Professional Documents
Culture Documents
Curs Finante
Curs Finante
FINANłE PUBLICE
Cuprins
Capitolul I.............................................................................................................................................................................. 2
FINANłELE: NOłIUNI GENERALE............................................................................................................................... 2
1.1 CONłINUTUL ECONOMIC ŞI FUNCłIILE FINANłELOR PUBLICE.............................................................. 3
1.2 MECANISMUL FINANCIAR .............................................................................................................................. 5
1.3 POLITICA FINANCIARĂ .................................................................................................................................... 7
Capitolul II............................................................................................................................................................................. 8
SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE ........................................................................................................................ 9
2.1 CONłINUTUL CHELTUIELILOR PUBLICE ........................................................................................................ 9
2.2 CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE ..................................................................................................... 9
2.3 NIVELUL, STRUCTURA ŞI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE ............................................................. 11
2.4 DEZVOLTAREA UMANĂ: CONCEPT, INDICATORI ŞI METODOLOGIE DE DETERMINARE..................... 15
CAPITOLUL III .................................................................................................................................................................. 19
S I S T E M U L R E S U R S E L O R F I N A N C I A R E P U B L I C E ......................................................... 19
3.1 CONłINUTUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE.................................................................................... 19
3.2 STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE...................................................................................... 19
3.3 CONłINUTUL IMPOZITELOR ........................................................................................................................... 20
3.4 Calcularea impozitelor......................................................................................................................................... 25
CAPITOLUL IV .................................................................................................................................................................. 26
Î M P R U M U T U R I L E D E S T A T . D A T O R I A P U B L I C Ă . D A T O R I A E X T E R N Ă . .......................... 26
4.1 ÎMPRUMUTURILE DE STAT – caracterizare generală ........................................................................................ 26
4.2 ELEMENTELE TEHNICE ALE ÎMPRUMUTURILOR DE STAT ....................................................................... 26
4.3 DATORIA PUBLICĂ. INDICATORII DATORIEI PUBLICE ............................................................................... 29
4.4 DATORIA EXTERNĂ ......................................................................................................................................... 31
CAPITOLUL V ................................................................................................................................................................... 33
BUGETUL DE STAT ...................................................................................................................................................... 33
5.1 CONłINUTUL BUGETULUI DE STAT.............................................................................................................. 33
5.2 PRINCIPII BUGETARE........................................................................................................................................ 34
5.3 DIFERENłIERI ÎNTRE BUGETUL DE MIJLOACE ŞI BUGETUL PE PROGRAME.......................................... 36
Bibliografie.......................................................................................................................................................................... 37
Capitolul I
FINANłELE: NOłIUNI GENERALE
Note de curs si aplicatii Pagina 2
1.1 . CONłINUTUL ECONOMIC ŞI FUNCłIILE FINANłELOR PUBLICE
FinanŃele reprezintă relaŃiile economice, exprimate valoric, apărute în procesul repartiŃiei
produsului social şi a venitului naŃional pentru satisfacerea nevoilor colective ale societăŃii.
FinanŃele publice constituie acea categorie a relaŃiilor financiare care este asociată statului,
unităŃilor administrativ-teritoriale si care urmăresc satisfacerea necesităŃilor publice şi se bazează pe
normele de drept public.
La nivelul societăŃii se disting următoarele categorii de nevoi:
• nevoi individuale;
• nevoi colective (sociale);
• nevoi intermediare.
Nevoi individuale:
- sunt nevoile care depind de preferinŃele fiecărui om şi diferă în funcŃie de vârstă, ocupaŃie, zonă
etc.;
- pot fi satisfăcute pe seama bunurilor private (alimente, haine, locuinŃă, transport etc.) prin
mecanismul pieŃii.
Având în vedere nevoile, bunurile sau serviciile care asigură satisfacerea lor se clasifică în:
• bunuri sau servicii private;
• bunuri sau servicii publice (sociale);
• bunuri sau servicii cvasipublice, respectiv cvasiprivate.
Bunurile sau serviciile private se caracterizează prin:
- rivalitate: un bun (serviciu) consumat de un individ nu mai este disponibil pentru alt individ;
- excludere prin preŃ: cine nu plăteşte un bun (sau serviciu) nu-l poate consuma;
Bunurile sau serviciile publice (sociale) se caracterizează prin:
- non rivalitate: consumarea de către un individ nu împiedică cu nimic consumarea lui de către
alt individ;
- non excludere: bunurile sau serviciile publice nu se cumpără;
- obligativitatea utilizării bunului sau serviciului public respectiv: nimeni nu se poate sustrage
de la bunurile sau serviciile respective.
Bunurile cvasipublice sau serviciile cvasipublice: ele nu respectă decât unul din principiile de mai
sus: ori rivalitatea (dar nu se exclud prin preŃ) sau excluderea prin preŃ (dar atunci nu mai există rivalitatea
consumatorilor).
– de control
● impozite
● taxe
● contribuŃii pentru asigurările sociale
- sub formă de: ● vărsăminte din venitul instituŃiilor publice
● venituri din valorificarea unor bunuri ale statului
● împrumuturi de stat
● dobânzi încasate
● alte venituri
● sectorul public
- de la: ● sectorul privat
● sectorul mixt
● populaŃie
În cadrul celei de-a doua etape a funcŃiei de repartiŃie se distribuie fondurile financiare constituite
către diferiŃi beneficiari:
- persoane fizice
- persoane juridice
Constituirea şi dirijarea fondurilor publice de resurse financiare, prin urmare, constituie un proces
unitar şi neîntrerupt, ce se realizează cu ajutorul funcŃiei de repartiŃie a finanŃelor având un rol important
în înfăptuirea reproducŃiei sociale lărgite.
FuncŃia de control a finanŃelor publice este în strânsă legătură cu funcŃia de repartiŃie, dar are o
arie de manifestare mai largă, pentru că are în vedere nu numai constituirea şi repartizarea fondurilor din
economie, dar şi modul de utilizare a resurselor. Controlul financiar se exercită nu numai în faza de
repartiŃie, ci şi în fazele de producŃie, schimb şi consum.
Însă, între cele două funcŃii ale finanŃelor publice există raporturi de intercondiŃionare şi anume:
funcŃia de repartiŃie oferă câmp de manifestare funcŃiei, iar funcŃia de control la rândul său, generează de
multe ori forme de manifestare a funcŃiei de repartiŃie.
FuncŃia de control se realizează prin activitatea de control financiar, iar acest control este efectuat
sub formă banească.
Formele pe care le imbracă controlul financiar sunt: preventiv, concomitent şi ulterior. Dintre
acestea, cel mai important este controlul preventiv, întrucât prin acesta se opreşte efectuarea de
operaŃiuni ilegale, ineficiente care aduc atingere banului public.
Organele, care alături de atribuŃiile lor specifice (legislative sau executive), exercită şi atribuŃii de
control, sunt: Parlamentul, Guvernul – ca organe centrale, precum şi organele corespunzătoare lor în plan
local.
Organele specializate de control sunt: Curtea de Conturi, Ministerul Economiei şi FinanŃelor,
organele specializate de control ale ministerelor, departamentelor şi instituŃiilor publice.
De asemenea, la nivelul unităŃilor administrativ-teritoriale, există direcŃii generale ale finanŃelor
publice şi ale controlului financiar.
În domeniul finanŃelor publice se desfăşoară activitate de audit de performanŃă (inter şi extern).
Capitolul II
b) cheltuielile de capital (de investiŃii) cuprind sumele alocate din buget pentru construirea de
şcoli, spitale, modernizări, informatizare.
Clasificarea economică este folosită în toate Ńările.
Clasificarea funcŃională
Această clasificare foloseşte drept criteriu, domeniile, ramurile, sectoarele de activitate, spre care
sunt îndreptate resursele financiare publice. Ele reflectă obiectivele politicii bugetare ale statului şi se
referă la: apărarea naŃională, ordine publică şi siguranŃă naŃională, educaŃie, sănătate, cultură, securitate
socială şi bunăstare, acŃiuni economice, protecŃia mediului, cercetare ştiinŃifică, plăŃi de dobânzi etc.
Clasificarea financiară
Potrivit acestei clasificări cheltuielile publice se grupează în: cheltuieli definitive (cele care deŃin
ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor publice, deoarece se repetă în fiecare exerciŃiu financiar);
cheltuieli temporare (sunt evidenŃiate în conturile speciale ale trezoreriei şi sunt denumite operaŃiuni de
trezorerie, de exemplu rambursarea împrumuturilor); cheltuieli virtuale (se mai numesc şi cheltuieli
posibile, sunt cheltuieli pe care se angajează să le efectueze în anumite condiŃii, de exemplu, garantarea
de către stat a unor credite externe).
Ch publ totale
nr. populatie * curs schimb u.m. nationale / dolari SUA
1
Transformarea valorilor din preturi curente în preŃuri constante se efectuează cu ajutorul indicelui PIB deflator, care măsoară
modificarea nivelului general al preŃurilor în anul considerat 0 sau 1, faŃă de anul de bază.
Note de curs si aplicatii Pagina 11
sociale, administrative, militare, economice. De asemenea, determinarea structurii cheltuielilor publice
serveşte la urmărirea în dinamică a modificării opŃiunilor bugetare sau extrabugetare ale statelor.
Mai mult, pe seama structurii cheltuielilor, se pot efectua comparaŃii între statele cu niveluri
diferite de dezvoltare.
b) creşterea relativă a cheltuielilor publice (arată nivelul creşterii cheltuielilor publice în mărimi
relative de la o perioadă la alta (%).
Există doi indicatori ai creşterii relative:
• Indicele creşterii relative
- în preŃuri curente (nominale):
Ch publ1
* 100 − 100
Ch publ0
Ch publ1
Ch publ0
k=
PIB1
PIB0
Când ecp>1, aceasta exprimă tendinŃa de utilizare într-o mai mare masură a PIB pentru finanŃarea
cheltuielilor publice (cheltuielile publice sunt elastice faŃă de creşterea PIB).
Când epc<1, aceasta exprimă tendinŃa de reducere a cheltuielilor publice în PIB (cheltuielile publice
sunt inelastice faŃă de creşterea PIB).
AplicaŃ ia 1
Se cunosc următoarele date referitoare la Luxemburg:
Rezolvare:
a) creşterea absolută în:
- preŃuri nominale:
Ch publ1 − Ch publ0 = 9.419 – 7.871 = 1.548 mil euro
- preŃuri reale:
Ch publ1 Ch publ0 9.419 7.871
− = − = 985,09 mil euro
I1 I0 1,11 1,048
b) creşterea relativă:
● indicele creşterii relative:
- preŃuri nominale:
Ch publ1 9.419
* 100 − 100 = * 100 − 100 = 19,66%
Ch publ0 7.871
- preŃuri reale:
Ch publ1 9.419
I1 111,0
* 100 − 100 = * 100 − 100 = 12,98%
Ch publ0 7.871
I0 104,8
sau
- preŃuri reale:
Ch publ1 Ch publ0 9.419 7.871
− −
I1 I0 111 104,8
* 100 = = 12,98%
Ch publ0 7.871
I0 104,8
Ch publ0 7.871
2000: = = 18.489$ / loc
Populatie0 * Curs de schimb0 0,430 * 0,99
Ch publ1 9.419
2002: = = 19.074$ / loc
Populatie1 * Curs de schimb1 0,437 * 1,13
e) indicatorul privind corespondenŃa dintre creşterea cheltuielilor publice totale şi creşterea PIB:
Ch publ1 9.419
Ch publ0
K= = 7.871 = 1,03
PIB1 21.200
PIB0 18.400
Când ecp>1 cheltuielile publice sunt elastice faŃă de PIB; exprimă tendinŃa de utilizare într-o
mai mare măsură a PIB pentru finanŃarea cheltuielilor publice.
2
În 2005, Ńara cu cea mai mare speranŃă de viaŃă a fost Japonia (82,3 ani), iar cu cea mai mică speranŃă de viaŃă Zambia (40,5
ani).
Note de curs si aplicatii Pagina 15
• gradul de alfabetizare este cuprins între 0% şi 100%
• gradul de cuprindere în învăŃământul de toate gradele este cuprins între 0% şi 100%
• PIB/loc are valori între 100 USD şi 40.000 USD3
- Indicele nivelului de educaŃie este un indice compozit, care se calculează după următoarea
formulă:
2 × indicele _ grad _ de _ alfabetizare + 1 × indicele _ grad _ cuprindere _ invatamant
Indicenivel _ educatie =
3
Clasificarea Ńărilor lumii în funcŃie de nivelul IDU se realizează în cadrul a trei grupe:
APLICAłIE REZOLVATĂ
Rezolvare:
1. Calculăm indicele speranŃei de viaŃă pentru cele trei Ńări după formula:
Valoarea efectivă − Valoarea minimă
Indicator =
Valoarea maximă − Valoarea minimă
78,9 − 25
Norvegia: Indicelespv = = 0,898
85 − 25
70,9 − 25
China: Indicelespv = = 0,765
85 − 25
3
În 2005, cel mai mare nivel al PIB / loc se înregistrează în Luxembourg (60.228 USD / loc), iar cel mai scăzut nivel în
Malawi (667 PIB / loc).
Note de curs si aplicatii Pagina 16
52,7 − 25
Senegal: Indicelespv = = 0,461
85 − 25
90,9 − 0
China: Indicegr.alfab. = = 0,909
100 − 0
39,3 − 0
Senegal: Indicegr.alfab. = = 0,393
100 − 0
68,0 − 0
China: Indicegr.c .i = = 0,680
100 − 0
38,0 − 0
Senegal: Indicegr.c.i = = 0,380
100 − 0
2 * 0,909 + 1 * 0,680
China: Indiceniv.ed = = 0,832
3
2 * 0,393 + 1 * 0,380
Senegal: Indiceniv.ed = = 0,388
3
3. Calculăm indicele PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare după formula de utilitate marginală
a venitului (formula lui Atkinson).
lg 36.600 − lg 100
Norvegia: IndicePIB = = 0,985
loc lg 40.000 − lg 100
lg 4.580 − lg 100
China: IndicePIB = = 0,637
loc lg 40.000 − lg 100
lg 1.580 − lg 100
Senegal: IndicePIB = = 0,460
loc lg 40.000 − lg 100
4. calculăm indicatorul dezvoltării umane IDU pentru cele trei Ńări după formula:
4
I. Văcărel (coordonator), FinanŃe publice, Editura Didactică şi Pedagogică BUCUREŞTI, 2007, p. 348.
Note de curs si aplicatii Pagina 19
integral sau parŃial din bugetul de stat, bugetele instituŃiilor publice finanŃate integral din venituri proprii,
bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare,
dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice şi bugetul fondurilor externe nerambursabile, în
condiŃiile asigurării echilibrului financiar5.
Principalele categorii de resurse publice sunt:
I. Resursele bugetului de stat
• Venituri curente
A. Venituri fiscale
A.1. Impozite directe
A.2. Impozite indirecte
B. Venituri nefiscale
• Venituri din capital
• Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate
5
I. Văcărel (coordonator), FinanŃe Publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007, p.354
Note de curs si aplicatii Pagina 20
ContribuŃiile, reprezintă plăŃi obligatorii efectuate către stat de persoane fizice şi juridice, care
beneficiază de unele servicii ale instituŃiilor statului, fără să le fi solicitat direct (exemplu: contribuŃii de
asigurări sociale.
Printre elementele impozitului se numară:
- subiectul (platitorul);
- suportatorul (destinatarul);
- obiectul impunerii – îl reprezintă materia supusă impunerii;
- sursa impozitului – arată din ce anume se plăteşte impozitul;
- unitatea de impunere (unitatea de masură: m², bucata, kg, litru etc.);
- cota (cotele impozitului) – impozitul poate fi stabilit în suma fixă sau în cote procentuale
(proporŃionale, progresive sau regresive);
- asieta (modul de aşezare a impozitului);
- termenul de plată – indică data până la care impozitul trebuie achitat statului.
Impozitul pe avere
În practica fiscală din diferite Ńări, impozitele pe avere se întâlnesc sub % forme: impozite asupra
averii propriu-zise, impozite pe circulaŃia averii, impozite pe sporul de avere sau pe creşterea valorii
averii.
Toate impozitele pe avere din România (cele prezentate mai sus) intră în categoria impozitelor şi
taxelor care alimentează bugele locale.
Accizele – sunt instituite asupra unor produse care se consumă în cantităŃi mari şi care nu pot fi
înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca impozitul să aibă un randament fiscal cât mai ridicat.
Monopolurile fiscale - se instituie de către stat atât asupra producŃiei cât şi asupra comerŃului cu
ridicata ori cu amănuntul a unor mărfuri. Printre Ńările în care monopolurile fiscale au adus încasări la
buget, putem menŃiona: Italia (asupra tutunului şi chibriturilor), Germania (asupra alcoolului sau
băuturilor alcoolizate), Spania (asupra tutunului şi petrolului).
Taxele vamale – Pot fi percepute de către un stat asupra importului, exportului şi tranzitului de
mărfuri.
În practica fiscală internaŃ ională, taxele vamale care se utilizează cel mai frecvent sunt cele asupra
importului de mărfuri.
Taxele vamale de import se instituie asupra importului de bunuri şi se calculează asupra valorii
acestora în momentul când trec frontiera Ńării importatoare.
Taxa are rolul unui impozit de egalizare, întrucât conduce la apropierea nivelului preŃului mărfii
importate de nivelul preŃului mărfii (similare) indigene.
După forma lor de exprimare, taxele vamale de import pot fi ad-valorem, specifice şi compuse.
Taxele vamale ad-valorem se exprimă ca procent din valoarea mărfii importate.
Taxele vamale specifice sunt stabilite ca sumă fixă pe unitatea fizică de marfă importată (de
exemplu pe tonă, pe bucată).
Taxele vamale compuse apar ca o combinaŃie a primelor două.
În România, persoanele juridice plătesc taxe vamale numai pentru mărfuri importate care se
calculează prin aplicarea cotei procentuale asupra valorii mărfii în vamă.
Regimul taxelor vamale în Ńara noastră a fost stabilit în concordanŃă cu prevederile dintre
acordurile adoptate în cadrul OrganizaŃiei Mondiale de ComerŃ, organizaŃie din care face parte şi
România, dintre Acordul de asociere a României la ComunităŃile Europene din Acordul dintre România ş i
statele AsociaŃ iei Europene a Liberului Schimb şi Acordul privind adererea Roamaniei la Acaordul
central – European de Comert Liber. Din 01 ianuarie 2007, România nu mai face parte din acordul central
european de Comert liber (CEFTA).
Odată cu intrarea României în UE, aceasta a dobândit statutul de membru cu drepturi depline în
UE, s-a aliniat la politica vamală promovată de aceasta încă din 1968, caracterizată prin eliminarea
taxelor vamale din comerŃul între statele membre şi practicarea unui tarif vamal unic în relaŃiile
comerciale cu Ńările din afara uniunii.
Începând cu 01 ianurie 2007 când România a intrat în UE, s-a început restrângerea încasărilor din
taxele vamale, deoarece la importul intracomunitar s-a desfiinŃat taxarea importurilor.
Taxele
Acestea reprezintă plăŃile pe care le fac diferite persoane fizice şi/sau juridice pentru serviciile
efectuate în favoarea lor de anumite instituŃii publice.
Taxele au un caracter obligatoriu, titlu nerambursabil, urmărirea în caz de neplată.
După natura lor, taxele pot fi clasificate in: taxe judecătoreşti, taxe de notariat, taxe consulare ş i
taxe de administraŃie.
Baza impozabilă – presupune identificarea obiectului impozabil (venit, avere ş.a.) şi determinarea
mărimii lui, în urma evaluării directe, indirecte sau prin metoda normativă.
- cote proporŃionale = sunt cote procentuale al căror nivel rămâne constant, indiferent de mărimea
bazei impozabile (exemplu: 16% este cota la impozitul pe profit).
- cote progresive = sunt cote procentuale care cresc pe măsura creşterii bazei impozabile si pot fi:
a) simple (globale);
b) compuse (în tranşe).
a) cote de impunere simple = cota de impunere se aplică asupra
(globale) întregului venit din tranşa respectivă
Dobânda
”PreŃul” pe care statul se obligă să-l plătească creditorilor săi pentru folosirea sumei împrumutate
de către acesta.
Se stabileşte ca relaŃie între valoarea nominală şi rata anuală a dobânzii (rata nominală sau de emisiune a
dobânzii), astfel:
D = VN * Rn
unde:
D = suma absolută a dobânzii anuale
VN = valoarea nominală a înscrisurilor
Rn = rata nominală a dobânzii
Rata dobânzii este expresia procentuală a dobânzii plătite pe an pentru 100 de unităŃi monetare
valoare nominală şi depinde de: raportul dintre oferta şi cererea de capital de împrumut public; rata
dobânzii la creditele bancare; rata inflaŃiei.
Atunci când împrumutul de stat este plasat pe piaŃa la un curs sub pari, suma care este încasată de
la subscriitori (adică valoarea reală) este mai mică decât cea pe care o datorează acestora şi la care este
calculată dobândă (adică valoarea nominală). Caz în care rata reală a dobânzii este mai mare decât rata
nominală.
În consecinŃă, rata reală a dobânzii în funcŃie de mărimea cursului în momentul plasării
înscrisurilor se determină cu ajutorul relaŃiei:
D
Rrc = * 100
VR
Note de curs si aplicatii Pagina 27
unde:
Rrc = rata reală a dobânzii influentaŃă de cursul de plasare
D = suma absolută a dobânzii
VR = valoarea reală a împrumutului
Dar, rata reală a dobânzii se modifică ca urmare a influenŃei ratei inflaŃiei şi poate fi:
- reală pozitivă (când rata nominală depăşeşte rata inflaŃiei)
- reală negativă (când rata nominală este mai mică decât rata inflaŃiei)
Determinarea ratei reale a dobânzii în funcŃie de rata inflaŃiei, are la bază relaŃia:
1 + Rn
Rrd = −1
1 + Ri
unde:
Rrd = rata reală a dobânzii în funcŃie de rata inflaŃiei
Rn = rata nominală a dobânzii
Ri = rata inflaŃiei
Prima de rambursare
Prima de rambursare se calculează ca diferenŃa între suma de bani pe care statul a încasat-o în
momentul plasării înscrisurilor (sub pari) şi suma de bani pe care se angajează să o restituie la
rambursarea împrumutului (supra pari).
DiferenŃa apare când cursul de rambursare este mai mare decât cursul de plasare a înscrisurilor de
stat.
Se determină cu ajutorul relaŃiilor:
PR = VR r − VR p = (VN * C r ) − (VN n * C p ) ⇒ PR = VN * (C r − C p )
unde:
PR = prima de rambursare
VRr = valoarea reală a împrumutului în momentul rambursării
VRp = valoarea reală a împrumutului în momentul plasării
VN = valoarea nominală a împrumutului
Cr = cursul înscrisurilor în momentul rambursării
Cp = cursul înscrisurilor în momentul plasării
Dacă în momentul rambursării cursul este mai mic decat cel din momentul plasării, subscriitorii
nu vor obŃine o primă de rambursare ci o pierdere, întrucât VRr < VRp.
Sursa: T.,Mo şteanu (coordonator), Buget şi trezorerie publică, EdiŃia a III-a revizuită, Editura
Universitară Bucureşti, 2008, pp. 253
7
T.,Moşteanu (coordonator), Buget şi trezorerie publică, EdiŃia a III-a revizuită, Editura Universitară Bucureşti, 2008, p. 252
Note de curs si aplicatii Pagina 29
- datoria publică medie pe locuitor exprimată în dolari:
Datoria publica totala
* 100
Populatie * curs de schimb u.m. nationale
dolar SUA
II. Serviciul datoriei publice reprezintă efortul financiar anual reclamat de datoria publică.
Bugetul - Autonome
instituŃiilor - FinanŃate integral sau parŃial din:
publice - FinanŃate integral din venituri proprii
Bugetele
locale
UnităŃii
monetare Toate operaŃiunile bugetare se exprimă în moned ă naŃională.
8
I. Văcărel, Bugetul pe programe multianual, Editura Expert, Bucureşti, 2001, p. 26.
Note de curs si aplicatii Pagina 36
BIBLIOGRAFIE
1. Armeanu ,D., Stroe, R., Finanțe, Ediția a II-a, Editura ASE, București, 2005
2. Bodnar, M. – FinanŃe publice I, Editura UniversităŃii Titu Maiorescu, Bucureşti, 2007
3. Euzèby,A., Herschtel,M.,L., – Finances publiques, Dunod, Paris, 1990;
4. Mo şteanu, T. şi colectivul – FinanŃe publice – Sinteze teoretice, teste grilă şi aplicaŃii practice,
Editura Universului Bucureşti, 2004;
5. Mo şteanu, T. şi colectivul – FinanŃe publice – Note de curs şi seminar, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 2002;
6. Mo şteanu, T. şi colectivul – FinanŃe publice – Sinteze şi aplicaŃii practice, Editura Lucman,
Bucureşti, 2001;
7. Mo şteanu, T. şi colectivul – Bugetul şi trezorerie publică, Editura Du Style, Bucureşti, 2000;
8. Mo şteanu, T. şi colectivul – Bugetul şi trezorerie publică, Editia a III-a revizuită, Editura
Universitară, Bucureşti, 2008;
9. Mo şteanu, T. şi colectivul – FinanŃe publice, Editura Universitară, Bucureşti, 2004;
10. Roman, D., – FinanŃe aplicate, Volumul I, Editura Economică, Bucureşti, 2001;
11. Percebois, J., – Economie de finances publiques, Editura Armand Collin, Paris, 1993;
12. Stroe, R., Armeanu, D., – FinanŃe, Editura ASE, Bucureşti, 2004;
13. Toulouse, J.,B.,Leusse, J., F., Rolland,Y., Pillot, X., – Finances publiques et politiques, Editura
Eonomică, 1987;
14. Ungureanu, M.A. (coordonator) – Sinteze şi aplicaŃii, Ed. CONPHYS, Rm. Vâlcea, 2005
15. Văcărel, I. şi colectivul – FinanŃe publice ediŃia a VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
R.A.,Bucureşti, 2007;
16. Văcărel, I. şi colectivul – FinanŃe publice ediŃia aIV-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
R.A.,Bucureşti, 2002;
17. Văcărel, I., – Bugetul pe programe multianual – concepŃii, reglementări, rezultate, perspective,
Editura Expert, Bucureşti, 2002;
18. Văcarel, I., – Politici fiscale şi bugetare în România, 1990-2000, Editura Expert, Bucureşti, 2001;
19. Văcărel, I., – Sistemul impozitelor şi taxelor în U.E. şi în România, Academia Română, Bucureşti,
2001;
20. Văcărel, I., – Politici economice şi financiare de ieri de azi, Editura Economică, Bucureşti, 1996;
21. Anuarul Statistic al României, Institutul NaŃional de Statistică, Bucureşti, 2003;
22. Government Finance Statistics, – FMI Yearbook, 2004;
23. Humain Developement Report – PNUD, 2004;
24. Ministerul FinanŃelor Publice – Cartea albă, 2002;
25. Legea bugetului de stat pe 2000, 2001, 2002, 2003, 2004;
26. Lege privind finanŃele publice, nr. 500/2002 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 597 din 13 august 2002;
27. Legea datoriei publice nr. 81/11 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 215/17
mai 1999;