Escarele –

EVALUARE - MANAGEMENT
Escarele de decubit

 Zone localizate de tesut mort

 Sunt rezultatul tulburarilor circulatiei sanguine si

limfatice la nivelul pielii si tesuturilor subiacente
ca urmare a compresiei si a forfecarii
 Incidenta escarelor
Doreen Norton – primul studiu despre ingrijirea escarelor
 Incidenta aparitiei escarelor dupa admisie: 24%
 11% dintre pacientii externati au avut escare

 54% dintre pacientii decedati au avut escare

 70% dintre escare au aparut in primele 2 saptmani

 7% pacienti fara incontinenta

 59% pacienti incontinenti

 Rata mortalitatii a fost

de 5 ori mai mare la pacientii cu
escare, comparativ cu grupul fara escare
Factori predispozanti:
factori intrinseci
 varsta inaintata
 deficit neurologic
 afectiuni vasculare
 deficiente nutritionale, deshidratare
 cancer, diabet, septicemii
 obezitatea, casexia
 sedarea
Factori predispozanti:
factori extrinseci
 compresia
 fortele de forfecare (cutare)
 incontinenta
 transpiratia
 imobilizarea
 tehnici defectuoase de mobilizare
 igiena precara (tegument, asternut)
 umezeala (folii de plastic sau musama)
 medicatia
 imbracamintea improprie
 pozitia inadecvata a pacientului in pat
Presiunea (compresia)

 Este rezultatul fortei de gravitatie

 Presiunea excesiva poate comprima vasele de
sange in punctul de contact

provocand ischemie,
inflamatie si
necroza tesutului.
 Fortele de forfecare
 Prin pozitia sezand a pacientului, tesutul cutanat
ramane pe loc, iar tesutul subcutanat (grasime,
muschi) se aduna, se cudeaza.

Aceasta deplasare diminueaza

aportul sangvin din zona
provocand hipoxie,
ischemie, inflamatie si
necroza.
Escarele de decubit apar în primul
rând în regiunile unde
proeminențele osoase sunt acoperite
direct de piele.
Gradele de evolutie ale escarelor
 Gradul 1 eritem tegumentar, microcirculatia intacta

 Gradul 2 eritem, microcirculatie afectata, escoriatii

superficiale, vezicule

 Gradul 3 pierdere de substanta in grosimea pielii

si subcutanat, exudat

 Gradul 4 afectarea fasciei profunde, distrugere

musculara, pana la os, exudat, necroza

 Gradul 5 fistule
Gradul 1 eritem tegumentar, microcirculatia intacta
Gradul 2 eritem, microcirculatie afectata, escoriatii
superficiale, vezicule
Gradul 3 pierdere de substanta in grosimea pielii si
subcutanat, exudat
Gradul 4 afectarea fasciei profunde, distrugere
musculara, pana la os, exudat, necroza
 Evaluarea escarelor
 Istoric - durata, eficacitatea tratamentului precedent
 Localizarea, dimensiunile, gradul escarei
 Prezenta exudatului, hemoragiei, necrozei
 Durerea, semne de infectie
 Factori care influenteaza negativ evolutia - RT, subnutritie,
tratament steroidian, alte boli
 Prezenta/ absenta tesutului de granulatie
 Impactul psihologic - anxietate, depresie, imagine corporala
alterata, izolare
Obiectivele tratamentului

 Mentinerea calitatii vietii

 Vindecarea escarelor
 Prevenirea agravarii escarelor
 Controlul durerii si al disconfortului
 Prevenirea infectarii escarelor
 Controlul mirosului si al exudatului
 Reducerea hemoragiei
 Fiziologia vindecarii plagilor
1. Faza acuta inflamatorie – eliberarea histaminelor din
celulele lezate si migratia leucocitelor (macrofage si
polimorfonucleare) catre locul afectat.

2. Faza de distrugere – eliminarea tesutului mort de catre

macrofage si polimorfonucleare

3. Faza proliferativa – infiltrarea plagii cu noi vase de

sange, sprijinite de tesut conjuctiv

4. Faza de maturizare – reepitelizare, contractia

marginilor plagii si reorganizarea tesutului conjuctiv
Vindecarea plagilor
 Primara - la plagile chirurgicale cand cele doua
buze sunt tinute apropiate si vindecarea se
produce ca prima intentie.

 Secundara - la plagile cu lipsa de substanta

unde tesutul de granulatie, hranit de capilare
noi, dezvolta la marginile plagii celule epiteliale
ce migreaza catre centrul plagii.
Factori care intarzie vindecarea
 Hipoxia  Edemul, inflamatia
 Deshidratarea  RT
 Exudatul in exces  CHT
 Scaderea temperaturii  Steroizi (doze mari /
locale timp indelungat)
 Prezenta necrozei  Deficit de nutritie,
 Corpi straini circulatie
 Noi traume  Tehnici deficitare si
 Infectii, secretii materiale nepotrivite
purulente
Factori care intarzie vindecarea
Scaderea temperaturii:
 expunerea indelungata a plagii la temperatura
ambianta in timpul efectuarii pansamentului
 irigarea (spalarea) plagii cu solutii sub temperatura
corpului (37oC)
Deshidratarea – prin expunerea plagii la aer
 Migrarea celulelor epiteliale in plaga este
impiedicata intr-un mediu uscat
 Procesele vindecarii incetinesc sau inceteaza
total timp de 3 – 8 ore
 Principiul vindecarii in mediu umed
 Fluidul produs de plaga este cunoscut sub numele
de exudat.
 Exudatul spala continuu plaga mentinand-o umeda;
in acelasi timp asigura necesarul de glucoza,
proteine si electroliti.
 Mediul umed ofera conditii optime pentru migrarea si
mitoza celulelor epiteliale.
 Exudatul, datorita continutului de leucocite, lupta
impotriva bacteriilor.
Vindecarea in mediul umed

Vindecarea plagii are loc

de trei ori mai repede
intr-un mediu umed fata de unul uscat.
Metode de curatire a plagii
Folosirea tampoanelor
 are drept rezultat redistribuirea bacteriilor pe
suprafata plagii si nu indepartarea lor din plaga!
 poate cauza noi traume, distrugand tesutul de
granulatie!
 lasa in plaga fibre fine care actioneaza
precum corpii straini si intarzie vindecarea
(mentin inflamatia)!
 Metode de curatire a plagii
Irigarea plagii

 Irigarea sub presiune, folosind o seringa de 20-30 ml

cu ac 18-20 G
 Indeparteaza microorganismele si corpii straini

 Presiune redusa in cazul plagilor curate, neinfectate

 Fluidele incalzite (ser fiziologic, apa) la temperatura
corpului
 Folosirea antisepticelor !
 Solutii pe baza de clor: citotoxice, inhiba circulatia in
capilare, toxice pentru tesutul de granulatie, mentin
inflamatia plagii, irita pielea sanatoasa.

 Apa oxigenata: distruge tesutul de granulatie,

macereaza pielea sanatoasa, risc de embolie la
irigarea plagilor cavitare inchise, poate cauza durere
la contact.

 Povidone iodat: poate intarzia vindecarea si da risc

de toxicitate la iod daca este folosit in plagi mari.
Criteriile unui pansament ideal
 Sa permita indepartarea exudatului in exces si a
compusilor toxici
 Sa fie non-aderent
 Sa mentina umiditatea
 Sa permita schimburile gazoase
 Sa fie impermeabil pentru bacterii
 Sa fie un bun izolator termic
 Sa nu aiba efect toxic
 Sa nu deranjeze si sa fie comod pentru pacient
 Sa protejeze plaga de alte traumatisme
Tipuri de pansamente
 PANSAMENTE- HYDROCOLOID
(GRANUFLEX)
 PANSAMENTE- HYDROGEL
(INTRASITEGEL)
 PANSAMENTE- ALLEVYN
 PANSAMENTE- ALGINATE
(KALTOSTAT, SORBSAN)
HYDROCOLOID
HYDROGEL
ALLEVYN
ALGINATE
 TERAPIA CU PRESIUNE NEGATIVĂ A
PLĂGILOR.

Definiție
Terapia prin presiune negativă este o metodă de tratament
neinvazivă ce constă in expunerea plăgilor la presiune
subatmosferică controlată realizată cu ajutorul unei pompe de
aspiraţie.
Avantajele metodei.
reduce durata internării, .n cazuri selectate tratamentul putƒ
and
fi efectuat in sistem ambulator
 reduce frecvenţa pansamentelor plăgii (schimbarea
pansamentului la 36 – 72 ore)
 avantajele unui pansament ocluziv in ceea ce priveşte izolarea
plăgii
 reduce contaminarea bacteriană a plăgii prin aspiraţia continuă
a secreţiilor
 pregăteşte plaga pentru o grefă de piele prin favorizarea granularii
Profilaxia escarelor
 Igiena generala
 Mentinerea integritatii tegumentului
 Reducerea presiunii, forfecarii
 Mobilizarea pacientului
 Ameliorarea starii de nutritie, hidratare
 Controlul durerii
 Evaluarea si tratarea incontinentei
 Observarea regulata a punctelor de presiune
 Educarea pacientului si a familiei
 Profilaxia escarelor
Ingrijirea pielii

 Evitarea traumei asupra tegumentului: evitarea

frictiunilor cu prosopul, a sapunarilor dese, a
frictiunilor cu alcool, a pudrei de talc, a masajelor
riguroase.

 Aplicarea zilnica a unei creme in zonele de risc sau

crema pe baza de zinc pe zonele afectate de
incontinenta.
Profilaxia escarelor
Evitarea presiunilor

 Mobilizare pasiva la doua ore

 Folosirea unor saltele
si dispozitive speciale
 Evitarea colacului
de cauciuc
 Blana de oaie
Prevenirea escarelor de decubit
Escarele de decubit pot fi prevenite printr-o îngrijire și supraveghere conștiincioasă a
bolnavului:
– pat bine făcut, evitarea cutelor lenjeriei de pat;
– saltea antidecubit,perne de diverse dimensiuni şi forme (pentru genunchi,
tendonul lui Achile), colaci de cauciuc ;
– schimbarea periodică a poziției – se face la 2-3 ore sau mai des, la nevoie;
Este necesară o foaie de supraveghere a escarelor în care să se noteze ora de
schimbare și poziția, aspectul cutanat, zona de masaj.
– igienă – spălarea zilnică, cu apă şi săpun şi ungerea regiunilor expuse umezelii,
ştiut fiind faptul că pielea unsă se macerează mai greu decât pielea uscată
(în caz de incontinenţă, se apelează la sonda Foley).
– corpul bolnavului va fi menținut uscat; după micțiune sau defecare va fi spălat, uscat
și pudrat cu talc; lenjeria udată va fi schimbată imediat.
– alimentație și hidratare echilibrată – alimentaţia trebuie să fie bogată în proteine –
pentru a favoriza cicatrizarea – şi în vitamine, ţinând cont însă de vârsta şi greutatea
bolnavului. În ceea ce priveşte hidratarea, necesarul de lichide se va completa cu
1,5 – 2 l la 24 de ore.
– masaj pentru favorizarea vascularizației în zonele predispuse escarelor. Se face pe
pielea curată, cu un unguent pe mâna goală, în direcţia circulaţiei de întoarcere de jos în
sus, iar la ceafă şi umeri invers-de sus în jos şi circular spre exterior. Masajul se face se
face timp de aproximativ 15 minute pe o zonă mai mare decât suprafaţa interesată și
nu trebuie să fie dureros.
DE RETINUT!
 Escarele = rezultatul tulburarilor circulatiei
sanguine si limfatice la nivelul pielii si tesuturilor
subiacente
 O serie de factori pot intarzia vindecarea
escarelor – evaluati!
 Nu folositi tampoane in ingrijirea escarelor!
 Da - irigarea plagii este indicata! Folositi SF
0,9%.
 Limitati folosirea solutiilor antiseptice !
 Profilaxie inainte de toate!