eesAceste SCRISORI CREPUSCULARE au o forma gi un continut de eseuri, facind permanent referire la rezultatele originale ale cercetarilor scriitorului dar ne introduc gsi intr-un laborator de creafie rar intAlnit, privind urmatoarele teme: - folclor romanesc (Miorija, Mesterul Manole, Basmele lui Ispirescu, Basmele lui Creanga, colinde, etc.) - istorie sacrd privind monumente rom4nesti (Mandstirea Hurez, Manastirea Cocogul din Dobrogea, Manastirea Pasa- rea, M&ndstirea Putna gi alte ctitorii ale Jui Stefan cel Marc, Alexandru cel Bun, etc.) -aspecte traditionale si metafizice din literaturaromaneasca si universala (Creanga, Eminescu, Homer, Shakespeare, Ril- ke, Hélderlin, Dante, Jiinger, Guénon, Cervantes, etc.) - studii referitoare la simbolurile fundamentale ale diverse- lor traditii (hinduism, iudaism, crestinism, mahomedanism, etc.). Desi edijia de fafa nu confine tot fondul de scrisori ale lui Vasile Lovinescu, ele suntreprezentative pentrucorespondenja lui, constituind un complement indispensabil exegezelor scri- itorului. in afara de corespondenta purtata cu prietenii din grupul de studii si meditatii traditionale, Vasile Lovinescu a avut schim- buri de scrisori cu: René Guénon, Frithjof Schuon, Titus Burckhardt, Mihail Valsan, Mihail Avramescu, Mircea Eliade si alfii. Menfionam ca scrisori sau fragmente de scrisori au aparut pana acum in: Manuscriptum, Jumalul Literar, LAI-Cotidia- nul, Steaua fara Nume, Caiete Critice. Transcrierea scrisorilor se publica in forma gi cu ortografia autorului, cu exceptia unor mici indreptari de punctuatie. Textele in araba au fost fotocopiate ca atare, urmand ca } specialistii s& le explice,.deoarece autorul le folosea uneori drept limbaj incifrat. VASILE LOVINESCU Scrisori Crepusculare Editie ingrijita de Florin Mihaescu si Roxana Cristian BIBLIOTECA PUBLICA | nl. VACARESCU" Str. Bozfanu mr. 10 BUCURESTI — Editura ROSMARIN Bucuresti 1995Coperta Corvin Cristian Carte finanfata de Ministerul Culturii © Editura Rosmarin, 1995 ISBN 973-96712-7-6 7 August, 1961 Draga prietene, Am primit am4ndoua4 trimiteri ale matale, pen- tru care iti muljumesc mult; scrisoarea matale gi a doamnei Neacgu, le-am primit la amiaza; de cu diminea{a, scrisesem prietenei noastre, fara a gti ultimele vesti; cum urma s4 plece la Predeal la data de 3, nu gtiu daca scrisoarea mea a mai gasit-o in Bucuresti. Am reluat anumite texte alchimice gi tantrice, studiindu-le sub aspectul lor practic si cu aplicare la microcosm. "De Iside et Osiride” a lui Plutarc, de care imi scrii, in calitate de text hermetic, cred, ca poate intra perfect in categoria acestora; apli- carea lui la Microcosm este cea mai indicata gi cea mai fructuoasd, deoarece permanentele sunt aceleasi din acest punct de vedere, pe cand, din punct de vedere macrocosmic, ele- mentele esentiale ne scap4, deoarece ritualurile Si initierile egiptene ne-au devenit aproape total necunoscute. Ceeace e sigur, e ci nu avem de a face cu un mit metafizic, ci cu unul cosmologic, care se incadreaza in modificarile gi tribulatiile Marei Mame. Dealminteri, observa cum se tn- cadreaza cele trei elemente ale Mitului in Marea Triada, BS \/ OSIRIS HORUS Avem de a face cu un triunghi cu varful in jos, triunghi “umed” si substanfial. Mitul, aproape ca hu mentioneaza, decat in trecere, Cerul care da cheia metafizica a legendei. Horus care in gene- tal © identificat cu inima, apare ca rezultatul unei dualitati, Sistola si diastola, in loc sa fie prineipiul lor6 Vasile Lovinescu unic; perspectiva e, dealminteri, perfect legi- | tima; lucru curios, in virtutea aplicdrii analogiei in sens invers, mai putina valoare metafizica, atra- ge o mai mare eficienja, in aplicarile practice. Ce mai fac ceilalti prieteni ai nostri? Ce mai e¢ cu Radu? Mata, parca urmai sd pleci in Valcea. Pana cand stai acolo? Vezi de e posibila o vandtoare de folclor de Ja unchiul matale. Mai ales lumea subterana i tradifiile eschatologice. Am semnalat doamnei Neacgu un fapt; cum nu stiu daca scrisoarea a gasit-o in Bucuresti fi-1 semnalez si matale: fn chestia mandatului s-a produs o mica incurcatura, fiindu-mi adresat di- rect Post-Restant, Oficiul P.T.T. Foiticeni; 0 simpla scri- soare sau c.p. mi-ar vesti asta, fara s& mentioneze faptul. Transmite salutari tuturor prietenilor nostri, a caror amicitie, departata sau apropiata mi-e foarte scumpa. Pe matale te salut afectuos V. Lovinescu P.S. Comunica-mi te rog, adresa doamnei Neacgu la Predeal. 4 Septembrie 1961 Draga prietene, Am primit ultimele doua mesagii ale matale, pentru care iji multumesc. . Pentru tofi care s-au angajat pe calea stramta, anumite reactualizeazA copilaria (spatializarea timpului). $i nu-s, nici psihologie, nici alegorii, ci prezenge reale, pe care trebue sd le realizim in fiecare clip’, adevarate daruri ale zeilor. Ma intereseaz4 ce-mi spui despre muzica bizantind. Lipsa mea complecta de cunoastere teoretica muzicala, ma face sa astept, larevederea noastra, lamuririmai vaste de lamata, ince privegte muzica traditionala in general, nu numai cea bizantina; e un lapsus care trebue sa-l umplu, si fata sinant. Scrisori crepusculare 7 “La Queste du Graal” are un iz psihologizant, nu numai in rezumatul lui Boulanger, ci gi in original. Sunt anumite limitafiuni pe care Occidentul nu le-a putut niciodata depdgi, nici in momentele lui cele mai bune. Basmele noastre, cu o valoate simpolica cel putin egala, in unele puncte esentiale, superioara (in privinta Paradisului Tere- stru, Imparadtia Verde), seam4na mai mult cu apologurile gi povesgtile taoiste. A propos de asta, ideia cu Tao-Teh-Kingul mi se pare demna de luat in considerare. Chestiunea solomonarilor e una din cele mai importante din Traditia noastra. Pacat ca se vorbeste atat de putin de ei. Sensul malefic, dat de unii folcloristi, e un non-sens, cAci nu poate fi consideraté ca maleficad o misiune de rigoare. Numele lor ji desemneaza ca adepti minori (perfectiunea umana), ca facdnd parte din fa- milia spirituala a lui Solomon (regele Uriesilor in traditia romaneasca), dar mai ales, ca avand drept patrie oragul Salem, care, dupa cum o gtii din “Le Roi du Monde", e o alta desemnafiune a Agartthei. Deci_ membrii ai Centrului Suprem. Informatiile folclorice despre ei, sunt excesiv de tare. Deaceea, te rog stdruitor, culege gi strange tot ce gasesti despre ei, scris gi oral, mai ales oral. Poate staruinta matale i-ar face sa revie... E foar- te important. Cand vezi pe prietenii nogtri, asigura-i de toata afectiunea mea. Sper s-o revad pe dna Neacsu la Folticeni, unde voi sta pana dupa strangerea recoltelor din livada. Cu toata afectiunea, V. Lovinescu8 Vasile Lovinescu 1962 Draga prietene, Voiam sdA va scriu mai de mult, dar am fost asaltat de cum am venit aici de un atac conver- gent de stupiditate si de rdutate, cd nu era cazul sa va transmit vibratiuni de unda de tamas gi de avidya. ; Sunt amenintat sd fiu scos din casa p4rintea- sca, pur gi simplu; sper s4 aranjez lucrurile intr-un fel sau altul si s4 salvez ceeace pentru mine este un substitut legitim de eternitate. Ce mai facefi? Voiam sa-i scriu concomitent gi doamnei Neacgu dar mi-a spus sora ei cA e internata [a spital. Transmite-i din partea mea toate urdrile de insdnatosire si de vigoare sufle- teascA gi trupeascd. M&A gandesc cu multa sim- patie gi chiar cu dor la intalnirile noastre, fie la dumneaei, fie la mata. Printr-un paradox ca- racteristic sfargitului de ciclu, ceeace mai poate fi salvat se gaseste numai in Babylon. Desigur, continui sd te duci la Academie. Scoa- te te rog cotele tuturor lucrarilor mai interesante. Cauta-le de pe masa fisierului; capata noi fige la 2-3 sdptamani. Puse in fisierul mare sunt mai grew de pescuit. Comunicd-mi din cand in cand, vesti de la mata gsi ceilalti; am primit mesagiul matale. Sarutari de mini doamnei Mihdescu. Cu toata prietenia V. Lovinescu 19.VI.62 Draga prietene, ; Am primit toate mesagiile matale; ma scuzi ca nu am rdspuns imediat; totdeauna cand vin la Folticeni, in primele timpuri cad intr-o staza de incubatiune care ma amorteste. Dupaé cum vezi scuze slabe! Scrisori crepusculare 9 E curioasé coincidenta, cé atunci cand am primit scrisoarea matale, tocmai terminasem de citit “Nova Atlantis”. Cartea e mult mai complexa decat pare in primul moment chiar unui avertizat si obisnuit cu simbolurile. Mi se pare incontestabila inrudirea cu "Furtuna” careja ii face o parafraza- re, ii constitue o explicitare in sensul tehnic - si aici ajungem Ja un alt lucru ce mi se pare incontesta- bil - am mai vorbit, mi se pare de asta, impreuna: se poate vorbi intr-adevar de o degenerare? Degenerare in organizafiile rozicruciene tardive a fost, dar nu in halul pe care |-ar Presupune daca am lua in sensul literal balciul de mostre din Nova Atlantis. Se poate ca un inifiat s4 se ocupe cu asemenea mofturi! fn realitate, cred cA a fost vorba in organizatiile autentice de atunci sa cree- ze in subtil inventiile cele mai virulente ale timpu- tilor moderne, pentru a fi integrate intr-o lungime de unda, care le ia ceeace ar fi avut mai terific daca ar fi fost ldsate de capul lor, sau mai exact, lansate de contrainitiere de capul ei. E un fel de juganire, sau cum se procedeaza la bucatarie, cand se smulge racilor mafisorul toxic din coada, inainte de a fi pugi la fiert. Lucrul mi se pare cu atat mai probabil, cu cat toata cartea mi se pare plind de admirabile simboluri initiatice. Gandegte-te la splendida Tugdciune esoterica, in momentul cand corabia ra gata sd naufragieze: "Dumnezeule, care iti araji minunile fntru Adanc, indura-te de noi gi, Precum intru inceput ai dezvaluit Ad&ncul si ai aratat Pamant ferm, tot aga dezvalue gi noua acum Pamantul ca s& nu pierim." Toata realiza- tea lui Magnum Opus hermetic e cuprinsé in ea, Compara cu ce Spune Ponsoye, despre Paman- tul Graalului, care e o Piatra, care e un Verb... Putem admite ca acel care a gasit asemenea Tugdciune (fie de-a-gata, ca incantatiune, in10 Vasile Lovinescu organizatiile rosicruciene) sa fi putut lua in serios hale de magini, din a doua parte a carfii...? $i sunt multe lucruri tot aga de interesante.Ag vrea sa cetim impreuna parjile cele mai importante ale cartii. I-am scris acum gi doamnei Neacgu. Trans- mite salutari afectuoase tuturor prietenilor nostri, gi respectuoase sdrutari de méini doamnei Mihae- scu. Cu toatd prietenia. ¥V. Lovinescu Folticeni 3 Septembrie, 1962 Draga prietene, Am primit scrisoarea matale pe care am citit-o cu mult interes. E curios cd noi care avem preocupari metafizice autentice, adic lucruri care aparfin hotarat exaltatiunei, simjim in acelag timp gi in aceeagi masura nevoia de baza substantiala, constituita in general de ambianta copilariei si de yesutul cosmic in interferenta cari- ua S-a strecurat partea noastra prakritiand. Vezi cum in mod spontan gi fara deliberare teactuali- zim in noi cuplul primordial, care, pana la gasirea Doctrinei Traditionale, era inextricabil ameste- cat. §i Alchimistii spun ca cea dintai gi cea mai grea din operatii este Separajiunea, adica deter- minarea neta a unui pol pozitiv si a unui pol negativ in noi care organizeaza, odata determinati, in mod armonic gi hierarhic elemen- tele purugiene gi pracritiene din noi, in cdmpuri de forfe cosmice. E insagi definitia lui Magnum Opus: Opus hierarchicum et catholicum. Ceeace admir fara rezerva in Platon e partea metafizica a lui si mai ales miturile. Acestea din urma nu erau ale lui probabil, ci apartineau tradifiei tn care se integra. A propos, cred cd am desco- perit in Yliada, o aluzie discreta dar capitala la Scrisori crepusculare 11 mitul Cavernei, si care situeazA tot sensul traditional al pocmelor homerice. Te intorci inaintea mea la Bucuresti. N-ai putea citi pind atunci, Les Mythes a’ Homer a lui Buffigre? Am putea discuta mai bine apoi. Revenind la Platon, rajionamentele lui ma entuziasmeaza mult mai putin, mai ales dupa 2300 de ani de ispravi dialectice... Dar, ma intreb, n-am putea spune de Platon ce spuneam de Bacon gi de preocuparile lui gtiintifice: dialectica fiind © posibilitate de manifestare a actualului ciclu, nu trebuia lansaté de un mare initiat, care sa-i atenueze virulenta, in masura posibilului? Tre- bue sa citesc "Sofistul" ca si pot vedea mai bine problema. Doamna Neacgu e la Folticeni de cateva zile destul de slabita. Am vazut-o de cfteva ori; i-am citit Serisoarea matale care a interesat-o. Citeste gi citim impreund pe Lossky. Cu cea mai vie afectiune agtept revederea; transmite-i si lui Radu cand fl vei vedea sentimen- tele mele cele mai bune. V. Lovi P.S. Ceva folk-lore? evmescu Folticent 24.V1.1964 Dragi prietene, Am primit amandoua mesagiile din partea matale, ambe- le foarte bine venite si pentru care iti multumesc. ecand am venit, am avut o serie de preocupari dar absorbante, din care cautsi marup xin olabeet al Oragului, din ce in ce mai exaltante, 0 constat cu placere. oO vizitez deseori pe Dudu; ea odihneste intr-o linigte de veacuri, in mijlocul unororizonturi de taceri, din dealuri, din lacuri, din munti. in zilele exceptional de limpezi, se vede un varf al Ceahlaului, chiar delamormAntul ei, mascat, cade o Cuverturd exterioara, de Plegul, la poalele caruia sunt Mana-12 Vasile Lovinescu stirea Neamt, Cetatea gi Man. Ragca. Spre Nord dealurile Bucovinei. Am iubit fara rezerva poezia ce mi-ai trimis, cu succesiunea ei de integratiuni, pana la imobilita- tea finala. Mi-e foarte dor de intalnirile noastre; transmite lui Radu, dnei Doctor gi familei matale salutarile gi afectiunea mea. Sunt din ce in ce mai convins ca cercetarile asupra lui Shakespeare, au mult mai mare importanta decdt o credeam la _ inceput. Ceiace-mi comunici despre ultimele doud sone- te, confirma tot ce presupuneam despre roma- nul lui Meyrink. Asta trebue sd ne facd sa con- tinuam cercetarile. Cand ma intore la Bucuresti, © SA trebuiascd sd-{i traduc sau sd-{i rezum roma- nul lui Meyrink, chiar daca ar dura cateva Juni. E necear sd ai toate elementele in m4§na. Cu toata afectiunea, V. Lovinescu Folticeni d August, 1964 Draga prietene, Am primit scrisoarea matale care mi-a facut cea mai mare placere, ca toate scrisorile, intotdeauna. in adevar te-am asteptat prin Julie. Desi spui cA timpul urat n-ar fi fost un impediment, totusi iti vorbesc en connaissance de cause: Folticenii e sinistru pe timp urat. Pe de alta parte, zugravirea gi reparajiunea camerelor a durat aproape oO lund. Acuma, s-a terminat, slava Dom- nului! Pot sa primesc musafiri. Deocamdatd, nu cred s& pot veni la Bucuresti. Poate, prin Septembrie. Trebue s& ma gandesc serios sd gasesc ceva. Situatia devine intolerabila gi nu mai poate dura. Crezi cd dupa 23 August s-ar mari gansele in acest sens? Scrisori crepusculare 13 Cartea lui George Ashe e interesanta. Analo- gia intre cei doi balauri rog gi alb gi cele doua roze e evidentéa. Ma gandesc la o studiere mai apro- fundata, a dramelor istorice ale lui Shakespeare, in sensul cd ar constitui o explicitare a ciclului Arturian. Enigmaticul King John si mai enigmatica Jui situare in cronologia pieselor lui Sh. pare un avertisment pentru acei care au [’inteletti sani. Cu privire la analogia intre Aum gi Allah, dupa cate mi-amintesc eu ar consta in faptul cd am4n- doi termenii sacri se reduc la trei membre (in araba ALLH), in initiala identica gi in caracterul “muribund" al literelor finale, care permite recita- torului sé simt4 Universalul sau chiar Supremul. Foarte interesant ceiace-mi spui despre desco- peririle din Turcia. Am vazut o reproducere a unei lespezi de mormant pusa de Stefan ce] Mare pe morméntul unei rude. Finalul suna: "a fost facuta de mistr fan". Interesant nu-i asa? Cum s-o fi zic&ind in slavond mester? Salutari tuturor prietenilor. Te imbragisez cu toata afectiunea. VL. Polticeni, 16 fulie, 1965 Drag prietene, Am primit cu multd plicere ultimele dumitale mesagii pentru care iti muljumesc. Eu am sfargit de citit a doua oard "Etudes" 1959-60 gi primele numere din 1965. iti aduci aminte desigur, de cartea lui Ponsoye "L' Islam et le Graal”. Am gasit in anii 1959-60, cinci articole a unui domn René Mutel de care nu am auzit niciodata, in care ataca virulent cartea lui Ponsoye; atacuri de multe ori violente si nedrepte dar uneori pertinente. E un atac deg- hizat si contra lui V@lsan, la care, poate-ti aduci aminte, Ponsoye se referd cand vorbeste de14 Vasile Lovinescu elementele Islamice ale Graalului, Nu stiu ce s-a intamplat dar in nr. Mai-Iunie 1960, apare o scrisoare a lui Ponsoye! Réponse 4 M. René Mutel in care sunt raspunsuri juste d: multe chestiuni ramén neclare. Oricum, in numarul viitor Citeste o nota a Directiei: "Nous informonsnos lecteurs qu’ partir de ce jour, Jean Reyor (M. Marcel Clavelle [adic Redactorul $efresponsabil]) ne fait plus partie de la rédacti. on des “Etudes Traditionnelles", Par conséquent, toute: corespondances et manuscrits doivent étre adressée A M. Paul Chacomac Directeur de la revue. $i imediat, in 1960, apare din nou Valsan in revista, ba chiar ca Redactor Se dupa cum stii. Dupa cum vezi, spre sfargitul Vremurilor, Traditia igi are si ea tribulatiunile si peripetiile ei. Mai e de relevat un articol frumos al lui Luc Benoist: L’Alchimie ou la Nature sauvée din care-ti exrag urmatoa-| rele; "Sans doute, la phisique modeme réalise des trans- mutations. Mai 41’ opposé de l’alchimie, ces mutations sont des amoindrissements qui "dégradent” lamatiére et!’énergie, qui lui font descendre I’échelle des métaux. L’efficacité véritable de l’alchimie devrait plutét etre comparée a la mystérieuse puissance des végétaux qui, sous! influence du feu solaire, transforme la matiére terrestre et les minéraux qui la forment en éléments assimilables et vivants” gi aici o nota: "D’aprés les travaux récents d’un agronome d’Europe Centrale, il semble que chaque plante ait la propriété d’extraire et de concentrer dans sons humus ambient et ses racines un métal bien déterminé, !’ or étant, dans ce cas, capté par le mais”. Ce justificare pentru noi romanii, mama- ligari impenitenti, ce instinct just (revelind o calificare inifiaticd autentica) si ce incurajare pentru a continua! Asadar sa fim maméaligari! Maie un admirabil articol a lui Schuon despre “La métaphi- sique de la Nature Vierge’’ , unde vorbeste de animalele Totem ca flind corespunzatoare oarecum cu Ingerul Pazitor. Un "Commentaire succint de la "Table d’ émeraude" de Burckhardt", remarcabil, in care, vorbind de chestiunea atat de obscura a Materiei Prime, “Nous trouvons la réponse 4 Scrisori crepusculare 15 cette question, que 1a plupart des alchimistes ne donnent que tage M: "Cette chose (ou matiére) - dit M. au roi - s’extrait de toiméme etc’ est pour étre sa miniére que tu existes (haec ar énigmes, dans le célébre Dialogue du roi Khalid avec le res a te extrahitur, cujus minera tu existis)". Admirabil! in 1965 a inceput traducerea unui important text taoist: “Le Traité de la Fleur a’ Or du Supréme Un". Voi ce mai faceti? Va salut afectuos, sarutari de mini respectuoase doammei Mihdescu. Ce mai face doamna Doctor? V. Lovinescu 1966 Draga prietene, Am primit, la timpul lor si ziarele gi interesanta matale scrisoare. Ceiace-mi spui la capitolul "nebunie™ e extrem de interesant, si, sifata sinant, utilizabil intr-un eventual studiu al meu, care, fie zis in treacat, nu se migcd din cauze divergente; imensitatea subiectului gi vitregia imprejurari- lor. Ma gfndesc, intr-un asemenea studiu, ar trebui adaugat si cazul melancoliei, care si in medicina profand e un caz extrem al nebuniei. Pour une fois, cred c& psihopatologia modem are dreptate, dar concluziile sunt exact contrarii: melancolia, Ja spitalul Central e un caz extrem al nebuniei: deci, e cazul extrem si al intelepciunei. E punctul unde vegheaza Hyperion si geniul morfii. ; Aici timpul e exceptional de frumos, mult mai frumos decAt acum o lund gi jumatate. Ce plimbari am fi putut face! Oricum, venirea matale, a fost o mare placere pentru mine si Stella, scazuta doar prin faptul ca nu ai putut s-o gusti mai mult, Biserica din Dolhesti, desi restaurata, e impresionanta, Prin prezenta realA, la dreapta si la st’nga pronaosului: tatal hatmanului $endrea gi sofia lui, sora lui $tefan cel Mare, in morminte de epoca. Sunt si resturi de pictura. Transmite respectuoase sarutari de mini dnei Mihaescu16 Vasile Lovinescu si deasemenea salutari afectuoase. Agtept cu placere rev derea cu toti. Salutari dela Stella. iti muljumesc pentru amAndoua scrisorile pe care le-. primit, fiecare, la timpul lor. inainte de toate, s& te felicit pentru poezii care mi s-a parut de prima ordine. {mi lamuresti un lucru care de mul era in mine, anume caracterul de partide de gah a artei lu Klee. Dar este mult de spus despre asta, si vom mai vorbi: Deasemenea, despre expeditiile galice; sunt de acord ci doua apercu-uri ale matale: primul acel de questa expedifiilor. Al doilea, acel de posibila revolta a cavaleril contra autorit4tii sacerdotale. in istorie, mai sunt si alt expeditii ale Galilor de care Markale nu vorbeste, anum: acelea in Dacia; probabil sunt cele mai importante. remarcabil faptul ce mi-l relatezi in legatura cu Kalimanii cu Omul lor. Guénon imi spunea ca ¢ foarte important can acelag numee dat gi unuimunte si unei fiinje. In privinta ast noi Romanii suntem daruiti exceptional: Kaliman-Om, nume de Taur in Moldova si de om, Karaiman-Omul, Negoiul, Moldoveanul, etc. Sulful roge o substanta rard, i chimie, ca si in Alchimie? Pe aici timpul e admirabil cu o transparen{a de mister! uimitoare, pe toate dealurile din jurul oraselului. Cred c: vom fila Bucuresti ca de obicei. Ce mai fac prietenii nogtri?; Transmite-le afectuoase salutari, precum gi respectuoas sdrutari de mand doamnei Mihaescu. Salutari prietenes dela Stella. V. Lovinese! Scrisori crepusculare 17 Folticeni, 23 lulie, 1967 Draga prietene, M-am instalat in sfargit in viata folticineana. N-a fost chiar aga ugor. Am avut o serie de calduri cari ma fac si-mi inchipuesc ce-afi avut de patimit la Bucuresti. Eu demarez foarte greu cu scrisul. Traversez o perioada de sterilitate. As vrea sama apuc de Miorifa si de Mesterul Manole, darn-am ce-mi trebue pentru a formula o doctrina mai ampla asupra Sacrificiului; imi lipseste "Instant et Cause" de Lilian Silburna, dar, evident nu o pofi gasi la Biblioteca Raionala Folticeni. Am primit ultimele matale mesagii gi-{i mulyumesc. Ce mai faci si ce mai faceti? Mi-aduc aminte cu placere de adundrile noastre din Bucuresti. Am impresia cd s-a elaborat ceva foarte im- ~ portant, cd s-a actualizat o vana de apd vie, foarte pretioasa, care a fost pand acum ascunsa. Dea Dumnezeu si fie un signe des temps! Am gasit un basm, “Nucul de Aur", in care Fat-Frumos se sue pe Arborele Viefii timp de trei ani pana ajunge la crengi. In varferau trei zane. Pand Ja sfargit o aduce (pe una) pe pamant si pe locul casei lui igi face un palat care se invartea dupa soare, pe un pictor de gdind. Cum Gainae un simbo] atlant (Pleiadele) s-ar putea s& arate basmul inte- meierea traditiei atlante, iegita din Traditia Primordiala (Nucul de Aur). Eu gi Stella te agteptam cu mare placere gi nerabdare; ne comunici data venirii. Salutari cordiale tuturor prietenilor, fiecarora in parte. Cu toata afectiunea. V. Lovinescu Folticeni, dd August, 1067 Draga prietene, Am primit toate scrisoril aravreres #UGRICA i. VACARESCY" Str. Boztany nr. 10 — BUC PEST] ~18 Vasile Lovinescu si-fi muljumese mult pentru ele. Eu mi-am reluat lucrul, aga zisa transcriere e in realitate o noua creatie, mai gre: decat cea dintai, imi dau seama, cu oarecare descurajare d. sicu inminunare, cd asemenea subiecte sunt inepuizabile $i ca tratarea lor va fi totdeauna neperfecté. Acum "copiez" Harap-Alb, si-mi ies in cale tot atatea dihanii gi aventuri c: sieroului meu. E curios cd munca asta in acelag timp imi lumina intelectuala, dar totodata si contradictor, ma sensi- bilizeaza, m4 excitanervos, imidaune sensibilitéd’ écorché. i multumesc deasemenea pentru pretioasele apergu- asupra tainelor arii noastre. Le vom discuta pe larg gi cl folos cand vei veni. Eu gi cu Stella te asteptam cu toat dragostea, Ma intristeaza cele ce-mi spui despre doamna Doctor. Daca poi, spune-i cd ma gandesc mereu si cu toata solici tudinea la ea. 11 Octombrie, 196) Draga prietene, Am primit toate comunicarile matale. Iti multumesc! pentru lucrurile bune gi interesante ce mi le comunici. Ce: mai fac prietenii nostri? Eu ma ocup acum cu cateva snoave! de-a lui Creanga. Cu cat ma adancesc in el, cu atat persona- jul gi opera lui par mai enigmatice gi mai stranii. Va trece vreme, pana cand vom avea lumini definitive asupra lor. Probabil spre sfarsitul ciclului. Tat& o noua enigma. in "Mos Nichifor Cofcariul", La inceput, Creanga pomeneste de nigte strabunici de-ai lui, Dediu gi Ciubuc Clopotarul, personagii perfect reale ce-au trait spre sfarsitul sec. X VIII (vezi Amin tirile”); lacumatria lui mos Dediu "a fost cumatru mare Ciubar-Voda". Tot aga putea spune c4 cumatru mare a fost Verde fmparat! Mos Dediu i-a daruit 49 (7 x 7) de mioare, “oachese de un ochi" adica fiecare din ele fiind Yin-Yang. Ce mai zici de asta? De Scrisori crepusculare 19 Ciubar-Voda, care apare intre oameni reali, pe la sfargitul sec. XVIII, care apare in "Despot-Voda" a lui Alecsandri, deci intre 1558-1561, iar Grigore Ureche jl arata domnind doua luni in 1448; este identificat cu un Csupor trimis de Jancu Corvin (1) cu oaste ca sprijin cumnatului sau Petru al IL Co-zici de aceasta “functiune” perpetua, cu aparenta de nie si tribulatie ca si King Lear? ve eesten. in tradi mai mult literare. Dar Ciubar-Voda exista realmente gi ca figura populara. Stella igi aminteste, cum, copil, se juca cu baiefii de-a Ciubar-Voda. . latd ce te rog: poti s4-mi faci marele serviciu sd treci pe laInstitutul de Folclor, sa vezi ce gtiu acolo de Ciubar- Voda? Mi-ai da cel mai mare ajutor. Ti-l cer pentruca asta ma opreste in redactarea studiului. Cu multe multumiri gi salutari afectuoase din partea mea gia Stellei. V. Lovinescu Folticeni, 8 August, 1968 Draga prietene, : . Am primit scrisorile matale - ca si celelalte mesagii, pentru care-fi muljumesc, dar care m-au dezolat prin fatalitagile lor. Tragedia nu mai este interioara, dar nu-si pierde drepturile prin aceasta... Se razbuna in afara, aga ca nenorocitul care moare in accident de automobil, prin analogia in sens invers, ate o cardiograméa interioara mi- jlocie... $i cum ai dreptate! Ce calatorie postuma arel... Cu atat trebue mai mult ajutat de cei ce supravietuiesc. $i aici, un bun prieten al meu, prins cu totul de lumea aceasta, a cazut trasnit in strada de ruperea coronarienei. A trebuit sA suport la inmormintare, reflexiile rudelor si ale prictenilor, care se felicitau gi il felicitau pentru moartea asta “framoasa’ . Foarte interesante palinodiile lui Dumézil. Ma intreb daca nu are intr-o masurd dreptate, cu diviziunea temara a castelor, casta gudrelor nefiind decat un depozit rezidual al celorialte trei, iar pariaun reziduu al reziduurilor. Triunghiul20 Vasile Lovinescu devine romb prin proectiunea punctului de varf in apele inferioare (cf. "La Grande Triade”). imi pare bine de vestile bune pe care mi le dai despre Crisi. SA dea Dumnezeu sa continue tot aga! Eu sunt intr-o perioada de uscAciune. Aproape nu mai pot scrie nimic, $A speram ca e ttecator. Transmite-i lui Radu salutarile mele afectuoase gi ca astept cu mult interes lectura piesei lui. Stella iti trimite cele mai vii salutari; amAndoi iti agteptim venirea cu multt bucurie. Respectuoase salutari doamnei Mihaescu. Fii bun si transmite doamnei Doctor biletul alaturat. Cu toata dragostea V. Lovinescu Folticeni 21 Octombrie, 1968 Draga prietene, {ti mulqumese din toata inima pentru scrisoarea pe care mi-ai trimis-o, cerandu-ti in acelag timp scuze pentru intar- | zierea pusa in raspuns; nici macar nu pot spune ca am fost prea ocupat. Dar, cel putin aparent, o toropeald, strabatuta, nu rareoni de aper¢u-uri, chiar de strafulgerari care mA mirA chiar, prin contrast. Am sctis profesorului Manny, ca si-i mulfumesc pentru informafiile date si pentru revista. Cu aceast4 ocazie, dupa cererea lui, i-am scris parerea mea asupra imaginilor din Criptele tourangele, reproduse in buletin si pe care le-ai vazut. Raspunsul s-a intins fara sa vrea la 8 pagini de coal, gi-au mai Tamas atéitea de spus! Esential, e incontestabil cd este vorba de Omul Universal, cu insemnele gi atributele puterii cheilor de a lega si deslega, de-a distribui viata si moartea. imi Pare rau de raba de a-i raspunde (gi acolo intirziasem!), nu am putut face © copie dupa scrisoare. Avea proportii de studiu. Ambianja bourului ma asalteaz4. Poate e cau- za principala a toropelii mele. Astept s& iasa din Ceata lui gi sd-gi spue o parte din tain - gi pentru asta trebue Sa tac eu. Caci e incontestabil ca panglica stilizatace-iiese | Scrisori crepusculare 21 din bot, e expirul unui abur ce- invalue, o sectiune intr-o sfera vibratorie, el fiind centru. Avem primele doudelemen- te, in ordinea lor de productiune, mugetul expirand find Etherul-sunet, i Aerul care prin expansiunea lui omogena gi isotopa, e canavaua pe care se desemneaz stema qari. Limba scoasa a Bourului arata ca expira la sfarsitul vanatoa- rei. Ma intreb care alta tara are ca stema-pantacol 0 scena de nirvi-Kalpa-samadhi! Ce subliniere in acest horoscop care este stema de intemeiere a unei ari a destinului ei sacrificial! O curiozitate: in pravura din buletinul primit din Franta, deasupra omului, se aflé, daca mai tii minte, printre altele monograma lui Christ [HS si un care insumeaza primele doua litere din MARIA, scrise pe verticala, de jos in sus. M-am intrebat de ce linia de la A care tebuie sa fie orizon- tala, are forma unui V semanand gi paralela in elementele ei cu intermediarul dela M. TJi-aduci aminte, ci in "Le Roi du Monde", Guénon reproducea unele din hieroglife din Manastirea Carmilor din Loudun, care este aproape de Chinon, in care se gaseste inceputul lui AVMaria, si firegte, si mai ales monosilabul sacru AVM. Or, in semnul din revista, semmnul se gaseste mai riguros, in numele MAria: de jos in sus MA(ria), de sus in jos, prin analogie inversd, linia de la A - devenita V, permite lectura AVM. Te rog transmite dnei Mihdescu, respectuoase sarutari de mana; cele mai calde ganduri dnei Doctor; deasemenea si celorlalti prieteni. Radu a adus vreo carte interesanta? Te imbratisez cu toatd afectiunea, V. Lovinescu 10.12.68 Draga prietene, ; ; Am intérziat atat sa-fi scriu cd aproape mi-am pierdut dreptul la indulgenta. Te rog sa infelegi starea mea parturi-