1.

Creditele de import :
R:Sunt o forma a creditelor internationale
Sunt cunoscute si sub denumirea de credite financiare/ credite comparator
Exprima un raport de credit intre exportator si importator stability prin contractual
commercial international
Se acorda importatorului de catre banca in cazul in care acesta nu dispune de resurse de
finantare corespunzatoare platii importurilor

2. Riscul de tara :
R:Exprima gradul de indoiala in producerea unui fenomen care impiedica statul sa isi
respecte obligatiile international
Se deosebeste de alte categorii de riscuri prin impactul asupra economiei unei tari
Este perceput ca un pericol ce vizeaza stabilitatea sistemului economic si social si care
influenteaza asupra platilor unei tari

3. FRA –Forward Rate Agreemen:

R:reprezinta un instrument financiar care se utilizeaza pentru a reduce costul unui
imprumut sau pentru a imbunatati randamentul unui plasament banesc
Constituie un instrument financiar prin care doua parti la un contract urmaresc sa se
protejeze impotriva variatiei ratei dobanzii

4. Ordinul de plata :
R:reprezinta un document prin care titularul unui cont da dispozitie bancii sale sa plateasca
o suma in valuta unei persoane fizice sau juridice .
Se poate utilize pentru platile international in cazul in care intre creditor si debitor exista
creanta certa formata inainte de momentul in cate se de dispozitie de plata
Se caracterizeaza prin faptul ca initiativa in efectuarea platii revine debitorului

5. Printre factorii care au contribuit la aparitia si evolutia pietei eurovalutare amintim:

R:restrictiile impuse de autoritatile britanice in anul 1957 , bancilor in acordarea de credite
in lire sterline nerezidentilor
Crearea si extinderea zonelor libere
Integrarea economica vest-europeana
Dezvoltarea schimburilor economice international

6. Tranzactiile valutare prin compensatie :

R: se deosedesc prin faptul ca furnizorii de masini si utilaje accepta plata complete sau
partiala sub forma de marfuri
7. Tarile gazda sunt interesate de atragerea investitiilor straine directe datorita
anumitor avantaje , prin care mentionam :
R:sporirea productiei nationale
Imbunatatirea ocuparii fortei de munca
Asigurarea unui mediu de afaceri bazat pe concurenta

8. Dupa modul de acrdare , creditele international se grupeaza in :

R:Credite pentru constituirea unor depozite
Credite in cont
Credite in scont
Credite de rambursare

9. In functie de serviciile bancare si de garantiile aferente , comisioanele bancare pentru

platile internationale se diferentiaza astfel:
R:comisioane pentru gestiunea bancara a sumelor ce se deconteaza
Comisioane pentru servicii simple
Comisioane pentru servicii care angajeaza patrimonial bancile

10. Eurocreditele se individualizeaza prin :

R:plasarea lor se realizeaza de catre sindicatele de banci
Costul eurocreditelor este format din dobanda variabila
Nivelul eurocreditelor este variabil in functie de cerintele solicitantilor
Eurocreditele sunt destinate importurile , exporturilor , investitiilor

11. Rezervele internationale ale unei tari :

R:sunt destinate echilibrarii balanetei unei plati
Garanteaza solvabilitatea tarii care solicita finantare externa in vederea acoperirii
deficitului balantei de plati

12. Imprumuturile pe piata ….

R:se acorda sub forma de ….. credit
Se contracteaza pentru …. Comert international pe termen scurt
Se acorda sub forma creditului…volving
Se contracteaza pentru imbunatatirea situatiei financiare a firmelor

13. Dupa modul in care se realizeaza , platile internationale se grupeaza in :

R:plati determinate de raportul de credit commercial dintre exportatori si importatori
Plati care se realizeaza dupa livrarea marfurilor si prestarea serviciilor , prin transferul
sumelor corespunzatoare
Plati prin compensatie
14. Printre functiile acreditivului documentar amintim:
R: faciliteaza oferta exportatorului de a primi un credit de la banca local ape baza unui
acreditiv irevocabil deschis pe numele sau
Reprezinta un mechanism de siguranta care ii garanteaza exportatorului incasarea
marfurilor livrate.
Asigura derularea schimburilor economice internationale , prin garantarea platii de catre
importator

15. Incasso-ul documentar :

R: se poate utilize in cazul in care exportatorul are incredere in bonitatea si corectitudinea
importatorului
Mijloceste incasarea contravalorii marfurilor livrate de catre exportator de la partenerul
extern
Presupune manipularea documentelor de catre banci potrivit instructiunilor primate in
vederea acceptarii platii

16. Swap-ul de creante si datorii imbraca mai multe forme , printre care mentionam :
R:schimbul de creante contra obligatiuni
Schimbul de creante cotra capital

17. Printre factorii interni ce influenteaza evolutia fluxurilor valutare din balanta de plati
amintim :
R:operatiile internationale ale bancilor
Eficienta si competitivitatea produselor exportate
Realizarea de obiective de investitii a caror productie este destinata exportului
Valoarea si calitatea importurilor
Evolutia preturilor

18. Factoring-ul :
R:asigura exportatorului protective impotriva unor riscuri din relatiile economice
internationale
Permite exportatorului sa evite cheltuielile de contabilizare si de urmarire a obligatiilor
clientilor
Asigura finantarea pe termen scurt a exportatorului , fara solicitare de garantii reale
Permite exportatorului sa incaseze facturile de la un singur partener

19. Printre avantajele pe care le prezinta investitiile straine directe pentru tarile
investitoare amintim :
R:Obtinerea unui profit mai ridicat cu un risc mai scazut
Patrunderea pe noi piete de desfacere
 Valorificarea capacitatilro de productie si a fortei de munca

20. In materie de vanzare international , termenul de prescriptie:

R:poate fi prelungit daca debitorul isi recunoaste in scris ongligatia de plata din contractual
de vanzare internationala
Poate fi prelungit cand creditorul obtine acest lucru
Este de 4 ani si curge de la data la care actiunea poate fi executata

21. Resursele de pe pietele eurovalutelor se formeaza pe anumite cai , printre care :

R:Depuneri in valuta ale persoanelor rezidente la banci comerciale din strainatate
Imprumuturi de la banci din tara de origine a valutei , contractale de banci si societatile
comerciale din strainatate .
? disponibilitati in valuta din exporturile de marfuri si servicii ,care se pastreaza la banci
Disponibilitati in valuta transferate de bancile comerciale

22. Investitiile straine directe :

R: exprima plasamente in strainatate in vederea infiintarii si dezvoltarii de firme
Permit investitorului sa participe la administrarea companiei si la exercitarea controlului
asupra acestuia

23. In sfera operatiunilor valutare curente realizate pe piata valutara din Romania se
includ raporturile in valuta dintre rezidenti si nerezidenti care decurg din :
R:repatrierea veniturilor nete sub forma de dividend , dobanzi , chirii, provenind din
operatiuni curente si de capital
Remiteri de sume moderate reprezentand cheltuieli curente ce decurg din obligatii legale
de intretinere a membrilor familiei (ori a altor persoane aflate in intretinere )
Tranzactii de comert international cu bunuri si servicii
24. Printre indicatorii economici pe baza carora se evalueaza riscul de tara mentionam:
R:deficit bugetar in raport cu PIB
Inflatia
Rata dobanzii

25. Cumpararea unui COLLAR presupune :

R: o combinative intre cumpararea unui CAP si vanzarea unui FLOOR

26. Balanta de plati :

R:este un document statistic care evidentiaza
 Structura sa depinde de schimburile internationale ale unei tari de prestarile de servicii de
relatiile financiare cu alte tari
Inregistreaza fluxurile de resurse intre regiunile unei tari rezultate din tranzactiile
economice
Exprima incasarile in valuta din exporturi si platile in valuta pentru importuri de bunuri ale
unei tari dintr-o anumita perioada de timp

27. Scrisoarea de garantie bancara :

R:constituie un inscris prin care banca garantata se angajeaza in mod irevocabil sa achite
o suma corespunzatoare
Cuprinde anumite clauze care trebuie sa fie in concordanta cu prevederile contractului
international
Reprezinta un instrument elaborate pe baza contractului comercial international

28. Optiunea FLOOR :

R: Reprezinta un contract prin care cumparatorul isi asigura o rata minima a dobanzii in
cazul unui plasament banesc, schimbul platii unei prime
Cumparatorul optiunii floor urmareste sa se protejeze importiva riscului scaderii ratei
dobanzii de pe piata

29. Vanzarea de STRANGLE :

R:consta in combinarea vanzarii unei optiuni CALLsi a vanzarii unei optiuni PUT cu
preturi de exercitare diferite

30. Ordinul de plata simplu :

R: se mai numeste si ordin de plata neconditionat
Nu presupune prezentarea unui document

31. Cumpararea de STRADDLE:

R:Se initiaza in cazul in care se anticipeaza o crestere a volatilitatii cursului activului
support

32. Masurile de politica monetara si fiscal bugetara influenteaza echilibru balantei de

plati in functie de :
R:regimul de curs de schimb practicat de o tara
Gradul de mobilitate al capitalurilor
Gradul de concurenta pe pietele internationale

33. Riscul de tara se poate materialize sub diferite forme , intre care mentionam :
R:reducerea fabricatiei din motive ecologice
 Fiscalitate discriminatorie
Paricole care ameninta viata oamenilor

34. Plata prin incasso documentar :

Este initiata de catre exportator
Este domicialiata de catre importator
35. Optiunea CAP :
? R:permite cumparatorului sa se protejeze impotriva riscului cresterii ratei dobanzii de pe
piata financiara
Reprezinta un contract pe rata dobanzii utilizate in cazul in care se contracteaza un
imprumut la o rata a dobanzii variabila si exista riscul cresterii acesteia
Permite cumparatorului sa isi asigure o rata maxima a dobanzii in cazul in care contractarii
unui imprumut

36. Euroobligatiunile :
R:plaseaza pe europietele de capital de catre sindicatele bancare internationale
Reprezinta titluri de credit de termen mediu si lung exprimate in eurovalute si plasate pe
europietele de capital de catre un sindicat bancar international

37. Principalele tipuri de garantii reglementate de Camera De Comert International din

Paris sunt :
R:garantia de restituire
Garantia de buna executare
Garantia de participare

38. Lichiditatea internationala:

R:Cuprinde active susceptibile de a se transforma in mjiloace de plata internationale
Poate sa se asigure prin acces pe pietele internationale
In sens larg exprima capacitatea unei tari de a acoperi angajamente externe pe seama
rezervelor valutare detinute de banca centrala si de particulari

39. In balanta contului current se reflecta :

R:balanta veniturilor
Balanta transferurilor unilateral publice si private

40. Din evolutia operatiilor de pe pietele financiare internationale rezulta anumite

tendinte :
R:dereglementarea
Cresterea mobilitatii capitalurilor si a volumului operatiilor de pe pietele financiare prin
utilizarea tehnologilor de prelucrare si de transmitere a informatiilor
 Cresterea ponderii operatorilor institutionala

41. Entitatile care detin in administrarea structure de primire turistice cu de functiuni

de cazare turistica pot efectua urmaatoarele operatiuni :
R:cumparate de valute cotate , sub forma de numerar si substituite de numerar, in schimbul
monedei nationale de la persoane fizice , clienti ai acestora .
42. Printre masurile de salvardare ce se pot aplica la Banca Nationala a Romaniei
mentionam :
R:Instituirea unor restrictii
Introducerea de masuri de asigurare
Stabilirea de platforme

43. Pe baza informatiilor din balanta comerciala se calculeaza anumiti indicatori , printre
care mentionam :
R:ponderea …. balantei comerciale in soldul contului curent
Gradul de deschidere a economiei
Ponderea exportului in PIB

44. Hedging-ul se individualizeaza prin anumite trasaturi , printre care amintim:

R:este o tehnica financiara de acoperire a riscului fluctuatiilor preturilor de pe pietele
financiare
Este operatiunea financiara care se efectueaza pe pietele valutare si financiare in conditii
de incertitudie a cursurilor de schimb sau a cursurilor titlurilor financiare .

45. Garantia bancara solidara :

R:reprezinta o forma a garatiei prin care beneficiarul poate solicita executarea bancii fara
ca in prealabil sa urmareasca debitorul principal

46. Partile implicate in efectuarea platilor prin incasso decumentar sunt urmatoarele :
R:importatorul sau trasul
Ordonatorul sau tragatorul
Banca remitenta

47. Printre dezavantajele incasso-ului documentar mentionam :

R:bancile nu se angajeaza ca acorde avansuri sau credite pe baza operatiunilor de incasso
Exportatorul nu are garantia incasarii contravalorii marfurilor livrate
Lichiditatea financiara a tranzactiei este greoaie datorita parcursului bancar mai indelungat

48. Acreditivul transferabil :

 R:este cunoscut si sub numele de acreditiv la vedere
Este acreditivul care poare fi facut utlizabil unui beneficiar second de catre banca
desemnata sa transfere acreditivul

49. In cazul platii prin acreditiv documentar :

R:Bnacile raspund pentru verificarea documentelor
Bancile nu raspund daca marfa nu corespunde clauzelor contractuale
Bancile trateaza platile pe baza de documente privind marfurile livrate , conform
contractului comercial international

50. Decontarile internationale prin Swift prezinta anumite avantaje , printre care
mentionam :
R:contribuie la reducerea intervalului de decontare
Implica cheltuieli mai reduse
Mijloacele de prelucrare a informatiilor sunt echipate cu programe de detectare si corectare
a erorilor

51. In cazul acreditivului documentar , bancile nu isi asuma obligatii sau responsabilitati
pentru :
R:forma , acuratetea si autentificarea oricaror documente
Consecintele aparute din intarzierea si /sau pe parcurs a oricaror mesaje
Consecintele rezultate din intreruperea activitatii lor datorita unor cause in afara controlului
lor

52. Pe pietele financiare europene se realizeaza :

R:operatii la vedere
Operatii la termen cu lichidare lunara

53. In balanta contului de capital se reflecta :

R:intrarile si iesirile de valuta a unei tari generate de investitiile directe
Creditele destinate finantarii comertului international
Incasarile si platile in valuta din vanzarea si cumpararea titlurilor

54. Acreditivul documentar :

R:presupune ca importatorul sad ea ordin bancii sale sa tina la dispozitie o suma sis a
plateasca exportatorului contravaloarea marfurilor livrate pe baza documentelor de
expeditie conform contractului commercial international
Exprima un angajament ferm al bancilor in efectuarea platilor independent de contractul
comercial international
 Reflecta un angajament scris prin care o banca se oblia sa efectueze plata in favoarea unui
tert pe baza documentelor comerciale care dovedesc expedierea marfurilor conform
contractului commercial international

55. SWAP-ul :
R:reprezinta tranzactia prin intermediul careia doua parti schimba intre ele active financiare
Constituie o operatiune prin care o tranzactie pe piata la termen este completata de o
tranzactie simultana pe piata la vedere
Reprezinta o operatiune financiara prin care se realizeaza schimbul de creante sau de datorii
intre doua parti

56. Creditele comerciale de export :

R:exprima un raport de credit intre exportator si importator stability prin contractual
comercial international
Mai sunt cunoscute si sub denumirea de credite furnizor
Presupun completarea capitalului circulant al exportatorului pe o perioada de timp

57. Forfetarea :
R: reprezinta o operatiune de vanzare –cumparare a unor creante in cadrul careia
cumparatorul renunta la actiunea in regres asupra creditului anterior
Constotuie un produs bancar complex prin care o banca plateste in avans creante scadente
in viitor obtinute din exporturi sub forma de facturi pe care exportatorul se oblige sa i le
transmita

58. Operatiile de cumparare si de vanzare a titlurilor pe pietele financiare internationale

se grupeaza in :
R:operatii la termen
Operatii curente

59. Eurovalutele se individualizeaza prin :

R:operatiile cu eurovalutele se caracterizeaza printr-o libertate mai mare
Se deosebesc de depunerile in cont la o banca din tara de origine a valutei deoarece nu
reprezinta creante directe asupra resurselor tarii cu creante asupra bancilor

60. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate :

R: biletul la ordin international reprezinta un instrument de plata din relatiile economice
internationale prin care emitentul se angajeaza ca plateasca beneficiarului sau la ordinal
acestuia o suma de bani la data si locul din document.
Este un inscris care contine o promisiune neconditionata prin care emitentul se obligasa
plateasca o suma de bani
61. In balanta contului de capital se reflecta :
R:creditele destinate finantarii comertului international
Intrarile si iesirile de valuta ale unei tari generate de investitiile directe
Incasarile si platile in valuta din vanzarea si cumpararea titlurilor

62. Riscul de tara :

R:se deosebeste de alte categorii de riscuri prin dimensionarea complexa si prin impactul
asupra economiei unei tari
Se produce in general datorita manifestarii unor factori naturali , a unor fenomene social
politice si financiare
Este perceput ca un pericol ce vizeaza stabilitatea sistemului economic si social si care
influenteaza asupra platilor unei tari

63. Adevarate – FORWARD RATE AGREEMENT (FRA)

R:Reprezinta un instrument financiar care se utilizeaza pentru a reduce costul unui
imprumut pentru a imbunatatii randamentul unui plasament banesc
Constituie o tehnica financiara de protejare impotriva riscului variatiei ratei dobanzii
Prin intermediul sau se fixeaza rata dobanzii la un credit viitor sau la un plasament

64. Printre factorii economici care influenteaza asupra cursului valutar amintim :
R:deficitele si excedentele bugetare
Dobanzile la imprumuturile acirdate de banci
Aprecierile favorabile sau neincrederea intr-o moneda
Nivelul productivitatii
Investitiile dirijate spre ramurile cu eficienta ridicata
Extinderea sau reducerea creditului

65. Reportul unei valute :

R:reflecta dobanda mai mica de pe piata valutara din tara emitenta a monedei de dobanda
de pe pietele monetare straine
Se inregistreaza in cazul in care cursul la termen al valutei respective este mai mare decat
cursul la vedere

66. Printre efecte negative manifestate in perioada in perioada aplicarii mecanismului

cursurilor de schimb fixe amintim :
R:politicile economice erau orientate , uneori , spre sustinerea cursului de schimb si nu spre
stimularea schimburilor economice
Se manifesta incertitudine in derularea tranzactiilor comerciale internationale in masura in
care raportul de schimb se modifica peste limitele stabilite
 Banca central isi dirija rezervele valutare spre sustinerea cursului de schimb si se diminua
influenta lor in asigurarea echilibrului valutar

67. Valuta convertibila :

Se caracterizeaza prin faptul ca poate fi preschimbata in mod liber in alta moneda la cursul
pietei , fara restrictii din punct de vedere al detinatorului , al marimii si al destinatiei
sumelor de preschimbat
68. Printre factorii care au contribuit la aparitia si evolutia pietei eurovalutelor amintim :
R:integrarea economica vest –europeana
Crearea si extinderea zonelor libere
Restrictiile impuse de autoritatile britanice in anul 1957 , bancilor in acordarea de credite
in lire sterline nerezidentilor
Renuntarea la aur in calitate de mechanism central al sisitemului valutar
Dezvoltarea chimburilor economice internationale

69. Adevarate – valuta

R:se incadreaza in sfera mijloacelor de plata internationale

70. Adevarate – balanta de plati :

Este un document statistic care evidentiaza toate operatiile comerciale , financiare si
monetare efectuate intre rezidentii si nerezidentii in cursul unei perioade de timp
determinate
Reprezinta un tablou economic care reflecta creantele de incasat si obligatiile de plata in
valuta din schimburile internationale de marfuri si servicii si din miscarile de capital dintr-
o anumita perioada de timp
Exprima incasarile in valuta

71. Cecul in calitate de instrument de plata international :

R:exprima un ordin dat unei banci de catre titularul unui cont creditor sau beneficiarul unui
credit sa achite suma inscrisa in document
Se trage asupra unei banci in limita fondurilor emitentului
Se caracterizeaza prin acoperirea cu disponibil

72. Speculatia active la vedere pe piata valutara :

R:urmareste obtinerea unui castig prin cumpararea si vanzarea unei sume in valuta
Se practica in cazul in care valuta “ X” se afla in depreciere

73. Acreditivul documentar :

 R:reflecta un angajament scris prin care o banca se oblige sa efectueze plata in favoarea
unui tert pe baza documentelor comerciale care dovedesc expedierea marfurilor conform
contractului commercial international
Exprima un angajament ferm al bancilor in efectuarea platilor independent de contractual
commercial international
Presupune ca importatorul sad ea ordin bancii sale sa tina la dispozitie o suma si sa
plateasca exportatorului contravaloarea marfurilor livrate pe baza documentelor de
expeditie conform contractului commercial international

74. Deprecierea monedei :

R:scaderea puterii de cumparare a monedei respective pe piata in functie de cerere si oferta
Stimuleaza exporturile si ingradeste importurile

75. Cambia internationala se individualizeaza prin urmatoarele :

R: presupune buna credinta in respectarea obligatiilor determinate de tranzactiile
internationale derulate prin acest instrument
Necesita promovarea uniformitatii in aplicarea sa
Are caracter internatonal deoarece mentioneaza cel putin doua dintre locurile prevazute si
indica ca acestea sunt situate in state diferite
Este un titlu de credit pe termen scurt

76. Sistemul valutar de la Bretton Woods din anul 1944 a avut ca obiectiv :
R:promovarea cooperarii monetare internationale
Promovarea stabilitatii raporturilor de schimb dintre monede
Furnizarea de asisitenta financiara tarilor membre in vederea reducerii si inlaturarii
dezechilibrului din balantele de plati

77. Adevarate – CALL pe valuta :

R:poate sa asigure vanzatorului un castig limitat in valoarea primei

78. Adevarate – arbitraj valutar direct :

R:consta in vanzarea unei sume in valuta pe piata pe care coteaza mai bine si cumpararea
in acelasi timp a unei sume in aceeasi valuta pe piata pe care conteaza mai slab

79. Adevarate –Eurovalute :

R:se deosebesc de depunerile n cont la o banca din tara de orgine a valutei deoarece nu
reprezinta creante directe asupra resurselor tarii, ci creante asupra bancilor
Reprezinta depuneri de valuta in conturi la banci comerciale din afara tarii emitente

80. Adevarate – swap :

 R:reprezinta o operatiune financiara prin care se realizeaza schimbul de creante sau de
datorii intre doua parti
Reprezinta depuneri de valuta in conturi la banci comerciale din afara tarii emitente

81. Adevarate- hedging :

R:este operatiunea financiara care se efectueaza pe pietele valutare si financiare in conditii
de incertitudine a cursurilor de schimb sau a cursurilor titlurilor financiare
Este o tehnica financiara de acoperire a riscului fluctuatiilor preturilor de pe pietele
financiare .

82. “Curba in I”:

R:exprima situatia in care efectele devalorizarii monedei asupra echilibrului balantei de
plati nu se manifesta imediat ci dupa o perioada de timp
Evidentiaza ca deprecierea monedei stimuleaza exporturile dupa o anumita perioada numai
in conditiile in care se inregistreaza cresterea competitivitatii marfurilor , extinderea
relatiilor comerciale ale tarii , dezvoltarea capacitatii de productie pentru export

83. Operatiunile ce se desfasoara pe pietele financiare internationale sunt :

R: operatiile la termen
Operatii curente

84. Printre trasaturile aranjamentului de schimb flotare independenta amintim:

R:autoritatile monetare isi orienteaza actiunile spre asigurarea lichiditatii internationale
Permite confruntarea cererii si a ofertei de valuta pe piata valutara
Presupune interventii mai reduse sau absente pe pietele valutare

85. Printre misiunile fundamentale ale Sistemului European al Bancilor Centrale

amintim :
R:asigurarea functonarii siistemelor de plati
Asigurarea stailitatii monetare
Autorizarea si urmarirea emisiunii monetare in zona EURO
Desfasurarea operatiilor de schimb valutar

86. Printre masurile extracontractuale de atenuare a efectelor negative ale riscului

valutar amintim:
R:acoperirea la termen
Metoda creditelor paralele

87. Principiile asezate la baza unitatii monetare de cont si de rezerva a FMI.Drepturile

Speciale de Tragere sunt :
 R:operatiile de emisiune si utlizare a DST se efectueaza printr-un cont special , defierit de
contul se reflecta operatiile curente ale FMI
Tarile membre ale FMI care participa la contul DST devin legale sa primeasca alocari in
aceasta
DTS au fost create pentru a contribui la extinderea comertului international
DTS se emit in urma constatarii insuficientei lichiditatii internationale de catre Consiliul
Guvernatorilor

88. Un exportator se protejeaza impotriva riscului valutar pe piata futures pe valute prin:
R:prin includerea in contractual comercial international a unei clauze valutare
Vanzarea unui numar (n) de contracte pe valuta
89. Adevarate – riscul valutar :
R:reflecta probabilitatea de a se inregistra pierderi din contractele comerciale internationale
sau din alte raporturi economice datorita modificari cursului de schimb al valutei in
perioada de inchierea contractului si pana la scadenta
Importatorii suporta efectele riscului valutar daca valuta de contract se apreciza in perioada
de la incheierea contractului si pana la scadenta

90. Printre efectele positive generate de cursuri flotante amintim :

R:asigura ajustarea ecoomiei nationale in functie de influentele factorilor economici si
financiari
Contribuie la formarea unui nivel fundamental al cursului de schimb daca nu se aplica
masuri pentru echilibrarea balantei de plati

91. Contractele futures pe valute se individualizeaza prin :

R:livrarile efective de valuta sunt reduse
Au o marime standardizata

92. Adevarate – euroobligatiuni:

R:reprezinta titluri de credit pe termen mediu si lung exprimate in eurovalute si plasate pe
europiete de capital de catre un sindicat bancar international
Se plaseaza pe europietele de capital de catre sindicatele bancare internationale

93. Optiunea PUT pe valuta :

R:ofera cumparatorului dreptul de a vinde o anumita suma in valuta de un curs determinat
sau sa renunte la vanzare
Presupune ca vanzatorul sa primeasca suma in valuta din contract la cursul stabilit

94. Printre trasaturile aranjamentului ratei de schimb in cadrul unor interval taratoare
amintim :
 R:presupune constrangeri in politica monetara a bancii centrale
Gradul de flexibilitate al ratei de schimb a monedei depinde de largirea intervalului

95. Deportul unei valute :

R: exprima diferenta de dobanda in plus pe piata valutara a monedei respective fata de
dobanda de pe pietele monetare straine

96. Printre efectele introducerii monedei euro amintim :

R:stimuleaza cadrul concurential intre tarile Uniunii Europene
Stimuleaza cresterea economica in cadrul Uniunii Europene
Favorizeaza aplicarea unor inovatii financiare si ameliorarea serviciilor intreprinderilor

97. Cambia este considerata a fi dezonorata prin acceptarea daca :

Acceptarea nu poate fi obtinuta cu staruinta rezonabila
Detinatorul nu poate obtine acceptarea la care este indreptatit
Trasul refuza expres , la prezentarea la timp a instrumentului sa accepte cambia
4. Rrnet
Rrnetrm
rm adsur
adsurnhm
nhm `m ....
.... jm sm pot d
dphnjd
phnjd `m Fdejd E
Edoed
doedhd
hd d Voad
Voadenmn
enmn ameoed
ameoeda
a;
d) Netro`
Netro`ujmrmd
ujmrmd `m adsurn
adsurn su
suphna
phnametdrm
metdrm `m aoentor
aoentornzdrm
nzdrm d opmr
opmrdnho
dnhorr vdhut
vdhutdrm
drm `m jdpntdh
jdpntdh
f) Nestunrmd
Nestunrmd ueo
ueorr rmstrnj
rmstrnjnn `m djd`metd
djd`metd pmetru u
uemhm
emhm opmrduen
opmrduen v
vdhutd
dhutdrm
rm `m jdpnt
jdpntdh
dh pm tmrame
sjurt
j) Netro`
Netro`ujmrmd
ujmrmd `m
`m adsurn
adsurn `m dsniurd
dsniurdrm
rm d mjlnhnf
mjlnhnfruhun
ruhun fdhd
fdhdetmn
etmn `m phd
`) Ztdfnhnrmd
Ztdfnhnrmd `m phdgode
phdgodem
m sn dhtm hna
hnantm
ntm pmetru
pmetru opmrduen
opmrduen vdhu
vdhutdrm
tdrm `m jdpn
jdpntdh
tdh pm tmrame
tmrame sjurt dhm

emrmzn`mehor

6. Rm fdzd negorad
negoradnhor
nhor `n
`ne
e fdhdetd
fdhdetd joamrjn
joamrjndhd
dhd sm jdhjuhmdzd
jdhjuhmdzd de
deuan
uan ne`njdt
ne`njdtorn
orn prnetrm
prnetrm jdrm
ameoeda ;
d) Roe`m
Roe`mrmd
rmd soh`uhun
soh`uhun fdhde
fdhdetmn
tmn joa
joamrjndh
mrjndhm
m ne so
soh`uh
h`uh jjoetuh
oetuhun
un jur
jurmet
met
f) Ird
Ird`uh
`uh `m `
`msjl
msjln`m
n`mrm
rm d mjo
mjoeoa
eoanmn
nmn
j) Roe`mr
Roe`mrmd
md mxport
mxportuhu
uhunn ne pr
pro`u
o`usuh
suh nnetm
etmre
re fru
frutt
`) Roz
Roznd
nd emtd
emtd nnevm
evms
soed
oedhd
hd d u
uemn
emn tdrn
tdrn

:. Rrnet
Rrnetrm
rm `mz
`mzdvde
dvdetdkmhm
tdkmhm nejds
nejdsso-u
so-uhun
hun `ojuametdr
`ojuametdr ameo
ameoedaeda ;
d) Fdejn
Fdejnhm
hm eu sm deidkmdzd
deidkmdzd sd djor
djor`m
`m dvdesurn
dvdesurn sdu jr
jrm`ntm
m`ntm pm fdzd
fdzd opmrduenhor
opmrduenhor `m ne
nejdsso
jdsso
f) Mxportdtoru
Mxportdtoruhh eu drm idrded
idrded nejds
nejdsdrnn
drnn joe
joetrdvdh
trdvdhornn
ornn adr
adrgurnh
gurnhor
or hnvrdtm
hnvrdtm
j) Hnjln
Hnjln`drmd
`drmd edejnd
edejndrd
rd d trdezd
trdezdjmn
jmn mstm irmo
irmodnm
dnm `dtorntd
`dtorntd pdrjursu
pdrjursuhhun
hhun fdejdr
fdejdr adn ne`mhue
ne`mhueidt
idt
`) @mfntoruh
@mfntoruh nsn naofnhnz
naofnhnzmdzd
mdzd rmsursmhm
rmsursmhm ne vdhutd
vdhutd

0. Djrm`
Djrm`n
nvu
vuhh tr
trde
desg
sgmrd
mrdfn
fnhh ;
d) Mstm
Mstm jueosju
jueosjutt suf euamh
euamhm
m `m djrm`n
djrm`nv
v hd vm`mrm
vm`mrm
f) Mstm djrm`nvuh
djrm`nvuh jd
jdrm
rm podtm  gdjut
gdjut uhnz
uhnzdfnh
dfnh ue
ueun
un fmemjndr
fmemjndr smju
smjue`
e` `m jdtrm fdejd
fdejd `msmae
`msmaedtd
dtd sd
trdesgmrm djrm`nvuh
j) Rodtm  gdju
gdjutt trdesg
trdesgmrdfn
mrdfnhh ne totdhntdtm
totdhntdtm sdu pdrdh
pdrdh ueun d
dht
ht fmemjndr
fmemjndr hd sohnjntd
sohnjntdrmd
rmd prnau
prnauhun
hun
fmemjndr

=. Ne jdzuh
jdzuh phdn
phdn p
prne
rne djrm`n
djrm`nv
v `o
`ojua
juamet
metdr
dr ;
d) Fdejnh
Fdejnhm
m rdspue`
rdspue` pmet
pmetru
ru vmrn
vmrnjd
jdrmd
rmd `ojuam
`ojuametmh
etmhor
or
f) Fdejnhm
Fdejnhm eu rdsp
rdspue`
ue` `djd
`djd adrg
adrgd
d eu jorms
jormspue`
pue`m
m jhduzm
jhduzmhor
hor joetrdjtu
joetrdjtudhm
dhm
j) Fdejn
Fdejnhm
hm trdtmdzd
trdtmdzd phdh
phdhm
m pm fdzd `m `ojuametm
`ojuametm pr
prnvne`
nvne` adrgur
adrgurnhm
nhm hnvr
hnvrdtm,
dtm, joeg
joegora
ora joet
joetrdjtuh
rdjtuhun
un
joamrjndh netmredoedh
7. @mjoet
@mjoetdrnhm
drnhm netmred
netmredoedh
oedhm
m prne Zwn prmznet
prmznetd
d deuantm
deuantm dvdet
dvdetdkm
dkm prnetrm
prnetrm jdrm ameo
ameoeda
eda ;
d) Joetrn
Joetrnfunm
funm hd rm`uj
rm`ujmrmd
mrmd nnetmrv
etmrvdhuhu
dhuhunn `m `mjoetdrm
`mjoetdrm
f) Amsdkmhm
Amsdkmhm prnvne`
prnvne` phdh
phdhm
m suet vmrnjdtm
vmrnjdtm `m ue joetroh
joetrohor
or sn suet trdes
trdesansm
ansm `ms
`msedtdr
edtdrnhor
nhor `ne
deuantm tdrn
j) Naph
Naphnj
njd
d jlm
jlmht
htun
unmh
mhnn ad
adnn rm`
rm`us
usm
m
`) Ankhodjmhm
Ankhodjmhm `m prmhujrd
prmhujrdrm
rm d negora
negoradnho
dnhorr suet mjlnpdtm
mjlnpdtm ju proirdam
proirdam `m `mt
`mtmjtdrm
mjtdrm sn jor
jormjtdrm
mjtdrm d

mrornhor

9. Ne jdzuh djrm`nvu
djrm`nvuhun
hun `ojuametdr
`ojuametdr fdejnh
fdejnhm
m eu nsn dsua
dsuad
d ofhnidn
ofhnidn sdu rmsp
rmspoesd
oesdfnhn
fnhntd
td pmetr
pmetru
u;
d) Goradr
Goradrmd,
md, djurdtm
djurdtmtmd
tmd sn
sn dut
dutmejn
mejntdtmd
tdtmd ornjdr
ornjdror
or `o
`ojuamet
juametm
m
f) Joesmjnetmh
Joesmjnetmhm
m dpdrutm
dpdrutm `ne netdrznmrmd
netdrznmrmd Ȟn/sdu
Ȟn/sdu pnm
pnmr`mrmd
r`mrmd pm pdrjurs
pdrjurs d orn
ornjdror
jdror ams
amsdkm
dkm
j) Joesm
Joesmjnetmh
jnetmhm
m rmzuhtdtm
rmzuhtdtm `ne netrmru
netrmrupmrmd
pmrmd djv
djvntdh
ntdhor
or hor `dtorn
`dtorntd
td ueor jduzm `ne dgdrd
dgdrd joetro
joetrohuhu
huhunn
hor

<. Rm pnmtm
pnmtmhm
hm edej
edejndr
ndrm
m muropm
muropmem
em sm rrmdh
mdhnzm
nzmdzĊ
dzĊ ;
d) Opmr
Opmrd
due
uenn jjds
dsl
l
f) Op
Opmr
mrd
due
uenn hd v
vm`
m`mr
mrm
m
j) Opmr
Opmrd
due
uenn p
pm
m `d
`dto
torn
rnm
m
`) Opm
Opmrd
rduen
uen hd
hd tmra
tmrame
me ju hnjln
hnjln`dr
`drm
m huedrd
huedrd

>. Jrm`
Jrm`nt
ntmh
mhm
m``m
m nnap
apor
ortt ;
d) Zuet
Zuet o go
gorad
rad d jrm`nt
jrm`ntmho
mhorr net
netmre
mredo
doedh
edhm
m
f) Zuet jueos
jueosjutm
jutm sn
sn suf `meua
`meuanrmd
nrmd `m
`m jrm`n
jrm`ntm
tm ed
edejndr
ejndrm
m
j) Mxprn
Mxprnad
ad ue rdpo
rdport
rt `m jrm`nt netrm
netrm mxport
mxportdtorn
dtorn sn naportd
naportdtor
tor stdf
stdfnhnt
nhnt prn
prne
e joetrdjtuh
joetrdjtuh joam
joamrjndh
rjndh
netmredoedh
`) Zm djor`d na
naportdt
portdtoruhu
oruhunn `m jdtrm o fdejd ne jjdzuh
dzuh ne jdr
jdrm
m djmstd eu `n
`nspue
spuem
m `m rmsursm `m
edetdrm jormspuezdtodrm phdn naportdtornhor

42. Vnsjuh
Vnsjuh `m
`m tdrd
tdrd ;
d) Mxprn
Mxprnad
ad ird`u
ird`uhh `m ne`ondhd
ne`ondhd ne pro`ujmrmd
pro`ujmrmd ue
ueun
un gmeoame
gmeoame jdrm nap
napnm`n
nm`njd
jd stdtuh sd
sd nsn rmspmjtm
rmspmjtm
ofhnidnhm netmreoedhm
f) Zm `mosmfmstm
`mosmfmstm `m dhtm jdtmiornn
jdtmiornn `
`m
m rnsjurn pr
prne
ne napdjtuh
napdjtuh dsuprd
dsuprd mjoeoanmn
mjoeoanmn uemn
uemn tdrn
j) Vmprmz
Vmprmznetd
netd ue jrn
jrntmrnu
tmrnu na
naportd
portdet
et `m jdrm e smdad
smdad nevms
nevmstornn
tornn sstrdne
trdnenn ne `mjnzn
`mjnznnhm
nhm ju prnv
prnvnrm
nrm hd
rmdhnzdrmd nevmsnhor `nrmjtm ne strdnedtdtm
`) Mstm pmrjmput
pmrjmput jd ue pmrnjoh
pmrnjoh jm vnz
vnzmdzd
mdzd stdf
stdfnhnrm
nhnrmd
d snstmau
snstmauhun
hun mjoe
mjoeoanj
oanj sn sojndh
sojndh sn jdrm neume
neumetmdzd
tmdzd

dsuprd phdhor uemn tdrn

44. Gorwdr
Gorwdr`
` Vdtd D
Dirmmem
irmmemet
et ( GVD ) ;
d) Juapd
Juapdrdtoru
rdtoruhh ueun GVD uradrmstm
uradrmstm sd sm pr
protmkmzm
otmkmzm na
napotr
potrnvd
nvd rnsju
rnsjuhun
hun sjd`
sjd`mrnn
mrnn rdtm
rdtmnn `ofdeznn
`ofdeznn
f) Vmprmznetd
Vmprmznetd ue ne
nestrua
struamet
met edejndrm
edejndrm jdrm sm uh
uhnzmdz
nzmdzd
d pmetru d rm`ujm
rm`ujm jostuh ue
ueun
un napruaut
napruaut sdu
pmetru d nafuedtd rde`dametuh ueun phdsdamet fdemsj
j) Joest
Joestunm
unm ue nnestru
estruamet
amet e
edejnd
dejndrr prne jdr
jdrm
m `oud pdr
pdr hd ue jo
joetrdjt
etrdjt u
uradrms
radrmsjj sd sm protmkmzm
protmkmzm
napotrnvd vdrndmn rdtmn `ofdeznn

`) Wdezdtoruh
Wdezdtoruh ueu
ueunn GVD uradrmstm
uradrmstm sd sm protmkmzm napo
napotrnvd
trnvd rnsjuhun
rnsjuhun jrm
jrmstmrnn
stmrnn rdtmn
rdtmn `ofde
`ofdeznn
znn

46. Or`neu
Or`neuhh `m phdtd
phdtd ;
d) Mstm nesot
nesot `m ue deidkdamet
deidkdamet fdejdr
fdejdr prnvne
prnvne`
` vnrdrmd
vnrdrmd suamn jjdtrm
dtrm fme
fmemjndr
mjndr
f) Rrmznetd
Rrmznetd ue `ojua
`ojuamte
mte prne jdrm
jdrm tuhdru
tuhdruhh ueun joet
joet `d `nspo
`nspoznm
znm fdejnn
fdejnn sd phdt
phdtmdsjd
mdsjd o sued
sued ne
vdhutd uemn pmrsodem znjm sdu kurn`njm
j) Zm podtm u
uhnzd
hnzd p
pmetru
metru phdhm
phdhm netmred
netmredoedh
oedhm
m ne jdzuh ne jdrm netrm
netrm jrm`n
jrm`ntor
tor sn `mfntor
`mfntor mx
mxnstd
nstd
jrmdetd jmrtd goradtd nednetm `m aoametuh ne jdrm sm `d `nspoznm `m phdtd
`) Zm jdrdjtmrnzmdz
jdrdjtmrnzmdzd
d prne gdptuh
gdptuh jd nen
nendvd
dvd ne mgm
mgmjtudrm
jtudrmd
d phdn rmvnem
rmvnem `mfnt
`mfntoruhu
oruhunn

4:. Rrnetrm gdjtornn jdrm du joetrnfunt

joetrnfunt hd dpdrnd sn mvohud pnmtmn murovdhu
murovdhutmhor
tmhor danea ;
d) Vmeue
Vmeuetdrmd
tdrmd hd dur
dur ne jdh
jdhntdtm
ntdtm `m a
amjden
mjdensa
sa jmetrdh
jmetrdh dh sns
snstmauh
tmauhun
un vdhutdr
vdhutdr
f) Vmstrnjnhm
Vmstrnjnhm nnapusm
apusm `
`m
m dutor
dutorntdh
ntdhm
m fdejdrm
fdejdrm ne deuh 4>=9
4>=9 fdejnhor
fdejnhor ne djo
djor`drmd
r`drmd `
`m
m jrm`ntm
jrm`ntm ne hnrm
stmrhnem emrmzn`mehor
j) Jrmdrmd
Jrmdrmd sn mxe`mr
mxe`mrmd
md zoem
zoemhor
hor hnf
hnfmrm
mrm
`) Net
Netmird
mirdrmd
rmd mjoe
mjoeoan
oanjd
jd vm
vmst
st murop
muropmde
mded
d
m) @mzvoh
@mzvohtdrmd
tdrmd sjlna
sjlnafurn
furnhor
hor mjoeo
mjoeoanjm
anjm netmr
netmredoe
edoedhm
dhm

40. Prdez
Prdezdjnh
djnhm
m vdhutdrm prne joapmesd
joapmesdm;
m;
d) Rrmsup
Rrmsupue
ue nejlmnmrmd
nejlmnmrmd d `ou
`oudd joetrd
joetrdjtm,
jtm, rmspmjv
rmspmjv ue joetrdjt
joetrdjt `m nap
naport
ort sn ue joetrdjt
joetrdjt `m mxpo
mxport
rt
f) Rrmsupue
Rrmsupue djlnz
djlnznoed
noedrmd
rmd ueor adrgurn
adrgurn `ne strdn
strdnedtdt
edtdtm
m ne sjlnafuh
sjlnafuh vdezdrnn
vdezdrnn dhtor adrgurn
adrgurn jdtrm
pdrtmemrnn strdnen
j) Zm `mosmf
`mosmfmsj
msj prne gdptuh
gdptuh jd gurenzo
gurenzornn
rnn `m adsn
adsnen
en sn uhdkm
uhdkm djjmptd ph
phdtd
dtd joaphmtd
joaphmtd sdu pd
pdrdhd
rdhd su
suf
f
gorad `m adrgurn
`) Adn suet
suet jjueo
ueosju
sjutm
tm su
suf
f gor
gorad
ad `m fdrt
fdrtmr
mr

4=. Pdrnhm-idz`d suet netmrmsdtm `m dtrdimrmd nnevmsnhor

evmsnhor strdnem `nrmjtm `dtorntd deu
deuantor
antor dvdetdkm,
prnetrm jdrm ameoeda ;
d) Dtrdim
Dtrdimrmd
rmd ueor
ueor rmsu
rmsursm
rsm adn
adn nmnem
nmnem p
pmetru
metru `mzvo
`mzvohtdrmd
htdrmd pro`u
pro`ujmn
jmn

f) Mvntdrmd
Mvntdrmd ueor fdrnmrm
fdrnmrm vda
vdadhm
dhm sn vdhutdrm
vdhutdrm ne pdt
pdtrue`m
rue`mrmd
rmd adrgu
adrgurnho
rnhorr pm o deuantd pndtd
pndtd
j) Zpor
Zpornr
nrmd
md pr
pro`
o`uj
ujm
mnn ed
edo
oed
edhm
hm
`) Naf
Nafued
uedtd
tdrmd
rmd o
ojup
jupdrn
drnnn gortmn
gortmn `
`m
m auejd
auejd
m) Dsniu
Dsniurdrmd
rdrmd ueun am`n
am`nu
u `m dgdjm
dgdjmrn
rn fd
fdzdt
zdt pm
pm joe
joejurmet
jurmetd
d

47. @upd ao`uh `m djor`drm, jrm`ntmhm netmredoedhm sm irupmdzd ne ;

d) Jrm`ntm
Jrm`ntm pt
pt joe
joest
stunr
unrmd
md ue
ueor
or `mpoz
`mpozntm
ntm
f) Jrm`
Jrm`nt
ntm
m``m
m sjo
sjoet
et
j) Jrm`
Jrm`nntm ne jo
joe
et
`) Jrm`ntm
Jrm`ntm pt opmrdn `
`m
m mxport-napor
mxport-naportt `m adsne
adsnen,
n, uhdkm mjlnpda
mjlnpdametm
metm , adtmrnn
adtmrnn prnam
m) Jrm`n
Jrm`ntm
tm `m rdaf
rdafur
ursd
sdrm
rm

49. Ne guejm `m smrvnjnnhm fdejdrm sn `m idrdenh

idrdenhm
m dgmrmetm, joansnodemhm fdejdrm pt ph
phdhm
dhm
netmredoedhm sm `ngmrmedzd dsmh ;
d) Joans
Joansnodem
nodem pt ims
imsoedr
oedrmd
md fdejdrd
fdejdrd d suamhor
suamhor jm ssm
m `mjoetmdz
`mjoetmdzd
d
f) Joa
Joansn
nsnode
odem
m pt
pt smrv
smrvnjn
njnnn snap
snaphm
hm
j) Joans
Joansnodem
nodem pt smrvnjn
smrvnjnnn jdrm
jdrm dei
deidkmdz
dkmdzd
d pdtr
pdtrnaoe
naoendh
ndh fdejnhm
fdejnhm
`) Joansnodem
Joansnodem pt opmrd
opmrduenh
uenhm
m `m mxpor
mxportt sn naport
naport

4<. Mruojr
Mruojrm`ntm
m`ntmhm
hm sm ne`nvn`udhnz
ne`nvn`udhnzmdzd
mdzd prne ;
d) Rhdsd
Rhdsdrmd
rmd hhor
or ssm
m rmdh
rmdhnzmdz
nzmdzd
d `m jdtrm sne`njdtmh
sne`njdtmhm
m `m fdejn
f) Jostuh murojr
murojrm`ntmh
m`ntmhor
or mst
mstm
m goradt
goradt `ne
`ne `ofde`d
`ofde`d vdrndfnhd
vdrndfnhd
j) Envmh
Envmhuh
uh muroj
murojrm`nt
rm`ntmhor
mhor mst
mstm
m vdrndfnh
vdrndfnh ne gu
guejm
ejm `m jmr
jmrnetmh
netmhm
m sohnjn
sohnjntdeh
tdehor
or
`) Murojrm`ntm
Murojrm`ntmhm
hm suet `msedtm
`msedtm na
naportu
porturnhor
rnhor,, mxporturnhor
mxporturnhor,, nevmsnhor
nevmsnhor
 GRILE RVFI
1. Incasso-ul documentar:
a) Garantează exportatorului încasarea contravalorii mărfurilor livrate
b) Presupune manipularea documentelor de către bănci potrivit instrucțiunilor primite în vederea
acceptării
c) Mijlocește încasarea contravalorii mărfurilor livrate de către exportator de la partenerul extern
d) Se poate utiliza în cazul în care exportatorul are încredere în bonitatea și corectitudinea
importatorului
2. Cumpărarea de STRADDLE:
a) Se inițiază în cazul în care se anticipează o creștere a volatilității cursului activului suport
b) Constă în combinarea cumpărării unei opțiuni CALL și a vânzării unei opțiuni PUT la același
preț de exercitare
c) Reprezintă o strategie complexă de natura speculativă de pe piețele financiare internaționale
d) Asigură celui care o practica pe piețele financiare un câștig .... la valoarea primelor
3. Operațiile de cumpărare și de vânzare a titlurilor pe piețele financiare internaționale se grupează
în:
a) Operațiile de hedging valutar
b) Operații la termen
c) Operații curente
d) Operații de swap valutar
4. Printre formele creditelor internaționale, după modul de acordare, menționăm:
a) Creditele în cont
b) Creditele de scont
c) Creditele guvernamentale
d) Creditele pe termen lung
e) Creditele bancare
5. Eurocreditele se individualizează prin:
a) Plasarea lor se realizează de către sindicate de bănci
b) Nivelul eurocreditelor este variabil în funcție de cerințele solicitanților
c) Eurocreditele sunt destinate importurilor, exporturilor, investițiilor
d) Costul eurocreditelor este format din dobânda variabilă
6. Măsurile de politică monetară și fiscal-bugetară influențează echilibrul balanței de plați în funcție
de:
a) Gradul de mobilitate al capitalurilor
b) Competitivitatea produselor naționale de piețele externe
c) Gradul de concurență pe piețele internaționale
d) Regimul de curs de schimb practicat de o țară
7. Principalele tipuri de garanții reglementate de Camera de Comerț Internațional din Paris sunt:
a) Garanția de restituire
b) Garanția de participare
c) Garanția bancară solidară
d) Garanția de bună executare
8. Pe baza informațiilor din balanța comercială se calculează anumiți indicatori printre care
menționăm:
a) Ponderea soldului balanței comerciale în soldul contului curent
b) Gradul de deschidere a economiei
c) Poziția netă investițională a unei țări
d) Mărimea venitului național brut disponibil
9. În materie de vânzare internațională, termenul de prescripție:
a) Poate fi prelungit dacă debitorul își recunoaște în scris obligația de piață din contractul de
vânzare internațională
b) Poate fi prelungit când creditorul obține acest lucru
c) Este de 4 ani și curge de la data la care acțiunea poate fi executată
d) Este de un an și curge de la data la care acțiunea poate fi executată
10. Lichiditatea internațională:
a) În sens larg, exprimă capacitatea unei țări de a acoperi aranjamentele externe pe seama
rezervelor valutare deținute de banca centrală și de particulari
b) Poate să se asigure prin acces pe piețele internaționale
c) Cuprinde active care pot fi transformate în mijloace de plată internaționale
d) În sens restrâns, poartă și denumirea de lichiditate condițională
11. Investițiile străine directe:
a) Exprimă plasamente în străinătate în vederea înființării și dezvoltării de firme
b) Reflectă plasarea unor capitaluri de către nerezidenți în alte țări sub forma achiziționării valori
mobiliare
c) Permit investitorului să participe să administrarea campaniei și la exercitarea controlului asupra
acesteia
12. Riscul de țară se poate materializa sub diferite forme, dintre care menționăm:
a) Fiscalitatea discriminatorie
b) Guvernare ineficientă
c) Pericole care amenință viața oamenilor
d) Reducerea fabricației din motive ecologice
13. Creditele furnizor:
a) Nu presupun asumarea unor riscuri de către furnizor (exportator)
b) Presupun achitarea contravalorii mărfurilor de către importator după o anumită perioadă de
timp de la primirea lor
c) Se mai numesc și credite comerciale de export
d) Se acordă pe o perioadă de timp, fixată de către furnizor (exportator)
14. Hedging-ul se individualizează prin anumite trăsături, printre care amintim:
a) Este o tehnică financiară de acoperire a riscului fluctuațiilor prețurilor de pe piețele financiare
b) Este operațiunea financiară prin care părțile urmăresc îmbunătățirea calității titlurilor
c) Este operațiunea financiară care se efectuează pe piețele valutare și financiare în condiții de
incertitudine a cursurilor de schimb sau a cursurilor titlurilor financiare
d) Este operațiunea financiară care se efectuează pe piețele valutare și financiare în vedere
realizării unui câștig din diferențele de curs ale valutelor sau a titlurilor financiare
15. Pe piețele financiare europene se realizează:
a) Operații la termen cu lichidare lunară
b) Operații pe datorie
c) Operații cash
d) Operații la vedere
16. Din evoluția operațiilor de pe piețele financiare internaționale rezultă anumite tendințe:
a) Creșterea ponderii operatorilor instituționali
b) Perfecționarea tehnicilor și a modalităților de efectuare a plăților internaționale
c) Îmbunătățirea serviciilor bancare de gestiune a sumelor în valută ale clienților
d) Dereglementarea
17. În balanța contului de capital se reflectă:
a) Intrările și ieșirile de valută ale unei țări din tranzacțiile comerciale cu străinătatea
b) Intrările și ieșirile de valută generate de transferuri unilaterale nete
c) Intrările și ieșirile de valută ale unei țări generate de investițiile directe
d) Creditele destinate finanțării comerțului internațional
18. Printre indicatorii economici pe baza cărora se evaluează riscul de țară menționăm:
a) Deficitul bugetar în raport cu PIB
b) Rata dobânzii
c) Soldul contului curent în raport cu PIB
d) Inflația
e) Ponderea importurilor de bunuri de consum în total importuri
19. Swap-ul de creanțe și datorii îmbracă mai multe forme, printre care menționăm:
a) Swap-ul de schimb
b) Schimbul de creanțe contra obligațiuni
c) Swap-ul pe rata dobânzii
d) Schimbul de creanțe contra capital
20. Opțiunea CAP:
a) Reprezintă un contract pe rata dobânzii utilizat în cazul în care se realizează un plasament
bănesc la o rată a dobânzii variabilă și există riscul scăderii acesteia
b) Permite cumpărătorului să se protejeze împotriva riscului creșterii ratei dobânzii de pe piața
financiară
c) Permite cumpărătorului să-și asigure o rată maximă a dobânzii în cazul contractării unui
împrumut la o rată a dobânzii fixă
d) Reprezintă un contract pe rata dobânzii utilizat în cazul în care se contractează un împrumut la
o rată a dobânzii variabilă și există riscul creșterii acesteia
21. Garanția bancară solidară:
a) Reprezintă o formă a garanției prin care beneficiarul poate solicita executarea băncii fără ca în
prealabil să urmărească debitorul principal
b) Se manifestă atunci când beneficiarul poate să urmărească debitorul principal
c) Constituie o formă a garanției prin care beneficiarul poate solicita executarea băncii fără ca
banca garantă să poată obiecta
22. SWAP-ul:
a) Reprezintă operații speciale de acoperire la termen
b) Reprezintă o operațiune financiară prin care se realizează schimbul de creanțe sau de datorii
între două părți
c) Constituie o operațiune prin care o tranzacție pe piața la termen este completată de o tranzacție
simultană pe piața la vedere
d) Reprezintă tranzacția prin intermediul căreia două părți schimbă între ele active financiare
23. Potrivit concepției Fondul Monetar Internațional asupra balanței de plăți:
a) Balanța de plăți este un document contabil cu două coloane principale, credit și debit ?????
b) Balanța de plăți evidențiază toate operațiile economice derulate între rezidenți și nerezidenți în
cursul unui an
c) Balanța de plăți reflectă tranzacțiile de bunuri, servicii și venituri care determină fluxuri de
resurse în valută
24. Creditele de import:
a) Exprimă un raport de credit între exportator și importator stabilit prin contractul comercial
internațional
b) Sunt cunoscute și sub denumirea de credite financiare
c) Sunt o formă a creditelor internaționale
d) Sunt cunoscute sub denumirea de credite cumpărător
e) Se acordă importatorului de către o bancă în cazul în care acesta nu dispune de resurse de
finanțare corespunzătoare plății importurilor
25. Printre factorii care au contribuit la apariția și evoluția pieței eurovalutelor amintim:
a) Renunțarea la aur în calitate de mecanism central al sistemului valutar
b) Integrarea economică vest-europeană
c) Restricțiile impuse de autoritățile britanice, în anul 1957, băncilor în acordarea de credite în
lire sterline nerezidenților
d) Generalizarea cursurilor valutare flotante
e) Crearea și extinderea zonelor libere
26. Printre avantajele pe care prezintă investițiile străine direct pentru țările investitoare amintim:
a) Pătrunderea pe noi piețe de desfacere
b) Valorificarea capacităților de producție și a forței de muncă
c) Îmbunătățirea ocupării forței de muncă
d) Crearea unui mediu de afaceri bazat pe concurență
e) Echilibrarea balanței de plăți
27. Printre componentele balanței contului curent a României menționăm:
a) Balanța bunurilor și a serviciilor
b) Balanța transferurilor unilaterale publice și private
c) Balanța transferurilor de capital
d) Balanța veniturilor
28. Rezervele internaționale ale unei țări:
a) Contribuie la protejarea monedei naționale
b) Reflectă gradul de participare al țării la schimburile internaționale
c) Garantează solvabilitatea țării care solicită finanțare externă în vederea acoperirii deficitului
balanței de plăți
 d) Sunt destinate echilibrării balanței de plăți
29. Printre funcțiile acreditivul documentar amintim:
a) Reprezintă un mecanism de siguranță care garantează exportatorul încasarea contravalorii
mărfurilor livrate
b) Facilitatea oferită exportatorului de a primi un credit de la banca locală pe baza unui acreditiv
irevocabil deschis pe numele său
c) Asigură derularea schimburilor economice internaționale, prin garantarea plății de către
importator
d) Mijlocește încasarea contravalorii mărfurile livrate de către exportator de la partenerul extern
30. Euroobligațiunile:
a) Reprezintă titlurile de credit pe termen mediu și lung exprimate în eurovalute și plasate pe
europiețe de capital de către un sindicat bancar internațional
b) Se plasează de un împrumutat nerezident pe piața națională a unei monede
c) Se plasează pe europiețele de capital de către sindicatele bancare internaționale
31. În cazul plății prin acreditiv documentar:
a) Băncile tratează plățile pe baza de documente privind mărfurile livrate, conform contractului
comercial internațional
b) Băncile nu răspund dacă marfă nu corespunde clauzelor contractuale
c) Băncile răspund pentru verificarea documentelor
32. Plata prin incasso documentar:
a) Este inițiată de către exportator
b) Determină imobilizarea resurselor în valută ale debitorului
c) Este domiciliată în țara exportatorului
d) Este domiciliată în țara importatorului
33. Creditele comerciale de export:
a) Presupun completarea capitalului circulant al exportatorului pe o perioadă de timp
b) Sunt creditele ce se acordă exportatorului de către o bancă în vederea achiziționării de materii
prime, materiale necesare realizării producției pentru export
c) Îmbracă forma avansurilor acordate de bănci exportatorilor pe baza documentelor de export
d) Exprimă un raport de credit între exportator și importator stabilit prin contractul comercial
internațional
34. Factoring-ul:
a) Permite exportatorului să evite cheltuielile de contabilizare și de urmărire a obligațiilor
clienților
b) Permite exportatorului să încaseze facturile de la un singur partener
c) Asigură exportatorul protecție împotriva unor riscuri din relațiile economice internaționale
d) Asigură finanțarea pe termen scurt a exportatorului, fără solicitarea de garanții reale
35. Vânzarea de STRANGLE:
a) Constă în combinarea vânzării unei opțiuni CALL și a vânzării unei opțiuni PUT cu prețuri de
exercitare diferite
b) Constă în combinarea vânzării unei opțiuni CALL și a vânzării unei opțiuni PUT cu același
preț de exercitare
c) Permite obținerea unui câștig nelimitat în funcție de variația cursurilor titlurilor de pe piețele
financiare
d) Presupune o pierdere limitată la valoarea primelor
36. Forward Rate Agreement (FRA):
a) Reprezintă un instrument financiar care se utilizează pentru a reduce costul unui împrumut sau
pentru a îmbunătățirii randamentului unui plasament bănesc
b) Cumpărătorul unui FRA urmărește să se protejeze împotriva riscului scăderii ratei dobânzii
c) Constituie un instrument financiar prin care două părți la un contract urmăresc să se protejeze
împotrivă variației ratei dobânzii
d) Vânzătorul unui FRA urmărește să se protejeze împotriva riscului creșterii ratei dobânzii
37. Tranzacțiile valutare prin compensație:
a) Presupun achiziționarea unor mărfuri din străinătate în schimbul vânzării altor mărfuri către
partenerii străini
b) Presupun încheierea a două contracte, respectiv un contract de import și un contract de export
c) Se deosebesc prin faptul ca furnizorii de mașini și utilaje acceptă plata completă sau parțială
sub forma de mărfuri
d) Mai sunt cunoscute sub numele de barter
38. Balanța operațiunilor curente:
a) Evidențiază intrările și ieșirile de valută generate de exporturi, importuri, servicii, transferuri
unilaterale și mișcări de capital
b) Reflectă fluxurile financiar-valutare ce decurg din exporturile și importuri de bunuri și servicii,
dar și cele generate de transferuri unilaterale nete
c) Evidențiază fluxurile financiar-valutare generate de exporturi și importuri de bunuri și servicii
d) Se mai numește și balanța tranzacțiilor curente
39. În funcție de serviciile bancare și de garanțiile aferente, comisioanele bancare pentru plățile
internaționale se diferențiază astfel:
a) Comisioane pentru servicii care angajează patrimonial băncile
b) Comisioane pentru servicii simple
c) Comisioane pentru operațiunile de export și import
d) Comisioane pentru gestiunea bancară a sumelor ce se decontează
40. Decontările internaționale prin Swift prezintă anumite avantaje, printre care menționăm:
a) Contribuie la reducerea intervalului de decontare
b) Implică cheltuieli mai reduse
c) Mesajele privind plățile sunt verificate de un controlor și sunt transmise destinatarilor din
anumite țări
d) Mijloacele de prelucrare a informațiilor sunt echipate cu programe de detectare și corectare a
erorilor
41. Ordinul de plată simplu:
a) Conține explicații cu privire la scopul plății
b) Nu presupune prezentarea unui document
c) Se mai numește și ordin de plată necondiționat
d) Se mai numește și ordin de plată condiționat
42. În materie de vânzare internațională, termenul de prescripție:
a) Este de un an și curge de la data la care acțiunea poate fi executată
b) Poate fi prelungit când creditorul obține acest lucru
c) Poate fi prelungit dacă debitorul își recunoaște în scris obligația de plată din contractul de
vânzare internațională
d) Este de 4 ani și curge de la data la care acțiunea poate fi executată
43. În sfera operațiunilor valutare curente realizate pe piața valutară din România se includ raporturile
în valută dintre rezidenți și nerezidenți care decurg din:
a) Tranzacții de comerț internațional cu bunuri și servicii
b) Repatrierea veniturilor nete sub formă de dividende, dobânzi, chirii, provenind din operațiuni
curente și de capital
c) Credite legate direct de comerț internațional
d) Operațiuni cu instrumente financiare tranzacționate în mod curent pe piața monetară
44. Cumpărarea unui COLLAR presupune:
a) O combinație între cumpărarea unui CAP și vânzarea unui FLOOR
b) O combinație între o vânzare de CAP și o cumpărare de FLOOR
c) Generează o pierdere reprezentată de prima plătită și șanse de câștig nelimitate
45. Forfetarea:
a) Presupune, în cazul forfetorului, plata în avans a unor creanțe din exporturi, scadențe în viitor,
fără drept de recurs asupra creditorilor anteriori
b) Se realizează de importatori care cumpără mărfuri cu plată amânată
c) Constituie un produs bancar complex prin care banca plătește în avans creanțe scadențe în viitor
obținute din exporturi
d) Permite exportatorului să încaseze facturile de la un singur partener
e) Reprezintă operațiunea de vânzare-cumpărare a unor creanțe în cadrul căreia cumpărătorul
renunță la acțiunea în regres asupra creditorului anterior
f) Are la bază un contract comercial prin care o parte se angajează ca în schimbul unui comision
să încaseze creanțele sub formă de facturi pe care exportatorul se obligă să i le transmită
46. Ordinul de plată:
a) Se caracterizează prin faptul că inițiativa în efectuare plății revine debitorului
b) Reprezintă un document prin care titularul unui cont dă dispozitive băncii sale să plătească o
sumă în valută unei persoane fizice sau juridice
c) Se poate utiliza în plățile internaționale, în condițiile în care între creditor și debitor există
creanță certă, formată înainte de momentul în care se dă dispoziție de plată
d) Este însoțit de un angajament bancar privind virarea sumei către beneficiar
47. Părțile implicație în efectuarea plăților prin incasso documentar sunt următoarele:
a) Ordonatorul sau trasul
b) Importatorul sau trasul
c) Ordonatorul sau trăgătorul
d) Banca remitentă
e) Bancă corespondență din străinătate
48. Printre factorii interni ce influențează evoluția fluxurilor valutare din balanța de plăți amintim:
a) Operațiile internaționale ale băncilor
b) Eficiența și competitivitatea produselor exportate
c) Valoarea și calitatea importurilor
d) Evoluția prețurilor pe piețele internaționale
49. Țările-gazdă sunt interesate de atragerea investițiilor străine directe datorită anumitor avantaje,
printre care menționăm:
a) Atragerea unor resurse mai ieftine pentru dezvoltarea producției
b) Evitarea unor bariere vamale și valutare în pătrunderea mărfurilor pe o anumită piață
c) Sporirea producției naționale
d) Îmbunătățirea forței de muncă
e) Asigurarea unui mediu de afaceri bazat pe concurență
50. Acreditivul documentar:
a) Nu îi garantează exportatorului încasarea contravalorii mărfurilor livrate la extern
b) Presupune ca importatorul să dea ordin băncii sale să țină la dispoziție o sumă și să plătească
exportatorului contravaloarea mărfurilor livrate pe baza documentelor de expediție conform
contractului comercial internațional
c) Exprimă un angajament ferm al băncilor în efectuarea plăților independent de contractul
comercial internațional
d) Reflectă un angajament scris prin care o bancă se obligă să efectueze plata în favoarea unui terț
pe baza documentelor comerciale care dovedesc expedierea mărfurilor conform contractului
comercial internațional
51. Eurovalutele se individualizează prin anumite trăsături:
a) Valuta utilizată în operații de depozit sau de credit nu aparține țării în care se realizează, iar
persoana este rezidentă a țării emitentă a valutei
b) Reprezintă depuneri de valută în conturi la bănci comerciale din țările membre ale UE
c) Operațiile cu eurovalute se caracterizează printr-o libertate mai mare
d) Se deosebesc de depunerile în cont la o bancă din țara de origine a valutei deoarece nu
reprezintă creanțe directe asupra resurselor țării, ci creanțe asupra băncilor
52. Printre măsurile de salvgardare ce se pot aplica de BNR menționăm:
a) Introducerea de măsuri suplimentare de monitorizare a operațiilor valutare de capital
b) Instituirea unor restricții de scadență pentru unele operațiuni valutare de capital pe termen scurt
c) Introducerea de măsuri de asigurare a echilibrului balanței de plăți
d) Stabilirea de plafoane și alte limite pentru operațiuni valutare de capital pe termen scurt ale
nerezidenților/rezidenților, care generează intrări/ieșiri de capital
53. Printre dezavantajele incasso-ului documentar menționăm:
a) băncile nu se angajează să acorde avansuri sau credite pe baza operațiunilor de incasso
b) exportatorul nu are garanția încasării contravalorii mărfurilor livrate
c) lichidarea financiară a tranzacției este greoaie datorită parcursului bancar mai îndelungat
d) debitorul își imobilizează resursele în valută
54. Acreditivul transferabil:
a) Este cunoscut și sub numele de acreditiv la vedere
b) Este acreditivul care poate fi făcut utilizabil unui beneficiar secund de către banca desemnată
să transfere acreditivul
c) Poate fi făcut transferabil în totalitate sau parțial unui alt beneficiar la solicitarea primului
beneficiar
55. În cazul acreditivului documentar, băncile nu își asumă obligația sau responsabilități pentru:
a) Forma, acuratețea și autenticitatea oricăror documente
b) Consecințele apărute din întârzierea și/sau pierderea pe parcurs a oricăror mesaje
 c) Consecințele rezultate din întreruperea activităților datorită unor cauze în afara controlului lor
56. Riscul de țară:
a) Se deosebește de alte categorii de riscuri prin impactul asupra economiei unei țări
b) Perceput ca un pericol ce vizează stabilitatea sistemului economic și social și care influențează
asupra plăților unei țări
c) Exprimă gradul de îndoială în producerea unui fenomen care împiedică statul să își respecte
obligațiile internaționale
d) Reprezintă un criteriu important de care țin seama investitorii străini în deciziile cu privire la
realizarea investițiilor directe în străinătate
57. Scrisoarea de garanție bancară:
a) Cuprinde anumite clauze care trebuie să fie în concordanță cu prevederile contractului
internațional
b) Reprezintă un instrument elaborat pe baza contractului comercial internațional
c) Constituie un înscris prin care o bancă garantă se angajează în mod irevocabil să achite o sumă
corespunzătoare beneficiarului, în cazul în care debitorului principal nu va plăti un termen suma
stabilită în scrisoare
58. Care din următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la eurovalute:
a) Valuta utilizată în operații de depozit sau de credit nu aparține țării în care se realizează, iar
persoana este rezidentă a țării emitente a valutei
b) Reprezintă o operațiune financiară prin care se realizează schimbul de creanțe sau de datorii
între două părți
c) Reprezintă depuneri de valută în conturi la bănci comerciale din țările membre ale UE
d) Reprezintă depuneri de valută în conturi la bănci din afară țării emitente
59. Care din următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la SWAP:
a) Este operațiunea financiară creat de societățile comerciale pe baza activelor financiare
b) Reprezintă o operațiune financiară prin care se realizează schimbul de creanță sau de datorii
între două părți
c) Reprezintă operații speciale de acoperire la termen
d) Constituie o operațiune prin care o tranzacție pe piață la termen este completată de o tranzacție
simultană pe piața la vedere
e) Reprezintă tranzacție prin intermediul căreia două părți schimbă între ele active financiare
60. Care din următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la HEDGING:
a) Este operațiunea financiară care se efectuează pe piețele valutare și financiare în condiții de
incertitudine a cursurilor de schimb sau a cursurilor titlurilor financiare
b) Urmărește protejarea disponibilităților bănești ale unui operator de pe piața valutară
c) Este o tehnică financiară de acoperire a riscului fluctuațiilor prețurilor de pe piețele financiare
 d) Este operațiunea financiară care se efectuează pe piețele valutare și financiare în vederea
realizării unui câștig din diferențele de curs ale valutelor sau titlurilor financiare
61. Care din următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la balanța de plăți:
a) Structura sa depinde de schimburile internaționale ale unei țări, de prestările de servicii, de
relațiile financiare cu alte țări
b) Este un document statistic care evidențiază toate operațiile comerciale, financiare și monetare
efectuate între rezidenți și nerezidenți în cursul unei perioade de timp determinate
c) Reprezintă un tablou economic care reflectă creanțele de încasat și obligațiile de plată în valută
din schimburile internaționale de mărfuri și servicii și din mișcările de capital dintr-o anumită
perioadă de timp
d) Înregistrează fluxurile de resurse între regiunile unei țări rezultate din tranzacții economice
e) Exprimă încasările în valută din exporturi și plățile în valută pentru importuri de bunuri ale
unei țări dintr-o anumită perioadă de timp
62. Care din următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la forfetare:
a) Se caracterizează prin faptul că are la bază un contract comercial prin care o parte se angajează
ca în schimbul unui comision să încaseze creanțele sub formă de facturi pe care exportatorul se
obligă să i le transmită
b) Reprezintă o operațiune de vânzare-cumpărare a unor creanțe în cadrul căreia cumpărătorul
renunță la acțiunea în regres asupra creditorului anterior
c) Constituie un produs bancar complex prin care o bancă plătește în avans creanțe scadențe în
viitor obținute din exporturi
d) Îi permite exportatorului să încaseze facturile de la un singur partener
63. Opțiunea CAP:
a) Reprezintă un contract pe rata dobânzii utilizat în cazul în care se realizează un plasament
bănesc la o rată a dobânzii variabilă și există riscul scăderii acesteia
b) Permite cumpărătorului să își asigure o rată a dobânzii în cazul contractării unui împrumut
c) Reprezintă un contract pe rata dobânzii utilizat în cazul în care se contractează un împrumut la
o rată a dobânzii variabilă și există riscul creșterii acesteia
d) Permite cumpărătorului să se protejeze împotriva riscului creșterii ratei dobânzii de pe piața
financiară
64. Care din următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la FORWARD RATE AGREEMENT
(FRA):
a) Reprezintă un instrument financiar care se utilizează pentru a reduce costul unui împrumut sau
pentru a îmbunătății randamentul unui plasament bănesc
b) Cumpărătorul unui FRA urmărește să se protejeze împotriva riscului scăderii ratei dobânzii
c) Vânzătorul unui FRA urmărește să se protejeze împotriva riscului creșterii ratei dobânzii
d) Constituie o tehnică financiară de protejeze împotriva riscului variației ratei dobânzii
 e) Prin intermediul său se fixează rata dobânzii la un credit viitor sau la un plasament
65. Entitățile care dețin în administrarea structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică
pot efectua următoarele operațiuni:
a) Vânzările de valute cotate, sub formă de numerar și substituie de numerar, în schimbul monedei
naționale persoanelor fizice, clienți ai acestora
b) Vânzare de valute cotate, sub formă de numerar și substitute de numerar, persoanelor fizice
prin intermediul aparatelor automate de schimb valutar
c) Cumpărare de valute cotate, sub formă de numerar și substitute de numerar, în schimbul
monedei naționale de la persoane fizice, clienți ai acestora
d) Cumpărarea de valute cotate, sub formă de numerar, în schimbul monedei naționale de la
persoanele fizice prin intermediul aparatelor automate de schimb valutar