Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Meditatii Simboluri Rituri Vasile Lovinescu

    Uploaded by

    simona
    16 views92 pages

    Original Title

    143032309 Meditatii Simboluri Rituri Vasile Lovinescu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16 views92 pages

    Meditatii Simboluri Rituri Vasile Lovinescu

    Uploaded by

    simona

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 92
    Meditati, ‘Simboluri Rituri Kyruee BS One Volume publicate Al patrulea Hagialéc. Cartea Romineasc3. Bucuresti, 1981; ed. Ia Editura Resmarin, 1996. La Dacia iperborea, Trad, Claudio Mutt Ed, Allinsegna del Veltro, Parma, 1984, La Dacie byperboréenne. Pardts. Puiseax, 1987. Crenagd si Creanga de Aur. Cartea Romineasci, Buc, 1989, ed. a [a Editura Rosmaria, 1996 Monarhul ascuns Iestitutul European. 13 Iaterpretarea ezotericd a unor basme si balede roménesti. Cartes Roméneascd. Bucuresti, 1992, Incantatia sangelu.Institutul European. Lagi, 198. ‘Mital sfésiat.Institutal European. Lsi, 1993 ‘Steaua firs Name. Fd. Rosmarin. Bucuresti, 1994. Jurnal Alchimic. lsttatul European, 13s, 1994. Dacia biperboreand. EA. Rosmarin, Bucuresti, 1994 ‘Serisori crepusculare Ea. Rosmarin, Bucuresti, 1995 ‘La Colonna Traiana, Trad, Claudio Multi. Ed. Al'nsegna del Veltro. Parma, 1995, (Oicosni cresting pe Columna Trajand. Caries Romaneasch, Bucuresti, 1996. Meditafii, Simboluri, Ritari EA. Rosmarin, Bucuresti, 1997 Vasile Lovinescu Meditatii, Simboluri, Rituri Editura Rosmarin BUCURESTI 1997, Coperta Corvin Cristian Lector: tela Ghetie-Tinney si Dan Stanca IHustratia copertei Albrecht Durer, Meleacolia gravura) © Eatura Rosmarin, 1997 ISBN 973.97811-3-6 Noti editorials Acest volum de Meditafti, Simboluri, Rituei consttuie partea a tris gi ultima a ceea ce sar putea nimi “Jurnalul” Iai Vasile Lovinescu, din care primele dou pari ax fost publicate sub tthuile Jurnal Alchimic -losttutul European, lagi, 1994. ‘LasenmnartInijiatice - Editura Rosmarin, Bucuresti, 1996. Denumirea de “jurnal” are dealtfel numai un caracter conventional fntrucét nu toate textele sunt datate, unele find doar numerotate sau nici ati, i foarte putine sunt legate de Intdmpliricotidiene, cole mai multe find ganduri dincolo de orice conotatie temporal. Titluilecelor tri volume au fost date de editori, wind sugesti rezultate din text, cici “jurnalul” nefiind’ destinat publicSri nua fost inttulat de autor. Dupi datele existente fn manuscrise (caiete), redactarea jurnalulu” sa fdcut fire anit 1964-1966 ‘Volumul de fat cuprinde elemente de istorie, etnografie, folelor, filologie sacra si in genere aspecte traditionale gi Imetafizice din literatura roménessci si universal. De asemenea, volumul conjine observail inedite privind teologia cresting, ‘Mlozofia europeand, istoria religilor, pind la abordarea interni a riturilor gi simbolurilor. Nu mai putin lipsite de interes sunt cugetinle autorului asupra diverselor aspecte ale artei arhaice gi chiar moderne. Dar toate aceste _ pagini fi sublinaz’ importanta prin aceea ef permanent fac {wimitere la domeniul formérit spirituale, cartea tn sine reprezentind un compendia de cercetare tn dinectia putin cexploratei rarur a psihologiel abisale gi transpersonale Cu acest volum de Meditati, Simboluri, Ritari se incheie practic si editarea operei lui Vasile Lovinesca cu excep unor articole de tinerefe, publicate in anii ‘30, ani de informare gi formare, care nu schimba cu nimic configurajia spirituals a ‘sinditorului si viziunea sa traditional ‘Textele de fa{S sunt publicate respectind ortografia lor initild, cu exceplia unor mici Indreptiri de punctuate si a schimbatri unor forme substantivale invechite. Unele cuvinte indescifrabile fa manuseris au { prin puncte de suspensie De asemenea, unele neologisme ereate de autor at fost sate fm forma lor ‘Notele care insojesc volumul cuprind, in cea mai mare parte, traducerea textelor din limbistrline foloste gi comentate de autor Pentru termenii strini mai putin cunoscuti s-a aledtut un slosaralfabetic la stargitul volumult, Pentru descifrarea Insermnatilor dia limba arabi mulfamim lui profesor Teodor Ghiondea iar pentru traducerea textelor in limba germani multumim dlui df. Mi Nu in ultimal rind roultumim dosmanei Stelia sofia autorulu, care de la distant, ne-a vegheat efortarile de a ‘dita aceasti opers dificil ialocuite eee ee mn MINE en MEN es Bio -Bibliografie 1905 - Vasile Lovinescu s-1 néscut la 30 (17) Decembrie in ticeni ca Ou mai mare al lui Octav Lovineseu, avocat, gal ‘Anei Cetijeanu, Tatil, frate cu criticul literar Eugen Lovineseu, se trigea din comuna Ridigeni, iar mama din localitatea Subcetate, avand in ascendenti pe I. Budai Deleanu. Seritoral a mai avut doi frat: Octav, avocat (1913- 1945) si Horia, dramaturg (1917-1983). El face parte agadar dintr-o familie care a dat literelor noastre mai multi secitori, fntre care si Anton Holban, vir (1902-1937), Monica Lovinescu, vari si Alexandrina Lovineseu, var Copiliria in Pilticeni, pe atunci un térg patriarhal, i-a fost normali, ‘adied fabuloasi", cum va spune scriitorul iasusi Nici nu putea fi altfelcénd ¢-a petrecut fntre Nada Florilor si Dumbrava Minunati, intre bojdeuca Tui Creangd, casa 1ui ‘Sadoveanu gi Buciumeniul lui Ion Dragoslav. 1912- Scoala primari gig sgimnaziul Al, Donic unde buniul séu, V director. 1900 - Familia muténdu-se tn Bucuresti, unde tatil siu era avocat Ia diverse firme, Vasile Lovinescu urmeazi liceul la colegiul Sf Sava. Dupi revenirea familiei ia Filticeni, el ‘imine fa capitald unde face Facultatea de Drept, au pentra cd arf avut vreo fnclinate pentru acessté disciplini, ci pentru ‘ardméne fn profesia tatalui su, In paralel face gi citiva ani la clasa de vioard a Conservatoruli 1928 - Dupd terminarea facultagji, Lovinescu luerexzi cajurst- Consult la diverse firme, la primiria manieipiului gi apoi 1a Creditul Minier, pind in 1947 cénd instalarea dictaturi Ml silegte si renunje, In tot acest timp ins, principale preoeupare Uinrului rimine spiritualitates, sub toate formele ei \waditionale, pentru care se simjea atras inci din aniiliceuli, Sipe eae te sad ints. fn acest domeni, et publics tn fnll0"sumerose arcole i ecu ty reve car Visia ear, Vial Roméneascl, Acar Lita Wi Anis rein; Familia, Aah, Veto, ee ea gl edtevs induced Gin b german, ancecd gi englsh Figun caret atrge sxe epi de sd ona exe ea mise Bo im Ra, german de origin, cae aa e pare © agate ined eo organiza conmologic din Ase Centric @ cea a seritoragerman GostayMeyrnk Din cre a Bo Yin Ra ans Vaie Lovinscu do catea hi René Guenon: £o oi di Monde, pe care 0 # tee (Hits 0 pout bd Publin) Din acet'momest gindtord tains fancet Sevige meta spa 1934 - Incepe corespondenta cu René Guénon, retrs la Cairo, ‘care va dura nefntrerupt pind fn 1940, im paralel eu o meditatie sustinutd asupra cartilor Ii gia marilr texte ale esoterismulu ‘universal. Chiar daca va continua s& serie fn reviste gi sd aiba ‘elatii cu unii scritori romani ca Dan Botta, Dan Petrasiney, Mircea Eliade yi mai ales Sandu Tudor, ate ier, adicd a unei ratagar a0 linie de spiritualitate esotericé efectiva. LeySturi strinse fe stabilese eu Marcel (Mihail) Avramescu, poet de tard Ia a céruirevisti Memra (Cuvintul) va colabora gi cu Mibai Vélsan, i ei in clutatea unei inilier, sim corespondenta cu R. Guénon. Primul va trece in curdnd la ortodoxie (1936) si apoi se va preoti (1949); al doilea va obtine © initiere tn Franta (1937). 1935 - Face un pelerinaj la muntele Athos cluténd 0 binecuvntareisihastd, pe care ar fi putut-o obtine cu condita si rimind intro mandstire; nefiind cetatean grec, luerul nu era posibil la vierea aceed 1936 La satu ti R. Gudnon plead in Fran a Amiens, tn Ehsti, la Basel unde oblin o inerealawtl, pin Tse Burkhard Schon pe care we inca fae Ne vorba de converte Islam cam getios poet aan Ue iterate intro organajeeutenchunensls ote i 9 ined vie si efectiv, De aici Incolo, principala preocupare a tui Lovinescu, devenit “ful al clipei*, va fi realizarea spiritual Va mai publica, in 1936-1937, Im revista Etudes Traditionnelles, ub psevdonimul Geticus, un studiu in limbs francezi de istorie $i geografie miticd, intitulat La Dacie Hyperboréeane. {in 1939 face ined o calétorie in Franja, pentru a lua legitura eu F. Schuon, maestrul su spiritual. Aici fl refntilnese si pe IM. Véslan, rimas la Paris ca diplomat, care primise si el o temeia in curind la Pars, 0 farigah condusi de el 1940 - fn timpul rigboiului, reformat din cauza unei vederi Slabe, Lovinesca fi va impart timpul intre ritual initiatic si ‘meditata textelorsacre, fate Fslticen si Bucuresti, unde se va stabil definitv. 1985 - Are loc cdsitora eu Steliana-Vietoria Paunescu care fi va fio fidela *pizitoare a pragului" si o constantd “piatra de slefuire’, In timpul refugiului de la sfdryitul rizboiulul, casa gi biblioteca din Filticeni, fi vor fi devastate, ceea ce nul va rupe de local natal, desi va continua si locuiasel, intro demni siricie, im Bucuresti 1948 - Intemeiazd tn Bucuresti, cu ajutorul ui M Véslan, un ‘grup initatic pe care-1 va conduce pind prin 1958 cind, di cauza izoliri gi a ambianfei ostile, grupul se va dizolva. In oath aceastd per Lovinescu renun{a la scris, consaerindu-s ritualului gi realiziri sprituale, impreund cu ropa reecin, ttl riminind seus, Fm prfane intreine legiturl prin scriori cu F. Schuon, T. Burckhardt 1 M Vilsan, 1958 - Intdlneste la Filticeni pe subtla dar putin cunoseuta poets Lucretia Andriu (1913-1964), In casa céreia din Bucuresti iatemeiazd un cere de studii i meditatie \raditionala, pe care-I va numi mai tireiu in unele sersori “fratersitatea lui Hyperion". Din acest grup vor face parte 0 poetul Radu Vasiiu (1923-1990), Florin Mihieseu, Roxana Cristian, Viorica Moginsehi (1913-1980), Mariana’ Veleanut (1922-1995), Raluca Vasiiu, Margareta Vasiin (1942-1996), ‘Teodor Ghiondea, Dan Stenca. Activitatea acestui grup va continua aprospe siptimanal, cu exceptiaIunilor de varé efnd Lovinesen se retrigea 1a Filticeni, menjinind legatura prin serisor, Aceastd insuli de lbertate spirituald vs continua astfe! si existe in anoajmat 9 sk “activeze*, tn eiuda ambiantei Costile si amenjajitoare, —putersic polarizaté de prezenia, intelectual a lui Lovinesev. Baza studilor si meditafllor 0 va constitui opera lui R. Guénon, dar gi textele sacre ale marilor {radii exo gi esoterice universle 1964 - Dupi moartea prematurd a Lucretiei Andriu, grupal se va reuni eu aceeasi regulartate fa alte locuti, pad’ anu 1980 cfind Vasile Lovinescu se rerage Ia Faliceni (Acest grip guenonian si lovinescian, ii va continua Iucrarea, mai difizd dar ‘nu mai putin reali, ta ciuda acjiunii separatoare a spatiului, timpului si ambiantei, incerctnd

    You might also like