ICS 23.080:23.100.10 . SR EN 60041 STANDARD ROMAN CEI 60041 lanuarie 2003 Indice de clasificare F 41 INCERCARI DE RECEPTIE EFECTUATE PE MASINA REALA, PENTRU DETERMINAREA PERFORMANTELOR HIDRAULICE ALE TURBINELOR HIDRAULICE, POMPELOR DE ACUMULARE SI TURBINELOR-POMPE Field acceptance tests to determine the hydraulic performance of hydraulic turbines, storage pumps and pump-turbines Essais de réception sur place des turbines hydrauliques, pompes d'accumulation st pompes-turbines, en vue de la determination de leurs performances hydrauliques APROBARE Aprobat de Directoru! General al ASRO la 31 ianuarie 2003 Standardul european EN 60041:1994 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu standardul european EN 60041:1994 This standard is identical with the European Standard EN 60041:1994 La présente norme est identique a la Norme européenne EN 60041:1994 DESCRIPTORI TIT | Turbind, turbomasina hidraulica, pompa, turbina-pompa, incercare de receptie, incercare in situ, caracteristica hidraulica, masurare, conditie de incercare, calcul ‘ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA ‘(ASRO), Aciesa postalé: st. Mendeleev 21 315.5870 Directia 488, 40 1 312 S488 9.20, 240 1 © ASRO producerea sau ut {electonie, mecanie, fotecapie legrald sau pata ap te mictofimars ete) este mierase In orice publica g rin oie proceden 5 exst8acordul cts sl ASRO. Ref.: SR EN 60041:2003 Editia 1Preambul national Acest standard reprezinté versiunea romana a textului in limba englez& a standardului european EN 6004111994 Standardul european EN 60041:1984 a adoptat cu modificéri standardul international CEI 60041:1991 ‘Textul modificérior este introdus in textul standardului si este marcat cu o bard in stanga textulut Pentru aplicarea acestui standard se utiizeaza standardele europene i internationale la care se face referie (respect standardele romane identice cu acestea) prezentate in anexa NA\STANDARD EUROPEAN EN 60041 EUROPEAN STANDARD. NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM junie 1999 TCS 23.080; 23.100.10 ori: Turbin turboma maou raulic8, pomps, turbind- pomp, ncercare de recept Je. condive de ncerear, caleul Incercere pe in stu, caracteistos icrauica, Versiunea romana INCERCARI DE RECEPTIE EFECTUATE PE MASINA REALA, PENTRU DETERMINAREA PERFORMANTELOR HIDRAULICE ALE TURBINELOR HIDRAULICE, POMPELOR DE ACUMULARE S$! TURBINELOR-POMPE (CEI 60041 : 1991, modificat ) Field acceptance tests to Essais de reception sur place Abnahmeversuche zur determinate the hydraulic des turbines hydrauliques, Bestimmung der hydraulischen performance of hydraulic pompes d'accumulations et Eigenschaften von turbines, storage pumps pompes-turbines, en vue dela Wasserturbinen, and pump-turbines, determination de leirs Speicherpumpen und performances hydrauliques Pumpturbinen (IEC 60041:1991 modified) (CE! 60041:1991 modifiee) (IEC 60041:1991 modifiziert) Acest standard european reprezinta versiunea romana a standardului european EN 60041-1994, Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi stetut ca In versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunea CENELEC. ‘Acest standard european a fost adoptat de CENELEC la 1994-03-08. Membrii CENELEC au fost de acord 88 se conformeze Regulamentului Intern CENICENELEC, care definegte condifile in care se poate conferi acestui standard european, statutul de standard national, fr modifican Listele 51 referintele bibliogratice acuse la zi, care privesc aceste standarde nationale pot fi obtinute la cerere de la Secretariatul Central sau de la orice membru CENELEC. Acest standard european exista in trei versiuni oficiale (englezé, franceza, germand). O versiune in oricare alta limba, realizata prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CENELEC, in limba sa nationala i notificata Secretariatului Central, are acelagi statut ca gi versiunile oficiale, Membrii CENELEC sunt comitetele electrtehnice nationale din urmatoarele {éri: Austria, Belgia, Danemarca, Elvelia, Finlanda, Franja, Germania, Grecia, iianda, Islanda, ttalia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cena, Spania, Suedia CENELEC COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE PENTRU ELECTROTEHNICA European committee for Electrotechnical Standardization Comité Européen de Normalisation Electrotechnique Europaisches Komitee fur Elektrotechnische Normung Secretariat Central: rue de Stassart 36, 8-1050 Bruxelles © 1994 CENELEC - Toate drepturile de exploatare sub orice forma gi in orice mod sunt rezervate membrilor nrationali ai CENELEC Ref.: EN 60041; 1994 ROSREN 60041 Preambul Procedura CENELEC, de tip chestionar, utlizaté pentru a se stabi dac&standardul international CEI 60041:1991 poate fi adontat ca standard european faré modified ale textulu, a ardtat ca este necesara doer o singura mosiicare comund. Documentul de referinta, cu modificarea corund realizaté de comitetul national francez al CENELEG a fost supusa votuiui formal al membrilor CENELEC, si a fost adopiat de catre CENELEC ca EN 60041 la 1994-03-08. Au fost stabilte urmatoarele date ~ data imité de publcare a unel nome nationele identice — (dop) 1995-03-15, ~ data limit de retragere a unel nore nationale conflctuale (dow) 1995-03-15 ‘Anexele denumite “normative” fac parte din corpul standardulu In prezentul standard, anexa ZA este normativ Declaratie de ratificare Textul standardului international CEI 60041:1891 a fost adoptat de catre CENELEC ca standard european cu modificarea comuna de mai jos: Modificare comuna “”) "9 NOTA NATIONALA — Mosificarea comuna se regaseste in cortinutul standardulul marcaté print-o bar& lateral in tanga textulu!SREN 60041 Cuprins Pagina SECTIUNEA UNU - REGUL! GENERALE Domeniul de apiicare si obiectul 6 1 Domeniul de apiicare 6 1.2 Obiectul . 6 6 6 7 1.3 Tipuri de masini 1.4 Referinta la standardele CE! §i iSO 1.5 Subiecte excluse 2 Terminoogie, defini, simboluri gi unitati de masuré ? 2.4 Generalitati co 7 2.2 Unitati de masurd 7 2.3 Lista de termeni, defini, simbolur gi unital} de masura 7 3__ Natura gi domeniu! garantilor privind performantele bidraulice 25 3.4 Generalitati 25 3.2 Garantii principale 25 3.3 Alte garanti 2 4 Organizarea incercarilor «.... senna “ 29 4.4 Prevederea amenajariior peniry incercar\ cnnnnmnninnniniuninaninnnnnsnnnns 29 4.2 Autoritatea abiltata sa faca Incercarile : 29 4.3 Personalul care efectueaza Incercarile . : 29 4.4 Pregatirea incercérior 23 4.8 Acordul privind programul gi procedurile incercarHlOt ws nnn nn snnnnnnenecnnin 30 46 Aparate de masurat 3 4.7 Obsenvati..... : 31 488 Inspecfia dupa efectuarea incercarior 32 4.9 Raportul final vn co 2 ‘SECTIUNEA DOI - EFECTUAREA INCERCARILOR PENTRU DETERMINAREA PERFORMANTELOR MASINI IN REGIM PERMANENT 5 Modalitatile gi conditile de efectuare a incercariior 34 5.1 Modalitatite generale de efectuare a incercanior 34 5.2 Conditile ce trebuie respectate In cadrul incercarilor - 36 6 Calculul gi analiza rezultatelor - 7 7 6.1 Calculul rezultatelor incercarilor 37 6.2 Incertitudinea de masurare si prezentarea rezuttateior 40 6.3 Comparatia cu garantiile 43 SECTIUNEA TREI - EFECTUAREA INCERCARILOR PENTRU DETERMINAREA CARACTERISTICILOR MASINI IN REGIM TRANZITORIU 7 Modalitatile si conditile de efectuare a incercérilor 54 7.4 Conditile ce trebuie respectate fn cadrul incercairlor 51 7.2 Modalitati de efectuare a incercérlor gi aparate de masurat 52 8 Catculul si analiza rezultatelor 52 8.1 Conversia rezultetelor 52 2.2 Comparatia cu garantie . 53‘SR EN 60041 SECTIUNEA PATRU - METODE DE MASURARE 8 Introducer 9.4 Randamentul 9.2 Puterea hidraulica 9.3 Puterea mecanica 10. Debitul 10.1 Generalitati 10.2 Metoda moristilor hidrometrice 40.3 Tuburile Pitot 10.4 Metoda presiune ~ timp 10.5 Metode cu trasori 10.6 Deversoare 107 Diapaztve standeriate de presine deren 10.8 Metoda volumetrica 11 Energia hidraulica masica a masini 14.1 Generalitati 11.2 Determinarea energiei hidraulice masice 11.3 Determinarea energie’ hidraulice masice nete de aspiratie 11.4 Masurarea presiunii 11.5 Masurarea nivelului liber al apei 11.6 Inceritudinea de masurare 12 Puterea 12.4 Metoda indirect de masurare a puter 12.2 Metoda directa de masurare a puter 12.3 Pierderi in legare 13. Turatia 43.1 Generali. : 13.2 Masurarea turaje! in cazul determinari directe a puter 43.3 Masurarea turajie! in cazul determinari indirecte a puter 13.4 Incertitudinea de masurare 14. Metoda termodinamica de masurare a randamentului 14.1 Generalitati 44.2 Randamentul si energia hidraulica masica a masini 14.3 Metode de masurare a energiei hidraulice masice a masini! 144 Aparatura ... 414.5 Conaitile care trebuie respectate in cacrul incercérilor 14.6 Corectii 147 Incertitudinea de masurare 15. Incercati relative (index) 154 Genera 15.2 Masurarea detitli relatv 15.3 Mésurarea celoralte marimi 45.4 Calculul rezutatelor 45,5 Incerttudinea de masurare ‘AnexaA —_Incettitudini sistematice In cadrul masurarilor incercailor de performanta In regim permanent AnexaB — Eliminarea rezultatelor aberante AnexaC — Analiza incerltudinilor aleatoare in cadrul unei ineercari tn condi constante de funetionare ‘AnexaD Anaizaincetudniorslestoare ead une cere ntun domeni ag de condi de funcyionare 444 141 142 146 148 148 148 198 187 160Anexa E Anexa F Anexa G Anexa H Anexa J Anexa ZA SR EN 60041 Date fizice Stabilirea ecuatiei care detineste energia hidraulicd @ masinii Masurarea puterielectrice, Osterminarea corectiel pentru un sistem de masurd monetazat Metodatemodinamic8, Exempe de bln} de puter gi de caloul l puri specifce @ maginii - ‘Metoda acusticd de masurare a debitului ‘Ate pubicati intemaionals cee tn prezentul stancara cu referinele publicatilor europene corespunzatoare 163 174 176 178 181 188SR EN60041 SECTIUNEA UNU - REGUL! GENERALE 4 Domeniu de aplicare si obiect, 1.1 Domeniu de aplicare 1.1.1 Acest standard international se referd la modalitjie de realizare a Incercarilor pe masina real, in amplasamentul industrial al acesteia, pentru determinarea masurii in care principalele garanti din contract (a se vedea 32) sunt satisfacute. Standardul stableste regulile care trebuie respectate in cazul acestor Inceresr gi prescrie masurile care trebuie uate daca o faz oarecare este contestata. Standardl stabileste si melodele de calculare a rezullateior, precum si continutul si modul de prezentare a raportul final. 1.1.2. Incercarle pe model, atunci cnc sunt efectuate in scopul receptiel, fac oblectul CEI 60193, cu Moditicarea Nr. 1 a primei completari CE! 601934, precum sia CEI 60497, 4.4.3. Inceredtieregulatoarelor de tuate fac obiectul CEI 60908 1.2 Obiectul ‘Scopul acestui standard privind incercarrle de receptie in situ ale unei turbine hidraulice, unei pompe de ‘acumulare sau unei turbine-pompe, denumite in continuare "masina’, este = de a defini termenil gi marimile utlizate; .___-de a prescrie metodele de incercare si modaltatile de masurare a mérimilor care permit evaluarea pperfomantelor hidraulice ale masini -de 2 determina daca garantile contractuale, prevazute in acest standard, sunt respeciate, Deciza de a efectua o incercare de receatie pe masina reala, precum si stabilirea continutului unei astel de Ineerear,trebuie s& facd obiectul unui acord intre eumparatorul gi furnizorul masini. In acest scop trebvle s& se examineze, In fiecare caz, daca conditile de mAsurare prescrise in acest standard pot fi respectate Trebuie lvate in considerare infiuenta conditilor de desfasurare gi conceptia lucrarilr privind incerttudinea masureti Daca concitjile reale In care se va efectua incercarea de receptie pe masina reala nu corespund cu cele necesare, pentru a se asigura ca garantile sunt respectate se recomanda sa se efectueze incercarie pe model (a se vedea 1.1.2) 1.3. Tipuri de masini In general, acest standard se aplica tuturor turbinelor cu acfiune sau reactiune, pompslor de acumulare gi turbinelor-pompe, de orice dimensiuni sau tip. in special se aplicd maginiior cuplate direct la generatoare, motoare seu motoare care funclioneaza in regim de generatoare electrice. ‘Acest standard se aplcé masinilor cu o putere unitara mai mare de § MWY sav cu un diametru de referints mai mare de 3 rm. Cu toate C& procedurile complexe si detaliate, implicate nu sunt in general justificabile pentru masini cu puteri sau dimensiuni mai mici decat cele specificate mai sus, ele pot fl aplicate fara nici 0 restric, cu acordul prealabilintre cump&r3tor gi furnizor. In cadrul acestui standard termenul de "turbina! include gi turbina-pompa care functioneaza ca turbind, iar termenul "pompa include si turbina-pompa care functioneaza ca pompa. In acelasi mod, termenul de "generator" include gi motorul-generator care functioneaza ca generator, iar termenul "motor" se referd fa ‘motorul-generator care functioneaza ca motor 1.4. Referine la standardele CEI si ISO Lista standardelor CEI si ISO la care se face referie in acest standard este indicat in anexa ZA, Dacd apar ‘contradictiintre acest standard si alt standard al CEI sau ISO, vor prevala prevederile acestui standard 6SR EN 60041 1.8 Subiecte excluse 1.5.1 Acest standard exclude toate subiectele cu caracter pur comercial, cu excepiia celor care sunt slrans legate de buna desfégurare a incercarilor. 1.5.2 _ Acest standard nu se re ale diferitelor ior parti componente, 8 nici ta detalile de constructie 2 masinilor, nici la proprietatile mecanice 2 Terminologie, definitii, simboluri si unitati 24 Generalitati Termeni generali, definirea lor, simbolurile gi utiltatile utilizate pe parcursul acestui standard sunt enumerati in acest articol. Termenii de stricté spacialtate sunt defini! acolo unde apar. Urrnatoril termeni sunt prezentatj la §.1.2 gin figura 11 1) © secventé cuprinde citirile gilsau inregistrarile care permit s8 se stabileascé performantele masinii {ntr-un regim de functionare determinats; 2) Un punet este stabilit de una sau mai multe secvente consecutive efectuate in acelasi regim de functionare gicu reglajele nemodificate 3) © Mncercare cuprinde un ansamblu de date si de rezultate care permit s8 se stabileasc’ performantele masini pentru tot domeniul de functionare specificat Tofi termenii, definitjile sau unitatile de masurd care pot face obiectul unei contestatil trebule precizati in seris, inainte de Incercar, de comun acord intre pértile contractante 2.2 Unitati de masura In tot acest standard se utlizeaza Sistemul International de Unitati (St). Tofi termenii sunt prezentati tn unitati de bazd SI sau in unitati derivate coerente (de exemplu N pentru kg- ms). Ecuatile de baza sunt valabile daca se utilizeaz’ aceste unitati, Acest lucru nu trebule trecut cu vederea intrucat, pentru anumite mérimi, se utlizeaza alte unitati decat cele coerente (de exemplu klowati sau megawati In loc de wali pentru putere, kiloPascal sau bar (=10° Pa) In loc de Pascal pentru presiune, min“ in loc de s* pentru turatie etc.). Temperaturile se pot prezenta in grade Celsius, deoarece temperaturile termodinamice (sau absolute) in Kelvin sunt rareori necesare. Se poate utiliza cu totul alt sistem de ui scris asupra acestui lucru. | de masurd cu condita ca parle contractante s& fi converit in 2.3 Lista de termeni, definitii, simboluri si unitati de masura 2.3.4. Indici si simboluri ‘Termeni "inalta presiune” si "Joasa presiune” definesc cele doud parti ale masini, indiferent de sensul de curgere; ele nu depind deci de regimul de functionare al masini “Ase vedea 180 31-3‘SR EN 60041 Paragrat| __Termen Detnije Indies sau “25.1.1 | Secjiunea de refering | Sectunea de inalta presiune a maginil In raport cu care sunt | Iravapressine —[aetnte peformanflegaretate (ese veda figura 1) 2312 |Sedtunes dereteing |Sectunea de jasd presune a masini in report cu care sunt] 2 [asa presume |setinteperformantelegarartate (e's vedea ura 1) 2.3.1.3 |Sectiunide masurare [in masura in care @ posi, aceste sectiuni trebuie sa) 1, 1" pepartea de até |coincidé cu secfiunea 1; daca nu, valonile masurate trebule presiune |88¥e ranepuse fa aceasta (ase vegea 11.21) 291.4 | Secjunide misurare In masura In care este posi, aoeste secu trebule 28) 2,2" pe partea dejoass coincid’ cu sectiunea 2; in caz contrar, valorile masurate presiune rebuie adaptate la aceasta (a se vedea 11.2.1) | 231.5 |Specificat Indice care desemneazé valorile marimilor cum arf turatie,| sp debit, eto. pentru care celelalte m&rimi sunt garantate. 23.1.6 |Maxim Indice care desemneaza valoarea maxima sau minima a max Minion unei valori oarecare, min 23.1.7 |Limite \Valorile stabilite prin contract - a nu se depasi -a seatinge. 23.1.8 |Ambiant Indicele se referd la conditile, atmosferice ale mediului amb [inconjurater (ambiant) Secjune de refering / de iralté presiune Seojiune de refering / 9 0988 presiune Figura 1 - Reprezentarea schematica a maginii hidrauliceSR EN 60041 2.3.2 Marimi geometrice Paragrat Temen Deine Simbor | Uniate 233.1 (ha (va nei @ unel secfuni transversale nomale pe] A | m ‘directia general de curgere 1 232.2 |Deschicerea Unghiul medis al palelor dectoare masuret pornind) | grade aparatului director | de la pozitia inchis* sau distanta minima medie intre| a m palele foare adiacente (intr-o pozitie stabilita, daca e necesar) (a se vedea figura 2) \ 2323. |Deschiderea Curse medie a acelor de inchidere masuraté pornind| s | om injectorulul—(tubina ain poziiainchis jou actiune) 2.324 |Deschiterea redie|Unghis! meciu a paelorrotorce, mésuret pomind de] | rade apalelorrtorice|la.o pozte data | 1 23.2.5 |Nivelul Cota unui punct al sistemului in raport cu nivelul de: Zz m {refering (de obiceinivlul meet al mari) 2.3.2.6 |Diferenta de nivei )Diferenta dintre cotele a doud puncte oarecare ale] 2 | m sistemulu Figura 2 - Deschiderea aparatului director (din pozitia inchis) La presiunes normal de funciionare a ulelulul gervomotoarelor de actionareSR EN 60041 2.3.3 Marimi gi proprietitifizice Paragat |___Temen | Definite __[ Simbel] Unitate_| 2331 [Accelerate [Valoarea localé a acceleratiei datoraté gravitatier in) <9 | _m-s' aravitationala unctie de alttudinea gi latitudinea locului ineercasii (a se vedea anexa E, tabelul E |) 2332 [Temperatura ‘Temperatura termodinamica: e K temperatura Celsius 9-=0-273,16. 3 c 2333. |Densitate Masa pe unitate de volum po | kom? a) Valorie pentru apa sunt date in anexa &, tabelul Et! py | kg em? (se utlizeazs de obicei pin loc de Puss) b) Valoile pentru aer suntdate in anexa E, tabelul Ell | yee | kgm” Se utlizeazd de obicei, valoarea densitati aerului la nivelul de referinta al maginii (a se vedea 2.3.7.10) 6) Valorie pentru mercur sunt date In anexa E, tabelul | yy | kg:m? eV 2334 |Volum spectic —_|Volum pe uritati de mas. In acest standard, este] 1/p | m?-kg” utlizet pumel pentru ep 2335 |Factorizoterm — |Factor care caracterizeaza o proprietate termodi-| 2 | m°-kg’ namic \Valoarea pentru apa este data in anexa €, tabelul E V 23.3.6 |C&ldura specifica | Coeficientul de variatie al entalpiei pe unitatea de) cy | Jkg*C" masa, in functie de temperatura, Ia presiune constanté. | sau Valorile pentru apa sunt date in Anexa E, figura E VI. Jag! 2.337. |Presiunea de jin acest standard, presiunea parfiala absolut al pi \vaporizare ‘vaporilor din amestecul gazos, care urcé la suprafata absoluta) lichidului este presiunea de saturatie a vaporilr, (corespunzatoare temperatutl. Vaionle pentru apa distiata sunt indicate tn anexa E, tabelul E VI | 2.3.38 |Vascozitate Marime ce caracterizeaz comportamentul mecanic al| | Py. ‘dinamica unui fluid (a se vedea ISO 31 - 3) 2.3.39 |Vascozitate Raportul dintre vascozitatea dinamica si densitate: vo | mest cinematics # 2 102.3.4 Termeni referitori la debit, viteza de curgere gi turatie SR EN80041 /a unel turbine 23.4.15 |Turatie maxima stabilizat { L__ instantanee maximalconditile cele mai nefavorabile de functionare| franzitorie (in anumite cazuri turatia instantanee| maxima poate depasi turatia maxima de functionare in regim stabilizat) de|Turatia finala, dupa amortizarea oscilatilor tranzitori ambalare in regim|datorate deschideril injectoarelor sau a cistribuitorulul Jsiiseu pozitie’ palelor, magina electric find deconectata de la sarcind sau de la retea gi neexcitaté si la energia hicraulicé masic& maxima, Turatia de ambalare, in special cea a maginiior cu turate| [snecificd ‘mare poate fi influentaté de cavitatie si [depinde deci de NPSE disponibil (a se vedea 2.5.6.9) Paragrat Temen Definite ‘Simbol_| Untate. 2341 [Debt \Volumul de apa care trece in unitatea de timp prio] Q—| m®. 8 (Debit volumic) _sectiune 2.3.4.2 | Debit -masic IMasa de apa care trece in unitatea de timp print-o} (cQ) | kg-s” sectiune, p $i Q trebuie 88 fle ambele determinate in| faceeasi sectiune gi in conditile care exista In acea sectiune NOTA Debitul masic este constant inte dou sectiun dacd nu exist inre acestea nic un adaos sau prelevere de apd 2.3.4.3 | Debit masurat \Volumul de apa care trece in unitatea de timp printr-0) Qv-s@u | ms |sectiune de masurare, de exerplu 1' (a se vedea| Q, [23.1.3912.3.4.4) 2.3.4.4 | Debitul intr-o secfi-/Volumul de apa care trece in unitatea de timp print-o) Q, sau | m®. 5 lune de referints—_|sectiune de referinta 1 sau 2. a 2.3.4.5 | Debit corectat intr-0/Volumul de apa care trece in unitatea de timp print-o] Qie | m®s sectiune de referinta |sectiune de referint8, raportat la presiunea mediului| sau Qze ambiant (a se vedea, de exemplu, 2.3.5.2) Qie= (2 - Ql peane (@ se vedea 3.2.3) unde Prune este densitatea la presiunea mediulul ambiant 51 la temperatura apei din /Sectiunea de referinta. 2.3.4.6 [Debit la mersui in|Debitul inghitit de o turbind functionand In gol la 0) Qo go! turatie si 0 energie hidraulic& masicd spectficate, cu generatorul neexcitat 23.4.7 — | Debit elativ Valoarea debitului obtinut& printr-o metoda de masurare| @; | m®.s ale carei rezultate sunt exprimate pe 0 scara arbitrard ((netoda neetalonata) (a se vedea articol 15) 23.4.8 — |Vitezé medie [Reportul intre debitul volumic gi aria Aa sectiunii de] vy | ms trecere 2.3.4.9 |Turatie Numatul de rotetii ale masinii in unitatea de timp, n st 2.3.4.0 |Turatia_turbinei_ ta) Turatia une’ turbine in regim stationar, la functionarea} no s flunctionarea in got [in gol, cu regulatorul in funcfiune’ si generatorul neexcitat 2.3.4.11 | Turatieiniiata Turatia unei turbine in regim permanent, imediat] —n, st Inginte de a incepe s&-si modiice conditile de Hunctionare: | (a se vedea figura 3). 2.3.4.12 | Turatie finales Turajia_unei turbine in regim stationar, dupa| my s [amortizarea tuturor oscilatilor tranzitori (ase vedea figura 3). 12.3.4.13 | Supraturatia Turatia cea mai mare atinsé de turbina in cazul unei| Mm st instantanee a. uneil aruncéri specificate a sarcini, In conditile functionatit turbine specificate a regulatorului (a se vedea figura 3) 23.4.14 | Supraturatia Turatia instantanee maxima atins& de o turbin& In| mms | & 1"SR EN 60041 Figura 3 - Variatia turatiei turbinei timpul unei descarcari bruste de sarc 2.3.5 Termeni privind presiunea na Paragrat Temen Danie 236.1 |Presiune slatiod |Presiunea slated @ unui fluid mAsurata tn Taport cul (absoluta) vidul absolut | 2.3.52 |Presiunea ambianta | Presiunes absoluté a aerului ambiant | eons Pa 2.35.3. |Presiunea efectiva |Diferenta dintre presiunea staticd absoluté a unuifuid] p | Pa si presiunea mediului ambient fa locul sin momentul P= Pass Pon. 2.54 |Presiuneaintiala | Presiunea efectva care exsté in regim permanent] p, | Pa Jinteun punct dat al sistemulu, imesiat Inainte ce ‘nceperea modiicri condtilor de funejonare (ase vedea figura 4) 2358 |Presiuneafnala — [Presiunea efectva care exista In regim permanent] p, | Pa | intrun punct dat al sstemului, cups. amorizarea | osclafilorranztri | (a se vedea fqura 4) 2.356 |Presiunea maxima|Presiunea efectva coa mai rdicata sau cea mail pf, | Pa sau minima | sc&zuta, atin inir-un punct al sistemului, in conditite furetonsri wanztori species (a seveseafguiad) | pp, | Pa | | 2357 |Presiunea instan-|Presiunea instantanee maxim sau minima tn} Phma | Pa tenee maxima sau|conditile de functonare tranzitorie cele mai minima Pa defavorabile \ 12SR EN 60041 Figura 4a - Variatia presiunii in sectiunea de referinta de inaltd presiune a unei turbine a) in cazul unei descércari bruste de sarcina ) In cazul unei cresteri bruste de sercind Figura 4b - Variatia presiunil in sectiunea de referinta de inalta presiune a unel pompe in cazul unel ‘aruncari de sarcina 13SR EN 60041 2.3.6 Termeni referitori la energia hidraulica masica Unitatea de masa (kg) este una din unitaile de bazé ale Sistemului Intemational. Se defineste energia hicrauica masic’ ca energia raportata Ja unitatea de masa s) ea va fi utlizata in acest standard ca marime fundamentald spre deosebire de energia raportatd la unitate ocala de greuiate, denumita sarcina (cadere). aga cum 2 fost uilizatd in variantele anterioare ale standardelor CEI 60041 51 CE! 60198 Aceasti din urma marime prezint& inconvenientul c&i depinde de greutate, deci de acceleratia gravitational 9. care variaza In principal In functie de latitucine si de altitudine. Se va continua sa se foloseasca termenul sarcina" din cauzd c& este consacrat. In continuare se dau dous liste cu termenii referitori la energie, una in prezentul paragraf sub forma de energie hidraulica masic& gi alta in paragraful 2.3.7 sub forma de sarcina Termenii corespunzatoridifera prin valoarea locala a acceleratiei gravitationale, g. ‘Simbolu! utlizat pentru a desemne energia hidraulica masicd tntr-o sectiune de curgere data, este litera mica 6. Simbolul utiizat pentru @ desemna diferenta de energie hidraulica masica intre doua secjuni este litera mare E, Acelagi lucru se aplicd pentru f si H. Paragrat Temen Define Sinbal | Unitas 2361 [Energia hidrauicd /Energia epel pe uniltea de masé intro sechunel e¢ | J-kg masica oarecare (ms?) 2.362 |Energia hidraulic [Energia hidraulicd masicé a apei, disponioil inte! & | J-kg" masica@maginii | sec{iunile de referinjS de Inalta si joasa presiune al maginil, inand cont de influenta compresibiltatii - weave 6 Patel ab «12 @-%) 5.02 - 8th in care: zi zoe Not: Se poate lua ca valoare a lui Fvaoarea accelerate graviiajonae Ta civelul de refernté al masini (a se vedea 2.37.10) Valorie p: si pot f calelate pornind de la pas $1 ase respect jndnd seama de 3 sau &, Intucdt diferent dite faceste temperatu nu ate decal 0 infuenté negijabia asunra hi a. 2363 |Energia mecanica a|Reportul’ dintre puterea_mecanicd transmisé prin] Ey | J-kg” rotorulu Jcuplajele rotorulut (rotoarelor) si arbore (@ se vedea artcolul 14) si debitul masic: Pm (5 (pentru Pa a s0 vecea 2.3.8.4) 238.4 |Energia hidravica |Energia hidraulica masicd dieponibi ine nivelul de] E, |) J-kg" raed a smengjari |rtere gavel canailui Ge aga al arena fa Se) | vesea figura 6) Aceasta este data de: Pabs3 ~ Pabst ? +4 2 2 unde: si Se poate lua ca valoare @ lui P valoarea densitayi ape a prosiunea ambiantd * Figurle 5a, Sb (maginile cu reactiune} §) So (turbinele cu actiune) ustreaz’ cAteva cazuri curente de aplicate a acestel formule de baza care defineste energia hidraulicd masica Formula simpilficaté care s¢ apicd, este indicat suo fiecare figuré, Metodele de masurare pentru evaluarea energiei hiraulice masice a maginil sunt prezentate in detallu a antcoll 11 "Ase vedea anexa FSR EN 60041 Paragrat Termen T Definitie ‘Simbol T_Unitate’ 2.3.6.5 |Energia hidraulica masicd a unei pompe cu debit nul isipatia de eneraie hidraulicd masic’ 2.36.7 | Disipatia de enersie |hidraulica masicé la aspiratie 2.3.68 | Energia hidraulica aspiratie a maginii 2.3.6.9 [Energia hidraulica masic& neta de aspiratie masicé potentiala de |iferentet dintre nivelul de referinta al magini (@ se vedea [Energia hidrauicd masica a unei pompe, lao turatie) E> | J-kg™ specificaté gi cu deschideri specificate ale aparatului director i palelor rotorului, in timp ce vena de pe | | partes de inal presiune este inchiss | |Energia hidraulicd masic& disipata Intre 2 sectuni| E | J-kg” oarecare ergia hidraulicé masicé disipaté Intre canalul de] Ex, | J Joasé presiune gi sectiunea de referinjé de joasa Dresiune a masinii (a se vedea figura 41) |Energia potentiald hidraulica masica corespunzétoare| | J- kg” 23.710) sinivelul piezometric in sectiunea 2 2-92(2r-22)= 922s (a se vedea figura 7) Energia hidraulicd masicé absoluté in sectiunea de] NESE | J.Kg* Feferinfa de joasd presiune a masini, raportalé la Jnivelul ei de referinja conform figurii 7 si diminuarea energiei hidraulice masice corespundtoare presiunil vaporilor Pye | Nes 2.3.7 Termeni referitori la inaifimea geometrica si la sarcina (cadere) Paragrat Temen Definije ‘Smbol_| Untate ] 2.3.7.1 [Tnalimea geometica a |Oferenja de inaljime intre nivelurile apel din biefull 2, ™ Jemengjarit™* amonte $i canalul de fuga (a se vedea Figura 6) | 2.37.2. |Sarcina (caderea) Energia pe unitate de greutate a apei int-o| m | secflune oarecare: hee/g [Pentru defnirea termenuluie, ase vedea 2.36.1 23.7.3 \Caderea neté a unel =6/2 turbine sau inaltimea HeE/G a} om neta de refulare @ UNS! penty definiea termenulul E, a se vedes 2.3.6.2 pompe 23.74 v0 ~ [oséere bas aed i | Pentru definirea termenului E,, a se vedea 2.3.6.4 jr pampe He= Eo/'9 | Ho m | | definirea termenuiui &,, ase vedea 2.3.6.5. | Ase vedea 2.3.3.7 sianexa & figura E Vil “* Pentru definirea coeficientului de cavitatie «, a 98 vedea CE| 60193 A si 60497 “Figura 6 ilustreazé relatia intre caderea bruta gi inaltimea geometricé a amenajari 15SR EN 60041 Paragra on] Deine Unitate 23:76 [Plerderea de sarcnd | 5 evs jm Pentru definirea termenului E,, @ se vedea 2.3.66. 23.77 |Pierderea de sarcina la| | a aspirate H, i) om Pentru definiea termenuiui E,., a se vedea| 2367 nara loa 37.8 |inajmea de aspiratie zo aft 2 m sy, | | 2 _ (2 se vedea figura 7) | Pentru definirea termenului E,, a se vedea 23.6.8 | 23.79 |Sarcina neté absol PSE i eee Asn = NESE jo] | Pentru defies NPSE, a se vedea 2.3.6.9 | j { | 2.3.7.10 |Nivelul de referinf@ al|Elevatia punctului din masina luat ca referintS| masini pentru calarea magini, aga cum este defini in| ™ Pompa axials Ze ayers Figura 5a - Magini de joasé cadere - Determinarea energiei hidraulice masice 16SR EN 80041 In punctele 1 12 se utilizeazd manometre cu coloana de ap’. Diferenta de presiune intre 1 si2 find mic i prin urmare: Putem lua ca valoare a lui p, densitatea apei a presiunea mediului Niveluri de referinta Zisar-z1 pentru aparatole de misurat Niveluri de referints %2=22°72 pentru aparatele de mésurat Plan de roferinga Plan de referinjs -& Gnup cu ax vertical Grup cu ax orizontal Figura Sb - Masini de medio si inalta cacere - Determinarea energiei hidraulice masice a masinii In punctele + §12 se utiizeazé manometre -,, _ |p, B= gH == = Pans e Z fiind mic in comparatie cu H, diferenta de presiune a mediului ambiant intre 1’ si 2’ este neglifabila. Rezult’ deci al ~ 22) Pans’ = Pane2" = Pare Intrucat 2, gi Ze sunt ambele mici in comparatie cu H, se poate admite c& Pe NZ, arSR EN 60041 sideck Paset= P) *2;"P°B* Pons unde Py este presiunea efectiv’ masurata tn 1 Pcs +Z, Py &+ Pony unde Py este presiunea efectivé masuraté In 2’ Formula de caicul simplficata este deci Nivel de retorts ii onl aparatele de msurat Nivel de referints Figura 8c - Turbina Pelton cu ax vertical - Determinarea energiei hidraulice masica Cazul unei carcase nepresurizate, Se face presupunerea, in mod conventional, c& sectiunea de referinta de joasa presiune corespunde in plan cotei z2 $i c&, in cazul unei carcase nepresurizate, presiunea din interiorul acesteia este egala cu presiunea ae ees a ra Ti L_ Z fiind mic in comparatie cu H, diferenta de presiune a mediului ambiant intre 1 si 2 poate fin vurmar sghijata, Prin Pane Panw Din acetagi motiv se poate admite ca Pe si deci Pavsi= Pj +Z°P1-9+Pamb, unde pr este presiunea efectiva masuraté in 1" Paseo * Pant 18SR EN 60041 Intrucat z; = 22 gi presupunnd ¢8 v2 = 0, formula de caicul simplificaté este: 3314 se rotor la hivelul apei ta lmitele 1 exterioare ale amenaiiri Zs Zee tet Figura 6 - Amenajare hidroelectrica - Determinarea energiei hidraulice masice E, sia caderil brute H, a amenajarli, pornind de la inaltimea geometric a amenajaril 2, Formula generala este. Gag a 9 Presupunand ca: 93.4 =~ Pabs3 ~ Pabsa =~Pa9*(23 ~ 24) Si, presupunand de asemenea cd vs 0 n care p, este consideratd egala cu densitatee aerului la nivelul de referint& al masini 19SR EN 60041 De asemenea + pentru turin = pentru pompa Nivelul de refers al masini Figura 7 - Energia hidraulica masica neta (NPSE) si sarcina neta absoluta (NPSH), la aspiratie Se utlizeaza in punctul 2 un manometry cu coloana de apa INPSE= g, “NPS! Pons formula de calcul simplificatd este, prin urmare: Pony’ Pea) ¥3 Dany Po) vi | \wesz=2 Pel Bg, (2, - Pel Hg 2] me In care Z, este pozitiv, In cazul in care nivelul 2' este mai sc&zut decat nivelul de referinté al masini gi invers. 20‘SR EN 60041 Nive te reerings 4 ° 2 a ” ; or saga Nivelul de referinfa al mas o——Niivel de refering 2) Masini radale, cum arf tubinee Francis, pompele sl tubopormpele centiuge: penttu maginle cu mal mute {repte se ia In considerae teapta de oasd presiune ) Masini dlagonale ( sem-aviale) cu pale fxe cu coroand ¢) Magin ciagonale cu pale fie far covaana 1) Magi diagonale cu pale eglabile . 2) Magii axiale, cum arf turbinele ellcodal,turineletubulage”, pompelegiturbinele-pompe axiale cu pale ie 4) Mapini axle, cum ar fturbinee Kaslan, trbinele ubulare , pompele gi tuinele-pompe axle, cu pale regiabile 9) Turbine Peton Figura 8 - Nivelul de referinga al turbinelor, pompetor si turbinelor-pom aN GF agra 2 ed Pow novinir® 2.3.8 Termenii relativi la putere NOTA - Termeni relaivi la puterea electrics sunt defini In articolul 12. Paragrat Termen Definite ‘Simbol_[_Unitate 2.3.81 |Putere hidraulicd |Puterea disponibié a apei de a produce energe| Pp Ww (cazul unei turbine) sau puterea transmis apei (cazul unsi pompe) Pr =D), # 8%, 2.3.82 |Corectia puterii/ Termenul de corectie care trebule evaluat dupa o| 4P, | W hidraulice analiza adecvata bazata pe definiile contractuale si | conditile locale” (a se vedea 9.2.3) 2383 |Puterea Puterea_mecanicd furnizaté de o turbind saul P w mecanic& a absorbité de _o pompa, la nivelul arborelui ei masini (Puterea) |atribuing maginii hidraulice pierderile mecanice pe iste relevante ale acesteia (a se vedea figura 9) " Nivelul de referingS al masini 2;nu corespunde " Termenul "turbine tubulare” include turbinele bul, ‘ut, cele cu generator perifeic gi cele de tip $ Exemplu: daca un debit mic q este prelevat in amonte de sectiunea 1 a unei turbine gi aceasta este contractual datorats masini hideeulice, puteres hicraulica este Py = E(pQ)» + Elon) 2SR EN 60041 Paragiat_|_Teamen Dafne Simbel] “Unate “Panty owibine P=P,+Py+Pc+ Pat Pe Py in care P, este puterea electicd masurata la bomnele) generatorului | sunt pletderle mecanice si electrice ale) Pe w generatorul, inclusiv pierderile arin ventiafie (@ se |vedea 12.1.2.1) P, reprezinta pierdetie din lagdrul axial datorate| w generatorului, In cazul unui lagar axial comun, acestepierderitrebule fie Imoaite Inte tuoina 5 \generator progonjonal cu. Impingerea axila |exereitata de flecare cin acestea pe lagir (a se| vedea 12.122) | reprezints oierderie a toate clemenicl rotaive) P# |W externe, altele decat cele ale turbinei si |generatoruiui, cum ar fi voiantul de ineme, daca exist, angrena), rotor de pompa centrifuga, care se invarte in ger, etc (a s0 vedea 12.1.2.3) | P, este puterea fumnizaté oricdrei masini auxiiare| w | Janenate direct (ase vedea 12.1.2.4) | ; PR, w Pr este puterea electica care alimentesz’ tot lechipamentul auxitar (de ex. regulatorul) daca este prevazut in contract c& se imputa turoinel |- Pentru o pomee: | P=Py-(Pyt Pet Pay tPe) + Py lin care |e. este puterea electicd masurata la bomele| Pp, w motor Pa reprezinté plerderile mecanice gi electioe ale a, w moter, inclusiv pierere de vertiatie (a se veces 12.4.2.1) Fre reprezinté piereie in tegarul axial datorate| —p, | wy motorulu. In cazul unui lagae axial comun, aceste | pierderi trebuie sa fie Impartite intre pompa gi mote } | proporjonal cu Impngerea axala” exerctata. pe | fiecare din ele (a se vedea 12.1.2.2) } Ps reprezints pisrerle in toate organele retatve,| py | aitele decat cele ale pompei 51 motonuli, cum ar fi eventual volantul de inert, angrenajul, rotor! de pornie, rtorul turbine care se Invérteste In er, ete (ase vedea 12.123) [Ps este puterea furnzata oricérei masini auxiiare| Py ativenate direct (a se vedea 12.1.2.4) | |e este puterea electioa care alimenteazd P, Jechipamentul auxiliar (de exemplu regulatoru!) daca| sie prevazut in contract ca se imput’ pompel 2SREN 60041 Paragral Terman bette Simbol_|_Unitate 2364 |Pusrea Puterea mecanica transmisé la copla rotoruiul (sau| Py Ww mecanica Totoarelor) cu arborele (@ se vedea schema a rotorului (sau |explicativa din figura 9): {rotearetor) pentru turbin | + Pint Ph | pentru pompa | } P= P-Pun-Pr j 23.85 |Pierderi de Puterea mecanica disipata in lagarele de ghidare,| Puy w |putere mecanice |lagarul axial gi etangarlle arborelui masini hidraulice | Ase vodea s12.3.8.3 (P,) 2.386 |Puterea la debit nul a unsi pompe Puterea absorbita de pompé la viteza specificata si] Po w pentru deschiderile specificate ale aparatului director i rotorului, cu vana pe partea de Inalta presiune inchisa 2.3.9 Termoni referitori la randament Parag’ | Termen Definite ‘Simbol_| unitate 2391 {Randament | Pentuotwrbina Th - hidraulic | Pn En "1 aR a th Ex En ~ Pentru 0 pompa: 4 wee | 23.92 |Randament ~ Pentru o turbina: | on - in rrecanie | |- Pent pomps Xn 2393. |Randament —_|- Pent oturbina a | - n= Bay Me | penta o pemps | Py n= bang 2304 |Randoment — |Rapotl dite valores rendamentuli in ofce| | - Iretativ [conditii de functionare si o valoare de referinté ve! In formulele de le 23.9.1, pierderile datorat considerate pierden hidraulice, Se numesc suprafetelor extenoare ale rotorulul cere nu sun frecSriicisculul §i cele volumetrice (pierderi datorate scépaion) sunt jierderi de frecare ale disculul" pierderile prin frecare, de-a lungul "in contact cu curgerea principal 23SR EN 60041 Paragrat | Temen Deine Simba] Untate 2305 [Randament __ |Valoarea tmede @ fandamentului calculats Gopal, - mediu ponderat formula = Mama + Wong + Wgngt WW rly i in care m, me, my. sunt valonle randamentuui ta} contitile de functonare spectficate si w:, Wo, Ws sunt coeficienfi de pondere respectvicorveniti | 23.98 |Randamentul | Randamentul mediu ponderat (a se vedea 2.3.9.5) jmediu aritmetic |cu "a We Cuplajut dintre rotor si arbore (0° Q) presupunsng P=Pq-Puy — presupunand presupunnd AP,= 0 presupunnd P=0 Randament volumic Randament higraulc’ ve, Randament Aceste formule nu tin seama de compresibiitatea ape! 1) In aceasta formula, pierderile prin frecarea discuiui si plerdenle volumice (pierderi datorate scép&rilor) sunt consid Plerder hidraulice. Se numesc "pierder prin frecarea disculur, pierderle prin frecare, de-a lungul suprafetelor exterioar Folorului care nu sunt In contact cu debitul principal Qn, Figura 9 - Bilant schematic al puterilor gi debitelor (exemplu} 24SREN 60041 3 Natura si confinutul garani iilor privind performantele hidraulice 3.4 Generalitayi 3.4.1. Un contract pentru furniture unei masini, reglabile seu nereglabile’, trebuie s& contina garantie referitoare cel putin la: putere, debit, randament, supraviteza instantanee maxima gi presiunea instantanee maxima sau minima, supraviteza maxima de functionare In regim stafionar (viteza de ambalare la rotire sens invers, in cazul unel pompe). Pentru 0 pompa, garantile pot s mai cuprinda gi energia hidraulicd masicé maxima la debit nul gi puterea la debit nul, aceasta din uma cu rotorul rotindu-se in apa gi/sau in aer la turatia spectficata, Aceste garantii sunt considerate ca fiind garantie hidraulice principale (a se vedea 3.2) si fac obiectul acestui standard. Alle eventuale garantii (a se vedea 3.3) nu sunt cuprinse in acest standard 3.1.2 Cumparatorul trebuie s& facé in aga fel incat fumizorul masinii s& dispuna de toate datele exacte, complete gi corecte, referitoare la toate bazinele, lucrérile hidrotennice de aductiune, restitutie gla circuitele hidraulice intre punctele de priza si debusare, la toate elementele gi echipamentele care se conecteazé la acesta gi la toate maginile, electrice sau nu, care sunt puse In migcare sau care pun in migcare gi parfile lor rotative i la toate sistemele de reglare, vane, stavile gi mecanismele conexe, 3.4.3. Cumpardtorul are responsabilitatea de a specifica valorile tuturor parametrlor pe care se bazeaz& garantile, inclusiv calitatea gi temperatura” apei, energia hidraulcé masicd a amenajarii (a se vedea 2.3.6.4) 31 pierderile de energie hidraulicd masicd (a se vedea 2.3.66); de a studia amenajarea in ansambiu gi particular de a asigura conditi de admisie gi evacuare bune masini, precum gi de a coordona tot ceea ce priveste interactiunea dintre masind si circuitele hidraulice, Dac& domeniul de functionare difera fala de domeniul de garantie, cumpératorul trebuie sa indice limitele. 3.4.4 acd generaiorul sau motorul electric trebule sa fie utlizat pentru a masura puterea turbinel sau a Pompei (a se vedea 2.3.8.3), acest generator sau acest motor si echipamentele sale auxiiare trebuie s8 faca obiectul unor Incercéri coresounzatoare. Va trebui s& se precizeze In contract dacd fumizorul masini hidraulice, sau reprezentantul su, au dreptul s& asiste la aceste incerc&ri, O copie autentficaté a calculelor sirezultatelor Incercéiilor generatcrului sau a motorului trebule predata furnizorului maginii hidraulice 3.2. Garantli principale 3.21 Condiftille reale de functionare a instalatiei Conditile reale de functionare implica, in mod obignuit, unele variati' de energie hidraulica masica. Specifcatile trebuie deci s8 precizeze pentru care valor ale energieihidraulice masice se aplica garantie. Din motive practice, Incercarile in regim tranzitoriu pot s& nu se realizeze In acelasi timp cu Incercarile regim stationar. 3.22 Puterea Garantiile privind puterea pot fi cerute referitor la una sau mai multe viteze de rotatie specificate pentru a) © turbina regiabila: puterea care trebuie atinsa la una sau mai multe energii hidraulice masice specificate (a se vedea figura 10a); b) 0 turbind nereglabild: puterea care trebule atinsa si puterea care nu trebuie depasité intr-un domeniu specificat al energie! hidraulice masice’” (a se vedee figura 10b); (© maging reglabila este o masina tn care debitul se regleaza prin pozija crganului de reglaj, de exemplu aparat irector, injectoarele silsau palele rotorului, magina cu simplu regia) este o maging ou un singur organ de regia. 0 magin’ cu dublu regiaj este 0 masina cu dous cigane de regia. O maging nereglabilé este © magna care nu este previzuta cu nici un organ de regia) Daca temperatura apei a timpui Incercérit de receptie diferé sensibil (de exemolu mai mult de 10 °C) fata de valoarea specifica, efectul de ecard corespunzstortrebuie lvat in considerare. Pentru limitele contractuale ale puleri, corespunzatoare energilor hidrauice masios specifcate 2 se vedea 6.31 25‘SR EN 60044 ) © pomp’ reglabila sau nereglabilé: puterea care nu trebuie depasita intr-un domeniu specificat al energie’ hidraulice masice (a se vedea figura 10c). 3.23 Debitul Garanjile referitoare la debit pot fi cerute la una sau mai multe turatli specificate pentru 2) 0 turbina reglabia: debitul care trebuie atins la una sau mai multe energi hidraulice masice speciicate (ase vedea figura 10) b) 0 turbind neregiabilé: debitul care trebuie atins intr-un domeniv specificat al energiei hidraulice masice (aceasta garantie este de obicei inloouita de garanfia corespunzatoare puteri, mentionata le 32.2.6) si debitul care nu trebuie depast (a se vedea figura 100), ©) © pompa, reglabilé sau nereglabilé: debitul in domeniul specificat de energie hidraulics masica confinand valorile care trebuie sau nu trebuie depasite (a se vedea figura 10c) Debitu! garantat poate fi raportat la presiunea mediului ambiant (a se vedea 2.3.4.5) 3.2.4 Randamentul 3.2.4.1 Pentru o turbind reglabila, garantile privind randamentul pot fi cerute la una sau mai mute turati Specificate gi la una sau mai multe energi hidraulice masice specificate, sub una din uimatoarele forme: a) la una sau mai multe valori specificate ale puterii sau debitului sau sub forma unei curbe (@ se vedea figura 10a); ) ca randament mediu ponderat”,In-un domeniu specifcat al puteri sau debitulu; ©) ca randament mediu aritmetic™, intr-un domeniu specificat a puter sau debitului 3.2.4.2 Pentru o turbiné nereglabila, sau pentru o pompa reglabila sau nereglabila garantile privind randamentul pot fi cerute pentru una sau mai multe turati speciticate, sub una din urmatoarele forme: 42) pentru una sau mai multe valori specificate ale energiel hidraulice masice sau sub forma unel curbe (@ se vedea figura 10b gi 10), b) ea randament mediu ponderat”intr-un domeniu specifcat al energiet hidraulice masice; ©) ca randament mediu aritmetic” int-un domeniu specificat al energie’ hidraulice masice 3.2.5 Alegerea garantilor privind puterea, debitul si randamentul Este recomandabil sa nu se stablleasca prin contract mai mult de o garantie pentru mérimile corelate; de ‘exemplu, pentru o turbina reglabila, randamentul trebuie garantat fie In functie de debit, fie In functie de putere, dar nu In functie de debit gi de putere. 3.2.6 Supraturatia instantanee maxima si suprapresiunea instantanee maxima sau minima" (a se vedea 2.3.4. 14 5'2.3.5.7), ‘Suprapresiunea instantanee maxima sau minima gi supraturatia instantanee maxima trebuie garentate pentru tot domeniul de functionare, in conformitate cu CE! 60308. “Pent lmiele contracivsle ale dtu corespunadtor energies hdrauice masice specfeat, a se veden 6.3.2 Nu tebe. In mod norms, £8 Se gaanteze un randament meg, ponderat sau atmetic smut u 6 serie Ge valon ipeivicale aie randament ‘Aces stancorc nu se reerd ecét la variaile trai gpresluni asocite cu scderea epeciicté bruscd a une sarc (pentru o turbing) sau la declangare (pentru o pompa). Conditile tranzitori cele mai defavorabile care sunt mentionate in finite 23.4 14g 2.38 7 ebulespeciicate tn contract In ceil unor eventual fuctuati ale presiun suprapuse, ase vedea 71.1 5182.2 26