Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”

Propunere proiect de cercetare

Informații generale
Numele aplicantului Pavel Camelia
Data aplicării propunerii de cercetare 16.11.2023
Dată începerii studiilor de master 05.10.2023

Datele cercetării
1. Titlul preliminar&problema
Efectul ineficienței procesului educațional în România asupra securității naționale

2. Abstract (maxim 300 de cuvinte)

Rolul procesului educațional în generarea și consolidarea securității naționale este prea puțin
analizat, deoarece corelările dintre cele două domenii de interes nu sunt adesea corelate. Cu toate
acestea, luând în considerare natura strategică a domeniilor (educațional și al securității), se pot
regăsi o serie importantă de efecte pe care procesul educațional le are asupra securității naționale. În
această lucrare, ne propunem să stabilim care sunt aceste efecte și, pornind de la premisa rezultată
din alte cercetări științifice cum că procesul educațional în România este ineficient, să studiem care
sunt efectele ineficienței asupra securității naționale. Nu în ultimul rând, în baza studiului căutăm să
facem propuneri pentru eficientizarea procesului educațional și consolidarea securității naționale.

3. Interes științific&obiectiv
a. Indicați dacă cercercetarea este descriptivă, explicativă, fundamentală, predictivă
Cercetarea este una descriptive-explicativă, dorind să arate cum ineficiența actuală în procesul
educațional din România are efecte asupra securității naționale.
b. Indicați la ce cunoaștere existentă este proiectul conectat și cum (referința structurată la
studiile existente - enunțiativ, sintetic, nu analitic)

Proiectul este conectat sintetic la studiile existente, preluând idei și dezvoltându-le ulterior în vederea
generării de conținut nou care să aducă plus-valoare.

c. Indicați modul în care proiectul se încadrează în programa departamentului și a liniilor de

cercetare ale ANIMV
Proiectul se încadrează în programa departamentului și a liniilor de cercetare al ANIMV prin
studierea unei noi dimensiuni conexe securității naționale prin influențele pe care le poate avea
asupra acesteia, mai ales pe termen lung.
4. Principala întrebare de cercetare+întrebări secundare (1+4)
a. Asigurați o elaborare clară a întrebărilor de cercetare abordate în acest proiect, pe baza
propriilor merite, dar și în ceea ce privește cadrul teoretic și designul programului de
cercetare în ansamblul său

Întrebarea principală de cercetare: Care este efectul ineficienței procesului educațional în România
asupra securității naționale?
Întrebări secundare:
• Ce legături există între educație și securitatea națională?
• Care este stadiul educației în România?
• Cum poate fi îmbunătățită educația pentru a consolida securitatea națională?
• Care sunt direcțiile de cercetare pe această temă?

b. Prezentați modul în care este structurat proiectul (cu referire la subiectul abordat)
Proiectul este structurat pe o singură parte, materializată în 4 capitole, care combină teoria cu analiza
aplicativă. Se pornește de la analiza studiilor de specialitate secvențiale pe domenii conexe temei,
precum educație, securitate națională, conexiunea dintre acestea și despre gradul de măsurare a
procesului educațional. În continuare, se analizează prin dovezi analitice și prin utilizarea unui
discurs explicitativ care sunt efectele ineficienței procesului educațional din România asupra
securității naționale. Se enumeră efectele și se explicitează, iar în final pentru fiecare efect se
propune o soluționare și la final se abordează problematica cu soluții holistice, sisteme, la nivel
societal.
5. Analiza literaturii de specialitate (4-5 pagini)
Dacă este să analizăm literatura de specialitate relevantă pentru tema aleasă, considerăm că
trebuie în primul rând să analizăm elemente privind rolul civilizațional al educației. Educația,
considerată adesea fundamentul dezvoltării umane și economice, joacă un rol crucial în consolidarea
structurilor sociale și politice ale unui stat. Analiza literaturii de specialitate dezvăluie o serie de
perspective și cercetări care subliniază importanța educației în promovarea incluziunii financiare,
dezvoltării umane și, în cele din urmă, a dezvoltării economice sustenabile. Prin urmare, acest eseu
își propune să exploreze diferitele dimensiuni și impactul educației asupra statului, reflectând asupra
cercetărilor recente și a teoriilor relevante.

În primul rând, este esențial să recunoaștem rolul educației în promovarea incluziunii

financiare, un aspect crucial pentru dezvoltarea economică. Studiul realizat de Ashraf Halmy, care
compară Egiptul cu țările BRICS, evidențiază interdependența mutuală între incluziunea financiară
și dezvoltarea umană și efectele acestora asupra dezvoltării economice. Deși studiul se concentrează
pe comparații internaționale, subliniază importanța fundamentală a educației în crearea unui cadru în
care indivizii să poată accesa servicii financiare, ceea ce, la rândul său, stimulează creșterea
economică și dezvoltarea umană.

Pe de altă parte, creșterea rapidă a educației online a adus în prim-plan problema urmăririi
cunoștințelor (Knowledge Tracing - KT), care evaluează stările de cunoaștere ale studenților și
prezice performanța lor în exerciții noi. Cercetarea condusă de Zhiyi Duan și colaboratorii săi
introduce un model inovator, Deep Knowledge Tracing with Multiple Relations (DKTMR), care
îmbunătățește precizia și interpretabilitatea prin fuzionarea mai multor relații de cunoaștere. Această
abordare subliniază importanța adaptării metodelor de învățământ pentru a îmbunătăți rezultatele
educaționale, demonstrând cum tehnologia și educația pot lucra împreună pentru a spori capacitatea
de învățare a studenților.

În contextul investițiilor sustenabile, studiul realizat de Adam Marszk și Ewa Lechman

explorează determinanții adoptării fondurilor de investiții sustenabile (ETF-uri) în Europa,
evidențiind rolul factorilor financiari, tehnologici, sociali și instituționali. Rezultatele lor indică
faptul că dezvoltarea piețelor de acțiuni, adoptarea TIC, accesul la finanțe, alfabetizarea financiară și
prevalența educației de nivel terțiar au un impact pozitiv asupra performanței ETF-urilor ESG.
Aceasta subliniază cum educația, în special la nivel terțiar, contribuie la o mai bună înțelegere și
adoptare a practicilor de investiții sustenabile, reflectând impactul educației asupra deciziilor
economice și financiare.

Educația servește, de asemenea, ca un catalizator pentru dezvoltarea umană, oferind

indivizilor cunoștințele și competențele necesare pentru a naviga în complexitatea lumii moderne.
Prin promovarea gândirii critice, a creativității și a inovației, educația îmbunătățește calitatea forței
de muncă, stimulând astfel creșterea economică și dezvoltarea socială. În plus, educația contribuie la
reducerea inegalităților, asigurând că toți membrii au acces la oportunități echitabile și pot participa
activ la viața economică și socială a statului. Aceasta nu numai că promovează coeziunea socială,
dar și consolidează democrația prin împuternicirea cetățenilor să fie bine informați și angajați în
procesele politice.

Educația are, de asemenea, un rol esențial în adaptarea la schimbările globale, inclusiv la

provocările aduse de globalizare și tranziția către o economie verde. Prin furnizarea de cunoștințe și
competențe relevante, educația pregătește indivizii să facă față noilor cerințe ale pieței muncii și să
contribuie la dezvoltarea sustenabilă. Acest aspect este crucial în contextul schimbărilor climatice și
al nevoii de inovație în tehnologiile ecologice, unde educația în domeniile științei, tehnologiei,
ingineriei și matematicii (STEM) devine din ce în ce mai importantă.

Pe lângă impactul economic și social, educația joacă un rol vital în promovarea sănătății și
bunăstării. Studiile arată că nivelurile mai înalte de educație sunt asociate cu o mai bună sănătate, o
speranță de viață mai lungă și rate mai scăzute ale bolilor cronice. Acest lucru se datorează faptului
că educația îmbunătățește cunoștințele despre sănătate, comportamentele sănătoase și accesul la
servicii de sănătate, demonstrând o dată în plus interconexiunea dintre educație și alte domenii ale
dezvoltării umane.

În plus, educația contribuie la reducerea sărăciei prin îmbunătățirea oportunităților

economice și prin creșterea veniturilor. O educație de calitate oferă indivizilor abilitățile necesare
pentru a obține locuri de muncă bine plătite și pentru a inova în cadrul economiei. Acest lucru este
deosebit de relevant în țările în curs de dezvoltare, unde accesul la educație poate transforma
comunitățile, stimulând creșterea economică și reducând inegalitățile.

Educația favorizează, de asemenea, dezvoltarea culturală și artistică a societății, cultivând

aprecierea pentru diversitate, tradiții și inovație. Prin încurajarea exprimării creative și a gândirii
critice, educația contribuie la dezvoltarea unei societăți vibrante și dinamice, care valorizează cultura
și arta ca elemente esențiale ale identității și patrimoniului său.
 În contextul globalizării, educația facilitează înțelegerea și respectul intercultural, pregătind
indivizii să trăiască și să lucreze într-un mediu global diversificat. Prin promovarea cunoașterii și
aprecierii diferitelor culturi și prin dezvoltarea competențelor lingvistice, educația contribuie la
construirea punților între popoare și la promovarea păcii și înțelegerii globale. În plus, educația joacă
un rol crucial în gestionarea crizelor și în adaptarea la schimbările rapide ale mediului. În contextul
schimbărilor climatice și al dezastrelor naturale, educația în domeniul gestionării riscurilor și al
sustenabilității poate salva vieți și poate reduce impactul acestor evenimente asupra comunităților.
Prin dezvoltarea cunoștințelor și competențelor necesare pentru a face față acestor provocări,
educația contribuie la construirea unei societăți reziliente, capabilă să se adapteze și să prospere în
ciuda incertitudinilor.

În concluzie, educația este un pilon fundamental al dezvoltării statului, având un impact

profund asupra creșterii economice, dezvoltării sociale, inovației, sănătății și bunăstării. Prin
investiții strategice în educație, statele pot asigura nu doar prosperitatea economică, ci și coeziunea
socială, adaptabilitatea la schimbările globale și promovarea unei societăți echitabile și sustenabile.
Astfel, educația rămâne o prioritate esențială pentru orice stat care aspiră la dezvoltare durabilă și la
îmbunătățirea calității vieții pentru toți cetățenii săi.

În continuare, analiza eficienței procesului educațional în România, prin prisma literaturii de

specialitate, dezvăluie o serie de provocări și evoluții semnificative în ultimele decenii. Un studiu
realizat de Gabriela Alina Paraschiva evidențiază presiunile crescute asupra organizațiilor
educaționale din România, în contextul scăderii resurselor financiare și al reorganizării masive a
rețelei școlare. Această cercetare subliniază o evoluție negativă atenuată în școlile evaluate extern
din mediul rural, în ciuda unui context general de scădere a eficienței. Fenomene precum transferul
ultimului an de grădiniță către învățământul primar, transformarea școlilor de arte și meserii în licee
tehnologice, și desființarea multor școli publice, au pus sistemul educațional sub o presiune crescută,
justificând, până la un punct, scăderea eficienței.

Într-un alt studiu, Ana-Simona Ilie explorează utilizarea filmelor educaționale despre
așezările rurale din România ca resurse didactice. Această cercetare evidențiază condiționările
multiple ale utilizării acestor filme în procesul educațional, precum caracteristicile filmelor,
competențele profesorilor și elevilor, și curriculum-ul școlar. Rezultatele indică deficiențe în
platformele și dispozitivele utilizate pentru procesul educațional, subliniind necesitatea adaptării
acestora la nevoile educaționale. Alexandru-Daniel Vlas și colaboratorii săi au efectuat un studiu
privind sistemele de iluminat existente în clădirile educaționale din România, constatând că
majoritatea utilizează lămpi fluorescente și comutatoare simple, fără a ține cont de normele europene
actualizate privind iluminatul. Această cercetare subliniază necesitatea măsurilor de eficientizare
energetică în clădirile educaționale. G. Grosseck, Carmen Holotescu, și Diana Andone discută
despre resursele educaționale deschise în România, evidențiind potențialul acestora de a îmbunătăți
accesul la educație și de a sprijini procesul de învățare. Acest studiu subliniază importanța integrării
resurselor digitale în sistemul educațional pentru a crește eficiența procesului de învățare. D. Ștet și
colaboratorii prezintă un program educațional și de formare destinat creșterii competențelor în
eficiența energetică în rândul IMM-urilor din România, finanțat prin schema EU Horizon 2020.
Acest program subliniază importanța formării profesionale continue și aplicarea cunoștințelor în
contexte reale pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

M. Roman și L. Goțiu aplică metode non-parametrice pentru a evalua eficiența fondurilor

structurale europene alocate pentru infrastructura educațională în România, prin Programul
Operațional Regional 2007-2013. Studiul evidențiază disparitățile profunde între județele României
în ceea ce privește utilizarea eficientă a fondurilor europene, subliniind necesitatea unei gestionări
mai eficiente a resurselor publice. Manuela Pilato și colaboratorii săi explorează utilizarea
alimentelor și evenimentelor culinare ca instrumente educaționale pentru îmbunătățirea imaginii
destinațiilor turistice cu imagine negativă, cum ar fi România. Această cercetare subliniază
potențialul resurselor offline în marketingul turistic și educația pre-vizită. M. Dincă, Gheorghița
Dincă, și M. Andronic evaluează eficiența și sustenabilitatea serviciilor publice locale (sociale,
educaționale, utilități publice) în România, utilizând analiza învăluitoarei datelor (DEA). Studiul
concluzionează că doar 11 județe îndeplinesc condițiile necesare pentru eficiența cheltuielilor,
evidențiind necesitatea optimizării costurilor sectorului public. Arsovan Ana-Maria abordează
provocările și soluțiile pentru îmbunătățirea procesului de învățare-învățământ în România, în
contextul schimbărilor tehnologice rapide și al pandemiei globale. Această cercetare subliniază
necesitatea unei reforme riguroase a sistemului educațional pentru a pregăti generațiile viitoare
pentru cerințele societății actuale.

Aceste studii reflectă o gamă largă de abordări și soluții propuse pentru îmbunătățirea
eficienței procesului educațional în România, evidențiind provocările sistemice, necesitatea adaptării
la tehnologie, și importanța gestionării eficiente a resurselor. În ciuda progreselor realizate, literatura
de specialitate subliniază necesitatea unor eforturi continue pentru a adresa disparitățile regionale, a
integra resursele digitale în educație, și a îmbunătăți infrastructura și resursele educaționale. Această
analiză evidențiază importanța unei abordări holistice și adaptative în reformarea educației în
România, cu un accent pe inovație, sustenabilitate, și eficiență.

Reflectând asupra eficienței procesului educațional în România, este esențial să luăm în

considerare și impactul digitalizării și al resurselor educaționale deschise. Studiul realizat de G.
Grosseck, Carmen Holotescu și Diana Andone despre resursele educaționale deschise în România
marchează un pas important în direcția accesibilității și democratizării educației. Această cercetare
subliniază cum digitalizarea poate servi drept catalizator pentru inovare în educație, oferind
studenților și profesorilor acces la o gamă largă de materiale educaționale. Aceasta nu doar că
sprijină procesul de învățare, dar și încurajează colaborarea și partajarea cunoștințelor într-un mod
mai eficient și deschis.

În contextul eficienței energetice în clădirile educaționale, studiul lui Alexandru-Daniel Vlas

și al colaboratorilor săi evidențiază o problemă semnificativă în ceea ce privește sustenabilitatea
infrastructurii educaționale. Prin analiza sistemelor de iluminat existente, cercetarea arată o nevoie
acută de modernizare și adaptare la standardele europene pentru a îmbunătăți eficiența energetică.
Aceasta nu numai că ar reduce costurile, dar ar crea și un mediu de învățare mai sănătos și mai
propice pentru elevi și profesori, subliniind legătura strânsă între calitatea infrastructurii
educaționale și eficiența procesului de învățare.

Analiza finanțării structurale europene în România, realizată de M. Roman și L. Goțiu, oferă

o perspectivă valoroasă asupra modului în care resursele financiare sunt alocate și utilizate pentru
îmbunătățirea infrastructurii educaționale. Prin aplicarea analizei învăluirii datelor (Data
Envelopment Analysis), studiul dezvăluie disparități semnificative în eficiența utilizării fondurilor
structurale europene între diferite județe. Aceasta subliniază importanța unei planificări și gestionări
mai eficiente a resurselor, precum și necesitatea unor strategii adaptate la contextul specific al
fiecărui județ pentru a maximiza impactul investițiilor în educație.
 Pe de altă parte, cercetarea privind utilizarea alimentelor și evenimentelor culinare ca
instrumente educaționale în îmbunătățirea imaginii destinațiilor turistice, inclusiv România, oferă o
perspectivă inovatoare asupra educației non-formale. Studiul lui Manuela Pilato și colaboratorii săi
evidențiază cum astfel de resurse pot fi utilizate eficient pentru a educa și a schimba percepțiile
vizitatorilor potențiali. Aceasta demonstrează flexibilitatea și diversitatea metodelor educaționale,
precum și importanța integrării diferitelor forme de învățare pentru a atinge obiective educaționale și
culturale mai largi.

După cum se poate remarca, literatura de specialitate privind eficiența procesului educațional
în România oferă o imagine complexă și nuanțată a provocărilor și oportunităților existente. De la
necesitatea îmbunătățirii infrastructurii și a eficienței energetice, la integrarea resurselor digitale și
educaționale deschise, și până la utilizarea inovatoare a resurselor non-formale pentru educație,
aceste studii subliniază importanța unei abordări holistice și adaptabile. Pentru a asigura o educație
de calitate și accesibilă, este esențial să se acorde atenție atât resurselor materiale și financiare, cât și
metodelor pedagogice și formelor de învățare, în contextul specific al României.

Analiza efectului ineficienței procesului educațional asupra securității naționale în România,

prin prisma literaturii de specialitate, dezvăluie o serie de perspective și concluzii relevante, dar nu
regăsim lucrări specifice pe această temă. Lucrările selectate abordează diverse aspecte ale relației
dintre educație și securitate națională, oferind o bază solidă pentru înțelegerea complexității și
multidimensionalității acestei relații.

În primul rând, studiul lui E. A. Ojewunmi privind impactul decadenței educației asupra
securității naționale și guvernanței durabile în Nigeria subliniază o problemă universală: ineficiența
educațională subminează fundamentele securității naționale prin erodarea capitalului uman și
limitarea potențialului de dezvoltare economică și inovare. Deși studiul se concentrează pe Nigeria,
paralelele cu România sunt evidente, sugerând că ineficiența educațională poate avea consecințe
grave asupra stabilității și prosperității naționale.

Analiza sociologică a dimensiunii educaționale a securității naționale în România, sugerată

de lucrarea lui Mihail Anton, ar putea oferi o perspectivă directă asupra modului în care sistemul
educațional românesc contribuie sau subminează obiectivele de securitate națională. Deși detaliile
specifice ale acestei lucrări nu sunt disponibile, premisa sa subliniază importanța unei educații
eficiente ca pilon al securității naționale.

Studiul realizat de Y. Samusevych și colaboratorii săi despre tendințele de convergență în

lanțul „economie – educație – digitalizare – securitate națională” evidențiază rolul esențial al
educației în promovarea securității naționale prin digitalizare și dezvoltare economică. În contextul
românesc, acest studiu sugerează că îmbunătățirea eficienței educaționale ar putea consolida
securitatea națională prin facilitarea adaptării la noile tehnologii și prin creșterea competitivității
economice.

Lucrarea lui Bogdan Chioseaua despre adaptarea doctrinei forțelor aeriene la strategia
națională de apărare a României, deși se concentrează pe un domeniu specific, subliniază importanța
adaptabilității și modernizării continue în toate sectoarele, inclusiv în educație, pentru menținerea
securității naționale. Aceasta sugerează că ineficiența în educație poate împiedica dezvoltarea
capacităților necesare pentru a răspunde eficient la amenințările contemporane.
 În concluzie, analiza literaturii de specialitate relevă o legătură indisolubilă între eficiența
procesului educațional și securitatea națională în România. Ineficiența educațională nu doar că
limitează dezvoltarea economică și inovarea, dar poate avea și implicații directe asupra capacității
țării de a-și asigura securitatea națională. Aceasta subliniază necesitatea unor reforme educaționale
profunde, care să vizeze nu doar îmbunătățirea calității educației, ci și alinierea acesteia la cerințele
și provocările securității naționale contemporane. Astfel, este esențial ca România să adopte o
abordare holistică și integrată, care să recunoască rolul central al educației în promovarea securității
naționale și în asigurarea unui viitor prosper și stabil.

6. Originalitate

Indicați sub ce aspect proiectul este inovator și original, de exemplu în ceea ce privește definirea
problemei, dezvoltarea unei teorii, metode de cercetare sau o nouă aplicare a metodelor existente
Proiectul este inovator și original din mai multe perspective. În primul rând, corelând procesul
educațional cu securitatea națională însăși, aducem în prim-plan importanța educației pentru viitorul
statelor, arătând cum România poate beneficia prin înțelegerea rolului educației în fundamentarea
securității și integrității statale. În al doilea rând, este valoros deoarece poate reprezenta un punct de
plecare pentru dezvoltarea aplicațiilor practice privind dezvoltarea educației în România pentru
creșterea eficienței securității naționale, deoarece nu am regăsit nici un studiu pe exact această temă.
7. Planul tehnico-metodic
a. Discutați abordarea tehnico-metodică a cercetării
Abordarea tehnico-metodică a cercetării presupune utilizarea logicii discursive pentru sintetizarea
informațiilor obținute din studiul literaturii de specialitate și generarea de informații noi pe baza unui
discurs logic și argumentat al autorului, în vederea răspunderii la întrebările cercetării, pe baza temei
abordate, pentru generarea de plus-valoare.
b. Specificați de ce metodele și tehnicile propuse sunt potrivite pentru a răspunde întrebărilor
de cercetare
Metoda propusă este potrivită pentru a răspunde la întrebările de cercetare deoarece natura acestora
presupune o analiză mai ales discursivă și care să expliciteze problematica pentru găsirea de soluții,
și nu o abordare cantitativă.
c. Indicați sursele care vor fi utilizate pentru această cercetare
Sursele utilizate pentru cercetare sunt:
• Lucrări științifice accesate prin platforma Research Gate
• Lucrări și volume științifice accesate prin Google Scholar
8. Relevanța practică/ socială
a. Rezultatul previzionat este aplicabil în afara domeniului de studiu? Dacă da, cum?
Rezultatul previzionat este aplicabil și în afara domeniului de studiu prin prezentarea unor soluții
de eficientizare a educației, soluții care în contextul lucrării au rolul de a crește securitatea
națională, dar care, la nivel mai înalt, asigură de fapt dezvoltarea și eficientizarea procesului
educațional în România.
9. Plan de lucru (diagrama GANTT)
Ziua 1-4: Cercetarea bibliografiei
Ziua 3-5: Brainstorming de idei pe temă
Ziua 6-8: Creionarea structurii lucrării
Ziua 9: Identificarea lucrărilor principale citate și preluarea citațiilor
Ziua 10-14: Redactarea lucrării
Ziua 12-16: Revizuirea lucrării
Ziua 16-18: Realizarea formei lucrării (așezare în pagină, paginare, grafice etc.)
10. Împărțirea per ansamblu a capitolelor
Introducere
Capitolul I: Analiza lucrărilor relevante privind legătura dintre educație și securitate națională
Capitolul II: Specificul educațional în România
Capitolul III: Efectele ineficienței educației în România asupra securității naționale
Capitolul IV: Soluții de eficientizare a procesului educațional și de consolidare a securității
Concluzii și considerații personale

11. Bibliografie
1. Adam Marszk, Ewa Lechman, What drives sustainable investing? Adoption determinants of
sustainable investing exchange-traded funds in Europe, în „Structural Change and Economic
Dynamics”, vol. 69, ianuarie 2024.
2. Alexandru-Daniel Vlas, Andy-Alexandru Balazs, A. Vernes, D. Beu, M. Buzdugan,
"Educational Buildings in Romania - Survey of Existing Lighting Systems", prezentat la
International Conference on Advanced Technologies for Enhancing Quality of Life (ICATE),
2021.
3. Ana-Simona Ilie, The Educational Film in Studying the Rural Settlements of Romania,
publicat în „European Proceedings of Social and Behavioural Sciences”, 2021.
4. Anton, Mihail, A Sociological Approach of the Educational Dimension of the National
Security in Romania, 2016.
5. Arsovan Ana-Maria, Past, Present and Future of Teaching-Learning Process in Romania, în
„Romanian Journal of English Studies”, 2022
6. Ashraf Halmy, The Mutual Interdependence between Financial Inclusion and Human
Development and Their effects on Economic Development. Comparative Study between
Egypt and The BRICS Countries, în „Arab Journal of Administration”, vol. 44, nr. 2,
ianuarie 2024.
7. Chioseaua, Bogdan, The Adaptation of the Air Force Doctrine to the Romania National
Defense Strategy, 2022.
8. D. Ștet, L. Czumbil, A. Ceclan, S. Cirstea, Alexandru Muresan, D. Jurj, C. Mureșan, Timea
Farkas, L. Darabant, M. Crețu, D. Micu, G. Papagiannis, "Educational and Training Program
to Increase SME’s Energy Efficiency Skills", prezentat la University Power Engineering
Conference (UPEC), 2021.
9. G. Grosseck, Carmen Holotescu, Diana Andone, Open Educational Resources in Romania",
în "Lecture Notes in Educational Technology, 2020, Springer.
10. Gabriela Alina Paraschiva, Politehnica, A Study of the Evolution of Educational Efficiency:
Romania, 2018.
11. M. Dincă, Gheorghița Dincă, M. Andronic, Efficiency and Sustainability of Local Public
Goods and Services. Case Study for Romania, în „Sustainability”, 2016, vol. 8, nr. 8.
12. M. Roman, L. Goțiu, Non-parametric methods applied in the efficiency analysis of European
structural funding in Romania, 2017.
13. Manuela Pilato, H. Séraphin, C. Bellia, Ș. Căescu, Challenging the Negative Image of
Destinations at Pre-visit Stage Using Food and Food Events as an Educational Tool: The
Case of Romania, 2017.
14. Ojewunmi, E. A., Impact of Decadence of Education on the National Security and
 Sustainable Governance in Nigeria, în „Applied Social Innovation Review”, 2022, vol. 6, nr.
3.
15. Samusevych, Y., Novikov, V., Artyukhov, A., Vasylieva, T., Convergence trends in the
'economy – education – digitalization – national security' chain, 2021.
16. Zhiyi Duan, Xiaoxiao Dong, Hengnian Gu, Wei Xiong, Z. L. Li, Dongdai Zhou, Towards
more accurate and interpretable model: Fusing multiple knowledge relations into deep
knowledge tracing, în „Expert System with Applications”, vol. 243, ianuarie 2024.