis obiceiul în mai toate direcțiile, până peste Ocean,
unde americanii s-au grăbit să întâmpine cu brațele deschise tradiția lui Easter Bunny, care aduce ouă
de ciocolată copiilor cuminți în ziua de Paști.
Cum a apărut tradiția Iepurașului de Paș te?, https://mythologica.ro/cine-este-iepurasul-de-paste/

– țara și perioada în care au apărut primii iepurași Pascali;
– titlul articolului și sursa. 4 p.
2. Precizează contextul asocierii Iepurașului sărbătorii de Paști . 4 p.
3. Menționează timpul verbelor și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 p.
exprimă: Dacă vă întrebați uneori ce legătură ar putea fi între iepurași și sărbătoarea Paștelui, ei bine
sunteți îndreptățiți pe deplin să vă simțiți ușor derutați, atâta vreme cât specialiștii în folclor, tradiții și
obiceiuri încă nu au reușit să formuleze un răspuns pertinent. 4 p.
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Cu
timpul, fluxul de emigranți ar fi transmis obiceiul în mai toate direcțiile, până peste Ocean, unde
americanii s-au grăbit să întâmpine cu brațele deschise tradiția lui Easter Bunny, care aduce ouă de
ciocolată copiilor cuminți în ziua de Paști. 4 p.
predicativă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să. 4 p.
6̕ Alcătuiește o propoziție în care substantivul copil să aibă funcție sintactică de atribut substantival
genitival.
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută de Paște .
12 puncte

9
Varianta 4


Găseşte un loc liber, se aşază precipitat. Urmează staţia Piaţa Victoriei. În dreapta, un domn
cu greutate, în stânga, o doamnă cu sacoşe. Îşi trage grăbit rucsacul la piept şi, cu gesturi febrile,
scotoceşte un timp prin buzunarele genţii. Doamna cu sacoşe pufneşte, uşor deranjată, domnul cu
greutate priveşte, în continuare, în gol. Scoate o carte dintr-un buzunar. Atingerile în metrou sunt
inevitabile, de vreme ce toţi stăm ca nişte sardine. Deschide cartea şi, pentru zece minute, părăseşte
conserva.
De ani buni, „cititul în metrou” nu mai e doar un mod de a-ţi trece timpul, a devenit un
fenomen undergroud, în toată puterea cuvântului. Biblioteci digitale, tonomate de cărţi şi din ce în ce
mai multe evenimente legate de lectura în metrou. Chiar acum o lună, mai exact pe 1 aprilie, „Revista
de povestiri” a organizat, împreună cu Metrorex-ul, „maratonul de lectură”, un mod inedit – spuneau
organizatorii – de „a promova lectura”, un
maraton început pe peronul staţiei Berceni şi
încheiat în Pipera. „Cartea de subterană” a
devenit aşadar un soi de statement, prin care
cititul apare ca opoziţie la inactivitate.
O scurtă anchetă printre cititorii agăţaţi
prin metrou mi-a dezvăluit un mini-portret robot
al cărţilor citite, alese şi în funcţie de mărime
(trebuie să încapă în geantă), dar şi de subiect.
„N-aş putea să citesc un tratat de filozofie” –
îmi spune Cristina, 19 ani, studentă la ASE –
„timp de trei staţii, cât fac de la Crângaşi la Victoriei.” Preferă să-şi ia cărţi „uşor de urmărit”, care
să nu aibă nicio legătură cu şcoala. „E sfertul de oră în care pot citi ce vreau, fără să mă simt
vinovată că irosesc timpul de studiu.”
Pe peronul staţiei Piaţa Victoriei, printre călători şi tonomate cu junk-food, au apărut, de
câteva luni, tonomatele de cărţi. Cu titluri amestecate, croite parcă „după gustul fiecăruia”, pe
rafturile tonomatelor literare există cărţi motivaţionale, de genul „cum să faci/ cum să ajungi”, cărţi
de diete şi de reţete (pe acelaşi raft, într-o zi, am descoperit o suită de cărţi de la „150 de reţete
delicioase” la „Cum să elimini constipaţia”, trecând şi prin câteva Cure bio), dar şi cărţi „serioase”.
„Elogiul nebuniei”* trona, la un moment dat, deasupra tuturor celorlalte. De muşterii nu duc lipsă, de
vreme ce cartea scoasă la înaintare este întotdeauna dorită.
Stela Giurgeanu, Lecturi din subterană, în Dilema veche
*Elogiul nebuniei sau discurs despre lauda prostiei de Erasmus din Rotterdam
10
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: febrile, părăsește.
4p.
2. Indică sensul expresiei „stăm ca nişte sardine” din primul paragraf. 4 p.
3. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin compunere și a unui cuvânt obținut prin
derivare din enunțul: O scurtă anchetă printre cititorii agăţaţi prin metrou mi-a dezvăluit un mini-
portret robot al cărţilor citite, alese şi în funcţie de mărime (trebuie să încapă în geantă), dar şi de
subiect. 4 p.
4. Menționează rolul virgulei în enunțul: Găseşte un loc liber, se aşază precipitat și rolul liniilor de
pauză în enunțul: N-aş putea să citesc un tratat de filozofie – îmi spune Cristina, 19 ani, studentă la
ASE – timp de trei staţii, cât fac de la Crângaşi la Victoriei. 4 p.
6. a) Precizează, într-un enunț, motivul și scopul pentru care s-a inițiat acțiunea „Cartea de subterană”.
4p
b) Precizează trei modalități prin care s -a încercat promovarea cititului în metrou. 4p.
6̕ Alcătuiește o propoziție în care substantivul călători să aibă funcție sintactică de complement
indirect.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinţi mesajul/o idee din
textul citat. 16 puncte
– să stabileşti mesajul/o idee din text;
– să evidenţiezi două argumente care să-ţi susţină opinia;

Titanic a fost cel mai mare pachebot din lume când a plecat în călătoria sa inaugurală din
Southampton, Anglia cu destinaţia New York, pe 10 aprilie 1912. La patru zile de la plecare, la ora
23:40 în data de 14 aprilie 1912, s-a ciocnit de un aisberg şi s-a scufundat la ora 02:30 în dimineaţa
următoare. În urma naufragiului şi-au pierdut viaţa 1514 persoane din 2228 în unul din cele mai
cumplite dezastre maritime pe timp de pace din istorie.
Nava a fost proiectată de unii dintre cei mai experimentaţi ingineri şi a folosit unele dintre cele
mai avansate tehnologii ale vremii. A fost un mare şoc pentru lumea întreagă faptul că, în ciuda
măsurilor de siguranţă superioare, Titanicul s-a scufundat şi, faptul că s-a scufundat în timpul
călătoriei inaugurale, au oferit o notă ironică asupra tragediei. În urma impactului cu icebergul patru
din compartimentele etanşe au început să fie inundate într-un timp foarte scurt. Căpitanul Smith şi
Thomas Andrews au făcut o evaluare rapidă a situaţiei. Andrews a stabilit că vasul se va scufunda cu
siguranţă. La nici jumătate de oră de la impact, ofiţerii şi echipajul erau mobilizaţi pentru acţiunea de
11
evacuare de urgenţă. Au început să pregătească bărcile de salvare şi pasagerii instruiţi prin ordinul
căpitanului să iasă pe punte cu vestele de salvare pe ei.
Din păcate oamenii de la bord nu erau de loc îngrijoraţi, fiind pe un vapor de „nescufundat”,
se simţeau în deplină siguranţă. Momentan nu era niciun semn că vasul s-ar scufunda. Înăuntrul navei,
în punţile inferioare, apa se ridica rapid ajungând la capătul superior al compartimentelor etanşe şi de
acolo pe punţi, de unde ajungea cu uşurinţă în următorul compartiment. Pasagerii de la clasa a treia
au început să fie inundaţi şi începe panica, dar porţile de acces la punţile superioare erau închise. În
bărcile de salvare au avut prioritate pasagerii de la clasa întâi.
Conştienţi că bărcile nu sunt suficiente pentru toţi, ofiţerii încep să pună în bărci doar femeile
şi copiii. Oamenii sunt neîncrezători la ideea de a se sui în bărci şi mulţi preferă să rămână la bordul
navei unde se simţeau mult mai în siguranţă, mai ales că se spunea că este doar o procedură de
precauţie şi vor fi aduşi înapoi la bord. Cu toate acestea, în jurul orei 00:30, prima barcă a fost
lansată cu numai 12 pasageri. Bărcile fuseseră testate pentru greutatea a 70 de bărbaţi. Bărcile pleacă
una câte una fără a fi umplute la capacitatea maximă.
Afară, pe punţi este haos
total şi panică, toate bărcile au
plecat, iar oamenii devin conştienţi
că vor muri. Cuprins de haos şi
panică vasul se înclina din ce în ce
mai tare până când ajunge la 45 de
grade. În acest moment pupa a fost
scoasă afară din apă şi se pot vedea
elicele imense ale navei. Practic,
era ca o clădire de 25 de etaje.
Luminile se sting dintr-o dată
lăsând pasagerii în întunericul
nopţii.
1500 de oameni au ajuns în
apele îngheţate ale oceanului.
Supravieţuitorii descriu scena drept terifiantă cu sute de ţipete ale oamenilor pe moarte. Bărcile de
salvare ce pluteau în jur nu au făcut nimic pentru a-i ajuta pe cei din apă pentru că le era frică de
faptul că vor fi scufundaţi de atâtea sute de oameni. Ofiţerul Lowe totuşi leagă paatru bărci una de
alta şi transferă oamenii din barca sa în cele patru. Se întoarce la locul scufundării însă este prea
târziu. O imagine terifiantă a o mie cinci sute de oameni morţi îngheţaţi în apa oceanului îl aşteaptă. A
reuşit să salveze şase oameni printre care unul, o femeie, a povestit toată istoria celebrului Titanic.
După câteva ore de aşteptare vasul Carpathia ajunge şi îi ia la bord pe toţi cei din bărci. După
ce câteva ore caută în van alţi supravieţuitori se îndreaptă spre New York.
Cum a început povestea Titanicului, https://www.gandul.info/magazin/informatii-secrete-despre-

descoperire-epava-titanic-misiune-militara-secreta-17786587
12
– data plecării Titanicului din Southampton, Anglia și data scufundării acestuia;
– numele căpitanului și destinația Titanicului. 4 p.
2. Precizează motivul pentru care bărcile de salvare ce pluteau în jurul Titanicului nu au făcut nimic
pentru a-i ajuta pe cei din apă. 4 p.
3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 p.
exprimă: Nava a fost proiectată de unii dintre cei mai experimentaţi ingineri şi a folosit unele dintre
cele mai avansate tehnologii ale vremii. 4 p.
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Bărcile
de salvare ce pluteau în jur nu au făcut nimic pentru a-i ajuta pe cei din apă pentru că le era frică de
faptul că vor fi scufundaţi de atâtea sute de oameni. 4 p.
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subord onată
atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă. 4 p.
6̕ Alcătuiește o propoziție în care adjectivul neîncrezători să aibă funcție sintactică de atribut
adjectival.
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută pe un vas
de croazieră. 12 puncte

13
Varianta 5


Au fost odată un bărbat şi o femeie în vârstă, foarte harnici, dar fără copii. [...] Cei doi şi-au
dorit toată viaţa lor un băiat care să le fie sprijin la bătrâneţe, dar Cerul nu i-a învrednicit cu această
bucurie.
Într-o dimineaţă, un pelerin, care poposise la ei peste noapte, i-a sfătuit să meargă la altarul
Tagata din Komaki, la nord de Nagoya. El le-a spus:
— După ce veţi depune ofrandele, să vă rugaţi trei zile, dimineaţa şi seara, cerându-i lui
Dumnezeu să vă binecuvânteze cu un fiu. Este un ritual care trebuie îndeplinit, dar, cu siguranţă, veţi
fi răsplătiţi. [...]
După ce s-au rugat trei zile şi trei nopţi, aşa cum
fuseseră îndrumaţi de pelerin, un călugăr de la altar le-a dat
un bob de orez, spunându-le:
— Dacă inima vă este bună şi cugetul curat, Cerul vă
va îndeplini dorinţa. Când veţi ajunge acasă, aşezaţi bobul de
orez într-o coajă de fistic în care să puneţi rouă de pe
crizantema regală. Aveţi grijă, ca timp de 9 zile, luna să se
oglindească în roua din luntre şi să învăluie bobul în razele-i
argintii. Zis şi făcut! Cei doi au luat preţiosul bob, ce era
înfăşurat într-o cămaşă şi l-au aşezat, cu delicateţe, într-o
punguţă galbenă dintr-o mătase fină. De ce galbenă? Pentru
că aurie este şi crizantema regală. [...]
Timpul a trecut şi, într-o dimineaţă, bărbatul şi femeia au constatat că bobul de orez
dispăruse. Pe oglinda de rouă pluteau două mici luntriţe care de fapt fuseseră „cămaşa” bobului de
orez. Sau coaja, cum îi spunem noi. Femeia a început a plânge şi atunci s-a auzit o voce subţire, dar
fermă:
— Mamă, de ce plângi?
Ea a făcut ochii mari şi a întrebat:
— Cine eşti?! Cine îmi spune mamă?!
— Sunt eu, fiul vostru! [..]
În ziua în care s-a simţit puternic, le-a spus părinţilor că pleacă la Kyoto.
Povești japoneze, ***Genmai („Bob de orez”)

1. Notează câte un sinonim pentru cuvintele subliniate în text și selectează o pereche de antonime.
4p.
14
2. Explică rolul virgulei în structura: — Mamă, de ce plângi? și rolul parantezelor pătrate. 4p.
3. Explică modul de formare a două cuvinte obținute prin derivare din fragmentul: Aveţi grijă, ca timp
de 9 zile, luna să se oglindească în roua din luntre şi să învăluie bobul în razele-i argintii. 4p.
4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în textul dat. 4p.
5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4p.
6. Prezintă, într-un enunț, condiția îndeplinirii rugilor celor doi bătrâni. 4p.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenen ța la specia

basm a fragmentului selectat din opera literară Genmai („Bob de orez”). 16 puncte
– să precizezi patru trăsături ale basmului;
– să prezinți detaliat două trăsături ale basmului, valorificând fragmentul dat;

Meseria de ghid de turism îţi oferă experienţe inedite, însă practicarea acesteia necesită o
pregătire mai complexă, de la cunoştinţe de istoria civilizaţiilor, geografie, patrimoniu cultural
naţional şi universal, legislaţie, până la cunoştinte privind satisfacerea nevoilor, preferinţelor şi
asigurarea unui climat favorabil turiştilor.
Ghidul de turism poate face diferenţa în cadrul unei excursii, în sensul că reprezintă un element
foarte important, iar succesul călătoriei nu este garantat doar de locul de cazare sau destinația
vizitată, ci şi de atitudinea şi pregătirea acestuia.
Un turist mulţumit este rezultatul activităţii eficiente a unui ghid. Acesta din urmă este
responsabil nu doar de aspectele tehnice ale
unei călătorii, ci şi de susţinerea unei atmosfere
relaxante, de vacanţă. De asemenea, un ghid
bun trebuie să înveţe să se adapteze oricărei
situaţii şi provocări pe care această meserie le
presupune, inclusiv situaţiilor dificile.
Lucrul cu oamenii cere calităţi
extraordinare. Fie că este vorba de clienţi,
turişti, şefi sau colegi, în acestă meserie se
solicită multă iniţiativă, creativitate, curaj,
energie şi foarte multă răbdare.
Orice experienţă te ajută la început,
chiar și cea în calitate de turist, iar primele
ieşiri sunt de obicei pe autocar cu un program relativ fix, adică fără „surprize neplăcute”. Mai târziu,
îţi poţi permite să lucrezi pe cont propriu sau poţi colabora şi cu o agenţie de turism în acelaşi timp.
Ca să ai succes în acest sens trebuie să te asiguri că agenţiile te-au plasat în topul listei ghizilor cu
15
care colaborează, iar cele mai bune recomandări sunt din partea turiştilor cărora le-ai oferit o
experienţă extrordinară.
Analiza CEDES: Cum devin ghid de turism?, https://www.ancheteonline.ro/2014/06/analiza-

cedes-cum-devin-ghid-turistic/

– rezultatul activităţii eficiente a unui ghid;
– calitățile unui ghid de turism. 4 p.
2. Precizează în ce constă pregătirea complexă a unui ghid. 4 p.
3. Selectează din ultimul enunț două pronume diferite și precizează-le felul. 4 p.
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțul: De asemenea, un ghid bun trebuie să
înveţe să se adapteze oricărei situaţii şi provocări pe care această meserie le presupune, inclusiv
situaţiilor dificile, menționând partea de vorbire prin care se exprimă . 4 p.
5. a) Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare , precizând felul acestora: Un
ghid bun trebuie să înveţe să se adapteze oricărei situaţii şi provocări pe care această meserie le
presupune, inclusiv situaţiilor dificile. 4 p.
b) Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Ca să ai
succes în acest sens trebuie să te asiguri că agenţiile te-au plasat în topul listei ghizilor cu care
colaborează, iar cele mai bune recomandări sunt din partea turiştilor cărora le-ai oferit o experienţă
extrordinară. 4 p.
circumstanțială de loc care să aibă ca termen regent o locuțiune verbală. 4 p.
6̕ Alcătuiește o propoziție în care pronumele demonstrativ acesta să aibă funcție sintactică de
complement indirect.
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută la o

agenție de turism . 12 puncte

16
Varianta 6


Am vrut să mă schimb pe unul mai bun,
L-am căutat cu lumânarea,
Înalt ca bradul, curat ca floarea,
Și care noaptea să doarmă tun.
Ce, cu mândrie, să-și zică: unul

Ca mine-n lume nu mai există.
Frumos, cu educație ateistă,
Poți să îl cauți să tragi cu tunul.
Ce bine! Ce bine! Ce bine!

Și, pe de altă parte, vai ce păcat!
Nimeni n-a vrut să se dea pe mine
Și de-aceea am rămas neschimbat.
Marin Sorescu, Am vrut să mă schimb

1. Desparte în silabe cuvintele următoare: lumânarea, educație, ateistă, neschimbat. 4p.
2. Explică rolul cratimei în structura: să-și zică. 4p.
3. Notează patru cuvinte din familia lexicală a cuvântului frumos. 4p.
4. Transcrie din prima strofă două cuvinte care să conțină diftongi diferiți și din strofa a doua – două
cuvinte care conțin hiat. 4p.
5. Alcătuiește un enunț în care cuvântul lume să aibă alt sens, diferit de cel din text și scrie trei
locuțiuni/ expresii care să conțină cuvântul lume. 4p.
6. Transcrie două versuri consecutive care descriu ființa umană cu care eul poetic ar fi vrut să se
schimbe. 4p.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul liric a
poeziei Am vrut să mă schimb. 16 puncte
– să precizezi două trăsături ale genului liric;
– să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
17
La nici 30 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, pe Valea

Oltului, se află minunea judeţului, una din cele mai rare
descrieri geografice a frumuseţii, a pitorescului, unică în
România. Cinci kilometri durează acest drum spre minunea
Lotrişorului.
Acesta este numele pârâului cu care se merge
alături. Da, şi intrăm în cheile Lotrişorului, în Munţii
Lotrului. De fapt intrăm printre pereţii drepţi de munte,
unde acest pârâu a săpat un canion, unde gresiile depuse în
milioane de ani le puteam admira cu tăcerea care ne
şopteşte că 1 cm grosime între gresii a durat mii de ani de sedimentare. [...] Iar după cinci kilometri
apare ea... o cascadă uriaşă de aproape 50 de metri înălţime care ţese o perdea de acolo de deasupra
stâncilor până în bulboana din vale. Este un picaj de apă, pârâul se transformă într-un prădător al
văzduhului care ţinutuieşte flămând prada dinspre măruntaieie
Geei. Este minunat acest tumult de apă care jos are o poartă
spre infern. E acolo, o stâncă uriaşă despre care s-ar spune că a
fost pusă de atlanţi să astupe gaura iadului, iar apa sfinţilor să
o înece pe veci.
Dar nu e asta tot. Minunea e acolo sus. Cascada nu
apare din senin ci… la nici doi kilometri de mers pe jos se
ajunge acolo, unde cineva, omul, a construit această divină
reprezentare a raiului. Pentru că printr-un abis rotund, plin de
stânci, o scară improvizată de om, din capete de rocă se coboară la esenţă. Un tunel lung de 50 de
metri şi înalt de 3-4 metri este coridorul săpat prin munte, de unde se aruncă Lotrişorul. Da, cascada
este capătul unui drum prin subteran, un culoar al
destinului, pe unde curge acest pârâu. Imaginea, tot
spectacolul este inedit, cheile înguste de unde vine acest râu
tăios, născut de Geea, trecerea sa printr-o peşteră tunel şi
apoi saltul în gol, ca un acrobat de circ…
O minune aflată aşadar la 30 de kilometri de
Râmnicu Vâlcea, unică în România prin aceeastă imagine a
muntelului flămând care se spune este un cap de atlant
împietrit cu gura larg deschisă pe unde iese limba de apă a
Lotrişorului. Iar noi, muritorii putem să păşim prin acest
tunel al legendei.
Cheile, Casacada şi tunelul Lotrişorului sunt capitole ale unuia din cele mai frumoase judeţe
ale României.
Mihai Ionescu, Minunea Vâlcii – Cascada de sub peştera Lotrişorului, râul acrobat care se aruncă de
la 50 de metri, http://www.ramnicuvalceaweek.ro
18
– lungimea și înălțimea tunelului/ coridorului săpat prin munte, de unde se aruncă Lotrişorul;
– numele autorului și titlul articolului. 4 p.
2. Precizează ce înțelege autorul prin sintagma: capitole ale unuia din cele mai frumoase judeţe ale
României. 4 p.
3. Menționează conjugarea verbelor subliniate în text . 4 p.
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțul: Da, cascada este capătul unui drum
prin subteran, un culoar al destinului, pe unde curge acest pârâu, menționând partea de vorbire prin
care se exprimă. 4 p.
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: E acolo,
o stâncă uriaşă despre care s-ar spune că afost pusă de atlanţi să astupe gaura iadului, iar apa
sfinţilor să o înece pe veci. 4 p.
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții , în care să existe o propoziție subordonată
completivă directă, introdusă prin adjectivul pronominal relativ care. 4 p.
6̕ Alcătuiește o propoziție în care pronumele relativ care să aibă funcție sintactică de complement
circumstanțial de loc.
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută într-o
excursie la o cascadă. 12 puncte

– 2 p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvat e conținutului – 2 p.; ortografia – 3 p.;
19
Varianta 7

Când stai în tren și pleacă trenul vecin,
De ce ai impresia că ai plecat
Tu?
Primăvara și toamna
Te tot uiți pe cer, pierdut în gânduri,
Stoluri de păsări vin,
Stoluri de păsări pleacă,
De ce ai impresia că mergi tu?
Toată viața m-am uitat pe fereastră,

Pironit într-un colț
De autobuz, de tren, de vapor
Hurducat de căruță
M-am uitat cum fug de mine copacii,
Oameni, orașe, continente
De ce sunt copleșit de atâtea emoții,
De ce am impresia
Că am cunoscut lumea?
Marin Sorescu, Pleacă trenul

1. Notează câte un sinonim pentru cuvintele subliniate din text. 4p.
2. Explică rolul virgulei în versul: Oameni, orașe, continente . 4p.
3. Notează patru cuvinte din familia lexicală a cuvântului gând. 4p.
4. Transcrie, din text, două mărci ale subiectivității/ ale eului liric. 4p.
5. Explică rolul interogației De ce? în text. 4p.
6. Explică, într-un enunț, ideea cuprinsă în versul: Toată viața m-am uitat pe fereastră. 4p.
B1. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul liric
a poeziei Pleacă trenul. 16 puncte
– să precizezi două trăsături ale genului liric;
– să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
20
B2. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinţi mesajul/o idee din textul
citat. 16 puncte
B3. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, despre semnificația titlului în textul citat. 16
puncte
– să formulezi o opinie despre semnificația titlului în textul citat;
– să susţii opinia prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;

La 15 septembrie 1830 se dădea în funcțiune, între Liverpool și Manchester, prima cale ferată
din lume între două orașe. Pe teritoriul țării
noastre, prima linie ferată a fost deschisă pe
20 august 1854 și făcea legătura între Oravița
(în Banat) și Baziaș, port la Dunăre.
Povestea trenului începe acum două
secole, odată cu inventarea și construirea
primelor căi ferate și a primelor vagoane,
folosite inițial în mină. Evoluția trenului a fost
continuă: de la șinele de lemn la cele de oțel,
de la locomotiva cu aburi la cea electrică. În
ultimii zeci de ani evoluția tehnologică a dus la apariția trenurilor suspendate, a celor subterane și a
celor de mare viteză.
Trenul începe să circule în literatură încă din secolul al XIX-lea şi „are un rol înnoitor în
modelarea personajului masculin [...] La început, domnul reacţionează în faţa trenului ca în faţa unei
vietăţi hibride, jumătate animal, jumătate maşină. Obişnuit să-şi domine calul, principalul mijloc de
transport masculin, sau măcar vizitiul, el simte nevoia să comunice şi cu noul său ajutor depotcovit.
Costache Negruzzi îşi începe Scrisoarea XXX (Băile de la Ems), datată august 1855, cu o amintire care
marchează tocmai această tranziţie în conştiinţa călăreţului fără cal: „Facultatea din Berlin ne
trimesese la Ems. Vrând-nevrând, deci a trebuit să o ascultăm: ne-am suit în vagon şi: mână băiete!
Mână băiete, adecă şuieră maşină!”. Trenul, care pentru călătorul român ţine de alt „tărâm”, de
realităţile atrăgătoare şi înspăimântătoare ale altor zări, este numit de Negruzzi „feara de uscat”, în
opoziţie cu vaporul, „feara de apă”. (Ioana Pârvulescu, România literară).
21
La Octavian Paler, trenul este pretext de consideraţii asupra sensului vieţii: „Închipuiţi-vă că
într-o zi ar fi venit un tren şi n-am fi mai avut putere să urcăm în el. L-am dorit prea mult, l-am
aşteptat prea mult. Ne-am epuizat în aşteptare şi nu ne-a rămas nicio picătură de energie pentru a ne
bucura de sosirea lucrului aşteptat [...] Viaţa însăşi e o stare de tranzit între naştere şi moarte... un
peron unde te zbaţi să ocupi un loc într-un tren... eşti fericit că ai prins un loc la clasa I sau la
fereastră... altul e necăjit că a rămas în picioare pe culoar... alţii nu reuşesc să se prindă nici pe scări,
rămân pe peron să aştepte următorul tren... Şi fiecare uită, poate, un singur lucru... că trenurile astea
nu duc nicăieri...” (Viaţa pe un peron).
Călător cu trenul, în viaţă şi literatură, http://stiri.tvr.ro/calator-cu-trenul--in-viata-si-literatura-

-133-de-ani-de-istorie-a-cailor-ferate-romane_29248_foto.html#view

– când a fost deschisă prima linie ferată pe teritoriul țării noastre;
– unde au fost folosite primele căi ferate și primele vagoane. 4 p.
2. Precizează impactul evoluției tehnologice asupra trenului în ultimii zece ani. 4 p.
3. Menționează modul și timpul verbelor subliniate în text. 4 p.
4. Precizează funcția sintactică și valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunțul: Trenul, care
pentru călătorul român ţine de alt „tărâm”, de realităţile atrăgătoare şi înspăimântătoare ale altor
zări, este numit de Negruzzi „feara de uscat”, în opoziţie cu vaporul, „feara de apă”. 4 p.
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: altul e
necăjit că a rămas în picioare pe culoar... alţii nu reuşesc să se prindă nici pe scări, rămân pe peron
să aştepte următorul tren. 4 p.
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții, în care să existe o propoziție subordonată
subiectivă, introdusă prin locuțiunea conjuncțională subordonatoare: cum de. 4 p.
6̕ Alcătuiește o propoziție în care verbul a comunica (la infinitiv) să aibă funcție sintactică de subiect.
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în tren. 12
puncte

22
Varianta 8


De muguri pădurea e plină şi gheaţa şi-a spart-o izvorul,
Cocorii se-ntorc şi prin zare răzbate lung ţipătul lor.
Găsim ghiocei pe potecă păşind-o alături, iubito:
Lui Amor, copilul, să-i ducem, cunună să-şi facă din flori.
Pe pajişti domneşte lumina, ne-ascundem în umbră de luncă

Cu maci înfloriţi e stropită câmpia şi grâul pe lanuri
Stăpâno, cu stropi mari de sânge iubirea ne este pătată
Căci Amor arcaşul străpuns-a de-a pururi inima mea.
Din crânguri cad frunzele moarte, se-aştern pe nisipul cărării

Pustie şi jalnică-i via şi viţă de struguri lipsită.
De brumă e ninsă grădina ‒ şi Amor, băiatul şăgalnic,
Zadarnic spre noi îşi îndreaptă săgeata şi arcul de bronz.
Zăpadă curată aduse pe noapte ieri Crivăţ bătrânul.

Cu sania pe drumuri de ţară pleca-vor lin oamenii astăzi;
Dar posomorât sunt, şi singur privesc prin geamul ferestrei
Pe Amor, iubitul tovarăş, de viscol trântit la pământ.
Ion Pillat, Anotimpurile
23
1. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele subliniate în text: potecă, domneşte, posomorât, trântit.
4p.
2. Explică modul de formare a cuvintelor îngroșate în strofa a doua: iubirea, mea. 4p.
3. Precizează numărul de sunete în cuvintele: gheaţa, ducem, sânge, săgeata, geamul. 4p.
4. Selectează, din text, două cuvinte care aparțin câmpului semantic al primăverii și două cuvinte care
aparțin câmpului semantic al iernii . 4p.
5. Identifică, în ultimele două strofe, două figuri de stil, pe care le vei numi și două mărci ale eului liric/
ale subiectivității. 4p.
6. Comentează, în 30-50 de cuvinte, semnificația titlului. 4p.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia

pastel a textului propus. 16 puncte
– să precizezi patru trăsături ale pastelului;
– să prezinți detaliat două trăsături ale pastelului, valorificând fragmentul dat;

Cărțile de ficțiune pe care le citim ne ajută să empatizăm cu cei din jur și să ne adaptăm mai
ușor la diverse situații de viață, arată cele mai recente studii psihologice.
În urma unei cercetări realizare de Universitatea York, pe copii cu vârste între 4 și 6 ani,
psihologii au observat că aceia care au fost expuși mai
mult timp la literatura pentru copii decât la desene
animate televizate au o mai mare capacitate de empatie*
(…)
Implicarea în poveștile fictive din cărți aduce
informații noi despre viața socială, iar acest lucru este
extrem de benefic în rândul copiilor, fiindcă le arată
versiuni din afara universului propriu.
Totodată studiul relevă că volumele de ficțiune îl
ajută pe cititor să se adapteze la viața socială mai mult
decât o fac lucrările nonfuncționale. Înțelegerea
personajelor dintr-o narațiune est e, astfel, echivalentul cunoașterii a diferitor tipuri umane din viața
reală. Când sunt scrise bine, romanele constituie în sine povești despre viață, care îl încurajează pe
cititor să înțeleagă mai bine profunzimea experienței umane.
(Corina Zorzor, Empatia, o abilitate dobândită prin lectură, în adevărul.ro)
Empatie – identificare, prin trăire, cu alte persoane, cu eroii cărților etc.
24
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din
textul dat:
– universitatea din cadrul căreia s-a realizat cercetarea menționată în textul
dat;
– categoria de copii cu o capacitate mai mare de empatie. 4 p.
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras articolul
din textul dat. 4 p.
3. Selectează pronumele din secvența: cărțile de ficțiune pe care le citim ne
ajută să empatizăm cu cei din jur și să ne adaptăm ușor la diverse situații
de viață, arată cele mai recente studii psihologice și menționează felul lor.
4 p.
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțul: În urma
unei cercetări realizate (…) pe copii cu vârste între 4 și 6 ani, psihologii
au observat că aceia care au fost expuși mai mult timp la literatura pentru copii decât la desene
animate televizate au o mai mare capacitate de empatie, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă. 4 p.
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Când
sunt scrise bine, romanele constituie în sine povești despre viață, care îl încurajează pe cititor să
înțeleagă mai bine profunzimea experienței umane. 4 p.
predicativă, introdusă prin conjuncția subordonată să. 4 p.
6̕ Alcătuiește o propoziție în care verbul a citi (la infinitiv) să aibă funcție sintactică de subiect.
participării la o întâlnire organizată de școală, cu un scriitor contemporan. 12 puncte

25
Varianta 9

A nins. În soare codrul cu trunchiuri de cărbune
Întinde umbre-albastre pe proaspătul omăt
Și mă visez la geamuri cu anii îndărăt:
Văd dealul alb, târlia și vremurile bune.
Ies, scârțâie zăpada ca ieri sub pasul meu,

Și atârnând marame subțiri de promoroacă
De ramurile joase, lumina goală joacă
Azi numai pentru mine și pentru Dumnezeu.
Apoi își dă pe spate tot părul de beteală

Și sare învârtindu-și al razelor hanger
Și unde talpa-i roză atinge albul ger
Fulgerător scânteie pe nea câte-o petală.
Crra… trece pe sub soare vâslind întâiul corb.

A stat din joc lumina, pe brânci se face mică…
Crra… stolu-ntreg – și-n umbră rămân privind cu frică
Trei picături de sânge pe-o ramură de sorb*.
Ion Pillat, Lumina, iarna
*sorb – Arbore cu frunze lobate, cu flori albe și fructe roșietice cărnoase; crește prin pădurile de cîmpie și de
deal

1. Scrie câte un omonim pentru cuvintele subliniate în text: mine, părul, sare, unde. 4p.
2. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele subliniate în text prin îngroșare: omăt, târlia, marame,
hanger. 4p.
3. Precizează rolul celor două puncte din prima strofă. 4p.
4. Transcrie, din text, două cuvinte utilizate cu sens figurat. 4p.
5. Selectează, din text, o imagine vizuală, o imagine cromatică, o imagine dinamică și o imagine
auditivă. 4p.
6. Explică, în 30-50 de cuvinte, utilizarea adverbului apoi de la începutul strofei a III-a. 4p.
Explică, în 30-50 de cuvinte, utilizarea verbului a nins la trecut.
Explică, în 30-50 de cuvinte, rolul epitetului (proaspătul omăt).
26
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, despre semnificația titlului în textul citat. 16
puncte


Pasărea Dodo este una dintre cele mai faimoase şi simpatice păsări care au dispărut de pe
suprafaţa pământului, fiind şi astăzi folosită de numeroase organizaţii de mediu care promovează
protecţia speciilor pe cale de dispariţie.
Trăind vreme de milenii izolată în insula Mauritius din Arhipeleagul Mascarene, arhipeleag
plasat undeva între Madagascar şi Australia, ea nu avea
practic niciun inamic natural, fapt care a dus la pierderea
capacităţii acesteia de a zbura. Mai mult, nu putea nici
măcar să alerge. Cu un corp greoi şi dolofan, completat de
o coadă scurtă formată dintr-un smoc de pene, cu un mers
legănat ca al raţelor şi cu dimensiunile unui curcan, dodo
era de fapt înrudită cu porumbeii de astăzi. De la
descoperirea acesteia de către olandezi în 1598 şi până la
dispariţia ei de pe faţa pământului a trecut aproximativ un
secol. Lipsite de teamă şi fără posibilitatea de a se apăra,
păsările au devenit victima uşoară a coloniştilor care le-
au sacrificat pentru carnea nu tocmai bună a acestora. Să
mai adăugăm şi faptul că dodo nu era o specie prea
prolifică, femela clocind abia câte un ou pe an. Câinii, pisicile, porcii şi şobolanii aduşi pe insulă au
distrus cuiburile păsărilor, astfel că în scurt timp pasărea a dispărut complet.
Un fapt demn de reţinut este că datorită repeziciunii cu care a dispărut, la începutul secolului
al XIX-lea multă lume nu credea că această pasăre a existat vreodată, deşi rămăseseră mărturie
numeroase picturi realizate după exemplare vii care au fost capturate şi trimise în Europa. Păsările
dodo erau preferatele artiştilor, fiind capabile să stea ore întregi nemişcate. Un exemplar aflat în
27
Olanda a servit ca model pentru paisprezece tablouri în ulei şi în acuarelă până la moartea sa.
Descoperirea în acea perioadă a câtorva schelete în mlaştinile insulei împreună cu transformarea
păsării de către Lewis Carroll într-un personaj fictiv în „Alice în Ţara Minunilor” au înlăturat
complet aceste suspiciuni şi i-au adus celebritatea.
Mădălin Filip, Animale celebre dispărute. Dodo (dispărută în jurul anului 1700), Scienția,
https://www.scientia.ro/univers/40-terra/911-animale-celebre-disparute-extinctii-recente.html
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de ma i jos.

– rudele actuale ale păsării Dodo;
– motivul pentru care pasărea Dodo a pierdut capacitatea de a zbura. 4 p.
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras articolul din textul dat. 4 p.
3. Selectează verbele din secvența: Trăind vreme de milenii izolată în insula Mauritius din
Arhipeleagul Mascarene, arhipeleag plasat undeva între Madagascar şi Australia, ea nu avea practic
niciun inamic natural, fapt care a dus la pierderea capacităţii acesteia de a zbura și menționează
modul fiecăruia dintre ele. 4 p.
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțul: Un exemplar aflat în Olanda a servit
ca model pentru paisprezece tablouri în ulei şi în acuarelă până la moartea sa., menționând partea de
vorbire prin care se exprimă. 4 p.
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Un fapt
demn de reţinut este că datorită repeziciunii cu care a dispărut, la începutul secolului al XIX-lea multă
lume nu credea că această pasăre a existat vreodată, deşi rămăseseră mărturie numeroase picturi
realizate după exemplare vii care au fost capturate şi trimise în Europa. 4 p.
subiectivă, care să aibă termen regent verbul a ajunge. 4 p.
6̕ Alcătuiește o propoziție în care verbul a descoperi (la infinitiv) să aibă funcție sintactică de atribut
verbal.
participării la o întâlnire cu o organizaţie de mediu care promovează protecţia speciilor pe cale de
dispariţie. 12 puncte

28
Varianta 10

Prin vişini vântul în grădină Tăciunii-n vatră dau lumină;
Cătând culcuş mai bate-abia Pe drumul de drumeţi sărac
Din aripi, şi-n curând s-alină, Mai vezi fugind câte-o vecină
Iar roşul mac închide floarea, Să ceară cu-mprumut jăratec;
Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Grăbit, dă roate, singuratec,
Şi adoarme-apoi şi ea. Tăcutul liliac.
Eu cred c-a obosit pădurea, Şi tot mai noapte-apoi se face,

Căci ziua întreag-a tot cântat Păduri şi ape-adorm acum;
Şi tace-acum gândind aiurea. Din cer scoboar-adânca pace.
Sub dealuri amurgeşte zarea, Ici-colo vrun zăvor mai sună –
Se-ntunecă prin văi cărarea Începe-a se zări de lună
Şi-i umbră peste sat. Şi-i linişte pe drum.
Peste culmi încet amurgul moare Copiii dorm, visându-şi jocul.

Şi-ntors cu faţa cătr-apus Mai toarce mama. În curând,
Dă semne nopţii din ponoare. Pe vatră ea înveleşte focul,
Ea-mbracă haine-ntunecate Încuie uşile la tindă,
Şi liniştit din aripi bate Se culc-apoi. Iar cariu-n grindă
Plutind tăcută-n sus. S-aude acum rozând.
George Coşbuc, Pastel
29
1. Transcrie, din text, patru cuvinte aparținând cîmpului semantic al naturii.
4p.
2. Transcrie fonetic cuvintele subliniate în text și precizează numărul de
sunete. 4p.
3. Precizează rolul cratimelor din structura: Şi adoarme-apoi. 4p.
4. Transcrie, din text, două cuvinte monosilabice care conțin diftongi
diferiți . 4p.
5. Precizează măsura ultimelor două versuri. 4p. 9, 7
6. Explică, în 30-50 de cuvinte, rolul verbelor la indicativ prezent. 4p.
Numește sentimentul dominant care se desprinde din text, tema și motivul/
motivele.
Explică, în 30-50 de cuvinte, rolul personificării „Din ochi clipește -ncet
cicoarea/ Și -adoarme-apoi și ea ”.

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte,

despre semnificația titlului în textul citat. 16 puncte
– să formulezi o opinie despre semnificația titlului în textul
citat;
– să susţii opinia prin două argumente potrivite,
valorificând textul dat;

Pentru mulți geologi, Etna continuă să fie cel mai enigmatic vulcan din lume. Cel mai activ, dar
și cel mai înalt din Europa, Etna aruncă lava cu o intensitate nemaivăzută în ultimii ani, iar oamenii
de știință nu înțeleg de ce are loc acest eveniment. Vulcanul se înalță la 3340 metri deasupra
Pământului (înălțimea sa fiind controversată datorită distrugerii parțiale a conului vulcanic prin
erupțiile sale). Numele Etna provine de la cuvântul grecesc „Aitne” care înseamnă „a arde”.
30
Situat pe insula Sicilia (Italia), în apropiere de orașele Messina și Catania, muntele este
poziționat exact în locul în care se întâlnește placa tectonică europeană cu cea africană. În această
zonă de frontieră, lava cu o vâscozitate redusă urcă de la o adâncime de 30 km într-un rezervor
magmatic situat la 2 km sub vârful muntelui. Încă din perioadele străvechi, oamenii se minunau de
forțele capabile să arunce lava în aer la înalțimi
considerabile.
În mitologia greacă și romană , vulcanul
Etna era sediul zeului-fierar Hefaistos (Vulcanos)
care producea scântei lovind cu ciocanul.
Legenda spune că filozoful Empedocle ar fi sărit
în craterul acestuia acum 2500 de ani. În urma sa
nu ar fi rămas decât încălțările sale de fier, pe
care vulcanul le-a „scuipat” ulterior. Superstiții,
mituri, mister, știință și, de ce nu, tot mai mult
turism, toate sunt legate de enigmaticul și
gigantul vulcan, înfricoșă tor uneori, dar imposibil de ignorat.
În prezent, în arealul vulcanului Etna există circa 400 de cratere vechi care au erupt o singură
dată și cinci cratere active. Aria de acțiune distrugătoare a vulcanului se întinde pe suprafaț a de 1250
kmp. Cu toate acestea, poalele vulcanului sunt foarte populate, deoarece lava adusă de erupții a creat
un sol adecvat pentru cultivarea viței-de-vie, a pomilor fructiferi și a măslinilor.[...]
Cel mai enigmatic vulcan din lume: Etna, http://www.mixdecultura.ro/2013/10/vulcanul-etna-2/

– etimologia numelui Etna;
– motivul pentru care poalele vulcanului Etna sunt foarte populate. 4p.
2. Menționează așezarea geografică a vulcanului
Etna și referința mitologică la acesta . 4p.
3. Menționează diateza și modul verbelor din
enunțul : Încă din perioadele străvechi, oamenii se
minunau de forțele capabile să arunce lava în aer
la înalțimi considerabile. 4 p.
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor
subliniate în enunțul: Cu toate acestea, poalele
vulcanului sunt foarte populate, deoarece lava
adusă de erupții a creat un sol adecvat pentru
cultivarea viței -de-vie, a pomilor fructiferi și a
măslinilor, menționând partea de vorbire prin care se exprimă. 4 p.
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din paragraful al treilea al textului, precizând felul
acestora. 4 p.
31
subiectivă, care să aibă termen regent adverbul predicativ desigur. 4 p.
6̕ Alcătuiește o propoziție în care verbul a erupe (la infinitiv) să aibă funcție sintactică de complement
direct.
unei excursii în insula Sicilia. 12 puncte

32
Varianta 11


În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Orășenii, pe trotuare, Nu răsună pe trotuare
Merg ținându-se de mână, Decât pașii celor care merg ținându-se de
Și-n orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână, mână,
De sub vechile umbrele, ce suspină Numărând
Și se-ndoaie, În gând
Umede de-atâta ploaie, Cadența picăturilor de ploaie,
Orășenii pe trotuare Ce coboară din umbrele,
Par păpuși automate, date jos din galantare. Din burlane
Și din cer
Cu puterea unui ser
Dătător de viață lentă,
Monotonă,
Inutilă
Și absentă...
În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână

Un bătrân și o bătrână ‒
Două jucării stricate ‒
Merg ținându-se de mână...
I. Minulescu, Acuarelă

1. Scrie patru expresii/ locuțiuni care să conțină substantivul pas. 4p.
2. Transcrie, din text, două imagini auditive. 4p.
3. Explică rolul gerunziului în text. 4p.
4. Alcătuiește câte un enunț cu omografele/ omoformele cuvintelor evidențiate prin îngroșare în text.
4p.
5. Precizează antonimele cuvintelor subliniate în text. 4p.
6. Explică, în 30-50 de cuvinte, rolul adverbului decât din a doua strofă a poeziei. 4p.
33
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, despre semnificația titlului în textul citat. 16
puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinţi mesajul/o idee din textul
citat. 16 puncte

La 24 august 79, după secole în care s-a

aflat în stare latentă, vulcanul Vezuviu erupe în
sudul Italiei de astăzi, devastând prosperele orașe
romane Pompeii și Herculaneum și ucigând mii de
persoane. Erupția din anul 79 a fost precedată de
un cutremur puternic petrecut cu 17 ani mai
înainte, pe 5 februarie 62, care a provocat
distrugeri masive terenului din jurul Golfului
Napoli, în special orașului Pompeii. Unele dintre
distrugeri încă nu fuseseră remediate atunci când
vulcanul a erupt. Orașele, acoperite de un strat
gros de material vulcanic și noroi, nu au fost reconstruite niciodată și au fost uitate în cursul istoriei.
În secolul XVIII, Pompeii și Herculaneum au fost redescoperite și excavate, aducând probe
arheologice fără precedent despre viața de zi cu zi a civilizației antice.
Herculaneum a fost un oraș în care au locuit 5.000 de oameni. A fost și o destinație de vacanță
preferată a romanilor bogați. Denumit după eroul mitologic Hercule, Herculaneum găzduia vile
opulente și băi romane grandioase.
La prânz, în ziua de 24 august, anul 79, această prosperitate a luat sfârșit, atunci când vârful
Vezuviului a explodat, propulsând în stratosferă un nor de cenușă în formă de ciupercă. În
următoarele 12 ore, cenușa vulcanică și pucioasa au invadat orașul, obligându-i pe locuitori să fugă
speriați. Aproximativ 2. 000 de oameni au rămas la Pompeii, ascunși în pivnițe sau în structuri din
piatră, așteptând sfârșitul erupției.
34
Un vânt din vest a protejat orașul Herculaneum de faza inițială a erupție i, însă un nor gigantic
de cenușă încinsă și de gaz a coborât pe panta vestică a Vezuviului, înconjurând orașul și omorându-i
pe cei care au rămas acolo. Acest nor mortal a fost urmat de un șuvoi de noroi vulcanici și piatră, care
a îngropat orașul. Oamenii care au rămas la Pompeii au fost uciși în dimineața zilei de 25 august,
când un nor de gaz toxic a ajuns în oraș, sufocându-i pe cei care nu au fugit. A urmat un șuvoi de rocă
și cenușă, care a făcut ca acoperișurile și zidurile să se prăbușească, îngropându-i astfel pe cei morți.
O mare parte din ceea ce cunoaștem despre această erupție provine dintr -o relatare a lui
Plinius cel tânăr, care locuia în vestul Golfului Neapole atunci când a explodat Vezuviul. Plinius, în
vârstă de doar 17 ani la vremea respectivă, a scăpat din această catastrofă, ulterior devenind un
cunoscut scriitor și administrator roman. Potrivit relatării lui Plinius cel tânăr, erupția a durat 18 ore.
Pompeii a fost îngropat sub un strat de 5 metri de cenușă, iar coasta a suferit modificări majore.
Herculaneum a fost îngropat sub aproape 20 de metri de noroi și material vulcanic.
În secolul XVIII, un săpător de fântâni a scos la suprafață, în locul unde s-a gasit orașul
Herculaneum, o statuie de marmură. Administrația locală a excavat alte valoroase obiecte de artă,
însă proiectul a fost abandonat. În 1748, un fermier a descoperit sub via sa urme ale orașului Pomp eii.
De atunci, excavările au continuat aproape fără întrerupere până în prezent. În 1927, guvernul italian
a continuat excavările la Herculaneum, recuperând numeroase opere de artă: statui de marmură și de
bronz și picturi de mare valoare.
Vezuviu, https://ro.wikipedia.org/wiki/Vezuviu

– data erupției Vezuviului ;
– cui se datorează o parte a informațiilor despre erupția Vezuviului. 4p.
2. Menționează numele orașelor romane afectate de erupția Vezuviului. 4p.
3. Menționează cazul și genul substantivelor subliniate în enunțul : La prânz, în ziua de 24 august, anul
79, această prosperitate a luat sfârșit, atunci când vârful Vezuviului a explodat, propulsând în
stratosferă un nor de cenușă în formă de ciupercă . 4 p.
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțul: Orașele, acoperite de un strat gros de
material vulcanic și noroi, nu au fost reconstruite niciodată și au fost uitate în cursul istoriei,
menționând partea de vorbire prin care se exprimă. 4 p.
5. Transcrie propozițiile subordonate din enunțul: Oamenii care au rămas la Pompeii au fost uciși în
dimineața zilei de 25 august, când un nor de gaz toxic a ajuns în oraș, sufocându-i pe cei care nu au
fugit, precizând felul acestora. 4 p.
predicativă, introdusă prin locuţiunea conjuncţională după cum. 4 p.
6̕ Alcătuiește o propoziție în care verbul a abandona (la infinitiv) să aibă funcție sintactică de
complement circumstanțial de mod.
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută într-un sit
arheologic în timp ce însoțeai un grup de specialiști. 12 puncte
35

36
Varianta 12


A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.
Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,

iau cuvintele şi le-nec în mare.
şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare.
Nichita Stănescu, Emoţie de toamnă

1. Identifică, în text, două cuvinte care se află în relație de omonimie . Transcrie sintagmele în care apar.
4p.
2. Notează câte un antonim pentru cuvintele subliniate din text. 4p.
3. Explică rolul virgulelor în versurile:
Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin. 4p.
4. Transcrie, din text, patru mărci ale subiectivității/ eului liric. 4p.
5. Selectează, din text, două cuvinte cu sens figurat. 4p.
6. a) Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația titlului. 4p.
b) Precizează elementele de prozodie/ versificație din text.
c) Comentează incipitul poeziei.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinţi mesajul/o idee din textul
citat. 16 puncte
37
Insulele Galapagos sunt un arhipelag de insule vulcanice din Oceanul Pacific, situate la est de
Ecuador. Galapagos şi apele din jurul acestora formează o regiune de importanţă mondială, fiind
renumită pentru numărul mare de specii de animale aflate pe cale de dispariţie. Acestea au fost
studiate de Charles Darwin şi pe baza observaţiilor sale a conceput teoria evoluţiei.
Prima vizită înregistrată vreodată pe Insulele Galapagos a fost o întâmplare din 1535, când
călugărul dominican Tomas de Berlanga Fray a ajuns accidental în regiune, dorinţa sa fiind aceea de
a ajunge în Peru. Ulterior, el a povestit celorlalţi păţania sa şi nu a omis să le relateze despre
animalele uriaşe pe care le-a văzut aici. Vestea s-a răspândit repede şi imediat Insulele Galapagos au
devenit locul preferat al istoricilor, biologilor şi geologilor.
Astăzi, Insulele Galapagos nu sunt o
destinaţie turistică populară doar în rândul
oamenilor de ştiinţă, ci şi în rândul
excursioniştilor simpli din întreaga lume.
Din efortul de a conserva cât mai bine
mediul natural, accesul pe Insulele
Galapagos este destul de strict şi orice
persoană care doreşte să pătrundă în
această regiune trebuie să deţină un
certificat. Scopul este de a cunoaşte
îndeaproape identitatea turiştilor şi de a şti
cu exactitate motivul vizitei lor.
Atracţia primordială în Insulele
Galapagos o reprezintă varietatea animalelor sălbatice care pot fi analizate îndeaproape. Broaşte
ţestoase gigant, lei de mare, pinguini, iguane marine, diverse specii de păsări sunt doar câteva din
întreaga colecţie de animale existente pe insulă. Croazierele sunt principala modalitate de a vedea o
imagine de ansamblu a Insulelor Galapagos şi doar aşa turiştii vor putea realiza că regiunea este o
minune pe Pământ. De regulă, aceste croaziere urmează un itinerariu strict care include şi urcarea
Dealului Bartolomee. Acesta este singurul loc din regiune care oferă o imagine de vis.
Insulele Galapagos, o vacanţă printre animale uriaşe, http://www.descoperalocuri.ro/vacante-in-afara-

tarii/insulele-galapagos.html

– teoria concepută de Charles Darwin;
– numele călugărului dominican care a vizitat accidental Insulele Galapagos și anul în care acesta a
sosit acolo. 4p.
2. Menționează motivul pentru care accesul pe Insulele Galapagos este destul de strict și condiția
impusă turiștilor pentru a putea avea acces în insule. 4p.
38
3. Menționează cazul și genul substantivelor subliniate în enunțul: Scopul este de a cunoaşte
îndeaproape identitatea turiştilor şi de a şti cu exactitate motivul vizitei lor. 4 p.
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțul: Ulterior, el a povestit celorlalţi
păţania sa şi nu a omis să le relateze despre animalele uriaşe pe care le-a văzut aici, menționând
partea de vorbire prin care se exprimă. 4 p.
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din enunțul: Din efortul de a conserva cât mai bine
mediul natural, accesul pe Insulele Galapagos este destul de strict şi orice persoană care doreşte să
pătrundă în această regiune trebuie să deţină un certificat, precizând felul acestora. 4 p.
atributivă, care să aibă ca termen regent un numeral cu valoare substantivală. 4 p.
6̕ Alcătuiește o propoziție în care verbul a ajunge (la infinitiv) să aibă funcție sintactică de
complement circumstanțial de timp.
unei croaziere. 12 puncte

39
40

Culopt 2

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Culopt 2

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Varianta 1

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

Citește următorul text:

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi personajul din

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citește următorul text:

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citește următorul text:

Civilizațiile dispărute ale planetei, Catalhoyuk, Turcia https://mythologica.ro/civilizatii-disparute-2/

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

Citește următorul text:

Daniel Vighi, Trilogia Corso (Operaţiunea Aubade – Cartea a IV-a)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Dacă vă întrebați uneori ce legă tură ar putea fi între

Cum a apărut tradiția Iepurașului de Paș te?, https://mythologica.ro/cine-este-iepurasul-de-paste/

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Stela Giurgeanu, Lecturi din subterană, în Dilema veche

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Cum a început povestea Titanicului, https://www.gandul.info/magazin/informatii-secrete-despre-

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Povești japoneze, ***Genmai („Bob de orez”)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenen ța la specia

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Analiza CEDES: Cum devin ghid de turism?, https://www.ancheteonline.ro/2014/06/analiza-

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută la o

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Ce, cu mândrie, să-și zică: unul

Ce bine! Ce bine! Ce bine!

Marin Sorescu, Am vrut să mă schimb

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

La nici 30 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, pe Valea

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

Toată viața m-am uitat pe fereastră,

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Călător cu trenul, în viaţă şi literatură, http://stiri.tvr.ro/calator-cu-trenul--in-viata-si-literatura-

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Pe pajişti domneşte lumina, ne-ascundem în umbră de luncă

Din crânguri cad frunzele moarte, se-aştern pe nisipul cărării

Zăpadă curată aduse pe noapte ieri Crivăţ bătrânul.

Ion Pillat, Anotimpurile

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)