Facultatea de Litere Mihalache Elena-

Raluca
Specializare: Jurnalism An I , Grupa I.B.

- Recenzie carte -
Psihologia poporului român
de David Daniel

"Cum suntem?", "Cum credem că suntem?", "Cum cred alţii că suntem?", "Cum am ajuns să fim
aşa?" sunt întrebări esenţiale atât pentru fiecare persoană, cât şi pentru întreaga societatea
românească. În volumul "Psihologia poporului român profilul psihologic al românilor într-o
monografie cognitiv-experimentală", apărut la Editura Polirom, disponibil în librării din
această săptămână, psihologul Daniel David oferă, într-o manieră analitică riguroasă şi
complexă, răspunsuri bine documentate, potrivit editurii Polirom.

„Sapere aude” – „Îndrăznește să cunoști!” este una din sintagmele foarte des utilizate de
profesorul Daniel David pe parcursul întregii cărți. Deloc întâmplător apelul repetat la acest
imperativ categoric al celui care cercetează; căci, cum altfel ar putea avea loc descoperirea,
cunoașterea în cel mai pur sens al ei, dacă nu îndrăznind? Și Daniel David a îndrăznit!

Monografia experimentală este rodul unei munci de durată (aproximativ zece ani), muncă ce a
cuprins aplicarea a multor teste, prelucrarea datelor din punct de vedere statistic (și nu numai),
raportarea datelor obținute la cele corespunzătoare altor state (SUA și încă alte nouă state, cu o
arie de răspândire în toată lumea) și interpretarea datelor obținute, astfel încât rezultatele să fie
cât mai puțin eronate.

Se impunea de mult timp apariția unui astfel de studiu, mai ales că celelalte științe umaniste și-au
adus deja contribuțiile la conturarea unui profil corespunzător poporului român, mă refer, în
special, la sociologie, dar și la filosofia culturii (cu mențiunea că studiile din domeniile invocate
nu sunt neapărat elaborate la nivelul întregului popor român, dar pot contribui la crearea unei
specificități proprii acestuia).

După cum se știe, psihologia ca știință este relativ nouă, prin raportare la celelalte știin țe, iar în
România dezvoltarea ei a fost și mai mult interzisă de regimul comunist, decenii întregi studiul
academic al acesteia devenind imposibil din cauza potențialului pericol reprezentat de
conținuturile acesteia, dar mai ales datorită faptului că psihologia nu poate fi încadrată într-un
grup politic/ideologic, oricât și-ar dori unii sau alții dintre oamenii politici.
Facultatea de Litere Mihalache Elena-
Raluca
Specializare: Jurnalism An I , Grupa I.B.

M-a surprins plăcut demersurile anterioare în ceea ce privește încercările de a afla cum sunt
românii ca popor; raportarea de bază se face la primul tratat existent încă din perioada
interbelică, cel al lui Constantin Rădulescu-Motru, dar sunt integrate și rezultatele din studiile lui
M. Ralea și Ion F. Buricescu, Mircea Vulcănescu (chiar nu mă așteptam să-l invoce pe
Vulcănescu, din moment ce nici măcar filosofii nu-l mai invocă astăzi pe acesta, de și lucrarea
lui, Dimensiunea românească a existenței, ar merita mult mai multă atenție). De asemenea,
Daniel David studiază și cercetările/analizele psihologice directe asupra psihologiei românilor
din toate marile centre universitare românești (Iași, București, Timișoara, Academia Română
etc.).

Cartea este împărțită în 5 mari capitole, la care se adaugă introducerea, concluziile, postfața,
referințele bibliografice și indexul de autori; toate componentele sunt scrise cu grijă, fiecare
afirmație prezintă argumente stabile, astfel încât dubiile cititorului să se diminueze până la
dispariție.

Pentru un neâncrezător poate părea obositoare toată această grijă pentru detalii, pentru
construcțiile teoretice și elaborarea concluziilor, pentru lămurirea aspectelor privind eșantionarea
unor teste etc., detalii tehnice, care țin strict de metodologia și fundamentarea demersului
științific în sine; de aceea, chiar și D. David scrie la începutul fiecărui capitol cui îi este adresat
în special și cum poate fi citit (există doar subcapitole adresate publicului larg, dar asta nu
înseamnă că nu se poate citi integral capitolul respectiv).

Eu am citit tot volumul, chiar dacă anumite pasaje mi-au ridicat ceva dificultă ți de interpretare,
dar m-au ajutat foarte mult stilul și succesiunea logică a subcapitolelor. M-au ajutat foarte mult
definițiile cu care se operează în construirea profilului, am aflat și câte ceva despre testele cu
care s-a lucrat, dar și câte ceva despre limitele demersului știin țific și posibilele implica ții ale
acestuia.

Foarte bine sunt puse în evidență studiile cu privire la inteligen ța poporului român, cu toate
subcomponentele acesteia; pedagogii și psihopedagogii vor găsi foarte multe referin țe utile cu
privire la lipsa unor rezultate bune la testările internaționale (de tip PISA, de exemplu) și de ce,
deși avem olimpici internaționali de top, totuși, potențialul creativ al marii majorită ții a copiilor
noștri nu este pus în valoare. Daniel David are și ceva idei de îndreptare a situației

.
Facultatea de Litere Mihalache Elena-
Raluca
Specializare: Jurnalism An I , Grupa I.B.

De asemenea, veți afla cu suprindere că nu suntem un popor religios, sau nu așa cum credem
noi că am fi, din moment ce amestecăm credințele religioase cu pseudo știin țele și cu lipsa
unei rigori ritualice (mai pe românește, nu prea suntem duși pe la biserică). Da, suntem un
popor tolerant, dar nu ne dorim pe post de vecini pe cei de altă religie, e una din concluziile
surprinzătoare ale studiului. O alta: da, nu suntem un popor prietenos (da, suntem deschi și
și ospitalieri, dar numai cu cei pe care îi cunoaștem!):

„Observăm că toţi autorii clasici vorbesc despre proverbiala ospitalitate românească. Putem
spune ferm, în baza datelor obținute, că aceasta nu se manifestă cardinal în forma
încrederii/toleranței/deschiderii/cooperării. Ea se poate manifesta eventual mai mult sub forma
prieteniei, dar nici aceasta nu este o caracteristică cardinală la români.”

Concluzia mea: cartea este fundamentală și fundamentată, atât ca demers științific, cât și ca un
tot de referințe la și despre poporul român. Nu suntem nici mai răi, nici mai buni ca al ții, dar nu e
rău să ne evaluăm obiectiv potențialul și trăsăturile, astfel încât să putem încerca aplicarea
corecțiilor necesare.